STUDII PRIVIND PROTECȚIA LA ZGOMOT A CONSTRUCȚIILOR

-Sisteme moderne de monitorizare a mediului industrial-

Profesor coordonator: Inginer:

Conf.dr.ing. Panainte-Lehăduș Mirela Rusu Ștefan

1
 CUPRINS

1. PROBLEMATICA DE MEDIU...................................................................................3

1.1. Recomadări referitoare la stadiul actual cu privire la protecția la zgomot în domeniul

construcțiilor......................................................................................................................4
2. PARAMETRII ACUSTICI....................................................................................................6
2.1. Parametrii temporali privind reverberația..................................................................................8
2.2. Parametrii energetici..............................................................................................................11
2.3. Parametrii privind inteligibilitatea vorbirii...............................................................................12
2.4. Parametrii spațiali..................................................................................................................13
3. METODE DE MĂSURARE ÎN DOMENIUL ACUSTICII ÎNCĂPERILOR.............................14
3.1. Condiții de măsurare....................................................................................................................14
3.2. Aparatura..............................................................................................................................14
3.2.1. Sursa acustică...............................................................................................................15
3.2.2. Microfoane și aparatură de analiză.................................................................................15
3.2.2.1. Microfoane și filtre.......................................................................................................16
3.2.2.2. Aparatură de înregistrare a descreșterii nivelului .............................................................16
3.2.2.3. Indicarea suprasarcinii...................................................................................................17
3.3. Poziții de măsurare................................................................................................................17
Bibliografie............................................................................................................................................18

2
 1. Problematica de mediu

Zgomotul are impact asupra bunăstării noastre, asupra sănătății noastre și chiar asupra
dispoziției noastre. Ne poate de asemenea afecta performanțele și abilitatea de a ne concentra.
Zgomotul poate fi atât de puternic, de fapt, încât studenții de la o universitate tehnică din Statele Unite
ale Americii au inventat un extinctor capabil să stingă un incendiu prin intermediul sunetelor de

frecvențe joase. Dacă sunetul poate bate chiar și focul, imaginați-vă ce alt impact poate avea.  Astfel,
confortul acustic devine un factor important în vederea proiectării ergonomice a unei încăperi
[1].

Acustica este știința sunetului.  Ca domeniu științific ea tratează totalitatea aspectelor legate
de sunet, ca producerea, propagarea, influențarea și analiza sunetului. De asemenea, acustica studiază
interacțiunea sunetului cu materialele, propagarea în spațiu, precum și percepția sunetului și efectele
asupra oamenilor și animalelor. Acustica este un domeniu de cercetare și aplicație interdisciplinar,
bazat pe diferite discipline, ca fizica, psiholohia, fiziologia, tehnica transmisiei de informații, știința
materialelor etc. Sunetul se propagă diferit în diverse medii, acestea influențând viteza de propagare și
spectrul frecvențelor [2].

Urechea umană percepe sunetele emise în intervalul de frecvențe (20-20.000) Hz, undele
acustice emise în acest interval de frecvențe se numesc unde sonore sau sunet (audibilitate cuprinsă în
intervalul de presiune 20 µPa - pragul auzului și 20 Pa - pragul dureros). Sub acest interval avem
infrasunete, iar peste acest interval avem ultrasunete. Undele acustice cele mai simple sunt cele
sinusoidale, caracterizate de câteva mărimi principale, precum: frecvența, amplitudinea și lungimea de
undă [3].

Sunetul reprezintă o vibrație a particulelor unui mediu solid sau lichid elastic care poate fi
înregistrată de urechea umană, iar zgomotul este un sunet sau un amestec de sunete
discordante,puternice, neplăcute [4],[5].

În ultima perioadă, din cauza creșterii poluării sonore a apărut o nouă parte a acusticii numită
cercetarea zgomotului, care se ocupă cu studierea aspectelor producerii și percepției de zgomot, dar și
cu diminuarea acestuia.[6]

O importanță sporită a căpătat acustica spațiului închis, adică propagarea sunetului în spații
închise.

