Sunteți pe pagina 1din 25

CUPRINS :

1. Scurt istoric

2. Scopul şi obiectul de activitate

3. Personalul şi conducerea organizației culturale

4. Sursele de finanțare ale organizației culturale

5. Analiza mediului de marketing al organizației culturale:

5.1 Vizitatori (analiza evoluției numărului de vizitatori pe cel puțin 4 ani)

5.2 Concurenți

6. Mixul de marketing

6.1. Politica de produs

6.2. Politica de preț

6.3 Politica de distribuție

6.4 Politica de promovare

7. Oferta suplimentară

8. Modalități de eficientizare a activității organizației culturale analizate

Bibliografie
1. Scurt istoric

Istoria Muzeului Național al Satului este o istorie a satelor răspândite pe teritoriul


României care s-au format și s-au dezvoltat până în prezent.

Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Guşti” face parte din reţeaua celor 19 muzee în aer
liber din România fiind primele create. Constituit în anul 1936 prin strădania Şcolii
sociologice de la Bucureşti condusă de pfofesorul Dimitrie Guşti, MNSDG a parcurs perioade
fe dezvoltare şi decădere, marcat fiind de fluctuaţiile istoriei. Multă vreme a funcţionat ca un
muzeu paradigma , cunoscut în toată Europa şi folosit ca model de muzeele din ţară.

Preocupat de găsirea unui teren potrivit pentru organizarea viitorului muzeu, profesorul
Dimitrie Guşti și colaboratorii săi apropiați au acceptat propunerea primăriei Municipiului
București de a-l organiza în Parcul Național Carol al II-lea (Parcul Herăstrău), pe o suprafață
de 4.500 de metri pătrați, la marginea Lacului Băneasa. Lucrările pentru amenajarea terenului
au început în lună martie a anului 1936.

Deschiderea oficială a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936, în prezența


regelui Carol al II-lea, iar pentru public, cu o săptămână mai târziu, pe 17 mai 1936. Muzeul
Satului a fost conceput ca un muzeu social și nu ca unul etnografic. Dimitrie Guşti a declarat:
[4]

„El  [muzeul] este în stare să oglindească mai bine decât orice altceva bogăția și varietatea
de viață țărănească, ideile de atâtea ori adânci, de stil arhitectonic țărănesc, marea știință a
adaptării la mediu și a prelucrării mediului, originalitatea în împodobire și siguranța
instinctivă sau chibzuită a folosirii spațiului mai larg pentru oameni, vite și lucruri; arta și
tehnica românească de la brazdă își dau mâna.”
2. Misiunea şi obiectul de activitate

MNSDG este o instituţie publică de cultură, pusă în slujba societăţii şi deschisă


publicului a cărui misiune este cercetarea, dezvoltarea, protejarea, conservarea , restaurarea
şi punerea în valoare a patrimoniului muzeal prin acţiuni specifice care să asigure accesul
unui public cât mai larg la valorile detinue concomitent cu dezvoltarea de partenieriate cu
instituţii din ţară şi străinătate care promovează programe şi proiecte ce vizează patrimoniul
cultural .

Principalele obiective ale MNSDG au în vedere :

· Diversificarea şi dezvoltarea ativitatilor de cercetare a patrimoniului

· Dezvoltarea , protejarea, conseraavarea şi restaurarea continuă a patrimoniului muzeal

· Realizarea evidentei ştiinţifice a bunurilor culturale

· Punerea în valoare a patrimoniului muzeului prin asigurarea accesului unui public cât
mai larg la bunurile de culturale aflate în administraţie

· Dezvoltarea resurselor umane

· Implementarea unui sistem de management al calităţii

· Asigurarea suportului funanciar pentru dezvoltarea muzeului

· Documentarea în vederea depistării , cunoaşterii şi , după caz, a avhizitionarii de


obiecte de patrimoniu pentru completarea şi îmbogăţirea colecţiilor sale.

