1.

Senzația este (3):

a. Imagine psihică
b. Trăsătură de personalitate
c. Proces cognitiv superior
d. Dispoziție afectivă

2. Reprezentările generale (4):

a. Se mai numesc semiconcepte
b. Sunt impregnate afectiv
c. Conțin trăsături caracteristice și esențiale
d. Nu sunt influențate de nivelul intelectual

3. Discriminarea, ca fază a procesului perceptiv (8)

a. Presupune depășirea pragului minimum visibile
b. Este prima fază, în care se conștientizează doar prezența stimulului
c. Stabilește însușirile care diferențiază stimulul de fond
d. Stabilește semnificația obiectului perceput

4. Observația (13)
a. Reprezintă o percepție spontană
b. Este dezvoltată pe baza spiritului de observație
c. Este o aptitudine generală
d. Este o activitate perceptivă intenționată

5. Celulele cu conuri (17):

a. Se întâlnesc la nivelul analizatorului vizual
b. Conțin o substanța numită rodopsină
c. Dacă lipsesc, poate apărea nediferențierea culorilor
d. Sunt implicate în vederea nocturnă

6. Reprezentarea este (21):

a. Trăsătură de personalitate
b. O aptitudine
c. Un proces cognitiv
d. O trăsătură caracterială

7. Reprezentările chinestezice (23):

a. Pot fi măsurate prin aplicarea unor senzori în grupele musculare implicate în sarcina
respectivă
b. Se referă atât la propriile miscări,cât și la mișcările altora
c. Nu sunt la fel de importante ca reprezentările vizuale și auditive
d. Au fost studiate de savantul elvețian Jean Piaget
8. Între pragul minimal și sensibilitate (28):
a. Există o relație invers proporțională
 b. Există o relație direct proporțională
c. Nu există niciun fel de relație
d. Există o diferență constantă

9. Reprezentările individuale (31)

a. Se mai numesc și concepte figurale
b. Apar după vârsta de 7-8 ani
c. Sunt lipsite de încărcătură afectivă
d. Au un oarecare grad de generalizare

10. Receptorul vizual este (32):

a. Ochiul
b. Retina
c. Cristalinul
d. Corneea

11. Reprezentările auditive (36):

a. Sunt utile doar in viața dirijorilor, compozitorilor
b. Sunt reprezentări ale undelor sonore
c. Se exprimă în timbrul sunetului produs
d. Reglează vorbirea în curs de desfășurare

12. Percepția (40):

a. Se bazează pe simpla funcționare a analizatorului
b. Se desfășoară hic et nunc (aici si acum)
c. Este independentă de activitatea desfășurată
d. Este una și aceeași la toti indivizii

13. Cea mai scăzută adaptare este la nivelul senzației (45):

a. Olfactive
b. Viscerale
c. Vizuale
d. Tactile

14. Legea adaptării se referă la (52):

a. Acțiunea repetată a unui stimul slab scade intensitatea
b. Acțiunea repetată a unui stimul puternic crește sensibilitatea
c. Adaptarea auditivă se realizează cel mai ușor
d. Adatarea la durere se realizează cel mai greu

15. Senzația psihică este (59):

a. Proces psihic
b. Funcție psihică
c. Activitate psihică
 d. Mecanism psihic

16. Natura reprezentării este (60)

a. Intelectiv- operațională
b. Operațional- intuitivă
c. Operațional- figurativă
d. Intelectiv- figurativă

17. Constanta perceptivă a formei

a. Se manifestă în cadrul figurilor duble
b. Exprimă o unitate a însușirilor principale și secundare
c. Utilizează ca mecanism de compensare experiența tactilo-kinestezică cu acel obiect
d. Utilizează ca mecanism de compensare experiența cu acel obiect

18. Iluziile (74):

a. Pot exista doar anumite modalități perceptive
b. Au un rol negativ în viața omului
c. Sunt create de efectul de câmp perceptiv
d. Pot fi înlăturate prin exercițiu și antrenament

