Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Editura ALTIP
ALBA IULIA
2009
Volum finanţat de CNCSIS, grant nr. 65/2008,
contract nr. 832/2009
© Editorii, 2009
Cuprins
Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Studiu introductiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Notă asupra ediţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Lista documentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Documente (I-XXXII) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Abstract . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271
List of regests . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273
Indice de locuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279
Indice selectiv de nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311
Cuvânt înainte
Studii istorice. Omagiu Profesorului Camil Mureşanu la împlinirea vârstei de 70 de ani, Cluj-Napoca, 1998, p. 172-173.
3 Greta-Monica Miron, op. cit., p. 275.
4 Ibidem, p. 281, pentru prezentarea conscripţiei.
5 Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate (în
continuare: A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i.), nr. 11/1765, f. 1r-4r; Augustin Bunea, Episcopii Petru Paul Aron şi
Dionisiu Novacovici sau istoria românilor transilvăneni de la 1751 pănă la 1764, Blaj, 1902, p. 318; I. Tóth Zoltán, Primul secol
al naţionalismului românesc. 1697-1792, Bucureşti, 2001, p. 249-250; Zenovie Pâclişanu, Istoria Bisericii Române Unite,
ediţie îngrijită de Pr. Ioan Tîmbuş, Târgu Lăpuş, 2006, p. 429; Greta-Monica Miron, „Greco-catolicism şi ortodoxie
în Transilvania celei de-a doua jumătăţi a secolului al XVIII-lea. Repere în definirea ideii de toleranţă”, în Anuarul
Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai”, II, 1999, p. 107-108; Eadem, “… porunceşte, scoale-te, du-te,
propovedueşte …”. Biserica Greco-Catolică din Transilvania …, p. 285.
10 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
de subzistenţă ale preoţilor uniţi cu cele de care se bucurau preoţii romano-catolici, urmând ca
modalitatea de punere în practică a acestui principiu să fie propusă de Guberniu şi episcopul unit;
decretul includea chiar şi recunoaşterea egalităţii între mirenii aparţinând celor două confesiuni,
cu privire la chestiunea admiterii lor în funcţiile publice6. Solicitat tot atunci să facă propuneri
concrete pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale a clerului său, episcopul le-a cerut la rândul său
protopopilor, prin circulara din 3 septembrie 1765, emisă după întoarcerea în Transilvania, să
efectueze o conscripţie a întregului cler, inclusiv a celui regular, a proprietăţilor şi veniturilor
bisericilor, mănăstirilor şi preoţilor, consemnând şi numărul familiilor unite. În plus, consecvent
principiului afirmat în memoriul său anterior, ierarhul dorea raportarea veniturilor preoţilor uniţi
la cele ale sacerdoţilor de rit latin, respectiv a imunităţilor fiilor şi văduvelor preoţilor uniţi la cele
în vigoare în cadrul confesiunilor protestante din Principat7.
Conscripţia s-a realizat foarte probabil, conform dispoziţiei episcopului, până la data
întrunirii sinodului diecezei (13 noiembrie), dar ea nu cuprindea toate datele solicitate, lipsind
informaţiile privitoare la clerul celorlalte confesiuni. Intitulată Conscriptio Episcopatus Uniti
Fagarasiensis in Transylvania personarum scilicet ecclesiasticarum, ecclesiarum et rerum ecclesiasticarum anno
1765 mense Novembris facta, ea conţine rubrici referitoare la numele parohiilor, numărul capilor de
familie şi al bisericilor, numele preoţilor activi, al învăţătorilor, cantorilor şi clopotarilor, la
mărimea intravilanelor şi a extravilanelor (acestea formate din terenuri arabile, fânaţuri şi vii)
bisericeşti, moştenite de preoţi sau arendate de aceştia şi la veniturile provenite din contribuţiile
credincioşilor; în afara rubricaturii apar menţiuni despre zestrea bisericilor8. În istoriografie, ea a
fost utilizată de Augustin Bunea, care a extras datele referitoare la numărul total al bisericilor
(419), preoţilor (1637), familiilor şi credincioşilor uniţi (19.491 familii, corespunzând unui număr
aproximativ de 97.455 credincioşi), pentru a le compara cu datele similare înregistrate în anii 1750
şi 17629. Acelaşi istoric a reprodus datele referitoare la mănăstiri, respectiv la şcoli şi învăţători10.