Ca muzeu etnografic, MNSDG a avut şi are ca obiectiv principal cercetarea


fenomenului creaţiei populare contemporane, promovare meşteşugurilor populare, încurajarea
meşterilor populari.
3. Personalul si conducerea

Organigrama instituţiei

  Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti"


  Dr. Georgeta STOICA - Director General
  Ec. Ioan GHIUR - Contabil Sef
  Sectia "Tezaurizare Obiecte de Patrimoniu"
  Georgeta GAVRA - Sef Sectie
  Simona STOICA - Muzeograf
  Ala Raluca PETRESCU - Muzeograf
  Ana Marica POPESCU - Muzeograf
  Sectia "Tezaurizare Fonduri Documentare, Baze de Date"
  Arh. Iuliana CIOTOIU - Sef Sectie
  Anca SARBU - Muzeograf
  Dr. Vasilica TEODOR - Referent
  Rodica CIOTOIU - Conservator
  Biroul "Evidenta Centralizata A Patrimoniului"
  Dr. Romulus ANTONESCU - Sef De Birou
  Lorena MOGOS - Muzeograf
  Directia "Cercetare, Dezvoltare, Patrimoniu"
  Conf. Dr. Paulina POPOIU - Director
  Sectia "Cercetare, Dezvoltare, Proiectare"
  Dr. Doina ISFANONI - Sef Sectie
  Dr. Sanda LARIONESCU - Cercetator
  Constantin PETRE - Muzeograf
  Cristian VERES -
Muzeograf
  Sectia "Expozitii, Publicatii"
  Dr. Corneliu MIRESCU - Sef Sectie
  Ioana ZAVOIANU - Muzeograf
  Dorina RACEU - Muzeograf
  Andreea MAJURU - Muzeograf
  Aurelia TUDOR - Muzeograf
  Sectia "Expozitia Permanenta In Aer Liber"
  Constantin PATRESCU - Sef Sectie
  Raluca DAN - Muzeograf
  Corina BUNESCU - Muzeograf
  Ala MOVILEANU - Muzeograf
  Vasile TATAR - Muzeograf
  Directia "Programe Culturale, Marketing"
  Dr. Aurelia COSMA - Director
  Sectia "Programe Culturale, Imagine, Pedagogie Muzeala"
  Dr. Rusalin ISFANONI - Sef Sectie
  Corneliu DUMITRESCU - Muzeograf
  Marina MONORANU - Muzeograf
  Sectia "Conservare Restaurare Patrimoniu"
  Ioana ILEA - Sef Laborator
  Adrian CHISIU - Restaurator
  Iuliana POPESCU - Restaurator
  Ioana BELTIC - Restaurator
  Garofita IURICIUC - Restaurator
  Vivian DRAGOMIR - Fizician
  Florina Cristina SELIM - Restaurator
  Sergiu Sorin POPESCU - Restaurator
  Sectia "Galeria de Arta Populara, Relatii Publice, Marketing"
  Dorina RUSA - Muzeograf
  Ionela DOBRESCU - Muzeograf
  Mihaela SOLTUZ - Muzeograf
  Iuliana GRESIE - Muzeograf
  Cristina ROMAN - Muzeograf
  Radu
ZAMFIRESCU -
Muzeograf
  Directia Tehnica
  Arh. Stefan ILIESCU - Director
  Sectia "Investitii Capitale si Curente, Protectia Muncii, Aparare Civila"
  Ing. Elena CUREA - Sef De Sectie
  Arh. Mihaela ARSENE - Referent
  Sectia "Documentatii, Transfer, Intretinere Monumente"
  Arh. Ioana FLORESCU - Sef Sectie
  Valentin HARJEA - Muzeograf
  Sorin CIOBANEL -
Referent
  Biroul "Paza si Pompieri"
  Marian
ZARNESCU -
Sef De Birou
  Contabil Sef
  Serviciul "Administrativ, Aprovizionare"
  Maria GHITOROGA - Sef
Serviciu
  Serviciul "Financiar - Contabil"
  Ileana USCOIU - Contabil
  Maria UNGUREANU - Contabil
  Nicoleta BOLINTEANU - Economist
  Gabriela PANTAZI - Contabil
  Rodica NEAGU -
Gestionar
  Auditul Public Intern
  Sorin Mihai
VASILIAN -
Economist
  Oficiul Juridic
  Manuela
IONITA - Jurist
  Resurse Umane
  Ioana POPESCU - Referent
  Iosefina
CATANESC
U - Referent
  Secretariat
  Florica ROSKE - Referent
4. Sursele de finanţare ale MNSDG

Conform Legii muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003, activitatea muzeelor şi a


colecţiilor publice de drept public se finanţează din venituri proprii şi din alocaţii acordate de
lla bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz. Veniturile proprii provin din tarifele
pentru serviciile oferite de muzee şi colecţio publice, din donaţii şi sponsorizări, din alte
activităţi specifice.

