ROLUL ȘI LOCUL FAMILIEI ÎN ALTERNATIVA EDUCAȚIONALĂ PLANUL JENA

Prof. Axinte Cătălina Petronela

Grădinița ”Voiniceii” Vlădeni, Jud. Botoșani

Educaţia modernă reprezintă o provocare, cunoaşterea devenind funcţională, utilă, învăţând

pentru a aplica ceea ce ai acumulat în folosul tău şi al celorlalţi. Relaţia dintre cei doi actori principali
ai procesului instructiv – educativ, educat şi educator, este bazată pe dialog constructiv şi cooperare.
În procesul educaţional se pune accent pe copil şi pe dezvoltarea integrală a personalităţii sale.
Dezvoltarea personalităţii se poate desfăşura doar în comunitate...părinţi, educatori, profesori în
interacţiunea sa cu alţi indivizi, urmăresc acelaşi lucru – o educaţie de bună calitate.
Grădiniţa după „Planul Jena” se sprijină pe cea mai intimă colaborare dintre părinţi şi
educatori; completarea şi continuarea educaţiei dată de familie şi realizarea unei legături din ce în ce
mai strânsă cu viaţa culturală.
Familiile, atât cât pot şi acelea care dispun de posibilităţi deosebite, sunt pur şi simplu
totdeauna prezente când este nevoie să facă ceva în grupă sau să ajute la ceva anume, ştiind că este în
folosul copilului. Dar nu numai acei părinţi cu posibilităţi financiare sunt antrenaţi în activitatea
grădiniţei, ci toţi părinţii, indiferent de statutul social, studii, posibilităţi materiale, etc.
În cadrul grădiniţelor ce lucrează în alternativa Planul Jena, părinţii sunt adevăraţi
parteneri ai educatoarelor în procesul de educaţie şi dezvoltare a copiilor. Educatoarele manifestă o
deosebită deschidere faţă de părinţi, implicându-i şi permiţându-le să se implice în educarea copiilor
lor. Acest lucru se observă încă din primele zile ale copilului la grădiniţă, în perioada de acomodare,
când părinţilor li se permite să stea cu copilul la activităţile desfăşurate pe parcursul mai multor zile,
până la acomodarea acestuia cu mediul grădiniţei. În aceste situaţii părinţii nu sunt doar observatori, ci
un real ajutor al educatoarei, ei fiind încurajaţi să se implice în activităţi, să-i ajute pe alţi copii, să
participe alături de propriul copil la diferitele activităţi desfăşurate de educatoare pentru a putea sădi
în inima copilului un sentiment de siguranţă, de apartenenţă în acel loc şi astfel creând un climat
favorabil pentru copil de a se integra în grupa de preşcolari.
Dar rolul părinţilor nu se încheie odată cu obişnuirea copilului cu grădiniţa, ci abia acum
începe adevăratul parteneriat familie - grădiniţă. Părinții și educatorii au roluri diferite în educația
copiilor. Mersul la grădiniță nu înlătură răspunderea părinților pentru educația copilului, ci deschide
noi valențe de cunoaștere și experimentare prin viața din grădiniță, prin relațiile dezvoltate cu alți
adulți și prin relațiile stabilite cu copii din grădiniță.
Părinţii au posibilitatea oricând de a veni să vadă ce face, cum se comportă copilul la
