FUNCȚIILE DE NUTRIȚIE

Realizează schimburile dintre organism și mediu și transformările care au loc în organism

(metabolismul).
-Procesele de nutriție sunt: digestia, circulația, respirația și excreția.

DIGESTIA ȘI ABSORBȚIA

DIGESTIA reprezintă totalitatea transformărilor mecanice, fizice și chimice prin care hrana
(glucide, lipide, proteine) este descompusă până la substanțe nutritive (nutrimente), care sunt
apoi absorbite.

În digestia chimică intervin enzime digestive:

1.ENZIME PROTEOLITICE
Proteine → aminoacizi

2.ENZIME GLICOLITICE
Glucide → monozaharide (glucoză)

3.ENZIME LIPOLITICE
Lipide (grăsimi) → acizi grași și glicerol

AMINOACIZII, MONOZAHARIDELE, ACIZII GRAȘI și GLICEROLUL sunt produși

finali de digestie = substanțe nutritive.

SISTEMUL DIGESTIV este alcătuit din:

*TUB DIGESTIV cuprinde:
-cavitate bucală
-faringe
-esofag
-stomac
-intestin subțire
-intestin gros

*GLANDE ANEXE sunt:

-glande salivare
-ficat
-pancreas

a)CAVITATEA BUCALĂ
-este segmentul de recepție a hranei și cuprinde organe specializate: limba și dinții.
-limba = organ musculos cu rol în deglutiție, masticație, sensibilitate gustativă și tactilă și în
vorbire.
-dinții = organe dure, osoase, diferențiați în incisivi, canini, premolari și molari; au rol în
masticație și vorbire.

Digesti bucală constă în transformări:

-mecanice: tăierea și triturarea alimentelor, masticație (participă mandibula, mușchii
masticatori, dinții, limba, buzele și obrajii).
-fizice: dizolvarea alimentelor în salivă
-chimice: descompunerea glucidelor sub acțiunea enzimei AMILAZA SALIVARĂ
(PTIALINA).

SALIVA este produsul de secreție a glandelor salivare ( 3 perechi: sublinguale, submaxilare și

parotide) ; compoziția chimică: apă, ioni minerali, mucus, lizozim = substanță bactericidă, o
enzimă = AMILAZA SALIVARĂ.

Amidon preparat termic → dextrine și maltoză (produși intermediari de digestie)

În urma acestor transformări se formează BOLUL ALIMENTAR care va fi înghițit

(deglutiție).

b)FARINGELE:
-conduct musculo-membranos;
-este la intersecția căii digestive cu calea respiratorie.

c)ESOFAGUL
-organ musculo-membranos;
-situat posterior față de trahee;
-rol în deglutiție.

d)STOMACUL:
-situat în abdomen, sub diafragm;
-comunică cu esofagul prin orificiul cardia și cu intestinul subțire prin orificiul pilor;
-format din: fornix (fundul stomacului – plin cu aer), corpul stomacului, antru și canalul
piloric;
- glandele gastrice din mucoasa stomacului secretă sucul gastric.

Digestia gastrică:
-este rezultatul activității secretorii și motorii a stomacului;

1.Activitatea secretorie - secreția de suc gastric

Sucul gastric conține: apă, substanțe anorganice (HCl, cloruri de Na, K, fosfați de Ca, Mg),
substanțe organice (mucus, enzime digestive).

*Rolul HCl: activează enzimele proteolitice, stimulează evacuarea gastrică, acțiune

antiseptică (distruge microbii).

*Rolul mucusului: protejează peretele stomacului de acțiunea HCl și a enzimelor proteolitice.

*Enzime digestive:
a)enzime proteolitice: PEPSINA (pepsinogen inactiv); LABFERMENT

pepsinogen inactiv → pepsină activă (activarea se realizează sub acțiunea HCl)

pepsină
proteine → albumoze și peptone (produși intermediari de digestie)

LABFERMENTUL produce coagularea laptelui prin transformarea cazeinogenului solubil în

paracazeinat de calciu, insolubil.
b)Enzime lipolitice: LIPAZA GASTRICĂ descompune lipidele emulsionate (din lapte, frișcă,
ou) până la acizi grași și glicerol.

1.Activitatea motorie
- este asigurată de 2 tipuri de contracții: tonice (pt umplerea stomacului cu alimente) și
peristaltice (prin care alimentele se amestecă cu sucul gastric).