19. Pragul inferior (75):

a. Reprezintă cantitatea cea mai mică dintr-un stimul
b. Cu cât este mai scăzut, cu atât sensibilitatea este mai mică
c. Pentru sensibilitatea auditivă este între 16-20 m/sec
d. Este în raport invers proporțional cu sensibilitatea

20. Constanta perceptivă a mărimii (93):

a. Utilizează, ca în cazul constantei culorii, acomodarea cristalinului
b. Utilizează, ca în cazul constantei formei, acomodarea cristalinului
c. Se realizează în limitele a 2-3 m
d. Organizează ierarhic imaginea perceptivă

21. Legea integralității (98):

a. Se manifestă la nivelul proceselor psihice senzoriale
b. Susține că imahinea perceptivă este organizată ierarhic
c. Are rol adaptativ în viața omului
d. Contrazice legea intensității

22. Reprezentarea (99):

a. Nu este o simplă sumă a senzațiilor
b. Este o imagine primară
c. Este o imagine bogată în conținut
d. Este mult mai complexă decât percepția
23. Iluziile (115):
a. Se manifestă la nivelul gândirii
b. Intră în sfara patologiei psihiatrice
c. Sunt totuna cu halucinațiile
d. Sunt utilizate în arta teatrală

24. Semnificația unui stimul este specifică (119):

a. Doar senzației și percepției
b. Doar percepției și reprezentării
c. Doar senzației și memoriei
d. Senzației, percepției, reprezentării și memoriei

25. Spiritul de observație (120):

a. Este o aptitudine intelectuală
b. Este specific temperamentului coleric
c. Caracterizaeză doar persoanele extraverte
d. Poate genera performanțe supramedii

26. Percepția spre deosebire de reprezentare (121):

a. Reflectă trecutul ca trecut
b. Este desprinsă de contextul spațio-temporal
c. Este o imagine panoramică
d. Reflectă obiectul în toate nuanțele sale cromatice

27. Intensitatea senzației (127):

a. Face ca pragul senzorial să scadă în starea de oboseală
b. Este influențată de suprasolicitarea anterioară a analizatorului
c. Este însușirea care diferențiază o senzație de alta
d. Crește în raport cu intensitatea stimulului

28. Semnificația unui stimul (130):

a. Contrazice legea fizicii privind raportul invers proporțional între intensitatea stimulului și
intensitatea senzației
b. La om, poate fi de natură biologică
c. La animal, poate declanșa o senzație doar dacă are intensitate ridicată
d. La om, poate declanșa o senzație doar dacă are o intensitate ridicată.

29. Pragul diferențial (133):

a. Este de câteva ori mai mare decăt pragul maxim absolut
b. Ajută la discriminarea senzațiilor să se facă rapid și clar
c. Este cantitatea maximă de excitant care se adaugă la valoare inițială
d. Este cantitatea minimă de excitant care se adaugă la valoare inițială
30. Interpretarea, ca fază a procesului perceptiv (140):
a. Presupune depășirea pragului minimum-cogniscibile
 b. Poate fi realizată și în absența înțelegerii
c. Constă în stabilirea utilității în activitate a obiectului perceput
d. Presupune stabilirea categoriei în care se încadrează obiectul.

31. Reprezentarea, la fel ca percepția (142):

a. Este figurativă
b. Este obiectuală
c. Este cnstructivă și reconstructivă
d. Accentuează trăsăturile importante.

