Sunteți pe pagina 1din 6

Caz clinic nr.

2
Medicație:

1) Sulfametoxazol+trimetoprim susp.orală 200mg/40mg/5ml – 7,5ml/12 ore;

2) Acetilcisteină soluție orală 2% - 2,5ml x3ori/zi;

3) Ibuprofen suspensie orală 100mg/5ml – 5ml la nevoie;

4) Combinații( betamethasonum+tetryzolinum) spray nazal, suspensie de 0,5 mg/1mg/ml –


1puf x 2ori/zi;

5) Fucidin H cremă – 1 aplicație x 2ori/zi timp de 15 zile.

copilul respiră), durere în gât, febră.Tratamentul acesteia se realizează cu antitusive,


antibiotice (deoarece de cele mai multe ori traheita este asociată cu o rinofaringită sau cu o
laringită ca și în cazul de față). Traheita este cel mai adesea cauzată de virusuri:gripal,
adenovirusuri și rinovirusuri.

Mecanism de acțiune: Sulfamida antimicrobiană – sulfametoxazol blochează


dihidropteroatsintetaza, enzimă care catalizează încorporarea acidului paraaminobenzoic în
acid dihidropteroic,precursor al acidului folic. De asemenea, prin substituirea acidului
paraaminobenzoic de către sulfamide în procesul de biosinteză se formează un analog
nefuncțional al acidului folic. Deficitul de acid folic împiedică formarea nucleotizilor purinici
și pirimidinici și în final a acidului dezoxiribonucleic.

Trimetoprim – la doze terapeutice acționează bacteriostatic prin inhibarea


dihidrofolatreductazei, cu împiedicarea transformării acidului dihidrofolic în acid
tetrahidrofolic activ.Afinitatea pentru dihidrofolatreductaza bacteriană este de aproximativ
50000 de ori mai mare decât pentru cea umană, aceasta implicând toxicitatea electivă față de
microorganism.

b) Acetilcisteina – se adminstrează pentru laringită care se manifestă prin disfonie, tuse


iritativă, corzi vocale congestive roșii, secreții mucoase, febră, dispnee, durere laringiană,
disfagie.

Mecanismul de acțiune pentru efectul mucolitic: Grupările sulfhidril libere din acetilcisteină
reacționează cu legăturile disulfhidrice ale mucoproteinelor din secrețiile bronșice. Acest
lucru, la rândul său, acționează pentru a reduce hipersecreția și vâscozitatea secrețiilor de
mucus ale plămânilor și ajută la îndepărtarea acestor secreții prin tuse, mecanisme mecanice
sau prin drenaj postural. Acetilcisteina nu depolimerizează proteinele și nu are nicio acțiune
asupra fibrinei sau a celulelor vii.

c) Ibuprofenul este administrat pentru laringită și pentru eventuala febră din rinofaringită.
Mecanism de acțiune: Acțiunea analgezică,antiinflamatoare și antipiretică se datorează, în
principal, inhibării biosintezei de prostaglandine.

d) Combinații (betametazonă+tetrizolinum) – această combinație se administrează în


rinofaringita acută.

Mecanism de acțiune:

Betametazona – este un glucocorticoid cu un efect antiinflamator remarcabil(crește AMPc la


locul de contact și inhibă eliberarea de histamină). Glucocorticoizii inhibă limfocitele B și T și
fagocitele, având activitate atât asupra sistemelor imune înnăscute, cât și celor dobândite și,
prin urmare, având eficacitate într-o gamă largă de boli autoimune și autoinflamatorii.
Efectele care apar sunt dependente de doză.

Tetrizolina – este un alfa-adrenomimetic neselectiv vasoconstrictor local.

În laringita acută, decongestionantele nazale trebuie evitate din cauza unui posibil efect de
„uscare” a laringelui.

e) Fucidin H cremă – în acest caz este se administrează pentru dermatita periorală (această
afecțiune este foarte rar întâlnită la copii iar una din cauzele declanșatoare ar putea fi
administrarea pe perioade îndelungate de creme sau sprayuri cu corticosteroizi).

