Sunteți pe pagina 1din 77

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie

Capitolul I.
MOTIVAŢIE
Bolnavii epileptici ridică şi în prezent probleme de reabilitare, de
reîncadrare în familie, societate, comparativ cu bolnavii cu alte infirmităţi
corporale. Dacă în Evul Mediu bolnavul epileptic era total marginat
social, fiind considerat "demonizat", în prezent acesta este încă frustrat la
alegerea profesiei, la alegerea şi primirea funcţiilor, la încadrare, etc, faţă
de cei valizi şi cu aceeaşi pregătire; în acceaşi măsură epilepticului îi sunt
limitate posibilităţile de participare la activităţi culturale, sportive,
artistice, jocuri distractive, etc. Toate acestea, ca şi tendinţa de izolare
cauzată de anxietate, de tema de a nu face criză, fac din epileptic un om
retras, singuratic, care se simte excomunicat din multe satisfacţii şi
bucurii ale vieţii.
După unii autori numeroasele influenţe stresante şi de frustrare pe
care le întâmpină bolnavul de epilepsie se exercită asupra lui mult mai
sever şi mai nefavorabil, în formarea unei personalităţii şi a unui
comportament vicios, decât boala însăşi. Această situaţie poate şi trebuie
să fie combătută eficient prin educaţia sanitară, care se adresează în
aceeaşi măsură bolnavului cât şi anturajului acestuia. În special o instruire
adecvată anturajului ar duce la popularizarea ideii că epilepsia, departe de
a fi o boală ruşinoasă, este o afecţiune ca oricare alta; ar face mai
eficientă supravegherea bolnavului privind respectarea dietei şi a
regimului de viaţă prescris; ar duce, nu în ultimul rând, la înlăturarea
sentimentului de condamnare, de marginalizare resimţit de bolnav şi în
consecinţă, la creşterea calităţii vieţii bolnavului.
1

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


CAPITOLUL II.
Istoric
Epilepsia reprezintă una din bolile cunoscute încă din trecutul
îndepărtat al omenirii. Acum 4000 de ani intâlnim prima prevedere
legislativă provind statutul bolnavului epileptic – codul lui Hammurabi
care interzicea vânzarea sclavilor epileptici.
Hipocrate şi şcoala sa au făcut primele tentative de a găsi o
explicaţie naturală a fenomenelor convulsive, arătând că răul sacru nu
este cu nimic mai divin decât celelalte boli.
În această epocă se invocă la originea epilepsiei forţe
supranaturale, substanţe toxice, menţinându-se totodată ideea origini
satanice a acesteia.
Paracelsus realizează un important pas în demistificarea bolii,
stabilind un raport direct între traumatismele craniene şi epilepsie.
La sfârşitul secolului al XVIII-lea epilepticii încep să fie
consideraţi bolnavi, iar la sfârşitul secolului al XIX-lea se fac primele
încercări chimioterapeutice.
Huglings Jackson face prima recunoaştere a mecanismului
descărcării epileptice. El considera toate crizele ca având punct de plecare
leziunea.
Definiţie
Epilepsia este un sindrom de diverse etiologii, determinat de
descărcări neuronale excesive, cu caracter paroxistic, tranzitor,
intermitent şi interactiv, manifestat prin crize brusce cu tulburarea
intermitentă a unor funcţii cerebrale, cele mai adesea însoţite de alterarea
conştiinţei.
2

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Epilepsia este o stare patologică care a fost cunoscută încă în
perioadele îndepărtate ale istoriei omenirii, fiind atestată identificarea ei
în preistorie. Este o tulburare paroxistică şi trecătoare în activitatea
creierului, cu apariţie bruscă, dispariţie spontană şi tendinţă la
repetabilitate ce se caracterizează prin descărcarea unui grup sau a
totalităţii neuronilor cerebrali afectaţi la un moment dat de un sincronism
excesiv prin manifestări convulsive şi prin tulburări de conştiinţă şi de
personalitate, asociate crizelor sau în raport cu acestea.
Epidemiologie
Prelevaţia epilepsiei este de cel puţin 4 - 6 ‰. Rata de debut, mai
mare în prima copilărie şi există vârfuri ulterioare la adolescenţă şi peste
vărsta de 65 de ani. În puţine cazuri din cele cu debut în copilărie,
epilepsia este asociată cu handicapul mintal.
Etiologie
Sunt cunoscute multe cazuri de epilepsie şi frecvenţa lor variază cu
vârsta. La nou născut cuazele cele mai frecvente sunt traumatismele
abstreticale, malformaţiile congenitale, tulburări metabolice şi injecţiile.
La adulţi şi vârstnici cauzele cele mai frecvente sunt boala
aminomusculară, Tcc, şi tulburarea aminală degenerativă, tumori
cerebrale, droguri şi intoxicaţii.
La cel puţin jumătate dintre pacienţi nu se găseşte vreo cauză după
investigaţii detaliate; în asemenea cazuri factorii genetici par a avea o
semnificaţie mai mare decât cei cu patologie demonstrabilă.

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Etio-patologie
I. Epilepsia idiopatică - nu se cunoaşte cauza.
II. Epilepsia simptomatică - se crede că ar fi cauzată de un factor
ereditar indispozant.
Factori:
-prenatali
-natali
-postnatali
Factori prenatali - factori exogeni ce acţionează asupra mamei în
timpul sarcinii:
-traumatisme abdominale
-infecţii ale mamei
-factori toxici (alcool, noxe profesionale)
Factori natali:
-distacii de naştere
-traumatismele fătului în timpul naşterii
-incompatibilitate Rh
Factori postnatali:
-traumatisme cranio-cerebrale
-infecţii la cap
-factori alergici
-tulburări în metabolismul calciului, glucozei,
glucidelor
4

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Clasificare
Liga Internaţională Împotriva Epilepsiei a redactat versiunea
clasificării crizelor convulsive (Gastaut 1969), care este acum în utilizare
generală într-o versiune uşor reviziută (Dreifuss 1981).
Clasificarea crizelor convulsive
I.
Crize parţiale sau cu debut focal
1. cu simptomatologie elementară (fără tulburări de conştiinţă)
-motorii
-vegetative
2. cu simptomatologie complexă - secundar generalizate - cu tulburări de
conştiinţă
-psihomotorii
-intelectuale
-ideaţionale
-afective
-exclusiv alterarea conştiinţei
3. cu simptomatologie compusă (simptome elementare şi complexe)
II. Crize generalizate - fără debut focal
1. Neconvulsive (PM)
-
crize astatice
-absenţe tipice sau atipice
-crize epileptice comotoase, fără convulsii
2. Convulsive
-miclonice
-clonice
-tonice
5

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


-tonico-clonice (convulsii majore)
-absenţe
III. Crize unilaterale sau predominant unilaterale
-clonice
-tonice
-tonico-clonice
IV. Crize eratice ale nou-născutului (convulsii variabile tonice,
clonice sau tonico-clonice, unilaterale, alternante sau
generalizate)
V. Stările de rău epileptic
Criza parţial simplă include criza motorie jacksoniană şi
o varietate de criză senzorială în care fenomenele sunt limitate,
conştiinţa nu este afectată.
Criza parţial complexă sau “epilepsie de lob temporal”.
Este adesea precedată de o criză parţială simplă ce durează câteva
secunde şi care poate lua forma unor halucinaţii olfactive,
gustative, vizuale, auditive sau a unor senzaţii corporale. Pacientul
poate prezenta modificări de gândire, percepţie sau emoţie,
conştiinţă, tulburări.
Criza tonico-clanică generalizată este criza epileptică
obişnuită, cu instalare bruscă, fazele tonică şi clanică şi o perioadă
privată de mai multe minute, în timpul cărora pacientul nu poate fi
trezit.
Criza mioclanică, atonică este criza cu contracţii
mioclanice extinse sau atacuri de cădere şi care nu pune probleme
psihiatrului.
6