A. Veniturile în perioada 2008-2009 şi 2011-2012

În 2008, veniturile încasate au fost de 12 209 mii lei din care :

· 82.9 % ( 10 124 mii lei) subvenţii de la Ministerul Culturii şi Cultelor

· 17.08 % (2085 mii lei ) venituri proprii

În 2009, veniturile totale încasate au fost de 10927 mii lei , din care :

· 79,97 % (8738 mii lei ) subvenţii de la Ministerul Culturii şi Cultelor

· 20,03 % (2189 mii lei ) venituri proprii

Comparativ cu anul 2008, în anul 2009 se observă o creştere a efortului propriu al


MNSDG prin creşterea surslor externe atrase. (Fig. 1) Astfel creşterea înregistrată a fost de
104 000 lei, adică cu 104,78 % în condiţiile în care muzeul s-a confruntat cu o gravă criză
economică , iar taxele au fost păstrate la nivelul anului 2008, fără nici o suprataxa.
Fig. 1 – Analiză comparativă a veniturilor totale încasate de MNSDG în perioada 2008-2009
şi 2011-2012

Sursa : Competitivitatea organizaţiilor culturale în contextul dezvoltării urbane

În 2011, veniturile totale încasate au fost de 13 702 340 lei, din care :

· 84,1 % (11 525 000 lei ) subvenţii de la Ministerul Culturii şi Cultelor

· 15 % ( 2 063 942 lei ) venituri proprii

În 2012, veniturile totale încasate au fost de 13 413554 lei, din care :

· 84,1 % (11 281 000 lei ) subvenţii de la Ministerul Culturii şi Cultelor

· 15 % ( 2 027 940 lei ) venituri proprii

Totalul veniturilor proprii încasate în 2008 a fost de 2 085 mii lei :

· Venituri din taxe de intrare şi alte manifestări culturale : 1 118 mii lei (53,62%)

· Venituri din vânzarea produselor de artă popula în regim de consignaţia : 468 mii lei
(22,45 %)

· Venituri din cercetare prin programele de excelenta : 358 mii lei ( 17,17 % )

· Venituri din sponsorizări 78 mii lei (3,7 %)


· Venituri diverse din parteneriate , vânzări caiete de sarcini, dobânzi, diferenţe de curs
valutar : 64 mii lei (3,06 %)

Fig.2 : Analiză comparativă a veniturilor proprii încasate de MNSDG în perioada


2008-2009 ( mii lei )

Sursa : Competitivitatea organizaţiilor culturale în contextul dezvoltării urbane

Totalul veniturilor proprii încasate în 2009 a fost de 2189 mii lei, structura în rocente
fiind următoarea :

· Venituri din taxe de intrare şi alte manifestări culturale : 1 038 mii lei (59,75%)

· Venituri din vânzarea produselor de artă popula în regim de consignaţia : 525 mii lei
(23,98 %)

· Venituri din cercetare prin programele de excelenta : 26 mii lei ( 1.18 % )

· Venituri din sponsorizări 74 mii lei (3,36 %)

· Venituri diverse din parteneriate , vânzări caiete de sarcini, dobânzi, diferenţe de curs
valutar : 257 mii lei (11,73 %)
B. Cheltuielile în perioada 2008-2009 şi 2011-2012

În figură următoare sunt prezentate plăţile totale efectuate pentru perioada 2008-2012,
precum şi cheltuieli cu bunurile şi serviciile, cheltuieli de personal şi cheltuieli pentru
investiţii.

Fig.3 : Analiză comparativă a plăţilor totale efectuate de MNSDG în perioada 2008-2009 şi


2011-2012 ( în mii lei )

Sursa : Competitivitatea organizaţiilor culturale în contextul dezvoltării urbane

5. Analiza mediului de marketing al organizației cultural

5.1 Vizitatori

Patrimoniul cultural pe care îl deţine, precum şi poziţionarea de excepţie intre aeroport


şi central capital, fac din acesta principalul punct de atracţie nu numai pentru locuitorii
oraşului Bucureşti, ci şi pentru numeroase grupuri de străini.
Publicul MNSDG este format din : vizitatori romani şi străini, specialişti ( etnologi,
arhitecţi ), personalităţi ştiinţifice şi cultural , personalul diplomatic, publicul şcolar, copii,
tineri, student, oameni de afacer, politicieni, pensionari, persoane cu dizabilităţi.