3
 Spațiile închise se împart în 3 categorii:

 Spații închise mici(locuințe, birouri)

 Spații închise medii (săli de clasă)
 Spații închise mari(mall-uri, săli polivalente)

Astfel, după natura spațiilor închise sunetele produse în acestea pot fi reduse, când acestea
devin zgomote, sau aplificate , când sunetele trebuie menținute la o anumită calitate [7],[8].

La ora actuală în lume se ia în calcul protecția la zgomot a construcțiilor deoarece, avem

nevoie de o acustică bună în interiorul sălilor astfel informația transmisă de vorbitor să nu fie supusă
efectului de ecou. O altă problemă referitoare la protecția la zgomot a construcțiilor este interferența
sunetului, fapt ce nu permite transmiterea informației într-un mod inteligibil. Astfel, pentru ca un
spațiu să lucreze corect din punct de vedere acustic, trebuie acordată o atenție deosebită corelării
fenomenelor de absorție și reflexie a sunetului. În cele mai multe cazuri, performanțele acustice ale
unui spațiu sunt influențate de doi factori majori: realizarea incorectă a suprafețelor cu proprietăți
acustice sau alegerea unor soluții care nu respectă cerințele necesare pentru o anumită sală. Pentru a
atinge performanțele dorite, trebuie acordată o importanță deosebită proiectării acestor spații cu
implicarea arhitecților și a specialiștilor în acustică[9,10].

1.1. Recomadări referitoare la stadiul actual cu privire la protecția la

zgomot în domeniul construcțiilor
În continuare sunt prezentate câteva concluzii, referitoare la protecția la zgomot a
construcțiilor, din literatura de specialitate[10].

În articolul Effects of periodic type diffusers on classroom acoustics, autor-Young-Ji Choi din
cadrul Departamentului de Inginerie Arhitecturală, Universitatea Națională Chonbuk din Coreea se
arată ca pentru obținerea confortului acustic într-o sală de clasă se propune o combinație optimă de
tratamente absorbante și difuze și aplicarea unor difuzoare periodice [10,11]. S-a constatat că tratarea
peretelui frontal cu difuzoare a condus la condiții acustice mai bune decât tratarea pereților din spate și
lateral cu difuzoare [10,11].

În articolul Sound absorption performance of a filled honeycomb composite structure, autori:

Suchao Xie, Shichen Yang, Chengxing Yang, Da Wang de la Central South University, Changsha
410075,China este prezentată o nouă structură compozită ce a fost formată prin umplerea fagurelui
Nomex cu fibră de poliester pentru a-și atinge scopul de a îmbunătăți caracteristicile acustice ale
acestuia [12]. Rezultatele de simulare obținute cu ajutorul Virtual Lab. au arătat că porozitatea
materialelor afectează performanța de absorbție a sunetului acestora [12]. Datele și concluziile
obțiunute în experimente și simulări oferă suport pentru aplicarea panourilor sandwich din fagure în
acustică și reducerea zgomotului în încăperi[12].

4
 În articolul Covered broadband absorbers improving functional acoustics in communication
rooms, autori: Helmut Fuchs, Janna Lamprecht din Berlin, Germania se arată că problema
zgomotului, în camere mici și mijlocii, este uneori subestimată și deseori tratată inadecvat prin măsuri
convenționale, cum ar fi tavanele suspendate fibroase sau poroase și alte garnituri de suprafață
absorbante[13]. Problema aceasta provine dintr-o reverbearție a camerei care estompează sunetul cu
frecvență joasă. Aceasta mascheză frecvențele înalte și reduce inteligibilitatea și claritatea, ridicând
astfel sunetul general la niveluri intolerabile. O soluție este oferită de elementele de bandă largă care
pot fi montate doar la câteva margini ale încăperii [13]. Acestea de preferință acoperă întotdeauna mai
puțin de 20 % din suprafața solului de-a lungul pereților și lasă tavanul complet neatins pentru alte
instalații sau sarcini de economisire a energiei. Acest concept și design nou permite măsuri eficiente
acustice și atractive vizual, cu suprafețe închise rigide, care necesită costuri minime de ivestiții,
întreținere și renovare [13].