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Absenţa este tipul clinic ce cere ca trăsătură cardinală
tulburarea de conştiinţă. Atacurile încep brusc, fără aură, au o
durată de ordinul secundelor şi se termină brusc.
7

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Simptomatologia
Forme clinice
epilepsia generalizată:
criza majoră (Grand-mal)
criza minoră (Petit-mal)
epilepsie localizată:
motorie
senzitivă
vegetativă
forme particulare
Criza paroxistică majoră are mai multe faze:
prodomul
aura epileptică
accesul convulsivant
faza stertoroasă
Prodomul
De obicei precede cu câteva ore sau zile instalarea crizei.
Apar manifestări de tip motor, senzitiv, vegetativ, tulburări psihice.
Bolnavii sunt conştienţi de aceste simptome. Simptomele care apar
în prodom, de tip motor-mioclonii localizate într-un anumit
segment, de tip vegetativ (căscat, strănut, mestecat involuntar), de
tip senzitiv (amorţeli), tulburări de auz (acufene), tulburări de
vedere (puncte strălucitoare), gust, miros neplăcut, tulburări
psihice, depresie, indispoziţie, anxietate, euforie, nelinişte.
8

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Aura
Aura epileptică are o durată foarte scurtă şi prezintă
particularităţi individuale. Bolnavul poate să-şi ia primele măsuri
de precauţie.
Manifestări: tulburări ale analizatorului olfactiv, gustativ,
senzitiv, motor. Aura nu apare întotdeauna. Debutul este în general
brutal, cu paloare bruscă, strigăt şi pierderea cunoştinţei precum şi
prăbuşirea bolnavului.
Accesul convulsivant
Accesul convulsivant are două faze: una tonică, scurtă, care
durează 20-30 de secunde cu contractura generalizată, ochii
imobili, pupile midriatice, abolirea reflexului fotomotor şi a
reflexului cornean, cianoza, apnee – prin contractura diafragmului,
emisiuni involuntare de urină şi materii fecale, şi o faza clonică.
Faza clonică – bolnavul prezintă contracturi succesive şi
ritmice de scurtă durată, generalizate, urmate de muşcarea limbii şi
apariţia la nivelul gurii a unei spume abundente şi uneori
sangvinolente. Faza clonică durează 1-2 minute.
Faza stertoroasă
Durează de la câteva minute până la câteva ore. Bolnavul se
află într-un somn profund (comatos), musculatura este relaxată,
reflexele fotomotor cornean şi reflexele osteondioase sunt abolite.
Poate exista reflexul Babinski lateral.
Uneori crizele se repetă la nesfârşit – crize “subinrante”,
instalându-se starea de rău comiţial, care constituie o urgenţă
medicală – exitusul putându-se produce prin edem pulmonar acut,
edem cerebral sau hemoragii cerebrale.
Criza paroxixtică minoră (petit mal, absenţe)
9

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Accesul este de scurtă durată (câteva secunde), suprimarea
conştiinţei nu este urmată de cădere şi convulsii. Bolnavul îşi
întrerupe brusc activitatea, devine palid, scapă obiectele din mâini,
stă împietrit, apoi îşi reia activitatea fără a avea cunoştinţa crizei.
La copil se pot întâlni frecvente crize de genul absenţelor,
chiar până la 50-100/zi – pienolopsia.
Epilepsia motorie – paroxisme convulsive localizate la nivelul unui
segment al corpului (faţă, membre). Bolnavul este conşient de aceste
crize (secuse motorii de contractură – crize Jacksoniene, urmate sau
nu de o criză majoră).
Epilepsia senzitivă – crize jacksoniene senzitive: amorţeală, răceală,
fierbinţeală, cu posibilitate de extindere. Criza durează puţin (până la
un minut), bolnavul este conştient.
Epilepsia vegetativă – localizată la nivelul hipotalamusului, este
manifestată prin tulburări sub formă de accese vasomotorii: căldură,
răceală, tulburări de culoare: paloare, roşeaţă, cianoză, crize de
salivaţie, epigastrologii, crize ambulatorii motorii, chiar complexe, cu
deplasarea bolnavului.
Echivalenţa comiţială – localizată la nivelul unui lob temporal. Bolnavul
prezintă stări de vis, halucinaţii, crize ambulatorii motorii, chiar
complexe cu deplasarea bolnavului.
Forme particulare
Mioclonii – crize de tip motor (focale) Kacksoniene. Sunt crize localizate
la un anumit segment. Generalizarea este foarte rară, deschisă mai
ales la copil.
Epilepsia reflexă – criza este declanşată de anumiţi factori: auditivi
(zgomote, muzică), vizuali (lumina prea puternică, vizionarea TV).
Epilepsia catamenială – la femei, în perioada premenstruală.
10

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul pozitiv se precizează pe baza:
aspectului clinic
traseului EEG
pneumoencefalogramei gazoase (vizualizarea sistemului intraventricular
prin introducere de aer)
arteriografiei selective
echografiei
radiografiei craniene simple (pentru localizare)
Evoluţia şi prognosticul
Depind de gravitatea leziunilor cerebrale, aplicarea corectă a
tratamentului şi condiţiile de asistenţă medico-socială aplicată bolnavului.
Evoluţia, deşi de durată sau cronică, este puternic influenţată de aplicarea
judicioasă a tratamentului şi corecta folosire a complexului de măsuri
recuperatorii.
Diagnosticul diferenţial
Diagnosticul diferenţial se face cu:
Convulsiile febrile – frecvenţe la copilul de 1-3 ani. În primel ore de la
declanşarea febrei, puseul febril este mare: 40-41 grade C. Copilul
prezintă o singură criză, nu respectă succesiunea fazelor din criza
epileptică.
Crize de spasmofilie (tetanie) – se pot însoţi de pierderea cunoştinţei,
cădere, dar nu respectă succesiunea fazelor din criza epileptică, nu
prezintă faza stertoroasă, nu are semne neurologice.
Crize dismetabolice – are tablou semnificativ: bolnavul este flămând
înainte de cădere, este anxios, neliniştit, are transpiraţii reci. Glicemia
este scăzută. EEG normal.
11