În 2008, numărul total de vizitatori a fost de 273 375 din care :

· Adulţi : 178 770

· Elevi, studenţi,pensionari : 64 644

· Gratuit ( şcoli, asociaţii, delegaţii ) : 29 961

În 2009, numărul total de vizitatori a fost de 284 600 din care :

· Adulţi : 178 940

· Elevi, studenţi,pensionari : 67 699

· Gratuit ( şcoli, asociaţii, delegaţii ) : 37 961

În anul 2010, numărul total de vizitatori a fost de 303 296, din care

· 180000 de vizitatori au venit din Germania, Franţa, Spania, Japonia, Bulgaria, Israel,
Grecia şi Italia

· Festivalul Culturii Thailandeze, organizat la 18 septembrie 2010, a atras 15000 de


vizitatori într-o singură zi

La 15 mai 2010, 3500 de oaspeţi au intrat în muzeu între orele 09:00 şi 14:00, acesta
fiind startul vizitelor matinale.

În 2010, muzeul s-a poitionat pe locul 3 în topul celor mai vizitate muzee din România
şip e primul loc în clasamentul celor mai vizitate muzee din Bucureşti.

În 2011 , numărul total de vizitatori a fost de 323696 , din care :


· Adulţi : 136700 persoane

· Elevi, student, pensionari : 79401 persoane

· Gratuit (şcoli, asociaţii, delegaţii) : 107595 persoane

La această cifră trebuie adăugaţi vizitatorii care au participat la expoziţiile din străinătate,
workshopuri şi târguri ( aprox. 200000 de vizitatori).

Fig. 4 : Evoluţia numărului de vizitatori în perioada 2008-2012

Sursa : Competitivitatea organizaţiilor culturale în contextul dezvoltării urbane

În perioada 2011-2012, muzeul s-a clasat pe :

· Locul 5 în topul celor mai vizitate muzee din România

· Locul 2 în topul celor mai vizitate muzee din Bucureşti

Pe lângă numărul efectiv al vizitatorilor la sediul muzeului , MNSDG s-a bucurat şi de


vizite online. Astfel , site-ul web al MNSDG a înregistrat un număr de :

· 17584 de vizitatori unici în cursul lunilor ianuarie – aprilie 2011


· 68280 de vizitatotri în cursul lunilor martie – decembrie 2012

Fig. 5 : Evoluţia numărului de vizitatori unici pe site-ul MNSDG în perioada 2011-2012

Sursa : Competitivitatea organizaţiilor culturale în contextul dezvoltării urbane

Ca rezultat al adaptării strategiei de dezvoltare la condiţiile obiective în care muzeul îşi


desfăşoară activitatea, precum şi al efortului depus de-a lungul anului de colectivul diminuat
şi insuficient de specialişti şi personal administrativ, rezultatele obţinute situează Muzeul
Satului printre primele din ţară ca număr de vizitatori şi ca vizibilitate culturală. Criteriul
important de evaluare al oricărei instituţii de cultură, numărul de vizitatori, este relevant: 394
723 de vizitatori în anul 2014.

La numărul de vizitatori menţionat adăugăm numărul de vizitatori estimat la


expoziţiile din străinătate organizate în sediile ICR sau în spaţii puse la dispoziţie de
ambasade, consulate, muzee sau instituţii de profil cu care colaborăm (de exemplu, expoziţia
Dor în zbor - Magia culorii în arta tradiţională românească, Roma, Italia, organizată în
colaborare cu Asociaţia Pro Patria şi Muzeul Luigi Pigorini din Roma, în perioada 24 iunie -
31 iulie, a atras peste 20.000 de vizitatori, după cum a reieşit din documentele de control ale
muzeului; expoziţia Revisiting România: Dress and Identity - organizată în cadrul
evenimentului de amploare Essential România. Life and Crafts of Yesteryear. Weekend of
exhibitions, concerts, crafts, films, poetry and gastronomyat the Horniman Museum and
Gardens, în colaborare cu ICR Londra şi Muzeul Horniman, 3 - 6 octombrie, Londra, Marea
Britanie, a atras 10.000 de vizitatori, expoziţia de fotografie documentară - reproduceri din
arhiva Muzeului Satului Iosif Berman, fotograful lui Dimitrie Guşti, desfăşurată în perioada
16 mai - 12 iunie la Seghedin, Ungaria, în colaborare cu ICR Budapesta, Filiala Seghedin, a
atras peste 6000 de vizitatori.

