Coperta: Guta Peteu a CIP a Bibliotecti Nationale a Romar ARMEANU, CM. Tehnici de superinvitare / C. M. Armeanu, Oana Panagoret. ~ Ed. aVi-a, rev. - Alexandria :, 2009 Bibliog ISBN 978.973-88707-6-5 CUPRINS PREFATA. INTRODUCERE pag. 6 pag. 8 A, PREGATIREA PENTRU INVATARE 1. CONDITI EXTERIOARE 1. Ambientul pentru o invatare eficienta .. «pag. 15 2. Efectele culorilor asupra mini pag. 18 3. Uleiuri volatile . +. pag. 21 4, Postura in timpul invari 5, Rolul muzicii 6. Exercifii pentru reeducare vizual 7 Rolul alimentelor fn cresterea performanjelor intelectuale .. 8. Oxigenarea creierului +. pag. 47 Il, RELAXAREA ~ factor determinant i accelerate . Unde cerebrale ... lax invajarea eficient® +. pag. 53 -. pag. 56 II, PLANIFICAREA INVATARIL 1. Ritmurile interne . 2. Nu irosi timpul 3. Pauze de refacere sete 4. Orar zilnic si saptamanal 5. Recapitulari periodiceB. PSIHOLOGIA INVATARI EFICIENTE I. EMISFERE CEREBRALE 1, Dominanta cerebral 2. Emisfera cerebrald stanga 3, Emisfera cerebrala dreapta 4. Echilibrarea emisferelor cerebrale IL, INTELIGENTA 1, Ce este inteligenta 2. Dezvoltarea inteligentei .. 3. Aspecte ale inteligentei . 4, Teste de inteligen|z II, REPROGRAMAREA MINTII 1, Gindirea negativa sau complexul esecului ...... 2. Repulsia fafi de invaitare 3, Autosugestia ........ + 4, Meditajia asupra succesului IV. TEHNICI DE CONCENTRARE 1. Atenfia 2. Exercifii de concentrare . 3. Motivayia .. 4. Rolul emojiilor C. TEHNICI DE iNVATARE EFICIENTA 1. TEHNICI DE MEMORARE 1. Introducere 2. Legi ale memoriei 3. CreeazA legaturi intre informati 4, Exemple de mnemotehnici pag. 149) pag. 154 pag. 160 pag. 166 HL CITIREA INTELIGENTA i cient 2. Metode pentru a citi m eficient LUARE A NOTITELOR HL TEHNICH 1. Not important 2. Folos urtiri 3. Metoda liniara si tabloul gen 4, Estetica notijelor tru dezvoltarea puterii de vizualizare: }. Filmul mintal Luarea de notit invatare: CITIREA RAPIDA SIE! 3 1. Ce fac ochii si mintea cand citesti? pag. 2. invata sa citesti mai repede : pag. 216 fA EXAMENELOR VI. TEHNICI DE SU 1. Elemente pentru pr 2. Stra 4. Dupii examen Bibliografic cones g. 2:PREFATA Modernitatea si postmodernitatea conceptiei autorilor Asistim la 0 constructie incdrcata de ideea revigoririi gindirii ice in tehnologia mete Ce reprezinta, ca pe ceptic, modul de tratare a problemelor de ciitre autori a unui domeni intitulat tehnici de superinvajar Un prim raspuns: este 0 sintez3 care penduleaz’ intr-o zona plind de aprinse controverse: cea dintre fidelitate” fat de clasic. de traditi . pe de o parte, si joriginalitate” lansati, rebetiune in limbaj, metodi, manierd nonspeculativa gi practicabilitate, pe de alta. recunoastem cA intélnim freevent gi cate ceva din penetrajia tehnologicului mereu reinnoit prin educatie, din deseeretizarea comunicarii prin mijloace neconventionale, din abordarea timpului prin certitudinea reperelor mai putin supuse hermeneuticii, din legitimarea diferentei si diferendului, din delimitarea prin ruptura ca o conditie a adeevarii la viitorul posibil, Tenteaza, in astiel de optiuni, vocatia insubordonan emanciparii prin constructie cand metaforicd si subiectiva, cand metafiziea si oprit sadru, end nal sau de recunoasterea acestora a pe schema. utitoare de sens in dualitatea valorilor ontologice si epistemologice, sensibile si determinative. Meditatia, spe ‘fica intregii lucriri, confine acea_putere afirmativa ce respinge naivitatea retorieii cu orice pret. 6 tific, armonizat, argumentat wii, dominat de Demersul propus este unul sti cliptic, dar cocrent in cultura regulilor inva aspirajia la legitimare a regularitajilor, de discursul metanarativ, bogat in dispozitive functionale, in prescriptii de exercifii cu solide valenfe pragmatice, in combinatii de limbaje eterogene, dar provocatoare de nelinisti pozitive. Beneficiarul - elev, cursant, profesor, antrenor, decident etc. se inscrie astfel intr-o lecturd orientata spre a asigura gestionarea unei matrici de tehnici conventionale si neconventionale, toate focalizate pe zona lui ,cum s& invaim productiv, rapid, eficient, stabil, profund”. Sau, mai sintetic spus, toate puse in slujba cresterii_puterii subiectului care invaja caldul socialului si recele rajionamentului, prin aspirafia la excelent, la performant comensurabila. Participarea la reconstructia pozitiva a discursului pedagogic asupra metodei este una reusiti, cu o bund intuifie a nevoilor omului ludic, nesupus tot timpul ordinii, ci adesea cdutator si iubitor de entropie. Tabloul miniatural este unul necomercial in datele lui de fond, este unul normalizator, vizind cunoasterea care imbina problema cu solufia, utilitatea cu placerea, informatia cu