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Crize uremice – ureea este crescută, bolnavul prezintă antecedente renale.
Crizele sunt tipice, nu respectă succesiunea din criza epileptică, nu
prezintă amnezia crizei. EEG normal.
Crize de pierdere a cunoştinţei cu contracturi tonico-clonice după
acţiunea unor factori: electroşocm cu electrocuţie, insolaţie (edem
cerebral). Criza nu prezintă toate fazele din criza epileptică, factorii
care acţionează se cunosc.
Epilepsia alcoolică.
Crizele de isterie – prezenţe mai frecvente la femei, sunt declaraţi de
factori psihici, în prezenţa anturajului pentru a impresiona. Îşi alege
locul pentru cădere. Poate fi scoasă din criză prin excitanţi puternici
(udare cu apă, ciupire, pălmuire, compresiune pe oase). Nu are semne
neurologice, nici modificări EEG.
Profilaxie. Tratament
Prin tratarea epilepsiei se urmăreşte obţinerea încetării crizelor
epileptice, fără afecrtarea funcţiilor de relaţie şi vegetativi ai
organismului.
Mijloace de tratament folosite:
igieno – dietetice (profilactice)
medicale
chirurgicale
Conduita igieno-dietetică:
abţinerea totală de la consumul de băuturi alcoolice care
generează şi favorizează apariţia manifestărilor epileptice,
precum şi substanţe şi droguri epileptogene.
evitarea consumului excesiv de lichide şi sare – favorizează
apariţia dezechilibrelor hidro-electrolitice.
12
Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
alimentaţie obişnuită fără excluderea grăsimilor, regimul
cetogen este considerat anticonvulsivant.
evitarea atmosferi combinate şi expunerea îndelungată la
temperaturi ridicate (accentuează hipoxia cerebrală).
îndepărtarea factorilor care scad pragul de excitabilitate
encefalică, ami ales la copii (vegetaţii adenoidiene, focare
septice, parazitoze intestinale, corectarea dezechilibrelor
endocrino-umorale).
supravegherea proceselor febrile la copiii cu predispoziţie
convulsivantă.
Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos este diferen’iat pentru fiecare bolnav, este
administrat fără întrerupere ani de zile şi după dispariţia fenomenelor
paroxistice.
Tratamentul de elecţie în paroxismele de tip “grand mal”
Fenobarbitalul (luminalul) – anticonvulsivant – în doză mică 0,10 g
seara (dacă crizele sunt nocturne) sau dimineaţa (dacă crizele sunt
diverse) sau fracţionat în 2-3 prize – doza este mai mare: 0,20 – 0,30 g/24
h. Dezavantajul terapiei cu fenobarbital – somnolenţa – se corectează cu
doze mici de amfetamină, efedrină. Efecte secundare: edeme ale feţei,
dermatită, eritematoasă, leziuni cutanate buloase (fenomene alergice).
Hidantoina (fenitoina) doza la adult este de 0,30 – 0,50 g/24 h.
Primidona – doză de 1,50 – 2 g/24 h. Potenţează efectele
fenobarbitalului, de aceea nu se asociază cu aceasta.
Fenurona (fenilacetiluree) – doză de 1,50 – 2 g/24h.
13

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Efecte toxice: deprimarea funcţiilor hematogene. Se asociază cu
fenobarbitalul şi hidantoina, pentru reducerea riscului toxic (doza de 0,60
g/zi).
Tratamentul de elecţie în crizele “petit mal”
Trimetadiona: 0,90 – 2 g/zi în doze fracţionate. Stimulează apetitul
şi creşte capacitatea de muncă. Criza dispare în decurs de 72 h. Nu se
asociază cu hidantoina. Se mai recomandă: Diazepamul (doxepine),
Carbomazepinul, Temezon (atalactamida).
Medicaţia discontinuă
Săruri de brom (0,50 – 1 g/zi), 3 – 6 zile/lună în mod discontinuu.
Acetazalamida (0,50 – 3 g/zi), 3 – 6 zile/lună
Sulfat de magneziu – inhibă excitabilitatea neuronală, efect
antiedematos. Se administrează I.V. 3 – 6 zile/lună în soluţie de 25%, 10,
20 ml.
Pneumoterapia cerebrală – se extrage 30 – 70 ml LCR şi se
introduce aceeaşi cantitate de aer, de 2 – 3 ori în 3 – 6 luni.
Neuroleptice minore sau majore. Neuleptil în cazul tulburărilor
psihice.
Tratamentul stării de rău epileptic
Constă în:
asigurarea unui microclimat confortabil (imobilizarea în
decubit lateral cu capul în extensie, aspirarea secreţiilor).
se administrează I.V. 1 – 2 fiole Diazepam sau
Haloperidol şi se continuă cu fenobarbital I.M. 0,80 f în
două prize la interval de 4 h, apoi (după 4 h) se
administrează Procaină 1% asociat cu 25 mg
Levomepromazină în perfuzie endovenoasă glucozată
45% sau perfuzie cu barbiturice.
14

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Se mai poate folosi sulfatul de magneziu sau calciu bromat I.V.,
clisma de cloral hidrat 1%, 4 – 6 f, refrigeraţie cu pungă de gheaţă pe
vasele mari, puncţie rahidiană decompresivă. La nevoie, aspiraţia
secreţiilor bronhice, cort de oxigen, combaterea edemului pulmonar cu
Strofantină, vitamine, Acth.
Trartament chirurgical
Tratamentul cauzat de înlăturare a unui focar lezionar abordabil
chirurgical, se aplică numai dacă tratamentul simptomatic medicamentos
aplicat corect este nesatisfăcător.
Tulburări psihice în epilepsie
Formele clinice în boala epileptică comportă o amplă variabilitate a
tulburărilor psihice interparoxistice, care nu pot fi corelate cu frecvenţa
sau vârsta de apariţie a manifestărilor critice.
Modificări psihice limită sau “caracter epileptic” în care se
remarcă tendinţa la detaliere şi perseverenţă ideatorie, oscilaţii
afective disforice, suspiciozitate, exaltarea sentimentului
religios.
Epilepsia psihopatiformă – bolnavii prezintă tulburări de
comportament, cu păstrarea discernământului asupra
intervenţiilor sociale, dar cu insuficientă capacitate de frânare
asupra pornirilor instinctiv – emoţionale.
Psihoza epileptică – cu tulburări, manifestări ale
discernământului asupra propriei persoane şi ale interrelaţiilor
sociale. Se constată accentuarea şi a vâscozităţii ideatorii, a
iritabilităţii explozive, un deficit accentuat al funcţiilor de
cunoaştere (tulburări de diferite grade ale percepţiei, atenţiei,
memoriei, raţionamentului).
15

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Demenţa epileptică – involuţie progresivă a funcţiilor de
cunoaştere şi afective, datorită deteriorării ireversibile a
substratului morfo-funcţional encefalic.
Coeficientul cel mai ridicat de stări demenţiale se întâlneşte în
populaţia copiilor epileptici.
Aspecte socio-familiale şi de recuperare a bolnavilor
epileptici
Alegerea profesiei
În dirijarea epilepticilor spre anumite profesii, “scara de risc
permisibil”, elaborată de GOODELASS, împarte diferite tipuri de
preocupări în 5 categorii, după cum urmează:
Grupa de risc minim (epilepticii care prezintă crizele cele mai severe) –
pot efectua diferite munci la domiciliu: pot lucra în ateliere (cu
măsuri de protecţie), pot folosi unelte, dar nu pot lucra la diferite
maşini sau dispozitive care pot genera accidente.
Categoria riscului minor permisibil - efectuarea diferitelor munci de birou
sau de mişcare de mărfuri (dar numai cu mecanizare protejată), munci
care nu periclitează epilepticul într-o eventuală criză.
Categoria riscului moderat permisibil – munci care nu necesită o
supraveghere permanentă, diferite prestări, activităţi, care nu prezintă
diferite responsabilităţi privitor la activitatea altora.
Categoria riscului mare permisibil – se permit aproape fără restricţii mai
toate activităţile, inclusiv conducerea autovehiculelor.
Categoria riscului maxim permisibil – nu cunoaşte restricţii la încadrare.
Activităţi care se contraindică epilepticilor:
16