Număr de vizitatori în spaţiul virtual în anul 2014 :

· Blogspot MNSDG: 16 300 vizitatori internauţi, faţă de 14874 în 2013 .

5.2 Concurenţi

Concurența directă : Muzeul Ţăranul Roman - este unul dintre cele mai diversificate
muzee din familia europeană a Muzeelor de Arte și Tradiții Populare.

Concurența indirectă : Alte muzee

6. Mixul de marketing :

6.1. Politica de produs


MNSDG ocupa un loc de prestigiu întrucât are spre administrare unele din cele mai
valoroase produse ale creaţiei umane şi în cazul de faţă, cele mai importante documente ale
identităţii noastre europene - monumentele şi obiectele create de ţăranul roman, care
oglindesc viaţa tradiţională românească, constituind și concepția muzeologică și de prezervare
a patrimoniului construit; ele ilustrează traseul parcurs de la primele cercetări coordonate de
Dimitrie Gusti până în prezent.

În prezent, expoziţia permanenta cuprinde 121 de complexe distincte, totalizant 3380


de monumente, iar patrimoniul mobil însumează 53.828 obiecte.

6.2. Politica de preț

Ministerul Culturii este cel care stabileşte preţul de intrare, fotografiere sau filmare în
cadrul muzeului. Nivelul taxei de intrare la muzeu este greu de stabilit atât datorită cauzelor
interne ale organizaţiei, cât şi externe. Politica de preţ trebuie să fie în corelaţie cu celelalte
componente ale mixului de marketing al muzeului.

MNSDG urmăreşte atât maximizarea numărului de vizitatori şi a beneficiilor


financiare, cât şi acoperirea costurilor. Lista de preţuri practicată de MNSDG este :

LISTA DE TAXE DE INTRARE


6.3 Politica de distribuție

Distribuţia produselor MNSDG se face direct, desfacerea către vizitatori făcându-se la


sediul sau din Sos. Kiseleff, nr. 28-30, care este şi principalul punct de distribuţie.
În organizarea şi administrarea MNSDG se afla :

· Corpurile A3 şi F din Palatul Parlamentului, unde se afla expoziţia de costume


populare

· Monumental de arhitectura vernacular conservat în situ, casa Pietroşiţa, Jud.


Dâmboviţa

De asemenea, unele piese ale patrimoniului muzeului au putut fi observate şi în alte


expoziţii naţionale şi internaţional, exemple în acest sens fiind :

· 2008 : Expoziţia organizată cu ocazia Carnavalului de la Veneţia :”L’aqua e


l’argilla” ; Expoziţia “L’art populaire roumain” organizată cu ocazia Zilei
Francofoniei – Canada ; Expoziţia

· 2009 : Expoziţia “L’art populaire roumain” organizată cu ocazia zilelor culturii


romaneşti

· 2011 : Expoziţia “Acasă la Brâncuşi” Bruxelles

· 2012 : Expoziţia “Meşteşug şi arta în satul tradiţional” , colaborare cu Ambasada


României în Cuba, Havana.

Prin simpozioanele, mesele rotunde şi publicaţiile organizate de MNSDG, publicul


vine în contact cu diferite aspecte ale muncii specialiştilor muzeului, se familiarizează cu
domeniul de referinţă al acestuia.
Un important impact social îl are organizarea de programe educaţionale, care fac parte
din oferta muzeului, cât şi din canalul de distribuţie în sensul facilitării accesului la informaţia
culturală şi la bunurile patrimoniale ale muzeului. Câteva exemple în acest sens fiind :

