Bolile valvulare

Definitie- defecte ale aparatelor valvulare

Cauze (etiologie) variate:
● congenitale (malformati),
● inflamatorii (reumatism articular acut),
● infectioase (endocardita - infectie a valvelor inimii),
● degenerative, legate de varsta,
● ischemice prin insuficienta coronariana (angor, infarct).
 .
Pentru fiecare valvulopatie trebuie să se
precizeze:
● diagnosticul anatomic (stenoză, sau insuficienţă),
● etiologie (reumatismal, congenital etc.)
●evoluţia (stabilizată, inactivă, proces reumatic
activ, grefă septică)
● Stadiul funcţional.
 Stadializare functionala:
● stadiul I-fără limitarea activităţilor fizice
● stadiul II-cu reducerea uşoară a activităţii fizice
●stadiul III -limitarea importantă a activităţii la
eforturi mic
●stadiul IV -cu incapacitate pentru orice activitate.
În acest stadiu sunt prezente simptomele
insuficienţei cardiace (dispnee de efort, ortopnee,
astm sau edem pulmonar, raluri de stază, jugulară
turgescentă, cianoză, hepatomegalie, edeme).
 Stenoza mitrala

● Definitie - modificare
patologică a orificiului mitral,
produsă de sudarea
valvulelor cu strâmtarea
orificiului, împiedicând
scurgerea sângelui din atriu
în ventriculul stâng în timpul
diastolei
●Etiologie – boala
reumatismala (endocardita
reumatismala) în 99% cazuri
 Fiziopatologie
Datorită ingustarii orificiului mitral trecerea sangelui
din AS spre VS este ingreunata -> se produce o
creștere a presiunii în atriul stang în repaus,
accentuata de efort.
Pentru o perioadă de timp, prin intervenţia unor
mecanisme compensatoare - dilataţie şi creştere a
presiunii diastolice în atriul stâng - debitul
ventriculului stâng se menţine normal.
Daca debitul ventriculului stâng rămâne normal,
stenoza mitrală = compensată, nu apar complicaţii
●Când fenomenele compensatoare sunt depăşite-
> debitul cardiac scade şi sângele stagnează
deasupra obstacolului (în atriul stâng şi în
circulaţia pulmonară ) ceea ce impune inimii
drepte un efort suplimentar, din care cauză se
hipertrofiază, iar mai târziu se decompenseaz
● Când apar staza şi hipertensiunea pulmonară,
survin semne pulmonare, iar în ultima perioadă,
când inima dreaptă cedează, apar semnele
insuficienţei cardiace drepte. Manifestările clinice
devin evidente când suprafaţa orificiului mitral,
care măsoară 4-6 cm , scade sub 2 cm
 Tablou clinic:
Depinde de stadiul clinic
Pacienții sunt asimptomatici în condiții de repaus
dacă aria valvulara >1,5 cm2
Numerosi factori precipitanti care agraveaza
simptomele (efort, emoții, infectii respiratorii,
febra, sarcina.
 Semne și simptome
În stadii avansate/la efort simptome
● Dispneea de efort – principal simptom
● Hemoptizie
● Durere retrosternala
● Disfonie (compresia nervului laringeu recurent)
● Disfagie ( compresia esofagului
●Simptome de debit cardiac scăzut ( astenie,vertij,
lipotimie)
●Semne: facies mitral, semne de congestie
pulmonara și sistemica( edeme periferice, raluri,
jugulare turgescente, ascita, hidrotorax)
 Stadii clinice