32. Contrastul senzorial (144):

a. Olfactiv este utilizat în lumea parfumeriei
b. Succesiv scade în intensitate pentru excitantul care urmează
c. Simultan se realizează în cadrul sensibilității auditive
d. Constă în scoaterea reciprocă în evidență a doi stimuli având caracteristici identice

33. Reprezentarea spre deosebire de percepție (146):

a. Se realizează întotdeauna hic et nunc
b. Semnalizează însușiri concrete, intuitive
c. Este un proces senzorial
d. Este un simbol generalizat

34. Percepția reflectă însușiri (149):

a. Parțiale
b. Abstracte
c. Esențiale
d. Concrete

35. Selectivitatea în percepție (155):

a. Este folosită pentru a camufla obiecte
b. Presupune organizarea ierarhică a imaginii
c. Este independentă de factorii motivaționali
d. Nu utilizează indicarea verbală prealabilă

36. Percepția (159):

a. Care continuă după dispariția stimulului, exprimă o patologie psihică
b. Are o intensitate invers proporțională cu intensitatea stimulului
c. Este o imagine primară pentru că apare prima
d. Conține doar proprietăți care aparțin elementelor care-i stau la bază

37. Reprezentarea (160):

a. Este un proces cognitiv superior
b. Este o imagine psihică
c. Apare la vârsta de 2-3 luni
 d. Se formează în prezența stimulului

38. Calitatea senzației (162):

a. Este invers proporțională cu cea a senzației
b. Depinde de specificul funcționării fiecărui analizator
c. Apare doar după ce s-au dezvoltat gândirea și limbajul
d. Este însușirea care depinde de atitudinea fiecăruia

39. Observația, spre deosebire de percepție (165):

a. Se desfășoară în mai multe faze
b. Este o activitate fugitivă, superficială
c. Este organizată conștient și voluntar
d. Are rol informațional și reglator limitat

40. Legea sinesteziei susține că (168):

a. Este o premisă a dotatației native în domeniul artistic
b. Produce efecte într-un analizator numai prin stimularea lui directă
c. O stimulare sonoră poate produce doar efecte de vedere cromatică
d. Stimularea cromatică nu produce efecte sonore

41. Senzațiile vizuale (171):

a. Sunt declanșate de unde electromagnetice
b. Sunt caracterizate de amplitudinea undei, forma undei, timbrul undei
c. Au cea mai mare pondere în viața individului
d. Sunt caracterizate prin tonul cromatic dat de lungimea de undă

42. Spiritul de observație (175):

a. Este o aptitudine generală
b. Este o aptitudine specială ca inteligența
c. Este o trăsătură temperamentală
d. Este o trăsătura caracterială

43. Senzația auditivă se caracterizează prin (178):

a. Frecvența vibrațiilor
b. Amplitudinea undei
c. Înălțimea sunetului
d. Forma undei

44. Principalele modalități senzorilae se pot clasifica în funcție de (183):

a. Intenționalitate
b. Intensitate
c. Tipul analizatorului
d. Semnificația biologică
45. Percepția este (186):
a. Imagine psihică
b. Proces cognitiv superior
c. Imagine simplă
d. Imagine schematică

46. Observația (190):

a. Se poate desfășura în afara percepției
b. Se poate realiza și la nivel inconștient
c. Nu necesită scop
d. Este metodă de cunoaștere psihologică

47. Reprezentarea (192):

a. Este o imagine secundară
b. Se constituie pe baza analizei și sintezei superioare
c. Se aseamănă cu percepția din punct de vdere al procesului de producere
d. Se aseamănă cu gândirea din punct de vedere al conținutului

48. Mecanismele verbale implicate la nivelul percepției (194):

a. Au același rol ca și la reprezentare
b. sunt utilizate în pregătirea anticipată a subiectului
c. sunt utile și în absența oricărei experiențe
d. nu sunt influențate de gradul de cultură

49. Iluziile (197):

a. sunt eliminate datorită spiritului de observație
b. sunt specifice fiecărui individ
c. pot fi reglate conștient, voluntar
d. sunt mai frecvent întțlnite la copii și adulți