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


munci fizice intelectuale grele (suprasolicitante)
munci în subteran
muncă la înălţime, în apropierea focurilor şi apelor
conducerea diferitelor vehicule mecanizate
munci cu expunere la diferite noxe
munca în ture de noapte.
Dispenzarizarea bolnavilor epileptici
Dispensarizarea teritorială a epilepticilor la nivelul unor servicii de
specialitate este cea mai eficientă metodă de asistenţă ambulatorie a
bolnavilor. Dispensarizarea trebuie să înceapă cu întocmirea unei
evidenţe teritoriale exhaustive a bolnavilor.
Bolnavii ajunşi la tratament conservator vor fi dirijaţi terapeutic de
un medic specialist neurolog şi psihiatru. Asistenţa medicală aduce
indicaţii şi sfaturi la cunoştinţa bolnavului şi a persoanelor care ajung în
contact zi de zi cu bolnavul, sfaturi în ceea ce priveşte modul de viaţă al
acestuia.
Atât bolnavul cât şi aparţinătorii trebuie să cunoască şi să respecte
disciplina tratamentului, modul de viaţă ce se cere realizat precum şi
locurile periculoase care trebuiesc evitate: foc, ape, înălţime. Se insistă
asupra pericolului de consumare a băuturilor alcoolice şi asupra evitării
stressurilor şi a suprasolicitărilor.
Dispensarizarea se face conform unui program periodic, şi anume:
în cazul unei evoluţii favorabile a bolii, aceştia vor fi chemaţi la serviciul
de specialitate cam la 6 luni interval, şi mai frecvent în cazul unor
evoluţii nefavorabile.
17
Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
O deosebită însemnătate trebuie să aibă în dispensare acordarea
unui sprijin posibil, rezonabil şi competent şi organizarea vieţii sociale a
bolnavuluii epileptic în probleme deosebite, ca: utilizarea timpului liber
al epilepticului, practicarea sportului, sexualitatea, căsătoria, problema
descendenţilor, alăptarea, divorţul, etc.
Epilepsia şi căsătoria
Căsătoria pentru mulţi epileptici este o adevărată dilemă,
frământările îndelungate, care se finalizează până la urmă în situaţii
nerezolvate, tentative falimentare şi frustraţii. Complexul de inferioritate
în care trăieşte majoritatea epilepticilor, neîncrederea şi inhibiţia lor,
precum şi încadrarea într-o anumită categorie de handicapaţi ai societăţii
îngreunează întemeierea unei căsătorii.
De aceea se impune imperativul social-moral, că epilepsia nu poate
fi tăinuită între partenerii care vor să se căsătorească.
Descoperirea ulterioară a bolii de către partenerul celălalt, poate
duce la o scindare ireparabilă între parteneri.
Căsătoria epilepticilor trebuie contraindicată îndeosebi în trei
situaţii:
când partenerul epileptic, sau amândoi, pe lângă boala propriu-zisă sunt şi
oligofreni
dacă sunt epileptici amândoi partenerii
în cazul în care unul din parteneri ale tulburări comportamentale grave pe
lângă epilepsie
Epilepsia şi sarcina
18
Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Epilepsia nu este o boală ereditară, dar ţine cont de o predispoziţie
convulsivantă crescută. Actualmente se estimează transmiterea genetică
la o frecvenţă de 2 – 3%. Viaţa sexuală echilibrată nu dăunează
epilepticului. Statisticile arată că dintre femeile epileptice, în perioada de
gestaţie au născut feţi vii, în vreme ce 100% dintre bărbaţii epileptici au
avut descendenţi vii.
S-a constata deasemeni că paroxismele epileptice nu exercită
influenţă nocivă asupra sarcinii.
Chiar apariţia crizei în timpul travaliului poate permite decurgerea
naşterii per vias naturales.
Alte probleme medico-sociale la epileptici
Conducerea autovehiculelor de către bolnavii epileptici a suscitat discuţii
foarte aprinse. Traficul rutier devine din ce în ce mai crescut, iar
circulaţia un act de mare complexitate , ce solicită sub aspect fizic şi
pshic din ce în ce mai mult şi pe omul sănătos. Intrarea epilepticului
în acest flux reprezintă un mare hazard, fiind unanim admis că
oboseala, tensiunea, căldura, stresurile, sunt factori favorizanţi ai
apariţiei paroxismelor, momentele cele mai neaşteptate.
Problema criminalităţii printre epileptici. Frecvenţa criminalităţii la
epilepticii fără tulburări psihice nu diferă de cea a populaţiei generale.
Formele de epilepsie cu tulburări psihice mari pot fi legate de unele
delicte, crime sexuale, efectuate în timpul acceselor.
Asigurările pe viaţă împotriva accidentelor. Din acest punct de vedere un
bolnav epileptic prezintă o creştere a riscului la accidente cam de opt
ori mai mare decât în cazul populaţiei generale.
19

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu epilepsie
Persoana cu epilepsie este adesea dezavantajată total. Unele studii
pe pacienţii epileptici arată că aceştia au dificultăţi serioase cu serviciul.
Numeroşi pacienţi suferă mai mult datorită concepţiilor greşite şi
prejudecăţilor altor persoane în legătură cu epilepsia, decît afecţiunii ca
atare. Problemela apar la şcoală, la locul de muncă şi în viaţa de familie.
Pot fi afectate perspectivele de căsătorie. În cadrul îngrijirii persoanelor
cu epilepsie este important a se încerca reducerea acestor neînţelegeri şi a
susţine pacientul şi familia sa.
În îngrijirea pacientului cu epilepsie se va ţine seama de faptul că
acesta este adesea pus în situaţii dificile cauzate de declanşarea crizelor în
cele mai diferite locuri. Vom discuta cu pacientul pentru a-l face să
înţeleagă reacţia celor din jur, şi să o accepte pe cât posibil.
Pacientul va trebui să-şi accepte suferinţa şi eşecurile cauzate de
boală, să înţeleagă că în afara perioadelor de rău sunt normali, la fel ca
ceilalţi, că această problemă nu-I face infimi.
Va primi explicaţii referitoare la tratament, la boală, la necesitatea
de a se prezinta periodic la medic.
Importante sunt discuţiile cu familia, care va fi învăţată cum să se
poarte cu ei în cazurile de declanşare a crizelor şi după. Pacienţii cu
epilepsie au mare nevoie de suprotul familiei. Împreună, familia şi
pacientul, vor trebui să depăşească această situaţie, să o accepte, să nu se
culpabilizeze. Faptul că se culpabilizezază îi face să aibă un comprtament
forate grijului şi supraprotectiv.
20

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


În îngrijirea bolnavului epileptic se ţine seama de faptul că această
boală creează anxietate, temă de a nu face crize. Din această cauză există
tendinţa de izolare, modificându-şi comportamentul, devenind răutăcioşi.
Pacientul cu epilepsie va fi susţinut şi integrat în grupuri, unde este
acceptat, ţinându-se seama şi de indicaţiile medicale, forma de epilepsie,
vârstă.Se urmăreşte diminuarea reactivităţii convulsivante a creierului şi o
încadrare socială corespunzătoare. Tratamentul medicamentos trebuie să
fie accesibil şi eficient, inofensiv pentru organism, inofensiv pentru
organism.
21

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Capitolul III
CAZ CLINIC I
Numele: O
Prenumele: L
Sex: masculin
Vârsta: 35 ani
Domiciliu: Botşani, jud. Botoşani, str. Aleea Teilor, nr. 1
Starea civilă: Căsătorit
Cultura: 12 clase
Nu prezintă proteze, instrumente ajutătoare, alergiii.
Elemente fizice: I=1, 72 m; H=69 kg;
Relaţii familiale armonioase
Antecedente personale: căsătorit, un copil sănătos, soţia aparent
sănătoasă. Neagă TBC şi afecţiuni infecto-contagioase. Stagiul militar
satisfăcut. Lucrează ca gestionar la “Loteria Naţională”.
Antecedente heredo-colateraleale: tatăl decedat în urma unui accident.
Mama aparent sănătoasă.
Analiza medicală: bolnavul vine la internare pentru creşterea frecvenţei
crizelor caracterizate prin cădere cu pierderea cunoştinţei,
contractului tonico-cronice, spumă roază la gură (îşi muşcă limba),
pierdere involuntară de urină.
Acuză: cefalee, insomnie, irascibilitate,. Recunoaşte consumul de băuturi
alcoolice. Nu prezintă diaree, vărsături sau pierderi sangvinolente.
22