Mecanism de acțiune:

Acidul fusidic – este un antibiotic cu spectru îngust cu structură steroidică, activ în principal
asupra bacteriilor gram-pozitive. Acționează bacteriostatic prin inhibarea sintezei proteinelor
bacteriene, în special prin prevenirea translocării factorului de alungire G (EF-G) din
ribozom.

Hidrocortizon – glucocorticoid fiziologic cu acțiune antiinflamatoare: inhibarea biosintezei


eicosanoidelor proinflamatoare(prostaglandine și leucotriene), prin inhibarea fosfolipazei
A2,de către lipocortine, proteine a căror sinteză este stimulată de glucocorticoizi.

Se sugerează că Fucidin H cremă 2% este adecvată în special pentru utilizarea pe leziuni care
nu necesită pansament uscat, în timp ce unguentul de 2% este preferat în condițiile în care se
aplică un pansament.

Activitatea antimicrobiană a acidului fusidic vizează în mod specific cei mai comuni agenți
patogeni ai pielii, inclusiv Staphylococcus aureus, față de care este unul dintre cele mai
puternice antibiotice. Locul acidului fusidic în dermatologie este în tratamentul infecțiilor
ușoare până la moderate, severe ale pielii și ale țesuturilor moi, de ex. impetigo, foliculită,
eritrasmă, furunculoză, abcese și răni traumatice infectate. Combinația topică de acid fusidic
cu hidrocortizon este extrem de utilă în tratamentul dermatitei atopice, eczemelor ori de câte
ori se suspectează o infecție stafilococică secundară și în cazuri mai persistente de eczeme în
care superantigenul stafilococic poate juca un rol important exacerbator.
Această combinație obține rezultate excelente în eczeme infectate, abordând atât inflamația,
cât și infecția. O nouă formulare combinată bogată în lipide oferă un efect suplimentar de
hidratare. Dezvoltarea rezistenței la acidul fusidic a rămas în general scăzută sau de scurtă
durată și poate fi minimizată prin restrângerea terapiei la cel mult 14 zile.

2) Combinație de două substanțe active: betametazona – face parte din grupa


corticosteroizilor și prezintă acțiune antiinflamatoare puternică și tetrizolina care este un
simpatomimetic care ajută la decongestionarea mucoasei nazale prin vasoconstricție.

Corticosteroizii topici (intranazali) sunt utilizați cu scopul de a reduce inflamația mucoasei


sinonazale pentru a îmbunătăți simptomele pacientului.

Reacțiile adverse sistemice ale corticosteroizilor aplicați local sunt mult reduse comparativ cu
corticosteroizii sistemici.

3) Vom ține cont de aspectul și localizarea erupției, de evoluția clinică și simptomele asociate,
cum sunt pruritul sau febra, de localizări cu boli endemice cum sunt varicela, de
exemplu.Morfologia, distribuția leziunilor, culoarea si numărul lor sunt trăsături cheie care
ajută la stabilirea diagnosticului. Câteva întrebări importante care ar trebui adresate
pacientului:

- De cât timp este erupția prezentă?

- Cum se prezenta când a apărut prima oară? S-a modificat ceva între timp?

- Unde a apărut prima dată și unde se localizează acum?

- Copilul prezintă prurit, senzație de arsură, durere, sensibilitate crescută?

- Mai prezintă vreun membru al familiei acest fel de erupție cutanată?

- Au mai existat în trecut episoade de acest fel la administrarea vreunui medicament?

- Ați introdus produse noi de igienă în rutina dvs sau ceva nou în alimentație?

- Ați administrat copilului vreun tratament în acest sens?

Astfel, pe baza acestor întrebări putem afla daca erupția cutanată a fost declanșată de
medicația urmată sau de alți factori.

Conform unui articol publicat in revista ClinicalKey, în timpul tratamentului cu


sulfametoxazol/trimetoprim, expunerea directă la soare este contraindicată  erupții cutanate.

De asemenea, semnele și simptomele reacțiilor anafilactoide ale acetilcisteinei pot include


erupții cutanate ca și administrarea locală de corticosteroizi.
4) Avantajul asocierii sulfametoxazol/trimetoprim este acțiunea bactericidă și spectrul
antimicrobian mai larg. Efectul bactericid se explică prin blocarea celor două etape de
formare a folatului activ: încorporarea acidului para-aminobenzoic în acidul dihidrofolic și
transformarea acidului dihidrofolic în acid tetrahidrofolic activ. Asocierea este avantajoasă și
din punct de vedere farmacocinetic, deoarece:

-doza de 80mg trimetoprim+400mg sulfametoxazol realizează concentrații plasmatice de


1mcg/ml trimetoprim și 20mcg/ml sulfametoxazol;

-timpul de înjumătățire al celor doua componente este asemănător,10-11ore.