prineipiul formativ, schimbarea-proces cu schimbarea produs, voinfa cu. vocafia, aspiratia la 0 si mai buna si demna viata de ucenic in invagare. Prof. univ. dr. IOAN NEACSU.INTRODUCERE intre anii 1960-1970, savantul bulgar Gheorghi Lozanov, doctor in psihologie si parapsihologie, uimea lumea intreaga prin realizarile in domeniul invatarii accelerate. Daci, inifial, elevii din cadrul institutului pe care i] conducea au reusit sa invefe o limba strain intr-o lund, mai tarziu s-a ajuns la invatarea regulilor de baz ale acesteia gi a unui vocabular de circa 2000 de cuvinte in 10 zile, cu cAte 6 ore de studiu pe zi, pentru ca, in cele din urma, si se predea intr-o singura sedin{a 15 lectii dintr-un manual de limba franceza, cuprinzind 500 de cuvinte noi. Testele ulterioare au reflectat rezultate excelente, chiar extraordinare (17 - vezi Bibliografia). _ In general, un om poate sa invefe prin metode clasice intre 80 si 100 de cuvinte pe zi, intr-un curs intensiv. Cea mai mare scoala din lume axata pe invafarea limbilor straine, scoala Berliz, afirma 4 200 de cuvinte invajate in 30 de ore de curs intensiv reprezinta tun succes. Din pate, viteza de uitare este la fel de mare ca si cea de invajare, iar invajarea se face cu un efort intens. in cazul metodei lui Lozanov, s-a ajuns chiar la 3000 de cuvinte, adica la stipinirea cursiva a vocabularului unei limbi straine in 24 de ore de curs, iar invafarea se facea fara nici un fel de efort, nefiind insofiti de oboseala sau de stres; elevii iegeau de la cursuri refaicufi, energizati si entuziast. Lozanov finea capul de afig in toate farile blocului comunist. Succesele objinute de el in pregitirea elevilor au ajuns de domeniul ficiunii. Numai dupa o zi de curs, testele au ardtat ci clevii isi aminteau 0 mie de fraze in limbi straine, aproape jumatate din vocabularul de baz al unei limbi, la un nivel de tefinere de 97%. Cercetitorii occidentali au considerat aceste realizari ca fiind propagandi comunista. Rezultatele Iui erau cu atat_ mai uimitoare, cu cat nu se putea infelege metoda folosita, deoarece in primele publicafii erau omise intentionat anumite elemente ale metodei, si anume cele de yoga, datorita situatiei politice (in blocul comunist, yoga era privitd eel putin cu suspiciune). Initial, cursurile lui incepeau cu tehnici de Raja Yoga, exercitii de concentrare si de respiratie. Cand autoritatile comuniste au declarat c& yoga este ,ostila” fri, a fost scoasi in mod explicit din tehnicile de superinvaqare. Mai mult chiar, atunci cnd in Romania s-au incercat astfel de experiente in cadrul Institutului de cercetiri psiho-pedagogice, Ceausescu a ordonat desfiinjarea acestui institut si a interzis practica yoga. Lozanov a avut ideea tehnicii respective in timp ce-gi completa doctoratul in Ucraina. in urma cercetirilor in domeniul sugestiei si autosugestiei, corelate cu elemente de yoga, el a claborat un model complet si integral de invajare pe care I-a numit sugestopedie. Imediat s-a infiintat un institut intreg dedicat sugestopediei si grupuri de psihologi occidentali au inceput sa winvadeze” Sofia, constatand ca se intimpla ceva cu totul special in obscura Bulgarie. Sugestopedia are acum licen{& in multe {ari gi st la baza tuturor sistemelor de invafare rapida, in America a fost introdusi prin 1970 de doi colaboratori ai lui Lozanov care au publicat in 1979 best-sellerul ,,Superleaming”. Acestia foloseau in plus tehnici de relaxare mintald si de vizualizare, inspirate din yoga si puneau accent pe respiratia sincronizata, ca un element cheie al invatarii accelerate Lozanov spunea: Noi suntem condifionaji si credem c& Putem fnvaa doar atat si nu mai mult, sau doar cu aceasta viteza, 9ca exist anumite limite rigide pentru cea ce putem face. Suntem cu tofii asaltafi permanent, inca din clipa in care ne-am nascut, de sugestii limitatoare”. Experienele lui au demonstrat c&, practic, nu exist o limita pentru cat de mult si eat de repede poti invafa. Stirile de constiinfa superioare objinute in anumite circumstante (relaxare profund’, meditafie, transi) araté ci personalitatea umana are posibilitatea de a transcende ceea ce in mod obisnuit considerim a fi limitarile ei. S-a constatat astfel c& mintea se poate ,dilata” foarte mult o dati ce s-a realizat starea de deschidere necesara. Daca am face lucrurile de care suntem capabili, ne-am uimi pe noi insine. Cercetarile moderne asupra minfii au relevat faptul c& psihicul omului nu are in mod real si absolut limite. Daca puterile corpului fizic sunt limitate, iar aceste limite sunt bine cunoscute, in cazul activitijilor psihice, granifele sunt mult mai pufin cunoscute. Desi omul invafa toata