5
2. PARAMETRII ACUSTICI

Parametrii acustici dau informații despre calitatea pentru vorbire sau pentru muzică a unei
încăperi. De asemenea, aceștia sunt dependenți de frecvență și caracterizează un sistem acustic.
Parametrii acustici sunt folosiți la proiectarea încăperilor, la alegerea materialelor și a dispozitivelor
acustice[14,10]. Pot fi grupați în mai multe categorii, astfel[15,16,10]:

1. Parametrii temporali[10]:
 Initialtime-delaygap-intervalul de întârziere inițial (ITDG,tl);
 Early reflections-tailboundary, ER-limit- (transition time, te);
 Reverberation time-timpul de reverberație (RT60,T10,T30);
 Early decay time-timpul de descreștere timpurie (EDT)
 Bass ratio-căldura acustică (BR);
 Treble ratio-luminozitatea sunetului (TR);
 Rise time-timpul de ascensiune acustică (TR);
 Inversion index-indicele de inversiune(II);
 Steepness (sigma);
 Temporal diffusin-difuzia temporală (Delta);
2. Parametrii energetici (și raporturi de energie)[10]:
 Clarity –claritata vorbirii(C7, C50, C80);
 Definition-definiția (D50, D80);
 Strength-sonoritatea (G, G80, GL);
 Center time-timpul central (Ts);
 Reverberant toearly sound ratio-raportul redus al sunetului(R);
 Hallmass, Hallabstand (H);
 Echo Criterion-criteriul ecou (EC);
 Spectral Density-densitatea spectrală (S);
 Early Energy Balance-balanța energetică timpurie(EEB);
3. Parametrii spațiali[10]:
 Lateral Strength-sonoritatea laterală (GEL,GLL);
 InterAural Cross-correlation Coefficient-corelarea încrucișată a semalelor
sonore (IACCA; IACCE; IACCL; IACCE3, IACCL3,);

6
  Lateral Energy Fraction-fracțiunea de energie laterală timpurie (LF,LFC,
ELEF);
 Lateral Efficiency- eficiență laterală(LE);
 Spatial Impression-impresia spațială (SI);
 Subjective Spaciousness(SS);
 Surface Diffusity Index (SDI);
 Room Response (RR);
 Stage parametres;
 Support (ST1, ST2, STearly, STlate, STtotal);
 Clarity on Stage (CS);
 EDT on Podium (EDTP);
 Early Ensemble Level (EEL);
 Quantitative Speech Intelligibility Parameters;
 Speech Transmission Index-indicele de transmitere a vorbirii (STI, STIr,
STIEL, STIPA, RaSTI);
 Speech Intelligibility Index –indicele inteligibilitășii vorbirii(SII);
 Articulation loss of Consonants (AlCons), Privacy Index (PI);
 Radius of distraction (rd), radius of privacy (rp).

Parametrii precizați mai sus nu sunt complet independenți.Astfel, mai jos vă voi prezenta
parametrii independenți[15,16,10]:

 Listering level(LL);
 Initial time delay gap (ITDG; Delta tl); without the ground reflection;
 Subsequent reverberation time (Tsub);
 Inter-auralcross-orrelation coefficient (IACC).

Nivelul presiunii acustice este o măsură logaritmică a presiunii efective a unui sunet în raport cu
o valoare de referință. Nivelul presiunii acustice se notează cu L p și se măsoară în dB, este definit de
relația[17]:

p
L p=20 lg , (dB) (2.1)
p0

Unde[17]:

p-este presiunea acustică măsurată în punctul considerat;

7
 p0-presiunea acustică de referință.

Zgomotul de fond poate avea aspecte nedorite. Zgomotul poate fi deranjant, creează oboseală și
afectează negativ productivitatea, siguranța și capacitatea de a comunica.Astfel au fost elaborate
metodologii standard pentru cuantificarea zgomotului[18].