5) Acetilcisteina se administrează cu prudență în cazul utilizării produsului la pacienții cu


ulcer peptic sau cu antecedente de ulcer peptic în special în cazul administrării concomitente
cu alte medicamente care au un efect cunoscut în ceea ce privește iritarea mucoasei gastrice.

Pacienții care suferă de astm bronșic trebuie atent monitorizați pe perioada administrării
tratamentului.

Administrarea acetilcisteinei, mai ales la începutul tratamentului, poate fluidifica și crește


volumul secrețiilor bronșice. Dacă pacientul este incapabil să expectoreze trebuie făcut drenaj
postural și bronhoaspirație.

Acetilcisteina poate afecta ușor metabolismul histaminei, de aceea trebuie utilizată cu


precauție atunci când se administrează pe termen lung la pacienții cu intoleranță la histamină
deoarece pot apărea simptome de intoleranță(dureri de cap, rinite vasomotorii,prurit).

6) Parametri clinici și paraclinici

- laringoscopie în cazuri severe sau persistente;

- trebuie efectuate culturi laringiene dacă se suspectează o altă cauză decât infecția virală
acută; imagistica nu este indicată decât dacă există dovezi ale compromiterii căilor
respiratorii;

- exudat faringian, exudat nazal;

- se urmăresc glicemia și glicozuria în timpul tratamentului cortizonic (mai ales daca există
antecedente de diabet în familie);

- se urmărește temperatura corporală;

- monitorizare periodică pentru potasemie, glicemie, tensiune arterială (la administrare de


corticosteroizi).
7) Sulfametoxazol+trimetoprim – administrarea acestei combinații interferă cu determinarea
cantitativă a creatininei.

Trimetoprimul poate interfera cu testele de măsurare a concentrației metotrexatului dacă


metoda utilizată este cea cu dihidrofolat reductaza pentru legarea competitivă de proteinele
plasmatice.

Acetilcisteina – poate interfera cu metodele de analiză colorimetrice pentru măsurarea


concentrațiilor de salicilați; poate interfera cu valorile cetonelor în testele efectuate din urină.

8) Regim igieno-dietetic:

Pacientul trebuie sa efectueze repaus vocal minim 4 zile - vorbit cât mai puțin și nu în șoaptă,
evitarea vorbitului tare, evitarea curățării gâtului (poate duce la creșterea inflamației
laringiene), mediu ambiental cald și umed, hidratare corespunzătoare, consumul de lichide
calde, comprese calde în jurul gâtului, inhalații cu vapori calzi, aerosoli, aspirarea secrețiilor
nazale, izolarea copilului la domiciliu pentru limitarea răspândirii virozei și pentru prevenirea
suprainfecției bacteriene.

9) Contraindicații:

- antitusive - reducerea refluxului de tuse poate conduce la acumularea secrețiilor bronșice;

- paracetamol - acetilcisteina este antidot pentru paracetamol;

-acid acetilsalicilic - datorită legării ridicate a proteinelor, salicilații ar putea fi deplasați de la


locurile de legare sau ar putea înlocui alte medicamente cu legături puternice de proteine, cum
ar fi sulfonamidele; poate apărea un efect sporit al medicamentului deplasat.

Bibliografie:

1) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9990411/

2) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20007058/

3) https://www-clinicalkey-com.dbproxy.umfiasi.ro/#!/content/drug_monograph/6-s2.0-143?
scrollTo=%23Contraindications

4) https://www-clinicalkey-com.dbproxy.umfiasi.ro/#!/content/drug_monograph/6-s2.0-7

5) https://www-clinicalkey-com.dbproxy.umfiasi.ro/#!/content/clinical_overview/67-s2.0-
b022b765-0927-4b0e-9072-e6aeab82541e#clinical-presentation-heading-8

S-ar putea să vă placă și