Ulterior, Zenovie Pâclişanu a realizat pe baza acestei conscripţii tabloul statistic al diecezei
Făgăraşului, cuprinzând date despre numărul parohiilor, al familiilor unite, al preoţilor şi
bisericilor pentru fiecare dintre cele 49 de protopopiate existente în anul 176511. Mai recent,
informaţiile conscripţiei referitoare la parohiile din comitatul Cluj au fost fructificate de Greta-
Monica Miron12.
Datele oferite de primii doi istorici nu sunt însă tocmai corecte. Conscripţia înfăţişează de
fapt situaţia a 1310 parohii, cuprinzând un număr de 19.537 familii unite, 412 biserici şi 1602
preoţi13. Cele mai întinse protopopiate erau Căşeiu-Suarăş (cu 54 parohii), Monor-Gurghiu (cu
53), Hunedoara (cu 52), Jucu şi Daia Română (cu câte 47), Carlova (Alba Iulia, cu 46), iar la limita
inferioară se aflau Santău şi Frumoasa (cu câte 8 parohii), Armeni (cu 12), Răşinari (cu 13) şi
Băseşti (cu 14). Din punctul de vedere al numărului credincioşilor, primele erau Năsăud (cu 3864
familii), Haţeg (cu 1798) şi Veneţia de Jos (cu 1121), iar ultimele Ilia (cu 10 familii), Santău (cu
23), Bobâlna (cu 42) şi Dobra (cu 43). Năsăudul stătea cel mai bine şi în privinţa numărului
bisericilor şi al preoţilor (33, respectiv 61, pentru 32 de parohii), dar acest echilibru era destul de
6 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. 12/1765-1772, f. 145r; Z. Pâclişanu, op. cit., loc. cit.; Greta-Monica
Miron, op. cit., loc. cit.
7 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. cit., f. 2r; Z. Pâclişanu, op. cit., p. 426-427, 430; Greta-Monica Miron, op.
Gyémánt, Repertoriul izvoarelor statistice privind Transilvania. 1690-1847, Bucureşti, 1995, p. 194-195, nr. 1412.
9 A. Bunea, op. cit., p. 383-386; aceste date au fost preluate şi de istoricul I. Tóth Zoltán (op. cit., p. 251, nota 1).
10 A. Bunea, op. cit., p. 346-351, 365-366.
11 Z. Pâclişanu, op. cit., p. 371, 410-411; lipseşte de aici doar situaţia din oraşul liber regesc Târgu-Mureş, consemnată
în conscripţie. Pentru alte menţionări. vezi A. Răduţiu, L. Gyémánt, op. cit., loc. cit.
12 Greta-Monica Miron, Biserica Greco-Catolică din comitatul Cluj în secolul al XVIII-lea, Cluj-Napoca, 2007, p. 38-39, 41-
În 19 parohii nu este specificat numărul exact al credincioşilor, apărând doar menţiunea omnes. În privinţa clericilor,
mai sunt consemnaţi 9 ieromonahi şi 8 preoţi care funcţionau în mănăstiri.
Studiu introductiv 11
14 O situaţie similară, deşi nu le fel de frecventă, este consemnată în cazul intravilanelor: în Carlova existau 43 de
intravilane moştenite (faţă de 23 bisericeşti), în Răşinari 28 (faţă de nici unul bisericesc), iar în Daia Română 21 (faţă
de 51 bisericeşti).
15 În Niraşteu existau doar un fânaţ şi două păduri ale bisericilor, iar în Frumoasa preoţii primeau mici contribuţii de
la credincioşi.
16 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. 12/1765-1772, f. 2v-3r; Zenovie Pâclişanu, op. cit., p. 430; Greta-Monica
Miron, “… porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte …”. Biserica Greco-Catolică din Transilvania …, loc. cit.