viafa gi igi di seama de complexitatea acestei activitifi, pufini sunt cei care stiu s& invefe in mod eficient, deoarece in scoala nu se face o astfel de instruire, iar aceasta este principala cauza a rim@nerii in urma la invatatura si a egecului scolar. Este adevarat ci unii dintre elevi stiu ,instinctiv” cum s& fnvefe, dar sunt foarte mulfi cei care au mari probleme cu invajarea, Numérul orelor petrecute la scoala (5-6 pe zi) insumate cu al celor destinate pregatirit lecfilor, depageste limitele activitajii normale chiar pentru adulfi, iar aceasta situafie este ingrijoratoare. in medie, s-a constatat ca activitatile scolare la clasa a V-a ‘ocupa in total 49 de ore sdptimanal, ajungnd la clasa a VIII-a la 57 de ore (fata de 8x5=40, cit dureaza serviciul unui adult). in plus, rezultatele obfinute la examene nu reflecta eforturile investite de 10 elevi pentru invatare; raportul dintre durata pregatirii temelor gi rezultatele scolare demonstreaza ineficienta studiului invajamantul este cel mai conservator sisiem. Unii profesori care se cramponeazi de metodele traditions! spundind c& au peste 20 de ani de experienfa la catedr, au de fap: un an de experient’, repetat de 20 de ori! Sistemul de invatamant traditional continu sa se situeze la nivelul secolului trecut in cea ce priveste tehnicile de predare gi de invatare, Felul in care se face acum scoala nu diferd cu nimic de modul cum se fcea in urma cu o sutd de ani, Lozanov numea boala provocati de metodele de predare gresite ..sindromul didactogenic”. Psihologii sunt unanim de parere c& este 0 mare prapastie intre cea ce se stie acum despre functionarea creierului si modul in care se pred si se inva. Ministrul educatiei din SUA, Richard Riley, spunea in 1993 cd 30% dintre elevi prezin abandon scolar i ci 47% dintre ameticani sunt aproape analfabeti, in sensul ca nu stiu s@ scrie gi sd socoteasca suficient de bine. Ziarele anunjau c& aceasta este ,.tirea cea mai inspdimantatoare”. in ,,Anuarul national” pregatit de un Comitet guyernament::! de evaluare najionali a progresului in educatie, se arata ¢€ dintr-un sfert de milion de elevi evaluati, doar 25% aveatt cunostinfe de matematicd la nivelul clasei in care se aflau. La nivelul cercetatorilor existé o injelegere aproape generala c& actualele mouele educative au dat greg yi de aceea nu este suficientA 0 simpla cdrpire* a metodelor de predare si de invayare, ci trebuie regindit intregul sistem, astfe! inca invatarea eficienta s4 devind un obiectiv al intregii activitati scolare. Majoritatea profesorilor, dup zeci de ani petrecuti la catedr, se simt epuizati si predea unor elevi plictisiti, invata si care chiulesc, si se gindesc cA ,,trebuie si existe © modalitate mai buna care nuAplicarea tehnicilor prezentate in aceasta carte va duce la 0 crestere neasteptata a eficientei inv: ‘S-a demonstrat cd potentialul de invajare al omului este enorm si aproape orice elev poate atinge maximum de performan{a prin abordarea unor tehnici speciale, astfel inet invatarea si devina 0 sedinf& de superinvatare. in elaborarea tehnicilor expuse in continuare s-a finut cont de cele mai noi descoperiri in domeniul functionarii creierului uman si multe din ele au fost descoperite si puse la punct in urma studierii modului in cave invatd si gindesc elevii superdotati, avind la baza studii gi experimente stiinfifice indelungate. Lucrarea de fati cuprinde un set de tehnici din care fiecare poate alege pe cele care i se potrivesc cel mai bine, iar multe metode se pot aplica ined de la gradinita. Unele tehnici duc la rezultate rapide, desi trebuie subliniat cd nu exist un medicament minune al cunoasterii. Cartea nu este un fel de pilula magica; tebuie s& aplici singur tehnicile prezentate, iar pentru unele este nevoie de un antrenament riguros. Asa cum prin exercitii fizice poti si-ti dezvolti muschii, poti si-fi dezvolti si gindirea prin anumite tehnici, Aceasta nu se realizeaz in mod automat atunei cénd citesti sau cfind invefi, asa dupa cum nu mancand faci mugchi. Fiecare domeniu de activitate are tehnici specifice. Relatia dintre cel care aplici tehnici de invajare gi cel care nu aplicd astfel de tehnici este ca intre un karatist (de exemplu) si un om obignuit; al doilea nu va avea, evident, nici o sansa fnti-o lupti cu primul, chiar daca are muschi cu carul! Mai sunt unii elevi care considera cd nu merit& si depuna efortul necesar pentru a invata diferitele tehnici, gandind c& se pot descurca foarte bine cum au facut-o pind acum; cei care au folosit insd mai mult timp tehnicile de invatare rapida (cateva luni) s-au uimit pe ci insisi gi pe cei din jur (colegi si profesori) prin 2 rezultatele