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Stabilirea iniţială a nevoilor fundamentale
O.L.
Respiraţia: se situează în limite
normale.
Odihnă şi somn: insomnie
Eliminare: normală
Igiena: respectă regulile de igienă
corporală, vestimentară şi a
mediului.
Mişcare şi mobilizare: hiperacti-
vitate, necoordonarea mişcărilor
Informare şi educaţie: dezinteres de
a învă
ţa
Asigurare: probabilitate de atingere
a integrităţii fizice
Spirit: nu participă la activităţile
religioase
Lucru: dificultate de a-şi asuma
rosturile sociale
Temperatura: se situează în limite
normale
Recreere: dezinteres în participarea
la activităţi recreative
Comunicare: ineficace la nivel
intelectual şi afectiv
Mâncare şi băutură: consumator de
etanol, bulimie
Îmbrăcăminte: corespunzătoare
23
Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Prescripţii medicale
O.L.
TRATAMENT
DATA EFECTUĂRII
OBSERVAŢII
Carbomazepină
06.03 – 11.03
12.03 – 18.03
Oral 2 cp/zi
Oral 3 cp/zi
Fenobarbital
06.03 – 15.03
IM 1 f/zi
Haloperidol
07.03 – 18.03
Oral 3x50 pic/zi
Rom
parkin
07.03 – 18.03
Oral 3 cp/zi
Napoton
08.03 – 18.03
Oral 2 cp/zi
Diazepam
06.03 – 18.03
IM 2 f/zi
Vitamina B1
06.03 – 12.03
IM 1 f/zi
Vitamina B6
06.03 – 12.03
IM 1 f/zi
24

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Examene de laborator – diverse
6 III – Recoltarea sângelui pentru: uree = 18 mg%
glicemie = 137 mg%
Hb = 12,26 g%
USH = 31/46 mm
Calcemie = 8,6 mg%
L = 10.800 mc
Probe hepatice:
Tymol = 4 UML
ZnSO4 = 14 USH
8 III – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ
6 III – Recoltarea urinii pentru examenul de urină:
albumină/absent
glucoză/absent
sediment: rare epitelii plate
rari cilindri hialino granuloşi
25

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Examen psihiatric
Pacient cunoscut spitalului de psihiatrie prin internări anterioare,
revine la internare cu trimitere de triaj pentru creşterea frecvenţei crizelor
şi a intenşităţii acestora. La internare este agitat pshihomotor, prezintă
tremurături ale extremităţilor şi semne de împregnare etanolică. Este
orientat temporo-spaţial. Acuză cefalee, amorţeli, hipopraxie voluntară.
Prezintă tulburări de percepţie. Conţinutul gândirii este redus (bradilalie,
bradipsihie).
Imaginaţie săracă.
26

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Tratament
O.L.
Medicamente administrate per/os
ORAR
6,00
12,00 18,00 24,00
Carbomazepină
1 cp
1 cp
1 cp
-
Romparkin
1 cp
1 cp
1 cp
-
Haloperidol
50 pic 50 pic 50 pic
-
Napoton
1 cp
-
1 cp
-
Medicamente administrate IM
ORAR
6,00
12,00 18,00 24,00
Fenobarbital
-
-
1f
-
Diaze
pam
-
-
1f
-
Vitamina B1
-
1f
-
-
Vitamina B6
-
1f
-
-
Îngrijiri diverse:
Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA, puls, temperatură,
respiraţie.
Administrarea medicamentelor.
Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.
Regim alimentar:
-interzicerea consumului de alcool
-evitarea consumului excesiv de lichide şi sare
-regim alimentar obişnuit, fără excluderea grăsimilor
27

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Medicamentul
Modul de
prezentare
Acţiune
Efecte adverse
Fenobarbital
Comprimate
-15 mg
-100 mg
Fiole
-40 mg
-200 mg
Anticonvulsivant
antiepileptic hip-
notic
Oboseală,
somnolenţă,
agitaţie,
confuzie
Haloperidol
Sol. uz intern 2
mg/ml flacon de
10 ml
Neuroleptic
Antipsihatic
Sedativ
Indomnie, stare
depresivă, sdr.
Parkinsonian
Romparkin
Comprimate 2
mg
Antiparkinsonian Uscăciunea
gurii, tulburări
de
vedere,
constipaţie.
Napoton
Drageuri 10 mg Tranchilizant
Somnolenţă,
oboseală,
cefalee, apatie
Diazepam
Comprimate
-2 mg
-10 mg
Fiole
-10 mg
Tranchilizant,
miorelaxant,
anticonvulsivant
Somnolenţă,
oboseală,
ameţeli,
uscăciunea gurii
Carbomazepină Comprimate 200
mg
Antiepileptic,
hipnotic
Somnolenţă,
greaţă, vomaă,
tremurături ale
mâinilor, astenie
Vitamina B1
Comprimate
-2 mg
-10 mg
fiole
-10 mg
Substitutiv
în
stările de deficit de
tiamină
-
Vitamina B6
Comprimate 250
mg
Substitutiv
în
stările de deficit de
piridoxină
-
28
Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Nevoia
fundamentală
Sursa de
dificultate
Problema
Diagnostic de
nursin
g
Obiective
06.03 – 08.03
2000
A mânca şi a bea
Consumul de
alcool
Foame
exagerată
Alimentaţie
exagerată
cantitativ
Interzicerea
consumului d
alcool
Mişcare şi mobi-
lizare
Criza epileptică Nu poate să-şi
controleze
mişcările
Incapacitate de
a-şi controla
mişcările
Prevenirea
crizelor
epileptice
Asigurare
Criza epileptică Pericol
de
alterare
a
fizicului
Posibilitate de
atingere
a
integrităţii
fizicului
Prevenirea
crizelor
comiţiale
Odihnă şi somn
Agitaţie
psihomotorie
Dificultate de a
dormi
Insomnie
Sedare
A elimina
Consum
de
etanol
Transpiră
Dioforeză
Combaterea
transpiraţiilor
09.03 – 11.03
2000
Mişcare
şi
mobilizare
Criza epileptică Nu-şi
coordonează
mişcările
Hiperactivitate Sedare,
imobilizare
Odihnă şi somn Agitaţie
psihomotorie
Dificultate de a
dormi
Insomnie
Sedare
Comunicare
Consumul de
etanol
Dificultatea de
a înţelege ceea
ce I se spune
Ineficace
la
nivel intelectual
Interzicerea
consumului de
alcool
12.03 – 15.03
2000
Agitaţie
psihomotorie
Creşterea
în
ritm
a
mişcărilor
Hiperactivitate Combaterea
agitaţiei
psihomotorii
Odihnă şi somn Efecte adverse
ale
medicamentelor
Oboseală,
senzaţie
de
somn
Somnolenţă
Combaterea
somnolenţei
30