În urma acestor procese se formează chimul gastric care trece lent și fracționat în duoden.

e)INTESTINUL SUBȚIRE
-se întinde de la orificiul pilor până la valvula ileo-cecală;
-este alcătuit din: duoden (porțiunea fixă) și jejun și ileon (porțiunile mobile);
-mucoasa intestinală are cute = pliuri, numite VILOZITĂȚI INTESTINALE care au rolul de a
mări suprafața de absorbție a intestinului subțire;
VILOZITATEA –alcătuită din: *epiteliu unistratificat cilindric cu celule cu microvili
* vase de sânge
* vas limfatic
Digestia intestinală are loc sub acțiunea combinată a 3 sucuri digestive: BILA, SUCUL
PANCREATIC și SUCUL INTESTINAL. Toate conțin bicarbonați care au rolul de a
neutraliza aciditatea chimului gastric.

1.BILA – este secretată permanent de ficat și se eliberează în duoden; în perioadele

interdigestive, bila se acumulează în vezica biliară.
- compoziția chimică: apă, bicarbonați, mucus, săruri biliare, pigmenți biliari (biliverdina și
bilirubina = produși rezultați din catabolismul hemoglobinei), colesterol, lecitină.
- NU CONȚINE ENZIME DIGESTIVE!!!
Rolul sărurilor biliare:
*asigură emulsionarea grăsimilor;
*activează lipazele;
*contribuie la absorbția acizilor grași.

2.SUCUL PANCREATIC – este secretat de partea exocrină a pancreasului și se varsă în

duoden unde acționează.
- conține enzime proteolitice, glicolitice și lipolitice.

a)ENZIME PROTEOLITICE: TRIPSINA (forma inactivă de tripsinogen se transformă în

tripsină activă sub acțiunea enterokinazei), CHIMOTRIPSINA (forma inactivă de
chimotripsinogen activată sub acțiunea tripsinei), COLAGENAZA, ELASTAZA,
CARBOXIPEPTIDAZE.
tripsina
Proteine, albumoze și peptone → oligopeptide (2, 3 aminoacizi)

b)ENZIME GLICOLITICE: AMILAZA PANCREATICĂ cu acțiune mai puternică decât

amilaza salivară, astfel încât descompune și amidonul crud până la maltoză.

amilaza
Amidon → maltoză (dizaharid)
c)ENZIME LIPOLITICE: LIPAZA PANCREATICĂ

lipaza
lipide → acizi grași și glicerol

3.SUCUL INTESTINAL secretat de glandele intestinale din mucoasa duodenală. Conține

enzime proteolitoce, glicolitice și lipolitice.

a)ENZIME PROTEOLITICE: OLIGOPEPTIDAZELE

ologopeptidaze
oligopeptide → aminoacizi (produsi finali de digestie = nutrimente)

b)ENZIME GLICOLITICE: DIZAHARIDAZE

dizaharidaze
dizaharide → monozaharide (produși finali de digestie = nutrimente)

maltaza
exemple: maltoză → 2 glucoză

zaharaza
zaharoză → glucoză și fructoză

lactaza
lactoză → glucoză și galactoză

c)ENZIME LIPOLITICE: LIPAZA INTESTINALĂ

lipaza
lipide → acizi grași și glicerol

Activitatea motorie a intestinului subțire este asigurată de 3 tipuri de contracții: tonice,

peristaltice ( unde de contracție circulară care se propagă de-a lungul intestinului spre colon)
și segmentare (sunt contracții inelare care asigură amestecul chimului gastric cu secrețiile
digestive).

f)INTESTINUL GROS
-se întinde de la valvula ileo-cecală până la anus;
-alcătuit din: cecum cu apendicele vermiform, colonul (cu segmentele: ascendent, transvers,
descendent și sigmoid) și rectul care se deschide la exterior prin anus (orificiu anal).
-se desfășoară activități secretorii, motorii, de absorbție, procese de fermentație și putrefacție
în urma cărora se formează materiile fecale.

a)Activitatea secretorie constă în:

-producerea de mucus cu rol în formarea materiilor fecale;
-secreția de potasiu.
b)Activitatea de absorbție constă în:
-absorbția H2O (pasiv), Na (activ), Cl.

c)Activitatea motorie constă în:

- contracții segmentare, staționare – favorizează absorbția apei;
-unde peristaltice – cu efect propulsiv;
-contracții ”în masă”, rare, puternice – propulsează conținutul colonului spre rect pt
eliminarea materiilor fecale.

d)Activitatea florei bacteriene de fermentație și putrefacție constă în:

- flora de fermentație aerobă degradează glucidele nedigerate în acizi organici (acid lactic,
butiric) și gaze (CO2, CH4); sintetizează vitamina K și vitamine din complexul B;

-flora bacteriană de putrefacție anaerobă scindează proteinele nedigerate în amine, amoniac,

indol, scatol,fenol, care ajung la ficat unde vor fi detoxificați.

e)Defecația – eliminarea materiilor fecale și este un reflex coordonat de centrii medulari,

controlat cortical.

ABSORBȚIA INTESTINALĂ

ABSORBȚIA este procesul prin care nutrimentele (produșii simpli rezultați din digestie)
străbat pereții intestinului subțire și trec în mediul intern (sânge și limfă).

Mucoasa intestinală prezintă VILOZITĂȚI INTESTINALE (pliuri, cute) care au rolul de a

mări suprafața de absorbție.

Absorbția se realizează prin următoarele mecanisme:

a)pasive = fără consum de energie; substanțele trec din intestin – de la o concentrație mai
mare, în sânge sau limfă – la o concentrație mai mică.
b)active = cu consum de energie furnizată de moleculele de ATP, împotriva gradientului de
concentrație.
c)prin vezicule de pinocitoză – la nivelul membranei celulelor = enterocite.

1.ABSORBȚIA PROTEINELOR
- sub formă de aminoacizi – prin mecanism activ, în sânge
- proteine cu moleculă mai mică – prin vezicule de pinocitoză

2.ABSORBȚIA GLUCIDELOR
- pentoze (ex. riboza) – prin mecanism pasiv, în sânge
- hexoze (glucoza, fructoza) –prin mecanism activ, cu un transportor comun cu Na, în sânge.

3.ABSORBȚIA LIPIDELOR
- glicerolul – prin mecanism pasiv, în sânge
- acizi grași cu lanț scurt de atomi de carbon – se combină cu sărurile biliare și formează
micele hidrosolubile care se absorb pasiv, în sânge.
- acizi grași cu lanț lung de atomi de carbon – se absorb pasiv, în limfă, formează cu sărurile
biliare și cu alte molecule chilomicroni (agregate moleculare).
4.ABSORBȚIA VITAMINELOR
-vitaminele hidrosolubile: B1, B2, B6, B12, C – sunt absorbite activ, în sânge
-vitaminele liposolubile: A, D, K, E–sunt absorbite pasiv, în limfă, sub formă de chilomicroni.

5.ABSORBȚIA APEI ȘI ELECTROLIȚILOR

- apa – se absoarbe pasiv, în sânge, la nivelul intestinului subțire și gros;
- Na – se absoarbe activ, în sânge; în intestinul subțire și colon; absorbția Na atrage absorbția
Cl;
- Ca – se absoarbe activ, în prezența vitaminei D, la nivelul duodenului;
- Fe – se absoarbe activ, stimulat de vitamina C, la nivelul jejunului și ileonului.

GLANDELE ANEXE

1.GLANDELE SALIVARE – situate în vecinătatea cavității bucale ;

- secretă saliva (vezi cavitatea bucală)

2.FICATUL
-situat în cavitatea abdominală, sub diafragm, în loja hepatică;
-are secreție exocrină = bila (vezi digestia intestinală);
-este alcătuit din lobi, segmente și lobuli;
-are dublă vascularizație: nutritivă (prin artera hepatică și vena hepatică) și funcțională (prin
vena portă care aduce sânge de la intestin, stomac, splină).

Lobulul hepatic este unitatea structurală și funcțională a ficatului. Este alcătuit din:
- Celule hepatice = hepatocite
- Capilare sanguine
- Canalicule biliare
- țesut conjunctiv

3.PANCREASUL
-situat în abdomen, retroperitoneal, înapoia stomacului;
-este glandă mixtă – partea exocrină secretă sucul pancreatic cu rol în digestie (vezi digestia
intestinală);
-este alcătuit din: cap (situat în potcoava duodenului), corp și coadă.