Stadiu I - asimptomatic, subiectiv, nu apar decât

semne fizice.
La examenul clinic se constată:
● la palpare, freamăt
●la auscultarea cordului, o uruitură diastolică, turbulente
determinate de pasajul sangelui prin orificiul mitral ingustat;
accentuarea primului zgomot la vârf şi a celui de-al doilea la
orificiul pulmonar. Pulsul este mic, iar tensiunea arterială scăzută,
datorită debitului cardiac redus.
Stadiul II(stadiul de hipertensiune pulmonară)
apar numeroase semne care atrag atenţia
bolnavului asupra suferinţei sale:
●dispnee de efort, uneori ortopnee şi chiar edem
pulmonar acut, puseuri bronşitice cu tuse seacă
sau cu expectoraţie redusă, hemoptizii mici şi
repetate, uşoară cianoză a feţei, palpitaţii
frecvente şi precoce, uneori dureri precordiale şi
tulburări de ritm (în special fibrilaţie atrială).
● Bolnavul este astenic.
Stadiul III (insuficienţă cardiacă dreaptă) dispar de
obicei tulburările din stadiul precedent, care traduc
staza pulmonară, apărând semnele insuficienţei
cardiace drepte: edeme periferice,
hempatomegalie, ascită, hidrotorax. Pot surveni
tromboze intracardiace (în special în atriul stâng
dilatat) şi embolii în arterele periferice, cerebrale,
renale şi splenice etc
 Explorări paraclinice:

● Electrocardiograma
●Radiografie toracica (arc inferior bombat, calcifieri ale
valvei/orif. Mitral, amprentarea/devierea esofagului de către
AS dilatat, modif pulmonare – dilatare hiluri
● Ecocardiografia
●Cateterism cardiac (permite cuantificarea stenozei mitrale și
a hipertensiunii pulmonare)
●Coronarografie ( ev. Circulatiei coronariene, fiind indicată în
special preop)
 Complicatii

● Cea mai frecventa complicatie – fibrilatia atriala

●Embolii sistemice (manifectate clinic prin AVC,
infarct miocardic, inschemie acută a membrelo
rinferioare, etc
●Alte complicatii: endocardita infectioasa,
progresia către hipertensiune pulmonara,
insuficienta cardiaca.
 Evoluţia

●Evoluţia este lentă şi progresivă. Evoluţia şi

prognosticul depind de apariţia complicaţiilor, în
primul rând de frecvenţa recidivelor reumatismale
şi de starea miocardului, dar şi de asocierea cu
alte boli valvulare, de gradul stenozei, de modul
de viaţă al bolnavului. Uneori stenoza rămâne
uşoară şi staţionară, încât bolnavii pot duce o
viaţă aproape normală
 Tratament

●Tratamentul este în primul rând profilatic, urmărind prevenirea

recidivelor reumatismale, a endocarditei lente şi a insuficienţei
cardiace, prin evitarea eforturilor, dietă hiposodată, tratamentul
infecţiilor streptococice, o profilaxie de lungă durată cu penicilină,
în stadiul de stenoză compensată se administrează uneori
calmante şi se recomandă un regim de cruţare. În aceste cazuri,
sarcinile sunt adesea posibile, fără incidente. Când apare
hipertensiunea pulmonară, în special hemoptiziile, emboliile,
edemul pulmonar şi tulburările de ritm, se recomandă intervenţia
chirurgicală
●Tratament interventional – valvuloplastia mitrala
percutana cu balon – indicată pt pacienți cu aria
valvulara <1.5 cm2
●Tratament chirurgical – inlocuire valvulara cu
proteza tisulara/metalica
 INSUFICIENTA MITRALA

Definiţie: este un defect

valvular constând în închiderea
incompletă în sistolă a valvulelor
mitrale, ceea ce permite
refularea sângelui din ventriculul
stâng în atriul stâng.
 Etiologie și clasificare:
Clasificare:
●Insuf. Mitrala acută ( endocardita
infectioasa, traumatisme, IMA,
dehiscenta protezelor)
● Insuf. Mitrala cronica cauze:
●inflamatorii (reumatism articular
acut,lupus eritematos sistemic),
●infectioase (endocardita
infectioasa),
degenerative, prolaps de vâlvă
●
mitrala
●Structurale :congenitale (
fenestrarea v mitrale
dobandite(dilatarea VS, rupturi ale
cuspelor)
●Functionale (cardiomiopatia
hipertrofica obstructiva)
 Fiziopatogenie