grădiniţă, să lucreze alături de el, să ajute chiar şi pe educatoare în unele momente. O situaţie
specifică alternativei Planul Jena este „ mama de lectură” – când un părinte/bunic are posibilitatea să
vină şi să citească povești, sau diferite materiale din enciclopedii/ alte cărți pentru copii întregului
grup de preşcolari, acest lucru fiind ceva ce se întâmplă firesc în cadrul grădiniţelor ( nu este un lucru
ocazional).
Părinţii sunt chemaţi nu numai pentru a ajuta, ci şi pentru a se bucura, alături de copiii lor, de
rezultatele acestora şi de munca depusă într-o anumită perioadă de copilul lor. Acest lucru se întâmplă
în cadrul serbărilor din timpul anului școlar, serbări care marchează anumite evenimente: zile de
naștere ale copiilor, începutul sau sfârșitul anului școlar, venirea sau plecarea unor copii din grupă,
finalizarea unui proiect, zile sau perioade importante pentru comunitatea educațională respectivă.
Aceste serbări sunt momente de bucurie, de celebrare și de manifestare a apartenenței la o anumita
comunitate educațională.
Părinţii sunt colaboratori oriunde se pot încadra în procesul educaţional: plimbări, serbări,
excursii, vizite, vizionare de spectacole etc.
Pe lângă toate aceste acţiuni desfăşurate cu părinţii, noi, educatoarele, mai desfăşurăm şi
activităţi de informare şi formare a părinţilor. Specific alternativei Planul Jena este prezentarea pentru
părinţi a unor elemente specifice acestei alternative, prezentare ce se face în mai multe etape. O
componentă importantă a alternativei şi o parte interesantă pentru părinţi o constituie principiile
Planului Jena.
 Vă prezint în continuare un plan de desfăşurare pentru prezentarea şi înţelegerea unui
principiu:
Alternative educaţionale – Planul Jena
Formarea părinţilor
TEMA: Carta şcolii primare – Principii ale Planului Jena – învăţământ preşcolar
GRUP ŢINTĂ: Părinţii grădiniţei „ Voiniceii” Vlădeni – 50 persoane
INSTITUŢII ORGANIZATOARE:
 Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei;
 Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani;
 Casa Corpului Didactic Botoşani.
OBIECTIVE:
„ Fiecare om are nevoie de relaţii personale pentru dezvoltarea propriei identităţi; are
nevoie de contacte cu alţi oameni; de contacte cu realitatea senzorială perceptibilă a naturii şi
culturii; de contacte cu realitatea perceptibilă extrasenzorială.”
CONŢINUTURI:
 Ce înseamnă cunoaşterea copilului?
 Comportament şi personalitate;
 Relaţiile de prietenie la vârsta preşcolară;
 Deprinderi de comunicare la vârsta preşcolară;
 Influenţa grupului asupra preşcolarului;
 Dezvoltarea identităţii de sine ca premisă a reuşitei în viaţă;
 Dezvoltarea copilului prin activităţi în aer liber;
 Activităţi de timp liber care ne sprijină copilul în devenirea lor ca oameni.
PERIOADA DE DERULARE: 12 februarie – 31 mai 2011