· Proiectul “Scoala Altfel la Muzeul Satului” desfăşurat în perioada 18-22 aprilie 2016
(aproximativ 90.000 de copii şi formatoru cu scopul de a participa la ateliere
interactive şi vizite de descoperire, care permit cunoaşterea patrimoniului etnologic)
· Desfăşurat la iniţiativa Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice, sub
genericul ”Să ştii mai multe, să fii mai bun!", programul îşi propune implicarea
copiilor, adolescenţilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să corespundă
intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor şi să pună în valoare capacităţile
acestora în diferite domenii.
·  Atelierul interactiv pentru copii Învaţă să faci Teatru de Umbre!, cu scopul de a
învăţa să creeze o poveste, să realizeze personajele şi decorurile pe care, ulterior, să le
transpună în Teatru de Umbre. Atelierul se desfășoară în cadrul proiectului Teatru de
Umbre

6.4 Politica de promovare

Muzeul Satului şi-a extins colaborarea cu instituţii de profil din străinătate sau a
contribuit prin prezentarea patrimoniului , a mesteusugurilor şi meşteşugarilor sau a
ansamblurilor de dansuri şi cântec la promovarea imaginii pozitive a României şi culturii sale
identitare: Italia , Veneţia,Franţa -Lyon şi Marsilia -capitala culturală europeană ,Turcia
-Ankara ,Israel -Tel Aviv , Rusia -Muzeul de etnografie din Sankt Petersburg etc.

· Continuarea şi diversificarea relaţiilor cu ambasade sau cu centre culturale din


Bucureşti sau străinătate: continuarea unor colaborări noi cu ambasadele sau cu
reprezentanţii comunităţilor de emigranţi din Bucureşti: Portugalia (Zilele culturii
portugheze . expoziţii de fotografie, spectacol de muzică Fado, gasdtronome
tradiţionala şi artizanat,ateleire de creativitate, proiecţie film documentar)
· Japonia (ateliere interactive pentru copii şi adulţi de învăţare a două vechi tehnici
japoneze )

· India ( Festivalul culturii indiene Namaste-proiectii de film , conferinţe , ateliere de


creativitate - pictura cu henna ),gastronomie tradiţională , artizanat , lansare de carte ,
parada portului ,expoziţie de fotografie

Parteneriate cu ambasade:

· Ambasada Protugaliei în România

· Ambasada Japoniei în România

· Ambasada Indiei în România

· Ambasada Federaţiei Ruse în România

· Ambasada Cehiei în România

· Ambasada României la Ankara, Turcia

· Ambasada Armeniei în România

· Consulatul General al României la Lyon, Franţa.

ü Colaborarea şi parteneriatele cu ONG-urile de profil, precum şi cu grupurile etnice din


România

ü Colaborarea, prin valorificarea patrimoniului şi a schimbului de experienţă, cu


Biserica Ortodoxă

ü Colaborarea cu ministere (Ministerul Agriculturii, Ministerul Turismului , Ministerul


Afacerilor Externe,MI -Administratia penitenciarelor ) şi cu asociaţii , fundaţii
europaralmentari .
Ca mijloace de promovare, MNSDG foloseşte :

a) Mass-media – are încheiate 60 de parteneriate cu diferite ziare : (Agerpress,


Jurnalul Naţional, Adevărul etc.) ; reviste : ( Revistele Ideal Mariaj, Viaţa Satului
Vacanţele la ţară etc.) ; posturi de televiziune ( TVR 1, TVR Info, Realitatea,
Antena 1, DigiTV , etc .) ; posturi de radio ( Europa FM, Antena Satelor, Radio
România Actualităţi, Radio Internaţional etc. ) .

În anul 2012, muzeul a avut 917 apariţii în media ( în 2011 a avut 890 de apariţii) în
diferite ziare şi reviste.

b) Promovarea indoor şi outdoor se realizaeaza prin :

· spoturi publicitare,

· afişaj stradal,

· parteneriate cu regiile de transport în comun din Bucureşti

· publicitate intern ape plasma din Galeria de artă popular

c) Promovarea online :

· site-ul official al muzeului (www.muzeul-satului.ro) prezintă informaţii generale


despre muzeu, colecţiile acestuia , lista de expoziţii temporare , publicaţii.
· Blog :

· Pagina de Facebook (15 920 aprecieri)


d) Târguri, evenimente şi programe culturale.