Curbele de zgomot sunt o modalitate comună de a măsura și specifica zgomotul de fundal atât în
încăperi cât și în spațiile neocupate. Au ca scop reprezentarea cu o singură valoare a unui spectru
complet. Organizațiile internaționale de standarde (ISO) recunosc necesitatea de a obiectiva hotărârile
privind cantitatea de zgomot ambiental în spațiile închise[18,19,20].

Procesul de determinare a valorii unice pentru o anumită încăpere este mai întâi măsurarea
spectrului de frecvență sonoră creat de zgomotul de fundal din cameră în timp ce camera este
neocupată. Acest spectru este apoi suprapus unui grafic de șablon care conține curbele de
zgomot. Rezultatul este determinat de cea mai joasă curbă care nu este atinsă de spectrul măsurat în
nicio poziție din domeniul frecvențelor audio[19].

Fig.1 Curbele de zgomot(NC) în funcție de nivelul presiunii sonore și frecvență[20,21]

Vom analiza o grupă separată de parametrii din cadrul celor spațiali, cei legați de inteligibilitatea
vorbirii.Astfel putem analiza patru grupe de parametrii acustici[22]:

 Parametrii temporali, privind reverberația: T60, EDT;

 Parametrii energetici: C50,D50,G;
 Parametrii privind inteligibilitatea: STI, RASTI;
 Parametrii spațiali: IACC, LF;

8
 2.1. Parametrii temporali privind reverberația
Timpul de reverberație

Timpul de reverberație T este definit ca timpul în secunde necesar pentru ca nivelul sunetului
să scadă 60 dB după ce sursa de sunet este oprită. Acesta a fost dezvoltat de Sabine în anii 1890 și
rămâne în continuare cel mai folosit parametru pentru evaluarea acustică a încăperilor din școli, unități
sanitare și birouri[23].

0,16 ∙V
T= ,[24] (2.2)
A

Unde[24]:

T-timpul de reverberație

V-volumul încăperii

A-absorția totală a încăperii

Nivel de sunet (dB)

-5 100 Sursa de sunet este oprită

90

80 30dB

-35 70

60

50 timp, scade cu 30dB

40

0 timp (secunde) T

Fig.2 Reprezentarea grafică a timpului de reverberație

Atunci când se măsoară RT, în practică este dificil să se ajungă la o cădere completă de 60 dB
din cauza zgomotului de fond. În schimb, se folosește în mod obișnuit un domeniu de degradare de 20
sau 30 dB. Dacă utilizați, de exemplu, o rază de 30 dB, timpul corespunzător trebuie înmulțit cu
doi[23].

Conform ISO 3382-2, timpul de reverberație dat de intervalele de descompunere limitate sunt
notate T20 și T30, respectiv conform standardului, la determinarea T20 și T30, evaluarea nu începe
până când nivelul sonor nu a scăzut cu 5dB (în figura 2 este descris modul în care este prezentat T30)
[23].

9
 La măsurarea timpului de descreștere timpurie (EDT), este utilizat un interval de 10 dB.
Dacă curba de reverberație este o linie dreaptă( linia continuă din figura 3), timpii de reverberație T20,
T30 și EDT vor fi egali. Cu toate acestea, dacă curba de descompunere este îndoită( linia punctată din
figura 3), timpii de reverberație vor fi diferiți[23,10,25].

Nivel sonor (dB)

100

-10 dB

90

timp

80

Timp (secunde)

Fig.3 Reprezentarea grafică a timpului de descreștere timpurie-EDT

În mod normal, T20 este cel mai frecvent utilizat în practică, astfel panta curbei de
descompunere în intervalul -5dB până la -25dB determină timpul de reverberație[24].

Formula Sabine presupune un câmp sonor difuz în cameră. În partea inițială a degradării
sunetului sonor este destul de difuz. Deoarece EDT(timpul de descreștere timpurie) este evaluat în
prima parte a curbei de descompunere, acesta corespunde mai bine ecuației Sabine decât T20 și
T30[24].