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Recreere
Agitaţie
psihomotorie
Nu desfăşoară
activităţi
recreative
Dezinteres de a
practica
activităţi
recreative
Convingerea
pacientului să
desfăşoare
activităţi
recreative
Informare,
Educaţie
Hiperactivitatea Lipsă de interes
în
achiziţionarea
de
noi
cunoştinţe.
Dezinteres de a
învăţa
Convingerea
pacientului să
desfăşoare
activităţi
informative
Nevoia
fundamentală
Sursa de
dificultate
Problema
Diagnostic de
nursing
Obiective
16.03 – 18.03
2000
Stare depresivă Nu comunică
Comunicare
ineficace
la
nivel afectiv
Combaterea
mutismului
Odihnă şi somn Efecte adverse
ale
medicamentelor
Oboseală,
senzaţie
de
somn
Somnolenţă
Combaterea
somnolenţei
lucru
Izolare
Neputinţă
Dificultatea de
a-şi
asuma
rolurile sociale
Combaterea
izolării
pacientului,
psihoterapie
18.III.2000
Pacient cunoscut spitalului prin internări anterioare, revine cu trimitere
pentru creşterea frecvenţei crizelor cu suspendare a cunoştinţei şi
creşterea în intensiate a acestora şi a simptomatologiei exprimată clinic
prin: cefalee difuză, ameţeli, iritabilitate explozivă, tulburări
neurovegetative, frecvente decompensări narcofilice etanolice.
Se externează cu recomandările:
-continuarea tratamentului cf. Rp. Cu : Clorpromazină
Fenobarbital
Diazepam
-evitarea locurilor cu risc pentru viaţa bolnavului (sursă de foc, apă)
-C.M. pe perioada internării
31

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


CAZ CLINIC II
Numele: I
Prenumele: P
Sex: masculin
Vârsta: 36 ani
Domiciliu: Nicşeni, jud. Botoşani
Starea civilă: necăsătorit
Cultura: 4 clase
Nu prezintă proteze, instrumente ajutătoare, alergiii.
Elemente fizice: I=1, 62 m; H=60 kg;
Relaţii familiale armonioase
Antecedente personale: repetate internări la spitalul Socola – Iaşi, TBC
pulmonar (1986) – internat în spitalul Fiziologic, neagă afecţiuni
infecto-contagioase, poliomelită la vârsta de 4 luni.
Antecedente heredo-colaterale: Bolnavul vine la internare cu bilet de
trimitere din DMC pentru o nouă decompensare caracterizată clinic
prin: cefalee, insomnii, tulburări de comportament, creşterea
frecvenţei crizelor comiţiale. Nu prezintă diaree, vărsături sau pierderi
sangvinolente.
32

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Stabilirea iniţială a nevoilor fundamentale
I.P.
Respiraţia: se situează în limite
normale.
Odihnă şi somn: insomnie
Mâncare şi băutură: bulimie
Îmbrăcăminte: ţinută neîngrijită.
Mişcare şi mobilizare: hiperacti-
vitate, necoordonarea mişcărilor
Temperatura: se situează în limitele
normale.
Asigurare: prezintă crize comiţiale
grand mal
Informare şi educaţie: dezinteres de
a învăţa
Lucru: neputinţă
Spirit: incapacitate de a participa la
activită
ţi religioase
Recreere: incapacitate de a desfăşu-
ra activităţi recreative
Comunicare: ineficace la nivel
intelectual (limbaj incoerent,
logoree) şi afectiv (muţenie)
Prescripţii medicale
O.L.
33

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


TRATAMENT
DATA EFECTUĂRII
OBSERVAŢII
Haloperidol 60 pic/zi 22.01 – 3.02.2000
Oral 20 pic de trei ori
pe zi.
Fenobarbital
2 cp/zi
1 f/zi
22.01 – 03.02.2000
24.01.2000
Oral 1 cp x 2/zi
IM 1 f/zi
Clordelazin 3 cp/zi
22.01 – 03.02 2000
Oral 1 cp x 2/zi
Romparkin 3 cp/zi
22.01 – 03.02.2000
Oral 1 cp x 3/zi
Examene de laborator – diverse
21.I.2000 – Recoltarea sângelui pentru:
uree = 18 mg%
glicemie = 95 mg%
Hb = 13,86 g%
VSH = 7/16 mm
Calcemie = 8,7 mg%
L = 6600 mc
Probe hepatice:
Tymol = 4 UML
ZnSO4 = 14 USH
Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ
22.I.2000 – Recoltarea urinii pentru examenul de urină:
albumină/absent
glucoză/absent
sediment: rare epitelii plate
23.I.2000 – QI = 59 oligofrenie gr. I34

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Examen psihiatric
La vârsta de 4 luni bolnavul a suferit de poliomelită. A fost
spitalizat la spitalul de copii. Chiar în timpul spitalizării a prezentat crize
comiţiale. Frecvenţa actuală a crizelor afirmată de mamă: “face 3 zile la
rând crize multe apoi se mai opreşte; are timpuri când vorbeşte şi timpuri
când nu vorbeşte. Treabă nu face defel. Câteodată e rău, strică, sparge,
sare la noi”.
Se constată un deficit psihic global la nivel de oligofrenie gradul I.
Relativ orientat global. Discernământ critic diminuat.
35

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Tratament
I.P.
Medicamente administrate per os
ORAR
6,00
12,00 18,00
-
Fenobarbital
1 cp
-
1 cp
-
Romparkin
1 cp
1 cp
1 cp
-
Haloperidol
20 pic 20 pic 20 pic
-
Clordelazin
1 cp
1 cp
1 cp
-
Medicamente administrate IM
ORAR
6,00
12,00 18,00 24,00
Fenobarbital
-
1f
-
-
Îngrijiri diverse:
Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA, puls,
temperatură, respiraţie.
Administrarea medicamentelor.
Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.
Regim alimentar:
-interzicerea consumului de alcool şi băuturi alcoolice
-evitarea consumului excesiv de lichide şi sare
-regim alimentar obişnuit, fără excluderea grăsimilor
-evitarea expunerii îndelungate la temperaturi ridicate
36
Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Medicamentul
Modul de
prezentare
Acţiune
Efecte adverse
Fenobarbital
Comprimate
-15 mg
-100 mg
Anticonvulsivant,
antiepileptic, hip-
notic de lungă
durată
Oboseală,
somnolenţă,
agitaţie,
confuzie, erupţii
cutanate alergice
Haloperidol
Sol. uz intern 2
mg/ml flacon de
10 ml
Fiole de 5 mg
/ml
Neuroleptic
Antipsihatic
Sedativ
Insomnie, stare
depresivă, sdr.
Parkinsonian,
tulburări extrapi-
ramidale
Romparkin
Comprimate 2
mg
Antiparkinsonian Uscăciunea
gurii, tulburări
de vedere, con-
stipaţie, greaţă,
vomă, greutăţi
de micţiune
Clordelazin
Drajeuri 25 mg neuroleptic, anti-
psihotic, sedativ
Sedare, somno-
lenţă, tulburări
de vedere, uscă-
ciunea gurii
37