50. Constanta perceptiă de culoare (202):

a. Presupune trecerea de la celulele cu bastonașe la cele cu conuri
b. Presupune trecerea de la celulele cu conuri la cele cu bastonașe
c. Presupune schimbarea unghiului de convergență oculară
d. Se manifestă în condițiile perceperii fiecărui obiect

51. Reprezentarea ca și percepția (214):

a. Se bazează pe implicarea latentă a analizatorilor
b. Sunt la fel de complexe
c. Implică utilizarea mecanismelor verbale
d. Implică în procesul de formare analiză și sinteză superioare

52. Trăsăturile intuitive ale percepțiilor se bazează pe (216):

a. Intuiție, adică deducerea unor trăsături
 b. Cunoașterea mijlocită a realității
c. Cunoșterea nemijlocită a realității
d. Însumarea senzațiilor

53. Percepția spre deosebire de reprezentare (218):

a. Se sprijină pe memorie
b. Are conștiința absenței obiectului
c. Se formează în primele luni de viață
d. Are un nivel înalt de generalitate

54. Iluziile (223):

a. Sunt percepții denaturate ale realității
b. Semnalizează debutul unor tulburări psihice
c. Sunt influențate de intelgiență
d. Au originea în perturbări la nivelul ochiului

55. Repezentarea este (236):

a. O trăsătură de personalitate
b. O aptitudine
c. Un proces cognitiv
d. O trăsătură caracterială

56. Legea semnificației (243):

a. Este implicată doar în percepțiile complexe ale obiectelor
b. Este implicată în desfășurarea facelor procesului perceptiv
c. Se manifestă doar la nivelul percepției
d. Nu este influențată de factori ai percepției

57. Spiritul de observației este o aptitudine (247):

a. Generală
b. Tehnică
c. Specială
d. Simplă

58. Fazele procesului perceptiv (248):

a. Sunt evidențiate cu ajutorul tahistoscopului
b. Se derulează lent, fără personalitate
c. Au aceeași durată la toate persoanele
d. Sunt sesizate în mod curent