Există diferențe ale EDT pentru încăperi populate și încăperi nepopulate [27]:

T 60 p
EDT p=EDT n , (2.3)
T 60n

Unde:

10
 EDT p-timpul de descreștere timpurie pentru încaperea populată;

EDT n- timpul de descreștere timpurie pentru încaperea neocupată;

T 60 p– timpul de reverberație estimat pentru încăperea populată;

T 60 n- timpul de reverberație măsurat în încaperea nepopulată.

2.2. Parametrii energetici

Claritatea vorbirii (C50) este exprimat în dB și este legat de claritatea atributului. Este o măsură
obiectivă a clarității sau inteligibilității vorbirii.Baza pentru C50 este faptul că reflecțiile târzii sunt
nevaforabile pentru înțelegerea vorbirii, deoarece provoacă fuzionarea sunetelor făcând vorbirea
neclară. Cu toate acestea, dacă întârzierea nu depășește un anumit termen, refecțiile vor contribui
pozitiv la inteligibilitate[24,10,26].

Limita de timp critică care separă utilul de reflecțiile dăunătoare este de aproximativ 50 ms
(milisecunde). Pentru tineri, limita este puțin mai mică. C50 este derivat din răspunsul la impuls la
efectuarea măsurătorilor acustice. Răspunsul la impuls este modelul care arată modul în care reflecțiile
ditr-un sunet de impuls, precum o mână sau o lovitură de pistol, ajung în diferite momente la
ascultător.În figura 4. C50 este afișat un răspuns de impuls acolo unde este indicată regiunea pentru
reflecții utile și dăunătoare[23].

Fig.4 Reprezentare grafică C50[28]

C50 măsoară raportul dintre energia sunetului timpuriu(între 0 și 50 ms) și energia sunetului (care
ajunge mai târziu de 50 ms). Este derivat ca[23]:

C 50=10× log ⁡¿ ,dB (2.4)

Claritate și definiție C50 și D50

11
 O măsură similară cu C50 este definiția,care se notează cu D50 și este exprimat în procente(%). D
este raportul dintre energia sunetului între 0-50 ms și energia totală a răspunsului la impuls.
Cunoscând C50 valoarea lui D poate fi calculată. Relația dintre C50 și D50 este reprezentată în
formula[23]:

C 50=10× log ⁡¿) dB (2.5)

Sonoritatea (G) mai este numită factorul de putere. Reprezintă nivelul la care experimentăm
sunetul. O cameră reverberantă oferă un nivel sonor mai ridicat decât o cameră cu un plus de absorbție
sonoră. Sonoritatea indică nivelul sonor în camera reală în raport cu nivelul sonor într-o cameră izolată
fonică (anecoică) cu aceeași sursă de sunet. Valoarea G demonstrează efectul reflecțiilor camerei
asupra nivelului sonor. Sonoritatea este influențată în principal de[23]:

 Absorbția fonică a camerei

 Distanța dintre sursă și receptor

Sonoritatea (G) poate fi măsurată folosind o sursă de sunet omnidirecțională calibrată (sursa
omnidirecțională a sunetului este un difuzor care trimite aceeași cantitate de energie sonoră în toate
direcțiile). Sonoritatea este raportul (diferența) dintre energia sonoră a răspunsului impulsului măsurat
la o anumită distanță față de răspunsul măsurat pe câmp liber (o cameră anecoică) la o distanță de 10
metri de sursa de sunet. În mod normal, sonoritatea este măsurată în benzi de octave, de obicei 125-
4000 Hz. Astfel, atunci când se folosește o sursă omnidirecțională cu un nivel de putere cunoscut,
sonoritatea (G) poate fi aflată cu ecuația[23]:

G=Lp-Lw+31 dB (2.6)

Unde[27]:

Lp-este nivelul presiunii sonore măsurat la un punct de măsurare

Lw-puterea sunetului la nivelul sursei de sunet (conform ISO 3741).