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Nevoia
fundamentală
Sursa de
dificultate
Problema
Diagnostic de
nursin
g
Obiective
22.01 – 24.01
2000
A mânca şi a bea
Boala psihică
Foame
exagerată
Alimentaţie
exagerată
cantitativ
Combaterea
bulimiei
Mişcare şi mobi-
lizare
Criza comiţială Nu poate să-şi
controleze
mişcările
Incapacitate de
a-şi controla
mişcările
Prevenirea
crizelor
comiţiale
Asigurare
Pierderea
cunoştinţei
Pericol
de
alterare
a
fizicului
Posibilitate de
atingere
a
integrităţii
fizicului
Prevenirea
crizelor
comiţiale
Odihnă şi somn
Agitaţie
psihomotorie
Dificultate de a
dormi
Insomnie
Sedare
40
Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Mişcare
şi
mobilizare
Agitaţie
psihomotorie
Nu-şi
coordonează
mişcările
Hiperactivitate Sedare,
imobilizare
Igienă
Boală psihică
Incapacitatea
efectuării
îngrijirilor de
curăţenie
Incapacitatea
de a-şi acorda
îngrijiri
de
igienă
Educaţie
sanitară
şi
ajutarea
bolnavului în
efectuarea
toaletei
Îmbrăcăminte Tulburări de
gândire
Ţinută
neîngrijită
Dezinteres faţă
de ţinuta sa
vestimentară
Ajutarea
bolnavului în
alegerea
hainelor
Comunicare
Boală psihică
Dificultate de a
înţelege ceea ce
I se spune
Comunicare la
nivel intelectual
Ajutarea
bolnavului să
înţeleagă ceea
ce
I
se
comunică
28.I.2000
Odihnă şi somn
Mediu necores-
punzător (salon
neaerisit)
Oboseală, sen-
zaţie de somn
Somnolenţă
Combaterea
somnolenţei
Informare, edu-
caţie
Tulburări de
gândire
Greutate în a-
chiziţionarea de
noi comportari
Dificultate de a
învăţa
Combaterea
bolii psihice
Mişacare
şi
mobilizare
Tulburări de
gândire
Creştere în ritm
a mişcărilor
Hiperactivitate Combaterea
hiperctivităţii
Mâncare şi bău-
tură
Boala psihică
Foame
exagerată
Alimentaţie
exagerată
cantitativ
Combaterea
bulimiei
1.II – 2.II.2000
Comunicare
Izolarea
de
anturaj
Nu comunică
(mutism)
Comunicare
ineficace la ni-
vel afectiv
Combaterea
mutismului
Lucru
Dificultate de a
se implica într-
un rol
Incapacitatea
de a desfăşura
activităţi
Neputinţă
Ajutarea
pacientului în a
desfăşura
o
activitate
41

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Recreere
Incapacitate de
a împlini o
activitate
recreativă
Imposibilitatea
de a se amuza
în
activităţi
recreative
Încapacitatea
de a desfăşura
activităţi
recreative
Stimularea
bolnavului,
convingerea să
participe
la
activităţi
recreative
2.II.2000
Se externează în prezenţa familiei, cu următoarele recomandări:
-Tratament cu:
carbomazepin 2 cp/zi
fenobarbital 20 cp/zi
Diazepam 2 cp/zi
-supravegehere din partea familiei
-va evita locuinţe cu risc pentru vârsta bolnavului, va
evita sursele de foc, apă
-dispensarizare prin dispensarul medical comunal şi
prin cabinetul de psihiatrie
42

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


CAZ CLINIC III
Numele: C
Prenumele: A
Sex: feminin
Vârsta: 62 ani
Domiciliu: Vlădeni, jud. Botoşani
Starea civilă: divorţată
Cultura: 4 clase
Nu prezintă proteze, instrumente ajutătoare, alergiii.
Elemente fizice: I=1, 58 m; G=66 kg;
Antecedente personale: două surori aparent sănătoase, divorţată, N=0,
A=1. Prima menstruaţie – 13 ani, ultima menstruaţie 37 ani. A fost
internată la spitalul Dr. Petru Groza, Oradea. A lucrat cadrul CAP.
Studii – patru clase (rezultate şcolare slabe). Pensionară.
Antecedente heredo-colaterale: părinţi decedaţi. Are un nepot cu
antecedente psihiatrice.
Anamneza medicală: Bolnava vine la internare cu autosanitara cu bilet de
trimitere din policlinica judeţeană pentru creşterea frecvenţei crizelor
comiţiale. Acuză cefalee, insomnie, tulburări de comportament,
irascibilitate. Orientată temporo-spaţial şi la propria persoană. Nu
prezintă diaree, vărsături sau pierderi sangvinolente. Ţinută vestimentară
neordonată, igienă corporală necorespunzătoare.
43

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Stabilirea iniţială a nevoilor fundamentale
C.A.
Respiraţia: dispune
Odihnă şi somn: insomnie
Mâncare şi băutură: bulimie
Îmbrăcăminte: ţinută vestimentară
neordonată
Mişcare şi mobilizare: imobilizare Temperatura: afebrilă
Asigurare: probabilitate de atingere
a integrităţii fizice
Informare şi educaţie: incapacitate
de a învăţa
Lucru: neputinţă
Spirit: incapacitate de a participa la
activităţi religioase
Recreere: nu desfăşoară activităţi
recreative
Comunicare: ineficace la nivel
intelectual şi afectiv
Eliminare (constipaţie)
Igienă: necorespunzătoare
44

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Prescripţii medicale
C.A.
TRATAMENT
DATA EFECTUĂRII
OBSERVAŢII
Fenobarbital
16.11 – 26.11.1999
Oral 1 cp/zi
Sulfat de magneziu
16.11 – 24.11.1999
In 1 f/zi
Glucoză 33%
16.11 – 26.11.1999
In 1 f/zi
Fenilopină
16.11 – 25.11
Oral 2 cp/zi
Furosemid
16.11 – 25.11
In 1 f la 2 zile
Multivitamin
16.11 – 26.11
Oral 6 cp/zi
Brofimen
16.11 – 22.11
Oral 3 cp/zi
Diazepam
16.11 – 25.11
Oral 3 cp/zi
Clorpromazin
16.11 – 25.11
Oral 4 cp/zi
Supozitoare de gliceri-

22.11
Rectal 1 sup/zi
45

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Examene de laborator – diverse
16.11 – Recoltarea sângelui pentru:
uree = 26 mg%
glicemie = 79 mg%
Calcemie = 9,6 mg%
L = 7900 mc
Probe hepatice:
Tymol = 4 UML
ZnSO4 = 12 USH
17.11 – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ
18.11 – Recoltarea urinii pentru examenul de urină:
albumină/absent
glucoză/absent
sediment: rare epitelii plate
Examen psihiatric
Bolnava în evidenţa spitalului de psihiatrie este internată pentru
mărirea frecvenţei crizelor comiţiale. Acuză cefalee, insomnie, ameţeli.
Ţinuta neîngrijită, mimica anxioasă, privire imobilă. Atenţie involuntară,
inhibiţie psihomotorie. Orientată temporo-spaţial. Se consideră bolnavă
psihic. Nu declară implicaţii judiciare.
46

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Tratament
C.A.
Medicamente administrate per os
ORAR
6,00
12,00 18,00 24,00
Fenobarbital
-
-
1 cp
-
Fenilopină
1 cp
-
1 cp
-
Clorpromazin
1 cp
2 cp
1 cp
-
Brofimen
1 cp
1 cp
1 cp
-
Diazepam
1 cp
-
1 cp
-
Multivitamin
2 cp
2 cp
2 cp
-
Medicamente administrate IM
ORAR
6,00
12,00 18,00 24,00
Glucoză 33%
-
1f
-
-
Sulfat de ma
gneziu
-
1f
-
-
Ferosemid
-
1f
-
-
Medicamente administrate rectal
ORAR
6,00
12,00 18,00 24,00
Supozitoare de glicerină
-
1 sup
-
-
Îngrijiri diverse:
Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA, puls,
temperatură, respiraţie.
Administrarea medicamentelor.
Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.
Asigurarea confortului fizic şi psihic necesar
Regim alimentar:
-Abţinerea de la consumul de alcool şi băuturi alcoolice
-evitarea consumului excesiv de lichide şi sare
-regim alimentar obişnuit, fără excluderea grăsimilor
47
Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Medicamentul
Modul de
prezentare
Acţiune
Efecte adverse
Fenobarbital
Comprimate
-15 mg
-100 mg
Anticonvulsivant,
antiepileptic, hip-
notic de lungă
durată
Oboseală,
somnolenţă,
agitaţie,
confuzie, erupţii
cutanate alergice
Clorpromazin
Drajeuri 25 mg Neuroleptic
Antipsihatic
Sedativ
Antivomitiv
Somnolenţă,
potenţarea
băuturilor
alcoolice,
tulburări
de
vedere
Diazepam
Comprimate
-2 mg
-10 mg
Fiole 10 mg
Tranchilizant,
miorelaxant,
anticonvulsivant
Somnolenţă,
oboseală,
ameţeli,
uscăciunea gurii
Brofimen
Comprimate a 8
mg (flacon cu 20
buc),
soluţie
pentru uz intern
Expectorant
Fluidifiant
Mucolitic
Rareori greaţă
Multivitamin
Drajeuri
Asociaţie polivita-
minică echilibrată,
care acţionează în
carenţele vitami-
nice
Nu se adminis-
trează la parkin-
sonieni în timpul
tratamentului cu
levadope
Sulfat de
magneziu
Fiole 2 g/10 ml - deprimant central
- anticonvulsivant
Infectarea rapidă
poate provoca
congestia feţei,
hipotensiune,
colaps
Supozitoare de
glicerină
Supozitoare
2,13 g
1,39 g
Declanşează
reflexul de- -- -
-
48