CALENDAR AL ACTIVITĂŢILOR:

Denumirea activităţilor Obiective Tipul activităţii/

1. „ Ce ştiu despre copilul
meu?”
2. „Prietenii copilului
meu…!?”
3. „Să confecţionăm
împreună!”
4. „ Influenţa grupului asupra
preşcolarului”
Data
- să descrie comportamentul copilului în Convorbire părinţi-
familie şi în afara acesteia; educatoare
- se enumere calităţi si defecte ale copilului
propriu; 14 februarie 2011
- să motiveze unele situaţii
comportamentale sesizate de educatoare.
- să enumere prietenii copilului; Convorbire /
- să observe comportamentul copilului faţă dezbatere
de colegi pe parcursul unei activităţi libere;
- să identifice noi relaţii de prietenie ale 23 februarie 2011
propriului copil despre care nu ştiau;
- să identifice tipuri de activităţi pe care le
pot desfăşura cu copiii pentru a-i cunoaşte
mai bine prietenii.
- să confecţioneze alături de copii lor Activitate practică
mărţişoare pentru 1 martie; interactivă
- să observe abilităţile şi aptitudinile educatoare – părinţi
copiilor; – copiii
- să motiveze copilul în realizarea 1 martie 2011
sarcinilor.
- să identifice importanţa relaţiilor Informare din partea
interpersonale asupra dezvoltării educatoarei.
personalităţii copiilor; Dezbatere.
- să descrie diferite grupuri din care face 16 martie 2011
parte propriul copil.
5. „Cum vorbeşte copilul meu”
6. Dezvoltarea identităţii de
sine ca premisă a reuşitei în
viaţă”
7. „ Să ne ajutăm copiii!”
8. „ Hai la drum!”
9. „ Ce facem în timpul liber?”
10. „Am discutat….am
învăţat!”
- sa descrie copilul din punct de vedere al Întâlnire cu
comunicării; specialişti: psiholog,
- să identifice/ conştientizeze unele logoped.
deficienţe de comunicare ale copiilor; Dezbateri.
- să propună/ accepte soluţii de remediere a 29 martie 2011
problemelor de comunicare ale copiilor.
- să identifice importanţa creării propriei Informare din partea
identităţi; educatoarei.
- să conştientizeze necesitatea dezvoltării Convorbire pe baza
identităţii de sine pentru viitorul copiilor materialului
lor. prezentat.
7 aprilie 2011
- să confecţioneze/ colecteze materiale utile Activităţi practice
în desfăşurarea unor proiecte de la Periodic :
grădiniţă; -20 martie 2011;
- să orienteze copilul în anumite activităţi - 3 aprilie 2011;
de observare; - 7 mai 2011;
- să participe alături de copii la diverse
activităţi didactice desfăşurate în grădiniţă.
- să participe alături de preşcolari la excursii Activităţi în aer liber
/ drumeţii organizate la nivel de grădiniţă; Periodic:
- să identifice rolul excursiilor în -7 martie 2011;
dezvoltarea propriului copil; - 11 aprilie 2011;
- să descrie schimbările survenite la copii în - 19 mai 2011;
timpul/ urma unor astfel de activităţi.
- să descrie programul copiilor în timpul lor Convorbire-
liber; dezbatere.
- să enumere activităţi posibile de Activităţi concrete
desfăşurat cu copiii în timpul liber; cu preşcolarii-
- să explice cum influenţează aceste jocuri.
activităţi din timpul liber al copilului - 28 aprilie 2011;
dezvoltarea lor ca oameni ( influenţa asupra - 27 mai 2011.
viitorului copilului).
- să descrie importanţa activităţilor Chestionar aplicat
desfăşurate de ei în cadrul acestui program; părinţilor.
- să specifice rolul activităţilor desfăşurate
în cunoaşterea propriilor copii şi a 30 mai 2011.
necesităţilor acestora.

FINALITĂŢI ASTEPTATE:

 Cunoaşterea laturilor personalităţii propriilor copii, a comportamentului social al acestora, în

special a unor trăsături pe care preşcolarii nu le manifestă în cadrul familial;
 Implicarea părinţilor în activităţile desfăşurate de copiii lor;
 Conştientizarea de către părinţi a necesităţii de socializare a copiilor şi a importanţei pe care
contactul copilului cu realitatea înconjurătoare o are asupra dezvoltării acestuia.

În conceptul lui Peter Petersen – „Părinţii trebuie să cunoască şi să sprijine relaţia care se
stabileşte între educaţia naturală şi cea conştientă, îndrumată de către un educator. Ei participă
activ la viaţa grădiniţei”.

Concluzii:
 Părinții, cei mai buni cunoscători ai propriului copil, și educatoarea, expertă în domeniul
educației, formează o echipă care colaborează pentru a asigura un mediu și un climat
 favorabil dezvoltării copilului, având în vedere în permanență ce este mai bine pentru
acesta;
 Colaborarea și într-ajutorarea se realizează din perspectiva unor valori comune la care
partenerii educaționali au aderat și se dezvoltă în ambele direcții ( educatoare – părinți,
părinți – educatoare) organizat, activ, voluntar, prin căile cele mai oportune pentru a
conduce la relații stabile și de bună calitate.

BIBLIOGRAFIE:
1. Petersen, P.(1940), O şcoală primară, liberă şi generală după Planul Jena- traducere
de Lucian Bologa, Ed. Cultura Românească S.A.R., Bucureşti;
2. Radu,I.T., Ezechel,L.,(2002), Pedagogie – Fundamente teoretice, Ed. V.I.Integral,
Bucureşti;
3. Cuciureanu, M.,(2006), Educaţia altfel – Peter Petersen şi modelul Planului Jena,
Ed. Cartea Universitară, Bucureşti.