2.3. Parametrii privind inteligibilitatea vorbirii

Deși au existat multe încercări de cuantificare obiectivă a inteligibilității vorbirii, cel mai utilizat
parametru este, fără îndoială, Indicele de transmitere a vorbirii (STI) și derivatele sale[29]. 

Indicele de transmitere a vorbirii (STI - speech transmision index) este un parametru care
indică gradul inteligibilității vorbirii. STI are valori cuprinse între 0 și 1. Atunci când STI are valoarea
egală cu 1, avem inteligibilitate perfectă, iar când STI este egal cu 0 avem inteligibilitate nulă[30].

Indicele de transmitere a vorbirii este utilizat pe scară largă în acustica încăperilor, de exemplu
pentru evaluarea inteligibilității în auditorii, biserici și săli de conferințe[30].

12
 Room Acoustics Speech Transmission Index (RASTI) este un parametru care simplifică
calculul indicelui de transmitere a vorbirii, acesta ia în calcul doar câteva frecvențe și este asociat cu
inteligibilitatea vorbirii[31].

2.4. Parametrii spațiali

Interaural Cross Correlation (IACC) sau corelarea încrucișată a semnalelor sonore este un
parametru spațial cu care se studiază corelarea sunetelor percepute de fiecare ureche (urechea stângă-L
left, iar urechea dreaptă R- right) și precizează gradul de asemănare între cele două semnale, deci
măsoară diferența între semnalele primite de către cele două urechi ale unui ascultător. IACC variază
de la -1 la +1, așadar dacă IACC este egal cu -1, cele două urechi vor percepe semnale identice, dar
difazate, dacă IACC este egal cu 0, semnalele percepute nu vor avea nicio corelație, iar dacă IACC
este egal cu +1, corespunde surselor mono poziționate în fața sau în spatele ascultătorului[32,33].

Early Lateral Energy Fraction (LF) sau fracțiunea de energie laterală timpurie este raportul
dintre energia sonoră reflectată lateral într-o cameră peste energia sunetului care sosește din toate
direcțiile, inclusiv energia sonoră directă de la sursă. Este o măsură pentru spațiozitatea unei
încăperi[34].

13
3. METODE DE MĂSURARE ÎN DOMENIUL ACUSTICII
ÎNCĂPERILOR

3.1. Condiții de măsurare

Conform SR EN ISO 3382-2:2008 în multe încăperi, numărul de persoane prezente poate

influența semnificativ durata de reverberație. Se va măsura deci durata de reverberație cu încăperea
goală. Totuși, dacă nu există alte cerințe, se poate în general adimite că o încăpere nu este ocupată
dacă în aceasta se află cel mult două persoane. Dacă rezultatul măsurării este utilizat pentru corectarea
unui nivel acustic măsurat, trebuie ca numărul de persoane prezente în încăpere să fie același cu cel
din timpul măsurării nivelului acustic. În camerele cu volume mari, atenuarea prin aer poate contribui
semnificativ la absorbția acustică la frecvențe înalte. În principiu, pentru măsurări prin metoda exactă
trebuie măsurate temperatura și umiditatea relativă a aerului din încăpere. Absorbția prin aer este
neglijabilă dacă durata de reverberație este mai mică de 1,5 s la 2 kHz și mai mică de 0,8 s la 4kHz. Ca
urmare, în acest caz, nu este necesară măsurarea temperaturii și umidității relative [35].

3.2. Aparatura

3.2.1. Sursa acustică

Conform SR EN ISO 3382-2:2008 sursa acustică trebuie să fie cât mai aproape posibil de una
omidirecțională. Pentru măsurări prin metoda exactă, directivitatea sursei trebuie să corespundă
cerințelor din ISO 3382-1 A.3.1. Pentru măsurările prin metoda de control și prin cea tehnică, nu
există cerințe pentru directivitate. Sursa trebuie să producă un nivel de presiune acustică suficient de
mare pentru a genera curbe de descreștere cu domeniul dinamic minim cerut fără a fi infuențat de
zgomotul de fond [35].