obfinute. Daca aplici consecvent tehnicile prezentate in continuare, vei ajunge sa te trezesti exclamfnd: Eu chiar pot s& invat orice! ” Copiii au o mare aptitudine pentru » insta, chiar daca asta nu se manifesta unecori destul de vizibi! la scoal’ Sunt unele activitati extrascolare la care elevii cu rezultate slabe le invatatura sunt asi”. Oricine poate constata ci unii copii considerati_ de needucat” au o mare capacitate de concentrare in timpul jocului sau in cazul unei activitati care le stirneste interesul. Se pare ci singura cale de a-i opti pe astfel de copii si invefe este s&-i trimiti la scoala! Rezultatele slabe la invajatura ale unor elevi se datoresc faptului ca nu fi s-a predat adecvat, respectiv ci invajarea a fost abordati fntr-o maniera ineficienta. in sport se vede imediat daci cineva foloseste o tehnici i telectuala insa, lucrurile se desfagoari in interior, de aceea *rezultatele’” apar mult mai tirziu (sau cand este deja prea trziu). Majoritatea oamenilor igi amintesc scoala ca pe nesfargite ore de plictisealé punctate de momente de mare panica cind deabia asteptau si scape din ,,cusca salilor de clas”. Scoala ar trebui si abordeze invatarea astfel inet interesul inifial al copilului si devin’ continu, iar invitarea si Kimana usoard si plicut’, si nu fie plictisitoare sau dificila. $i, intr-adevar, ea poate sA fie una dintre cele mai minunate experiente, un proces usor si distractiv, devenind sinonima cu aventura si pkicerea, un proces natural si fascinant asa cum este pentru copii din primele clase. Datorit’ experientelor negative pe care majoritate oamenilor le-a avut in scoala, s-a ajuns s& se considere cA a invaja inseamna aindesa ceva in cap (aga cum se indoapa un curcan inainte de a fi tHiat), Peste 90% din invaimintul actual nu face aliceva decdt si stocheze informatii in creier. Cine nu-si mai aduce aminte cum tepeta de zeci de ori anumite reguli si teoreme inceredind ,s& le Bbage in cap”. $i apoi, cate din informatiile pe care le acumulezi la scoala le vei folosi in viata? Organizarea invajarii este © problema mult discutata, ins nerezolvaté, Aceasta este mai degrabi o problema personal, pentru ci este nevoie de efort propriu. Oricat de mare ar fi ajutorul profesorului, invafarea este 0 achizitie proprie — nu te poate invata cineva, de exemplu, sa mergi pe bicicleta sau sa inofi — profesorul te poate ajuta si invefi mai repede, dar tu esti cel care trebuie si 0 faca, in primele clase, elevul se chinuie sd scrie si s& citeasca, dar mai tarziu aceste deprinderi devin complet automatizate si nu mai reclama nici un efort constient. La fel si in cazul tehnicilor de ‘invafare; cu timpul, elementele invairii eficiente vor fi complet automatizate. in plus, invatarea rapid are un efect de bulgdre de zapada; cu ct o practici mai mult, cu atat devine m: ‘mai rapida. A. PREGATIREA PENTRU INVATARE 1 CONDITI EXTERIOARE 1. Ambi ntul pentra o inv in mod ideal, ar trebui si pofi invita oriunde, dar i\i formezi deprinderea de a invafa in acelagi loc gi la ore fixe, Prin condifionare, respectind locul si ora, starea de spirit corespunziiloare se va instala automat cfnd te agezi la masa. Este bine si alegi un lov cat mai lipsit de elemente noi, care ar putea s& distrag’ atenjia. Trebuie s& ifi faci un obicei ca in fiecare zi, la momentul fixat, si te izolezi intr-o camera special amenajata care, daca este posibil, va fi numai pentru invajare. Asa cum ai un anumit loc in banc’ la scoal, trebuie ca si acasi si ai un loc anumit peniru studiu, Schimbarea locului de pregatire a lectiilor dintr-o incipere in alta sau in locuri diferite in aceeasi incapere scade randamentul. fn plus, cine igi pregateste lectiile pe unde apucd devine dezordonat. ‘Mediul in care invefi, prin culorile respective, sunete, mirosuri ete. te ufecteuzi, chiar dac& nu esti constient. De aceea trebuie 3a acorzi 0 atenfie deosebiti ambianjei invajarii, igienei si ergonomiei locului de studiu. Anumifi stimuli pot s& sporeasca sau, din contra, s& inhibe invajarea. ineearca elimini toate influenjele extern perturbatoare pentru ca si pofi si atingi o stare de implicare deplina, Ambientul nu trebuie sa product disconfort sau 1sdistrageri, deoarece atunci nu te mai pofi concentra, Dac nu sunt realizate condifiile optime apar oboseala si surmenajul, orice distragere din afardi reprezenténd un stimul in plus pentru ereier, 0 suprainearcare. lati cAteva clemente de care trebuie sa {i ru o sedinfa de invajare: ne pe masa de lucru, deoarece dezordinea contribuie la distragerea atentiei; = materialele folosite in timpul invafarii (cdrfi, creioane, instrumente de geometric) trebuie puse la indemand de la inceput. Cautarea