Diversitatea lumii vii

VIRUSURI

Virusurile sunt forme acelulare infecţioase, parazite absolute, situate la limita dintre
materia vie şi cea lipsită de viaţă. Ele nu au metabolism propriu (sunt lipsite de enzime) şi sunt
multiplicate numai în celula gazdă pe care o parazitează.
Dimensiunile virusurilor: sunt de ordinul milimicronilor (8 -270 mµ).
Forme de virusuri: au forme diferite: de cireaşă, poliedrică, cilindrică, sferică, etc..
Clasificarea virusurilor: se face după mai multe criterii:
1. după tipul de acid nucleic: - adenovirusuri (conţin acid dezoxiribonucleic - ADN)
- ribovirusuri (conţin acid ribonucleic - ARN);
2. după substrat (ex. virusul rabic = al turbării, care atacă celulele nervoase);
3. după organismul parazitat: - virusuri vegetale
- virusuri animale
- virusuri umane.
Structura - Virusurile sunt alcătuite din:
- proteine, ce constituie un înveliş proteic numit capsidă şi format din unităţi
numite capsomere
- acizi nucleici (ADN sau ARN, niciodată ambii), ce formează genomul viral.
Virusurile se prezintă sub trei stări:
1. virus infecţios matur (virion), care reprezintă unitatea morfo-funcţională a
virusurilor;
2. virus vegetativ, care este virionul fără capsidă, multiplicat în celula-gazdă;
3. provirus, care este virusul decapsidat, integrat în cromozomul celulei-gazdă.
Multiplicarea - Virusurile se pot multiplica numai în interiorul celulelor-gazdă.
Virionul pătrunde în celulă, devine virus vegetativ şi se integrează în cromozomul acesteia,
transformându-se în provirus. Acidul nucleic viral modifică biosinteza celulei-gazdă după un
anumit tipar şi o obligă să sintetizeze proteine virale. Ca urmare, rezultă noi virioni care
afectează celula-gazdă până la distrugere. Virionii devin liberi şi infectează, ulterior, noi
celule.
Bolile produse de virusuri se numesc viroze:
1. viroze la plante (exemple):
- mozaicul-tutunului
- răsucirea frunzelor de cartof
- mozaicul-porumbului
2. viroze la animale (exemple):
- pesta aviară, ovină şi porcină
- febra aftoasă
- turbarea
- encefalita virală a bovinelor („boala vacii nebune”)
1
 Diversitatea lumii vii

3. viroze la om (exemple):
- gripa (guturaiul)
- turbarea
- variola
- varicela
- poliomielita
- oreionul
- hepatita virală
O viroză foarte periculoasă la om este SIDA (Sindromul Imunodeficienţei Umane
Dobândite), produsă de virusul HIV (Human Immunodeficiency Virus). Acesta atacă sistemul
de apărare (imun) al organismului. Boala este letală şi se transmite, în special, prin contact
sexual neprotejat şi prin transfuzii cu sânge contaminat. Se recomandă, deci, evitarea
contactelor sexuale neprotejate, precum şi refolosirea seringilor de unică folosinţă.
În cazul virozelor, ca şi în cazul altor infecţii cu germeni patogeni, organismul se apără
prin producerea de anticorpi.
În unele viroze se poate realiza o imunizarea artificială prin vaccinări.
(Vaccinurile antivirale se obţin prin culturile de virusuri pe medii vii, cum sunt:
embrionii de găină, culturile de celule, etc..)
Virusologi români renumiţi au fost: Victor Babeş, Constantin Levattidi, Ştefan Nicolau.
În ultimul timp s-a descoperit că celulele animale şi umane, invadate de virusuri,
sintetizează o substanţă (interferonul) care blochează infecţia virală. Interferonul se
administrează ca tratament şi în unele forme de cancer.