14
 Fig.5 Sursă omnidirecțională[36]

3.2.2. Microfoane și aparatură de analiză

Conform SR EN ISO 3382-2:2008 pentru a obține presiunea acustică trebuie să fie utilizate
microfoane omnidirecționale și semnalul de ieșire poate fi preluat [35]:

 direct spre un amplificator, set de filtre și un sistem pentru afișarea curbelor de

descreștere sau aparat de analiză care permite calcularea răspunsului la impuls,
 spre un înregistrator de semnal pentru analiză ulterioară.

3.2.2.1. Microfoane și filtre

Conform SR EN ISO 3382-2:2008, microfonul trebuie să fie cât mai mic posibil și echipat,
preferabil, cu o membrană cu diametrul de 14 mm. Mcrofoanele cu diametre de până la 27 mm sunt
admise, dacă sunt cu răspuns la presiune sau cu răspuns în câmp liber cu condiția să fie echipate cu un
corector de incidență aleatoare. Filtrele de octavă sau de treime de octavă trebuie să fie conform CEI
61260 [35].

15
 Fig.6 Microfon omnidirecțional[37]

3.2.2.2. Aparatură de înregistrare a descreșterii nivelului

Conform SR EN ISO 3382-2:2008 aparatura pentru formarea(și afișarea și/sau evaluarea)

înregistrării descreșterii va utiliza una din următoarele modalități de mediere [35]:

a) mediere exponențială, cu o curbă continuă la ieșire;

b) mediere exponențială, sub formă de puncte discrete de eșantionare, succesive, din
media continuă, la ieșire;
c) mediere liniară, cu medii liniare discrete succesive la ieșire.

Conform SR EN ISO 3382-2:2008 timpul de mediere,și anume constanta de timp a unui

dispozitiv de mediere exponențială (sau echivalent corespunzător) va fi mai mic, dar cât mai apropiat
posibil de T/30. În mod similar, timpul de mediere al unui dispozitiv de mediere liniară trebuie să fie
mai mic de T/12. Aici T este durata de reverberație în curs de măsurare.La aparatura la care
înregistrarea descreșterii este formată ca o succesiune de puncte discrete, intervalul de timp dintre
punctele de înregistrare trebuie să fie mai mic de 1,5 ori față de timpul de mediere al dispozitivului. În

16
toate cazurile în care înregistrarea va fi evaluată vizual, scara de timp pe afișaj trebuie să fie
aproximată astfel încât panta înregistrării să fie cât mai aproape posibil de 45 ° [35].

3.2.2.3. Indicarea suprasarcinii

Conform SR EN ISO 3382-2:2008 nu este adimsă nici o suprasarcină în nicio etapă a

procedurii de măsurare. Atunci când se utilizează surse acustice de impuls, trebuie să fie utilizate
indicatoare de nivel de vârf pentru verficarea suprasarcinii [35].

3.3. Poziții de măsurare

Conform SR EN ISO 3382-2:2008 numărul mimim de poziții de măsurare care permite

acoperirea adecvată a încăperii este prezentat în Tabelul 1. Pentru încăperile cu geometrie complexă,
trebuie să se prevadă mai multe puncte de măsurare. Repartiția microfoanelor trebuie aleasă astfel
încât să se aticipeze principalele influențe care pot fi la originea diferențelor duratei de reverberație în
toată încăperea [35].

17
 BIBLIOGRAFIE

[1]. https://mansarda-mea.ro/acustica-incaperilor-o-sursa-de-well-being/

[2]. https://ro.wikipedia.org/wiki/Acustic%C4%83

[3]. http://www.scritub.com/biologie/biofizică. Constanta Ganea

[4]. http://www.dexonline.ro:8080/definitie/sunet

[5]. http://www.dexonline.ro:8080/definitie/zgomot

[6]. Dumitru Stanomir, Laurenţiu Tincu – Acustică aplicată, Editura Tincu şi Stanomir, 1999

[7]. Norbert Ștefan Toma - Contribuții la evaluarea și modelarea acusticii încăperilor, Teză de
doctorat, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, 2011