lor in timpul lucrului duce ta dispersarea atentici si pierdere de timp; - asazi masa astfel incAt sii nu privesti direct spre fereastr’; - ia misuri ca pe toat& durata invafirii si nu fii deranjat Primul obstacol in calea concentritii este zgomotul, Efortul suplimentar facut pentru a te concentra atunci cand este zgomot duce la sefiderea performanjelor gi la oboseala intelectual; ~ camera si fie bine aerisité, eventual ventilata (natural) si pastraté mereu curaté. Atmosfera inibusitoare _impiedica concentrarea; de aceea, dacd este posibil, invafi cu fereastra deschisd. Dacd nu, aeriseste camera dupa 1-2 ore de lucru; ~ temperatura optima pentru invatare este, vara, intre 22 si 24 de grade, iar, iarna, intre 18 si 20 de grade Celsius. Daca este prea cald, apare molegeala si scade randamentul, iar daci este prea pare disconfortu ~ umiditatea prea multa impiedica transpiratia, iar aerul uscat mucoasele. in acest caz este bine si pui pe masa de studiu 0 cont atunei cand te farfurioard cu apa (vezi si A 1.3); ~ nu inva atunei cand esti obosit fizic sau mintal; + inaintea fiectrei sedinje de invaare, este bine s& faci céteva 3 minute de relaxare (A ID: exercifii de respiratie (vezi A 1,8) si = acord’ mai multi atenfie jlumingris deoarece iluminatu necorespunzator influenteaza negativ dispovitia de tucru (obosesti tepede si nu te poli concentra bine), afecteaz’ fn timp ochii si influenfeazi neeativ activitaiea creierului, Lamina nu uebuie si fie nici pn Lumina lucitoare, prea puternic’, cs oboseste vederea, produce somnole’ Este bine si combini tumina fluorescent c mat (care d& 0 lumi le aceea, pe cat posibil, lecfile trebuie - lumina trebuie si vind din partea sting’, putin in spate, astfel fnedt si nu creeze reflexe pe hartie, iar mina care serie (in acest caz dreapta) sii nu faci umbre, Dacd lumina « lovi direct in ochi, ar fi obositoare, deoarece ar impune contractarea muschilor globilor oculari si ai pupilei. in plus. dacd sursa de lumina se afla in cdimpul vederii, ochii se deplaseaz frecvent si automat spre ea (miscAri automate ale pupilelor ex dureazi cam o sutime de secunda) ceea ce influenieazi negativ sistemul nervos si, in mod deosebit, concentrarea ate = trebuie si evifi variafiile de lumina pe pagina (84 fie luminata uniform); = hartia albi, strilucitoare oboseste ochii, Cea mai bur hértia albs, mati sau cu o tent de crem. atin bi fuzi). Cea mai bund este inst luming te ziuas veni din fafa gi ar 3 este2, Bfectele ewloritor asupra mingi Cromatica aribicwiald este foarte important, putdnd influenta invajare, starea de confort psihic (buna dispozitie), calitatca alc. ei, starea de oboseala intelectual, ritmul asimibarii i memoria. i, cadrul unor experimente pedagogice, elevii clirora Ti s-au dat tome ve fige colorate au objinut performanje net superioare iat de cei care au lucat pe hértie alba cu scris negra. De asemenca, s-< constaiat e4 elevii care au crescut intr-un mediu cromatic variat, nuentat si armonizat, au indici de inteligenja cu mult superiori ceior erescutiintr-un mediu acromatic. pre culori cd ,actioneaza asupra sufletului, te diferite, idei, emofii, care ne aduc liniste agitd yi provoac’ tristefe”. putand trezi s. sau, dimpottiv inci ain fiziologice si mei ales psihologice. Cei fost chinezii yi e in papirusul Edwin Smith se gisese roase referiri cu privire ia folosirea culorilor pentru tamaduirea unor boli, De exemplu, culoarea rosie era folo: pentru eresterea vitalitijii”, portocaliul era tecomandat in cacurile de impotenja si tulburari de dinamicd sexuala fiind considerat afrodiziac, iar cea galbeni pentru, stimularea spiritului De ascmenca, s-a constatat ci animale yi plante reactioneaza si cle la culori; toata umea stie cl taurii si curcanii devin furiosi cfind vid culoarea rosie. Plantele se dezvolti mai bine intr-o ambianfi cu lumina rosie sau violeta si, in mod paradoxal, deloe in cea verde. Un exemplu deosebit privind efectele culorilor asupra organismului il constituie podul londonez Blackfriers. De pe acest nun 18 pod se aruncau in apele Tamisei mulfi oa sinucide; dupa revopsirea lui din negru in verde sinuciderilor a scizut foarte mult. Biologul canadian H. Wolfarth a constatat c& in camerele cu perefi rogii crese bataile inimii si tensiunea arterial’ chiar la nevizitori, De asemenea, a constatat c atunci cand intr-0 scoala a revopsit peretii claselor din oranj in albastru foarte deschis, iar mochetele in gri deschis, a scizut tensiunea arterial a tuturor elevilor, inclusiv a celor nevazitori, meni pentru a se eschis, numarul Prezentim in continuare prineipalele efecte ale culorilor ~ Rogul este o culoare foarte calda, stimuleaza