17 A. Răduţiu, L. Gyémánt, op. cit., p. 203, nr. 1470 (pentru clerul şi credincioşii ortodocşi, conscripţie editată la Keith
Hitchins, Ioan Beju, „Statistica românilor ortodocşi din Transilvania din anul 1766”, în Mitropolia Ardealului, XXII,
1977, nr. 7-9, p. 514-551), p. 197, nr. 1427 (pentru credincioşii luterani), p. 202, nr. 1463 (pentru credincioşii catolici,
reformaţi şi unitarieni).
18 Costin Feneşan, „Populaţia din Marele Principat al Transilvaniei într-o statistică din 1772-1773”, în vol. Istoria
iulie acelaşi an, împreună cu textul celeilalte conscripţii, efectuată în luna noiembrie a anului
anterior20.
Un pas înainte în demersurile privind chestiunea ameliorării stării materiale a clerului l-a
reprezentat memoriul prezentat Guberniului în 7 martie 1766 de către clericii uniţi delegaţi în
comisia mixtă alcătuită la dispoziţia Curţii imperiale. Aceştia au fost vicarul general Ignatie
Darabant şi protopopii din Daia, Căşeiu, Armeni şi Monor, Avram Pop, Dimitrie Kassai,
Emanuel (Maniu) Neagoe şi Daniel Pop21. Memoriul (Humile projectum circa congruam cleri Graeci ritus
catholici transylvaniensi sustentationem in conformitate regiae resolutionis, quae hic sequitur, anno 1766
concinnatum), prin conţinutul lui, poate fi pus mai degrabă în legătură cu memoriul episcopului din
anul 1765, decât cu conscripţia efectuată în toamna aceluiaşi an22, ca şi cu decretul imperial din 20
iunie, citat fragmentar în prologul textului de faţă23. Şi aceasta pentru că majoritatea cererilor
reluau vechile doleanţe (echivalenţa dotaţiei preoţilor uniţi cu cea a preoţilor de rit latin, constând
într-un venit anual de 200 de florini, restituirea terenurilor ocupate de nobilii proprietari,
acordarea de capeţii, cvarte şi dijme), nouă fiind doar ideea salarizării mai bune a preoţilor cu o
formaţie superioară. În final, autorii memoriului criticau interpretarea restrictivă a prevederilor
decretului imperial din 15 iunie 1759, care stabilise mărimea porţiunii canonice (la un teren arabil
de 20 de cubuli şi un fânaţ de 15 care), opinând că aceasta trebuia acordată fiecărui sacerdot în
localităţile unde existau mai mulţi preoţi activi; pe de altă parte, ei atrăgeau atenţia asupra faptului
că, mai ales în zonele muntoase, asemenea terenuri lipseau şi preoţilor nu li se putea asigura
dotaţia necesară. Iar pentru a motiva accentul pus pe chestiunea situaţiei materiale a clerului, ei
subliniau că un sacerdot care era preocupat de câştigarea celor necesare traiului zilnic nu mai
putea acorda atenţia cuvenită adevăratei lui meniri: propria perfecţionare, păstorirea credincioşilor
încredinţaţi şi promovarea unirii religioase.
Guberniul nu a dat curs în nici un fel cererilor, motivând că nu primise decretul imperial
în cauză (din 20 iunie 1765)24, ceea ce a determinat Curtea să i-l retrimită, la 3 februarie 176725.
Anterior, la 7 ianuarie, Cancelaria Aulică a Transilvaniei înştiinţase Guberniul despre primirea
celor două conscripţii trimise de episcopul unit, pe anii 1765 şi 1766, dispunând totodată să-i
comunice acestuia dorinţa suveranei ca asemenea conscrieri să fie efectuate anual, pentru a putea
fi informată astfel cu privire la progresele unirii26. Curtea imperială nu considera aşadar
conscripţia din anul 1765 un argument suficient pentru adoptarea unei noi decizii în problema
scutirilor acordate clerului unit. Prin circulara din 5 martie 1767, Atanasie Rednic a încercat să
răspundă ambelor solicitări, pentru că noua conscripţie cerută protopopilor trebuia să
20 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. 11/1766, f. 1r. Noua conscripţie a fost finalizată, conform celor
afirmate aici de Atanasie Rednic, în cursul lunii aprilie.