[8]. Stremțan Florina-Anca - Cercetări privind modelarea, simularea și dezvoltarea structurilor

acustice, Teză de doctorat, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, 2013

[9]. https://www.siniat.ro/ro-ro/newsletter/2017-09-acustica-sali-de-curs

[10]. Florin Nedeff- Studii și cercetări cu privire la posibilitatea de creștere a confortului acustic într-o
încăpere destinată vorbirii, Teză de doctorat, Universitatea „Vasile Alecsandri

” din Bacău,2017

[11]. Young-Ji Choi- Effects of periodic type diffusers on classroom acoustics;

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0003682X12003325#!

[12]. Suchao Xie, Shichen Yang, Chengxing Yang, Da Wang- Sound absorption performance of a filled
composite structure; https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0003682X19311338#!

[13]. Helmut Fuchs, Janna Lamprecht- Covered broadband absorbers improving functional acoustics
in communication rooms;
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0003682X12001636#!

[14]. ***, http://www.instal.utcb.ro/conferinta_2010.

[15]. ***, Acoustic Engineering – Dirac, www.acoustics-engineering.com/html/dirac.html/.

[16]. ]. ***, Acoustical parameters / Inspired Acoustics, www.inspiredacoustics.com/en/node/.

[17]. https://en.wikipedia.org/wiki/Sound_pressure

[18]. https://en.wikipedia.org/wiki/Noise_curve

[19].http://www.ntiaudio.com/Portals/0/data/en/NTi_Audio_AppNote_XL2_Noise_Curves.pdf

[20]. https://www.nti-audio.com/en/support/know-how/what-are-noise-curves#methods-and-
standards

18
[21]. By Phonical - Own work, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?
curid=47887082

[22]. S. Cerdá, A. Giménez J. Romero, R. Cibrian, J.L. Miralles - Room acoustical parameters: A factor
analysis approach, Science Direct, Applied Acoustics 70 (2009), pp. 97-109

[23]. https://www.acousticbulletin.com/room-acoustic-descriptors-rt-c50-and-gain

[24]. https://www.sciencedirect.com/topics/engineering/sabine-equation

[25].https://www.ecophon.com/en/knowledge/acoustic-knowledge/room-acoustic-
descriptors/reverberation-time/

[26]. https://sites.google.com/site/controlsunet/architectural-and-building-acoustics/acustica-in-
arhitectura

[27]. John S. Bradley - A comparison of three classical concert halls, The Journal of the Acoustical
Society of America, Volume 89, Issue 3, March 1991, pp. 1176-1192

[28]. http://www.acousticbulletin.com/wp-content/uploads/2018/01/c50-1.png

[29]. https://www.acoustics-engineering.com/html/speechintelligibility.html

[30]. https://www.embeddedacoustics.com/index.php/speech-transmission-index

[31]. ***, Capitulo2: Diseňo acústicos de salas/bibing.us.es/Proyecto.

[32]. Gilbert A. Soulodre - New Objective Measures of Listener Envelopment, Ottawa, Canada,
http://lib.ioa.ac.cn/ScienceDB/18TH-ICA/pdf/Th2.B1.5.pdf

[33]. Claudia Tomozei, Florin Nedeff, Gigel Paraschiv, Oana Irimia, Greta Ardeleanu, Alina Conțu
Petrovici - Mathematical modelling of sound pressure level attenuation transmitted by an acoustic
screen in industrial environment, Environmental Engineering and Management Journal, July 2014,
Vol.13, No. 7, 1743-1749, IF=1,258

[34]. https://www.sonus.nl/english/glossary/description%20k_o.html

[35]. ***, SR EN ISO 3382-2:2008, Acustică. Măsurarea parametrilor acustici ai încăperilor. Partea 2:
Durata de reverberație a încăperilor obișnuite

[36]. https://www.bksv.com/en/products/transducers/acoustic/sound-sources/omni-power-light-
4292

[37]. https://www.proaudiola.com/earthworks-m23r-p/earth-m23r.htm

19