sistemul nervos si circulafia singelui, creste pulsul si tensiunea arteriald, ridicd tonusul muscular, activeazd respirajia, stimuleazA pofta de méncare, amelioreazi metabolismul si stimuleaza ficatul. Este stimulator general: excita, iritd, creeaza neliniste, insufletire. Rogu aprins genereazi emofie si furie. Nuanfele de rosu {inchis afecteazA buna dispozitie, perturba sistemul nervos si duce la greseli frecvente. Accente usoare de rogu conduc insi la vigoare si vitalitate. Rosu cu nuanje de maro este o culoare negativa, descurajanta. Rosul deschis (roz) are efect sedativ (calmeazi durerile), creeazi o ambiantd optimista si odilmitoare. - Portocaliul este 0 culoare calda, pkicuta, nu creeazi disconfort, incurajeazi ribdarea, accelereazt pulsul, toniti aparatul respirator, combate spasmele, stimuleazi atenfia, are Proprietaji dinamizante, fixeaza calciul in oase, favorizeaza secrefia gastric si digestia, genereaz optimism, veselie, inspira destindere, este stimulator emotiv. albenul stimuleaz& sistemul nervos si munca intelectual’ intrefindnd starea de vigilenfa, sporeste capacitatea de concentrare @ atenjiei, intdreste memoria gi este calmant al psihonevrozelor. Stimuleaz nervul optic imbunitajind vederea, influenfeazi 19funcjionarea normal a sistemului cardiovascular si aparatului digestiv, creste tonusul muscular si secrefiile ficatului, stomacului si pancreasului, find recomandat in indigestie. Genereaz& cAldurd, intimitate, satisfactie, dinamism, Este culoarea cea mai vesela. - Verdele faciliteaza deconectarea nervoast si imaginatia, dilati vasele de singe, mai ales pe cele de calibru mic, scade tensiunea arteriali, genereazi liniste, bund dispozitie, confort, relaxare, meditatie, contemplare, echilibru. Este 0 culoare rece, placuta, calma, Verde deschis este sedativ si relaxant fiind recomandat pentru combaterea emofiilor negative. Verde murdar, cu nuanfe inchise, provoaca neliniste. - Albastrul favorizeazi dezvoltarea proceselor de inhibitie si incetinirea ritmului activitayi, inspira destindere, scade presiunea sanguin si tonusul muscular, calmeaza respiratia si pulsul. Este 0 culoare foarte rece, odihnitoare, linistitoare, avind efect sedativ. Albastru foarte deschis este indicat in cazul durerilor de cap. Albastrul poate si fie electrizant sau linistitor, find una dintre cele mai contradictorii culoti. in exces, provoaca nostalgic depresie. imbricimintea albastré in nuanfe inchise (sau cea violet) purtatié mult timp duce la oboseali, indigestie, constipatie, mergand pani la stiri depresive. Lumina noctuma de albastru-deschis are efect relaxant, fiind eficienta in venirea somnului. Nuanfele deschise de albastru sunt ideale pentru lenjeria de noapte. Albastru combinat cu. alb genereaza liniste gi relaxare, - Violetul este 0 culoare rece, nelinistitoare, descurajatoare, genereazi aspecte _contradictorii_(optimism-nostalgie, de exemplu). Violet-deschis este placut, linistitor. - Albul inspira puritate, riceala, dai senzatia de liniste. - Maro este sedativ, echilibrant (mai ales in tonuri nu prea inchise). Maro-cacao este 0 culoare linistitoare, potrivita pentru decor (mobila). - Negrul genereaz& stare de jepresie. Prin contrast, evidentiazit celelalte cul sunt la limita unei caderi nervoase Sala de studiu t vedere vizual, dar bine si creezi un fon culori vi or excitar 1 aceast are ineanti privirea. dar nu prea inte caz .sierse™ sau ,murdare™, Un rol foarte imporiant it masa pentru care cea mai potiiv re es portocaliu sau verde (si niciodata oar orictirei activitati). Din picate, in foarte fefe de masa rogii (proba nisita de Jar unit) sau, in cel mai fericit eaz, albastru. Cromatica peretilor trebuie si fie d e De exemplu, dacd in camera de dormit tebuie sa predomine albastrul gi verdele foarte deschis (niciodata roy), in camera de lucru se recomanda, oranjul, galbenul sau tonurile de crem care imbunadtese randamentul muncii intelectuale 3. Uleiuri volatile Anatomia n a niste terminatit nm or substante chiar m concent care nara pleaca amificafii_nervoase nerveaza intregul corp (ramuri_ ale simpaticul pa m icului). Pe baza ae conexiuni functioneaza aromoterapia si, de asemenea, a fost pusti la punet 0 Tamuri a dicinii numiti reflexo pia endonazala, ceva asemiinator acupuncturiiSimful olfaci anti cea mai vee radicinad a vietii emotionale » cazit omului primitiv mirosul avea o importanta ntru supravietuire. Aceasta f mirosul sii fie simiul cu eel avai mare impact asupra min} ine stie ste impos i intr-o camera unde miroase urd; un a de min ar mplu blocheazd gindirea. Dar adevitd'(. S-a stabilit et difuzia anumitor esenfe in sala d sau in camer de studiu influenfeazi