Refluxul sistolic produce dilatarea atriului stâng şi,

cu timpul, dilatarea şi hipertrofierea ventriculului
stâng, prin munca suplimentară pe care trebuie să
o depună. Când ventriculul stâng cedează şi
apare insuficienţa ventriculară stângă, staza
retrogradă provoacă tulburările descrise la
stenoza mitrală
 Diagnostic

Se face în prezenţa unui suflu sistolic intens la

vârful inimii, asemănător ţâşnitorii de vapori,
propagat spre axila stângă, însoţit uneori de
freamăt şi de micşorarea zgomotului I. Ventriculul
stâng este mărit (clinic şi radiologic), vârful inimii
fiind deplasat în jos şi spre stânga.
 Evoluţie:

Formele uşoare sunt asimptomatice; cele severe

evoluează către hipertensiune pulmonară şi
insuficienţă cardiacă. Tulburările de ritm sunt mai
puţin frecvente, iar complicaţiile tromboembolice,
mai rare decât în stenoza mitrală
 INSUFICIENTA AORTICA

●Definitie - închiderea
incompletă a valvulelor
aortice în timpul
diastolei, cu refularea
sângelui în diastolă din
aortă în ventriculul stâng
 Etiologie

Endocardita reumatică este cauza cea mai

frecventă, în special la tineri.
Mai rar, boala este datorită aterosclerozei,
sifilisului sau unui traumatism cardiac.
Leziunea pură este mai rară, de obicei fiind
însoţită de stenoză aortică sau mitrală
 Fiziopatogenie

●Prin efortul suplimentar pe care-l impune

ventricolului stâng, refluxul de sânge, duce la
dilatarea şi hipertrofia acestuia.

●Cu timpul boala evoluează, apărând la început o

insuficienţă ventriculară stângă cu stază
pulmonară şi apoi o insuficienţă cardiacă dreaptă,
prin cedarea ventriculului drept.
 Simptomatologie

Boala este mult timp bine tolerată, bolnavul fiind

asimptomatic sau, mai rar, resimţind bătăile inimii
şi ale arterelor la nivelul gâtului, precordial sau la
extremităţi.
Cu timpul (mai târziu decât în stenoza mitrală),
apar dispneea de efort sau paroxistică, ameţeli
ocazionale şi semne de insuficienţă cardiacă, la
început stângă, ulterior dreaptă. Bolnavul este
palid, uneori animat de mişcări ritmice ale capului.
Examen obiectiv:
● Puls rapid, cu amplitudine crescut
●Semnele periferice, datorite căderii bruşte a tensiunii
diastolice şi creşterii tensiunii sistolice, sunt foarte
caracteristice: pulsaţii arteriale evidente la inspecţie ("dans"
arterial), alternanţe de roşeaţă şi paloare la nivelul
tegumentelor şi mai ales al unghiilor uşor comprimate (puls
arterial sau capilar), puls radial amplu şi săltăreţ la palpare
(puls Corrigan), tensiune arterială cu maxima normală sau
crescută şi minima coborâtă, uneori până la zero
 Investigatii paraclinice

1)Electrocardiograma
2)Radiografia toracica (hipertrofie ventriculara
stânga)
3)Ecocardiografia
4)Cateterism cardiac
5) CT, RMN
 Forme clinice

●Insuficienţă aortică reumatismală (boala Corrigan) se

caracterizează prin vârsta tânără a bolnavilor, antecedente
reumatice, asocierea altor valvulopatii (stenoză mitrală).
●Insuficienţa aortică aterosclerotică apare după 50 de ani, de obicei
la bărbaţi şi este însoţită şi de alte manifestări aterosclerotice (suflu
diastolic aspru, R.A. crescută, semne periferice mai şterse.
●Insuficienţa aortică luetică se întâlneşte în ultimul timp tot mai rar.
Există antecedente de sifilis, manifestări de sifilis nervos,
anevrism aortic, frecvent angor
 Complicatii