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Nevoia
fundamentală
Sursa de
dificultate
Problema
Diagnostic de
nursin
g
Obiective
16.11 – 18.11
1999
A mânca şi a bea
Boala psihică
Foame
exagerată
Alimentaţie
exagerată
cantitativ
Combaterea
bulimiei
Mişcare şi mobi-
lizare
Criza comiţială Nu poate să-şi
controleze
mişcările
Incapacitate de
a-şi coordona
mişcările
Prevenirea
crizelor
epileptice
Asigurare
Criza epileptică Pericol
de
alterare
a
fizicului
Posibilitate de
atingere
a
integrităţii
fizicului
Prevenirea
crizelor
comiţiale
Odihnă şi somn
Agitaţie
psihomotorie
Dificultate de a
dormi
Insomnii
Combaterea
insomniei
49

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Nevoia
fundamentală
Sursa de
dificultate
Problema
Diagnostic de
nursing
Obiective
18.11 – 21.11
Mişcare
şi
mobilizare
Tulburări de
gândire
Diminuarea
mişcărilor
imobilitate
Combaterea
imobilităţii
Îmbrăcăminte Tulburări de
gândire
Ţinută
neîngrijită
Dezinteres faţă
de ţinuta sa
vestimentară
Ajutarea
bolnavului în
alegerea
hainelor
Igienă
Boală psihică
Incapacitatea
efectuării
îngrijirilor de
curăţenie
Incapacitatea
de a-şi acorda
îngrijiri
de
igienă
Ajutarea
pacientului în
efectuarea
toaletei
Respiraţia
Prezenţa
de
secreţii pe căile
respiratorii
Senzaţia
de
sufocare
dispun
Dezobstruarea
căilor
respiratorii
22.11 – 24.11
Comunicare
Boală psihică
Dificultatea de
a înţelege ceea
ce I se spune
Comunicare,
implicare
la
nivel intelectual
Ajutarea
pacientei

înţeleagă ceea
ce
I
se
comunică
Nevoia
fundamentală
Sursa de
dificultate
Problema
Diagnostic de
nursing
Obiective
Eliminare
Încetinirea
tranzitului
intestinal
Pacienta
nu
prezintă scaune
Constipaţie
Combaterea
constipaţiei
Mişcare
şi
mobilizare
Agitaţie
psihomotorie
Creşterea
în
ritm
a
mişcărilor
Hiperactivitate Combaterea
agitaţiei
psihomotorii
Odihnă şi somn Efecte adverse
ale medicamen-
telor
Oboseală, sen-
zaţie de somn
Somnolenţă
Combaterea
somnolenţei
25.11 – 26.11
Comunicare
Stare depresivă Nu comunică
(mutism)
Comunicare
afectivă la nivel
afectiv
Combaterea
mutismului
50

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


Igienă
Boală psihică
Incapacitatea
de a-şi efectua
îngrijiri
de
curăţenie
Igienă necores-
punzătoare
Ajutarea paci-
entei în efectua-
rea toaletei
Recreere
Tulburări de
gândire
Imposibilitatea
de a se amuza
în
activităţi
recreative
Încapacitatea
de a desfăşura
ctivităţi
recreative
Convingerea
pacientei

participe
la
activităţi
recreative
26.11.1999
Bolnava în evidenţa Spitalului de Psihiatrie Botoşani, a fost
internată pentru creşterea frecvenţei crizelor comiţiale, cefalee, ameţeli,
agitaţie psihomotorie. A fost tratată în stare anticonvulsivant,
tranchilizant, sedativ, diuretic, vitamine. Se externează în stare ameliorată
la solicitarea bolnavei. Se recomandă:
-tratament conform Rp
-interzicerea consumului de alcool
-dispensarizare prin dispensarul medical
-reinternare la nevoie
51

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


CAPITOLUL IV
Concluzii
Un loc aparte în tratarea pacientului cu epilepsie îl ocupă
psihoterapia. De puterea de convingere a asistentului/asitentei medicale
depinde ca pacientul să accepte necesitatea tratamentului şi să-l urmeze
cu permanenţă. Atmosfera de calm şi simpatie pe care va şti să o creeze
în jurul pacientului, îl vor face pe acesta să-şi recapete optimismul şi
încrederea în viaţă.
Astfel asistentul medical discută permanent cu pacientul, pentru a
nu-I confirma sentimentele de respingere, dă relaţii despre tratament,
modul de administrare, îl ajută în găsirea unor activităţi prin care să se
simtă valoros, în comunicarea cu familia. Răspunde la întrebările
familiei, stimulând-o să rămână în contact cu bolnavul, să nu-l respingă,
să-l accepte aşa cum este.
Totodată asistentul medical va informa medicul despre starea
pacientului, dacă este agitat sau liniştit, dacă se alimentează suficient,
dacă întreţine relaţii şi contacte cu cei din jurul lui, dacă doarme noaptea.
De asemenea va avea grijă ca pacientul să fie supravegheat
permanent, deoarece crizele epileptice se pot declanşa oricând.
Bolnavul de epilepsie e un bolnav cu risc, de aceea el va fi îngrijit
şi observat nu numai în timpul crizelor, cât şi în afara acestora.
Asistentulmedical va urmări ca bolnavul să păstreze regimul
igieno-dietetic impus pe tot cursul spitalizării. Fără consum de cafea,
alcool, sare, lichide în exces, deoarece consumul acestora poate precipita
apariţia crizelor. Asistentul medical va comunica zilnic la vizită
52

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie


medicului, eventualele modificări survenite în evoluţia şi prognosticul
bolii. Urmăreşte evoluţia bolii sub tratamentul anticonvulsivant şi sedativ.
La externare, bolnavului I se explică necesitatea de a urma
tratamentul anticonvulsivant permanent, să meargă la control periodic. El
va cunoaşte împrejurările periculoase ce trebuie evitate la locul de muncă,
cât şi în viaţa particulară, cum ar fi primejdia focului, a apelor libere, a
înălţimii, conducerii autovehiculelor. Se va insista asupra pericolului de a
consuma băuturi alcoolice, cafea şi asupra importanţei evitării stresurilor
şi suprasolicitărilor.
Datoria asistentului medical este să-l convingă pe pacient că poate
să ducă o viaţă normală sau cel puţin apropiată de normal