21 Această comisie, formată din membri ai Guberniului şi delegaţi ai clerului unit, este amintită de Samuil Micu, dar el
omite să-l numească şi pe protopopul Monorului (Istoria românilor, ediţie princeps după manuscris de Ioan Chindriş,
vol. II, Bucureşti, 1995, p. 350). Toţi cei cinci delegaţi semnează petiţia adresată Guberniului la 7 martie, împreună cu
memoriul menţionat (Biblioteca Academiei Române. Filiala Cluj-Napoca (în continuare: B.A.R.F.C.N.), Ms. lat. 282,
f. 105r).
22 Conform istoricului Zenovie Pâclişanu (op. cit., loc. cit.), memoriul a avut la bază datele adunate de protopopi prin
acţiunea de conscriere.
23 Arhiva Arhiepiscopală şi Capitulară de Alba Iulia (în continuare: A.A.C.A.I.), fond Arhiva Episcopiei. Acte privind alte
confesiuni – Unirea cu Biserica Romei, nenumerotat, 4 f.r-v; Ioan Bălan, „Un sinod diecezan necunoscut, de sub Rednik”,
în Cultura Creştină, XVI, 1936, nr. 5, p. 295; Z. Pâclişanu, op. cit., loc. cit.; Greta-Monica Miron, op. cit., loc. cit.
Ulterior, argumente ale acestui memoriu au fost reluate în petiţia adresată Cancelariei Aulice a Transilvaniei de
Atanasie Rednic la 1 august 1766, prin care a cerut emiterea unui alt decret în chestiunea subzistenţei clerului unit;
petiţia a fost prezentată clerului în cadrul sinodului diecezei întrunit în prima parte a anului 1767 (vezi I. Bălan, op. cit.,
p. 290-294).
24 B.A.R.F.C.N., Ms. lat. 282, f. 105v, rezoluţia din 14 martie 1766 şi înştiinţarea trimisă la aceeaşi dată episcopului
Atanasie Rednic; I. Bălan, op. cit., p. 295; Z. Pâclişanu, op. cit., loc. cit.
25 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. 12/1765-1772, f. 139v; I. Bălan, op. cit., loc. cit.; Z. Pâclişanu, op. cit., loc.
cit.
26 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. cit., f. 138v-139r; decretul aulic i-a fost comunicat episcopului prin
adresa gubernială din 20 martie, reprodusă tot aici (f. 138v); K. Hitchins, I. Beju, op. cit., p. 510.
Studiu introductiv 13
ofere o imagine asupra situaţiei unirii pe anul în curs în comparaţie cu situaţia din anul 1761 (cu
privire la numărul preoţilor activi, hirotoniţi şi blagosloviţi, şi la numărul credincioşilor uniţi şi
neuniţi), dar şi asupra numărului preoţilor uniţi scutiţi de dări, respectiv al celor supuşi
contribuţiilor. Totodată, el dorea informaţii despre eventualele abuzuri prin care preoţii
pierduseră bisericile sau proprietăţile bisericeşti, despre măsura în care, în general, ei aveau sau nu
acte doveditoare ale dreptului lor de proprietate şi despre posibilitatea de a dobândi biserici
pentru uniţi, acolo unde lipseau27.