●insuficienţă cardiacă, endocardită lentă, recidive

reumatismale (boala Corrigan), angină pectorală
şi anevrism aortic în formele arteriale
(aterosclerotică şi leutică).
 Tratament

● Medical: vasodilatatoare, IECA, beta-blocante

●Chirurgical: inlocuirea valvei cu o proteza
biologica/metalica
 STENOZA AORTICA

●Definitie:stenoza
aortică constă într-o
strâmtare a orificiului
aortic, care devine un
obstacol în trecerea
sângelui din ventriculul
stâng în aortă, în timpul
sistolei.
 Etiologie

●Congenitale:
unibicuspidie/bicuspidie/tetracuspidie aortica
● Dobandite: reumtismala sau degenerativa
 Fiziopatologie

●Obstacolul valvular determina supraincarcare de

presiune aVS, cu hipertrofia acestuia și
prelungirea timpului de ejectie. În aval de
obstacol, perfuzia periferica scade, efectele fiind
mai accentuate în efort, când necesarul de o2
tisular crește.
 Simtomatologie

●Simptome: timp îndelungat boala rămâne

subiectiv asimptomatică. Când stenoza este foarte
strânsă, debitul cardiac scade şi apar - la efort sau
numai la schimbarea poziţiei -episoade de
ischemie cerebrală, cu ameţeli, sincope, convulsii
sau moarte subită. Aceste tulburări, ca şi
manifestările de angină pectorală, destul de
frecvente, apar chiar înainte de instalarea
insuficienţei cardiace.
 Examen obiectiv

● Auscultatoriu: suflu sistolic rugos în focarul aortic

●Puls periferic cu debut tardiv și amplitudine
scazuta
 Explorări paraclinice

●Electrocardiograma – hipertrofia ventriculara

stânga
● Radiografia toracica – marirea vs, calcifieri
● Ecografia cardiaca - metoda de electie
● Cateterism cardiac
● CT, RMN
 Evolutia

●este timp îndelungat bună. Când apare

insuficienţa cardiacă, evoluţia este ireversibilă şi
de obicei fatală, în scurt timp. Edemul pulmonar
acut este adesea un semn de insuficienţă
ventriculară stângă. Sincopele, angina pectorală,
posibilitatea morţii subite, endocardită lentă şi
tulburările de ritm întunecă prognosticu
 Complicatii

●Cele mai frecvente: tulburari de ritm side

conducere,moartea subita, insuficienta cardiaca
 Tratament

●Medical: este importanța mentinerea ritmului sinusal,

controlul f.r. pentru ateroscleroza, HTA.
Se administreaza digitala, diuretice, IECA sau sartani, cu
evitarea hipotensiunii
●Interventional: valvuloplastia cu balon, implantarea valvei
aortice transcateter TAVI
●Tratament chirurgical – de electie; consta în inlocuirea
valvulara
 ALTE VALVULOPATII

●Stenoza tricuspidă este o valvulopatie rară, aproape

întotdeauna de natură reumatismală şi asociată cu stenoza
mitrală.
Simptomele se confundă cu acelea întâlnite în stenoza
mitrală. Se suspectează o stenoză tricuspidă în caz de
cianoză intensă, turgescenţă jugulară, pulsaţii hepatice,
uruitură tricuspidă în regiunea xifoidiană.
Diagnosticul de certitudine este dat de cateterismul cordului
●Insuficienţa tricuspidă constă în închiderea
incompletă a valvulelor tricuspide. De obicei este
funcţională şi apare în toate cardiopatiile însoţite
de dilatarea inimii drepte. Mai rar este organică,
de natură reumatismală, şi atunci este aproape
totdeauna asociată cu o stenoză mitrală
●Insuficienţa pulmonară este aproape totdeauna
funcţională, fiind datorită hipertensiunii din mica
circulaţie. Semnul principal este reprezentat de
suflul diastolic de la focarul pulmonar.
●Stenoza pulmonară este aproape totdeauna
congenitală şi se caracterizează prin freamăt
sistolic şi suflu sistolic aspru, intens, la focarul
pulmonar.