starea mintalt, stimuleazs gindivea si c © stare de receptivitate. Intr-un experiment s-a dat la trei gr elevi si serie un gir de cuvinte, grupa A in conditii normale. ‘ar orupele B si C in timp ce se difuza 0 aroun’ Desi nu Hi s-a cerut st memoreze. peste doud zile s-a verificat c retinuser’, Grupa A a refinut foarte putine, grupa B ceva mai multe, iar grupa ¢ s-a difuzat aceeasi aroma si in timpul reproducerii, a rejiaut majoritatea cuvintelot stabil est asociezi diferite arome cu fiecare materic Niniind materialele ¢ arome. Nu este neaptirat nevoie sii reproduci mirostt at diferite c lori care au anumite esti verificat, poti mumai si ti-l imagi irosul trezeste in modul cel mai direct amintitile legate de e), ajutd -si dai un ghiont” memoriei. Se pare c& evocarea mu dey natura aromei. ci de folosirea aceleiasi arome la cazul invaitri De aceea, atunci cand inveti, este bine si pul pe m farfurioard cu api in care ai tumat c@ieva picituri dintr-o esenti naturala placut mirusitoare, Alege un miros preferat, al unei floti sau al unui ffuct, Astiel de esente se glisese intr-o gama variati la magazinele naturiste sub for uri volatile ~ lavanda gi Kimia penereazi calm gi armonie; ~ vanilia, coriandral timdia favoriz eazi concentrarea si - orhideea si ambra favorizeaza starea de interiorizare si de reculegere De asemenea, masajul cu anumite uleiuri volatile fav concentrarea, Se maseaz’ fruntea, timplele, dup’ urechi si ceafa C. Drapeau (21) recomanda pentru frictionare un amestec din urmatoarele uleiuri: coriandru, cimbru, pin, ment, rozmarin si nuc& Limaioasd. Dact nu le gasesti pe toate, poti si folosesti ‘numai o parte din ele izeazi 4, Postura in timpul inva corpului atunei cfnd inveti are o mare influent asupra concentritii si atenfici, ceea ce s-a demonstrat prin diverse teste kineziologice. Orice alta pozitie decat cea corect’ diminueazi performantele intelectuale, deoarece diferitele tensiuni la nivelul muschilor si articulafiilor sunt transmise prin intermediul nervilor, la ereier, sub forma de impulsuri nervoase ceea ce constituie 0 sursi de distragere; ,bombardat” astfel, creierul nu se mai poate concentra bine asupra invajarii. Daca privesti 0 clasi de elevi, rimai uimit de modul in care stau in banci; aproape nici un elev nu st& corect, majoritatea adopta tot felul de pozitii, cure de care mai ciudate, spunand ca aga le este mai comod. Efectele zecilor de mii de ore de stat in Pozitii incorecte fac si le fic foarte dificil si adopte si sii mentind Uun timp mai indelungat pozitia corecta. Din piicate, foarte putini Profesori i pirinji inceure’ sa corecteze pozitia elevilor pe scaun, Ceca ce afecteazd negativ ati rezultatele la invataturd, cf si alura Senerali a corpului. Priviti cum merg copii pe strada; la Majoritatea se constata de timpuriu deviatii ale coloanei. Pe de alta Parte, cine nu apreciazi o person’ care merge cu capul si cu 2Bbustul drepte, in echilibru perfect, maiestuos, care parca alunecd prin aer? In plus, felul in care merge un om spune foarte multe despre temperamentul sau, deoarece atat pozitiile, cat si mersul, sunt asociate atitudinii. Cel caruia i s-au inecat toate corabiile, care este lipsit de incredere, parca igi tardste picioarele. Scoate pieptul inainte yi ridicd barbia atunci cAnd mergi si va spori increderea in tine: ff o incercare si te vei convinge. Pozitia incorecta duce Ia deregliri ale tonusului_ postural (contractii in diferite zone) gi la deviajii ale coloanei. Aceste deviafii se pot datora si unor deformafii ale picioarelor (platfus sau ‘ioare strimbe). Pentru a verifica daca ai un defect de postura intinde brafele in A cu cele patru degete striinse in pumn gi degetul mare de la fiecare mana orientat in sus. Apropie degetele mari cam la cinci centimetri unul de altul si priveste printre ele (deci fara si le fixezi) un punct in departare, Vei vedea patru degete (daca te uiti la ele, vei vedea numai dowd). Apropie degetele mari unul de altul pana cind degetele din mijloc se suprapun, astfel ineat si vezi trei degete. Pastrind in cAmpul vizual trei degete (deci privind in departare) apropie degetele de nas. Daca nu pofi sa pastrezi in cAimpul vizual trei degete pana cand ajung la nas, ai o problema de posturd (21). Cel care are un defect de postura simte un disconfort cand sta mult timp in picioare, este agitat, nu poate si stea linigtit in banca ‘aul Pe Scaun, se migca, balanseaz scaunul, bate din picior, prof inconstient de otice pretext pentru a se ridica de pe scaun sau se tollineste pe mast. De aceea este catalogat ca neastimparat. Defectele de posturd pot si duct la dureri de cap (migrene sau fa nevralgii) si de spate, la