Dispoziţiei ierarhului i s-au conformat, ţinând seama de sursele documentare identificate,
protopopul Nireşului, Pascu Szabó, al cărui raport poartă data de 12 aprilie28, Vasile Barani al
Făgăraşului, raportul acestuia fiind alcătuit în data de 19 aprilie29, dar expediat doar la 28 aprilie30,
şi Teodor Meheşi al Turzii, semnatar al raportului din 31 mai31. Ei au utilizat formularul transmis
de episcop împreună cu circulara, fără a comunica şi informaţiile suplimentare solicitate de
superiorul lor. În primul caz, Pascu Szabó a redactat raportul în limba latină, împreună cu notarul
şi juratul protopopiatului, Teodor Nasodi, comunicând şi numărul total al credincioşilor uniţi şi
neuniţi pentru fiecare parohie (cu câteva erori de calcul), iar la rubrica preoţilor dăjduitori a
menţionat doar câţiva preoţi neuniţi, specificând şi motivaţia impunerii lor. În cel de-al doilea,
Vasile Barani l-a redactat în limba română, dând dovadă de mai multă atenţie, pentru că a comis
mai puţine erori de calcul, a realizat însumarea finală a datelor corespunzătoare fiecărei rubrici şi a
menţionat că nu i-a inclus pe capii de familie în numărul credincioşilor din fiecare parohie. Nu a
completat însă rubrica privitoare la hirotonirea sau blagoslovirea preoţilor, înţelegând probabil în
mod greşit rostul exemplelor oferite în modelul formularului conscripţiei. A consemnat un singur
preot dăjduitor din cei 50 ai protopopiatului său, pe Vasile din Drăguş, care nu era singurul lipsit
de credincioşi, dar provenea din unica localitate cu mai mult de trei preoţi. În scrisoarea din 28
aprilie, Barani a făcut o menţiune generală cu privire la „nevoile” preoţilor, cauzate de lipsa
pământurilor bisericeşti şi de abuzurile autorităţilor militare32. Protopopul Făgăraşului s-a mai
referit la conscripţia efectuată şi cu prilejul informării ulterioare din 8 mai, iar la 12 iulie, în
contextul unei alte acţiuni de conscriere, a ţinut să-şi lămurească superiorul în chestiunea
abuzurilor comise de autorităţile militare împotriva preoţilor, constând în confiscarea
proprietăţilor lor moştenite sau zălogite33. În cel de-al treilea caz, Teodor Meheşi şi-a redactat
raportul în limba română şi fără a face vreo însumare a datelor. Vizibila întârziere s-a datorat
poate faptului că el a avut de comunicat, pe lângă situaţia din propriul protopopiat, pe cea din
altele trei, al căror inspector era, anume Jucu, Miluani şi Bonţ. Nu a avut de consemnat nimic la
rubrica preoţilor dăjduitori.
Anticipată de acest demers al ierarhului unit, prima iniţiativă a Guberniului prin care se
răspundea la atenţionarea transmisă de Curtea imperială în 3 februarie datează din 27 aprilie.
Atunci i s-au cerut episcopului informaţii concrete despre numărul parohilor uniţi, localităţile în
care activau aceştia şi distanţele dintre sate, averile şi veniturile preoţilor, despre preoţii siliţi să
muncească pentru a-şi procura cele necesare traiului zilnic şi despre posibilităţile de a li se asigura
acestora mijloacele potrivite de subzistenţă34. În consecinţă, Rednic le-a trimis protopopilor
circulara din 1 mai, prin care a dispus efectuarea unei noi operaţiuni de conscriere,
27 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. cit., f. 6v-7r; Greta-Monica Miron, op. cit., p. 287.
28 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. 9/1767, f. 1r-v, editat la C. Feneşan, op. cit., tabelul nr. IX; Greta-Monica
Miron, op. cit., p. 287, 400, 479-480.
29 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. 10/1767, f. 3r-v; Greta-Monica Miron, op. cit., p. 70, 191, 287, 462.
30 Conform menţiunii din scrisoarea trimisă episcopului la această dată (A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr.
preotul unit şi enoriaşii săi din dieceza de Făgăraş în secolul al XVIII-lea”, în Annales Universitatis Apulensis. Series
Historica, 6/II, 2002, p. 170, 176 – nota 58, 178 – nota 81; Eadem, “… porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte …”.
Biserica Greco-Catolică din Transilvania …, p. 70, 231-232, 266-267, 462-463.
34 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. 12/1765-1772, f. 139r; Z. Pâclişanu, op. cit., loc. cit.
14 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
având în vedere datele solicitate de Guberniu, dar într-o manieră mai amănunţită. Astfel, trebuia
să se consemneze numărul preoţilor şi al credincioşilor uniţi şi neuniţi pentru fiecare parohie,
numărul preoţilor suplimentari necesari şi motivaţia în fiecare caz, distanţele dintre parohii,
veniturile provenind din exploatarea pământurilor bisericeşti şi a proprietăţilor preoţilor, averile
acestora, lipsurile preoţilor şi soluţiile concrete pentru dotarea, respectiv completarea veniturilor
lor, prin atribuirea de pământuri sau plata unor contribuţii în natură ori bani. În plus, erau reluate
solicitări transmise prin circularele anterioare (din 5 martie 1767 şi 3 septembrie 1765), cu privire
la răpirea unor terenuri acordate pentru biserici şi case parohiale şi la existenţa actelor doveditoare
ale dreptului de proprietate asupra acestora, respectiv la prezentarea situaţiei sacerdoţilor de rit
latin sub aceleaşi aspecte menţionate pentru preoţii uniţi (numărul preoţilor şi credincioşilor,
distanţele dintre parohii, proprietăţi bisericeşti sau moşii proprii scutite, venituri bisericeşti).