Muzeul organizează târguri ale meşterilor populari, şezători, spectacole legate de


datini şi obiceiuri cu ocazia diferitelor ssarbatori ale romanilor ( Dragosbetele, Floriile, Sfinţii
Petru şi Pavel, Ziua Crucii, Sfânta Sărbătoare a Crăciunului , etc. )

7. Oferta suplimentară

· Magazinul de suveniruri – muzeul dispune de un magazin care cuprinde obiecte


realizate de creatori populari contemporani, artisiti plastici sau mici societăţi profilate
pe domeniul artei populare. Obiectele prezente ilustreaza bogatia genurilor creatiei
popualre ( ceramica, textile, impletituri, lemn, oua, icoane pe lemn si pe sticla, scoarte
populare cojoace , pielarie etc. )

· Librăria muzeului – publicaţii de cercetare ( volume de studii ale celor mai prestigiosi
specialisti in domeniul etnologiei, etnografiei si muzeologiei) şi de promovare a
patrimoniului muzeal (pliante, ghiduri ,carti de buzunar si publicatii pentru turism ) .

· Colecţie de CD-uri şi DVD-uri – cunosterea vizuală a tezaurului de valori cultural


cuprinse în patrimoniulmuzeului, cât şi a tezaurului musical folcloric

8. Modalități de eficientizare a activității organizației culturale


analizate

Patrimoniul cultural deosebit aflat în custodia muzeului, precum şi notoritatea de care


se bucura reprezintă atuuri importante pe care trebuie să se bazeze acţiunile la nivel strategic
pentru creşterea competitivităţii MNSDG. Acestea ar putea fi structurate astfel :

· Amplificarea capacităţii de inovare :

MNSDG a obişnuit publicul cu organizarea unor evenimente prin care se


popularizarea tradiţiile romaneşti. Continuarea acestei activităţi , dublată de identificarea
unor modalităţi actuale de promovare, este un demers natural. În plus, găsirea altor surse
de creştere a patrimoniului ar trebui să reprezinte un obiectiv fundamental firesc.

· Creşterea autofinanţării

Ř Dezvoltarea serviciului de fotografiere şi filmare profesională

Ř Organizarea de evenimente

Ř Expozitii permanente de arta populara

· Îmbunătăţirea imaginii şi a promovării prin

Ř Crearea unui grup format din specialist de marketing şi specialist în tehnologia


informaţiei care să valorifice oportunităţile oferite de “piaţă virtuală”.

Ř Participarea în cadrul proiectelor naţionale şi internaţionale de cercetare

Ř Continuarea practicii de realizare a parteneriatelor cu organizaţii de media


pentru promovarea muzeului

Ř Dezvoltarea unor programe educationale in scoli pentru a asigura atat un flux


actual de vizitatori , cat si crearea , in acest mod , a unui „instinct” de vizitator
pentru viitor

Ř Cuplarea la programele de promovare turistica urbana

Ř Realizarea unor campanii prin care comunitatea sa cunoasca activitatea


muzeului, precum si rezultatele in cercetarea stiintifica si promovarea valorilor
traditionale romanesti

Ř Continuarea practicii parteneriatelor cu diferite institutii si cu ambasade


acreditate de Bucuresti

· Intensificarea activităţii de integrare în cadrul circuitelor turistice prin


dezvoltarea parteneriatelor cu hoteluri, agenţii şi operatori de turism.
BIBLIOGRAFIE :

1. http://www.cultura.ro/uploads/files/Muzeul_National_al_Satului_Dimitrie_Gusti_-
_Raport_de_activitate_pentru_anul_2013.pdf

2. http://www.muzeul-satului.ro/actiuni-culturale/393/scoala-altfel-la-muzeul-satului

3. http://www.muzeul-satului.ro/actiuni-culturale/396/invata-sa-faci-teatru-de-umbre-
atelier-interactiv

4. http://www.muzeul-satului.ro/program

5. Irina Popescu, Competitivitatea organizaţiilor cultural în contextual dezvoltării urbane

6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_al_Satului_
%E2%80%9EDimitrie_Guşti%E2%80%9D

7. https://www.google.ro/search?
q=muzeul+satului+bucureşti&biw=1366&bih=651&source=lnms&tbm=isch&să=X&
sqi=2&ved=0ahUKEwjvq_jGyLHMAhXEESwKHU2jDKYQ_AUIBigB

8. http://www.muzeul-satului.ro/muzeul-sectiune/38/organigrama

9. http://www.muzeulsatului.ro/Organigrama.aspx

S-ar putea să vă placă și