1. Limba (57):
a. reprezintă activitatea de comunicare cu ajutorul limbajului;
 b. se realizează cu ajutorul comunicării verbale;
c. este instrumentul cel mai important al gândirii și conștiinței;
d. este un sistem de semne, simboluri și reguli gramaticale.
2. Visul de perspectivă (67):
a. se bazează cu predilecție pe reverie;
b. este susținut de toate structurile motivaționale;
c. este cea mai importantă formă a imaginației;
d. este total independent de visul din timpul somnului.
3. Interesele (77):
a. sunt transpuneri în plan subiectiv a stărilor de necesitate;
b. implică eficiență, constanță, organizare;
c. au o organizare mai puțin complexă decât motivele și trebuințele;
d. sunt structuri motivaționale bazale și fundamantale.
4. Nu este element al comunicării (78):
a. conexiunea inversă;
b. receptorul;
c. zgomotul;
d. mesajul.
5. Motivația reprezintă (88):
a. procesul psihic cognitiv cu rol de stimulare și activare;
b. o trăsătură a personalității activatoare și predispozantă;
c. o cauză internă a comportamentului;
d. un mecanism psihic reglator, la fel ca și memoria.
6. Ideea existenței unei „gramatici universale” ce stă la baza tuturor limbilor, a fost formulată
de(97):
a. N. Chomsky;
b. Mehrabian;
c. F.B. Skinner;
d. G. Zipf.
7. Selectivitatea (100):
a. este o trăsătură manifestată doar la nivelul gândirii;
b. reprezintă finalitatea actului gândirii;
c. nu se manifestă la nivelul procesului perceptiv;
d. seurprinde trăsături esențiale, necesare în formarea conceptelor.
8. Limbajul scris (106):
a. este cea mai evoluată formă a limbajului;
b. se exprimă prin monolog;
c. este coordonat prin gândire și limbaj intern;
d. este o formă a limbajului intern.
9. Cel mai important indicator al comportamentului nonverbal este (124):
a. feedback-ul;
b. contactul vizual;
c. spațiul personal;
d. atitudinea corporală.
10. Concepția despre lume și viață (128):
a. presupune, în anumite situații, opțiune valorică;
b. formează împreună cu trebuințele, o formațiune motivațională globală;
c. reunește cognitivul cu valoricul și se implinește cu acțiune;
d. este apărată chiar și împotrivă instinctului de conservare.
11. Motivele (135):
a. semnalizează o stare de disconfort;
b. se transformă în gtrebuințe la declanșarea acțiunii;
c. pot fi sub pragul conștiinței;
d. sunt superioare intereselor.
12. Motivele au doua segmente (141):
a. energizant-dinamogen și orientativ- direcțional;
b. dinamogen- orientativ și energizant- direcțional;
c. energizant- direcțional și orientativ- dinamogen;
d. energizant- orientativ și dinamogen- direcțional.
13. Legea efortului minim, la nivelul limbajului, a fost formulată de (151):
a. G. Zipf;
b. H. Ey;
c. N. Chomsky;
d. F.B. Skinner.
14. Nu reprezintă mijloc extralingvistic de expresivitate (157):
a. accentul;
b. gesturile;
c. mimica;
d. pantomimica.
15. Motivația cognitiva (169):
a. poate fi compensată la vârstele mici de motivația afectivă;
b. este mai eficientă decât motivația pozitivă;
c. este superioară motivației intrinseci;
d. este mai productivă la vârstele mici decât la vârstele mari.
16. Trebuințele (174):
a. sunt comune omului li animalului;
b. sunt cu atât mai improbabile cu cât sunt mai continuu nesatisfăcute;
c. sunt forțele motrice cele mai puternice ale personalității;
d. cele mai urgente, sunt cele din vârful piramidei lui Maslow.
17. Limbajul este (187):
a. proces psihic:
b. activitate psihică;
c. trăsătură de personalitate;
d. mecanism psihic.
18. Mecanismele verbale implicate la nivelul percepției (194):
a. au același rol ca la reprezentare;
b. sunt utilizate în pregătirea anticipată a subiectului;
c. sunt utile și în absența oricărei experiențe;
 d. nu sunt influențate de gradul de cultură generală;
19. Reproducerea informațiilor (199):
a. este un proces activ, la fel ca fixarea;
b. reduce familiarul la nefamiliar;
c. are 2 forme: reactualizarea și recunoașterea;
d. este întotdeauna voluntară.
20. Productivitatea formelor motivației este independentă de (212):
a. structurile de personalitatea;
b. vârsta subiecțilot;
c. particularitățile concrete ale situațiilor;
d. calitățile memoriei.
21. Idealurile (217):
a. integrează valorile personalității care motivează comportamentul;
b. reprezintă orientări selective și active spr3e anumite domenii de activitate;
c. sunt idei valoare sau idei forță care orientează permanent comportamentul;
d. sunt structuri motivaționale de bază și fundamentale.
22. Nu este element al comunicării nonverbale (230):
a. vestimentația;
b. intonația;
c. parfumul și machiajul;
d. mimica.
23. Limbajul oral (233):
a. este forma fundamentală a limbajului;
b. se supune unor reguli stricte;
c. constituie instrumentul de lucru al gîndirii;
d. se dobândește prin interiorizarea limbajului intern.
24. Selectivitatea (239):
a. este o trăsătură a oricărui proces psihic;
b. surprinde trăsături comune și caracteristice la nivelul percepției;
c. este o lege manifestată la nivelul senzațiilor;
d. utilizează abstractizarea la nivelul gândirii.
25. Motivația (244):
a. este mecanismul psihic dependent de factorii externi;
b. este o pârghie ce intervine în procesul autoreglării individului;
c. apare la vârsta maturității;
d. are roluri de autodeterminare prin stimulații exterioare.