dificultati de concentrare gi la oboseala in timpul cititului, Pentru a-ti corecta postura gi a invata si mergi corect, f& zilnic urmétorul exercitiu: pune pe cap o carte groasa (sau alt obiect) gi 4 recut fetele din inalt tale era ob! si fucd zilnic ace S-a dovedit c& invajarea in fotoliu sau in pat nn este eficienta, a cea mai indicata, da Bineinteles ca Lotusul (vezi 7) ar ti poz intrucat este destul de dificil sau chiar imposibila pentr majoritatea oamentlor, se poate alege orice alta. poziti direct pe sol cu picioarete incrucisaie sau puse sub bazin, posit care fraeazai circulatia spre picioure sporind fluxul sanguir creier si inchid circuitul energetic al corpuiui stimmuld cle personale. Dar cum nici aceste pozitii (care sunt folosite ir pentru exervifiile de concentrare) nu sunt comode pe majoritatea, rimane statul pe s tru pozitia cv atit pe sol, cat In, > i zinul bine, imagineaza-f ca bazinul este u Imping rea si ver puting ap fi mniscarea de balansare a bazinului inainie gi ina, deseo pozitia corecta care p jestinderea musculaturii spat Pujin in fafa). Redreseuza apoi bine spatele, asttel ineat tranchit SA fie perfect vertical, ceafa dreapia, capul in echihibru i prelungirea coloanci, iar nasul si fic pe vertical busicul i sunt destinsi, pa ul si cad in mod firesc, mainiie «bere $irelaxate sunt puse pe masa de studiu, cu coate \euric Peniru a preveni deformarile coloane sunt puse pe Coapse chiar deasupra genunchilor, ca in egiptene (ren in lui sia capului) r p perfect dreapta ur, ci va fi drept, darigid, fara contact (majoritatea profesovitor recomanda elevitor {ind spatele rezemat de spatarut scauniului este corect. degi este mai bine decit cu spatele’ cd Piciow ambele (lpi pe sol, putin departate. Gura va fi inchisa, buzele in contact, dar nu stranse, dingii se ating, varful limbii este in cont u cerul gurii iJarea trebuie S& se facd ta mast yi nu in nt Sat obisnuit unii eleyi) deoarecs . prin asoc nervos, patul induce somnolenti si deci o imtelectuald, Mase: de lucru trebuie si aibi o indltime adeevata inditimii tale. Daca acest lucru este (relativ) ugor de realizat aca: la scoala foarte ate, mai ales cind in aceeagi clas invs si clevi mici, si mari (dimineata unii, gi dupd-amiaza alti). Cand pozitia este incomod «a se transmite in mod inconstient § distrasd de disconfort automat de ja creier, iar mintea invatarea, fiind un act interior, nu pou indeplinita decét atunci ‘cand corpul este destins, bine echilibrat i, dupa aceea, uital, iar creicrul, finut i inai j8 corpul (vezi nin i vezi dacd exist vreo icumuleaza 90% la nivel ensiune. Fit atent la mugchii deourece ei din tensiuni mai ales periodic $i menfinuta ori de cate ori stai pe uu numai in timp ee invefi, ci nenea, c’ind mergi. Dacd la inceput va fi nevoie de putin fort’ cu timpul ea va deveni ceea ce este: cea mai confortabili pozitie, care permite un efort intelectual (concentrare § entic) indelungat. La multi copii, aceasta pozitie (corecta) produc i de spate sau disconfort, dar tocmai ei trebuie sa perseve ‘e va deveni comoda. Atunct cand invelt, cartea gi caret Webvie gsttel tinute incdt privirea sa cad’ perpendicular pe mislocul pasinti, sar distanfa de a ochi ia partea superioar® a paginn sa fie egalé cu cea fata di marginea inferioura, cee ce necesita sf fie in (cu ajutorul unui aproximativ 30 de grade fata de planui o tului si scrisuiai crenuie respectatd- eu suport). in timpu strictete distanfa de 30-40 de centimetti intre ochi si carte sau caiet. Aceasti pozitie este cea mai jeasa pentru och (previne oboscalt ochilor gi detectele « pentru coloana vertebrala Rolul muzicii ‘rile din ultimii ani au scos in evident’ faptul ca urechea joucd un rol cheie in functionarea creicrutui. Francezul Alfred Tomatis, Cerce un eminent specialist al urechii, a ajuns | concluzia uimitoare ca urechea nu este ficult numai pentru auz are, in plus, rolul de a energiza creierul”, Ascultind sy freevente intre S000 si S000 de he luicle cerebrale reincarcd la fel ca o baterie. Muzica tui Mozart (si in gene nete C muzica bare regoriand) confine cel mai mare num. sunete cu recvenfa -(spectrul cdniecelor pisdirilor se situeaz& tot in jurul freevenfei de 5000 de Hz.), iar muzica rock cele mai pufine. Sunetele de frecvenje joase, cum ar fi al apuraiclor clectuveasnice (incalzitoare clectrice, televizoare, Useitor de pir, calculatoare), al traficului, ca si unele piese rock reduc potenfialul electric al celulelor creierului ceez ce se manifesta prin oboseal’, epuizare gi stres, Transmsiile puternice ale tumurilor de radio si tcleviziune, cablurile elecirice de tensiune inalta si, in veneral, cdmpurile electromagnetice din toate