Raportarea se dorea făcută acum şi la situaţia neuniţilor, prin consemnarea cazurilor în care
aceştia primiseră locuri pentru biserici sau case parohiale ori venituri de orice fel35. Episcopul a
revenit la 25 mai, avertizându-i pe protopopi să efectueze conscripţia cu maximă atenţie,
îndeosebi în privinţa calculării veniturilor preoţilor şi bisericilor36.
Dintre rapoartele identificate, au fost realizate pe baza acestei circulare cele ale
protopopiatelor Turda, Jucu, Miluani şi Bonţ, redactat de Teodor Meheşi, în limba română, la
data de 4 iunie37, respectiv Băseşti, redactat de Grigore Pop, în limba latină, la 8 iunie38. Cel dintâi
a fost finalizat de Meheşi la doar câteva zile după încheierea primului raport referitor la situaţia
districtelor încredinţate jurisdicţiei sale şi oferă o imagine complexă cu privire la numărul
preoţilor activi recunoscuţi, bisericilor, credincioşilor uniţi şi neuniţi, la veniturile preoţilor
(provenind din proprietăţi bisericeşti, contribuţii în bani de la credincioşi, moşii şi averi proprii) şi
la terenurile atribuite în ultimii ani de săteni, proprietari sau autorităţi. Cea mai potrivită soluţie
pentru asigurarea subzistenţei preoţilor era considerată, în condiţiile sărăciei credincioşilor,
completarea terenurilor bisericeşti până la o capacitate de 20 de gălete pentru terenurile arabile şi
20 de care de fân pentru fânaţuri. Lipsesc însă rubricile privitoare la distanţa dintre parohii şi la
suplimentarea numărului de preoţi, chestiuni lămurite de Meheşi printr-o consemnare finală
generală, în timp ce restul informaţiilor solicitate de episcop nu se regăsesc în acest raport39. Cel
de-al doilea raport menţionat, alcătuit de Grigore Pop, prezintă o situaţie mai dezolantă, cu mai
multe cazuri consemnate de ocupare a terenurilor bisericeşti de către preoţii sau credincioşii
neuniţi, deşi ele fuseseră atribuite uniţilor, iar propunerile privind îmbunătăţirea situaţiei materiale
a parohilor uniţi vizau, în consecinţă, restituirea acestor terenuri sau compensaţii financiare, în
cazurile în care pământurile erau neproductive sau lipseau. Nu este făcută însă distincţia între
pământurile aflate anterior în posesia parohiilor unite şi cele atribuite recent, ci doar între
posesiunile scutite şi cele nescutite. Lipsesc rubricile privitoare la alte venituri ale preoţilor şi la
averile lor, iar numărul neuniţilor este redat cu aproximaţie, pentru că, mărturiseşte protopopul,
nu a putut afla datele exacte. Sunt omise şi informaţiile despre necesitatea suplimentării numărului
de preoţi şi despre situaţia sacerdoţilor aparţinând celorlalte confesiuni.
Deficienţele rapoartelor primite şi înţelegerea faptului că sarcina încredinţată depăşea
nivelul de pricepere al unora dintre protopopi l-au determinat pe Atanasie Rednic să revină cu o
35 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. cit., f. 9r-10r; Z. Pâclişanu, op. cit., p. 431; Greta-Monica Miron, op. cit., p.
286-287 – nota 39. Circularei i-a fost anexat textul ordinului gubernial din 27 aprilie, în traducere românească
(A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. cit., f. 10v-11r).
36 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. cit., f. 11r-v; Greta-Monica Miron, op. cit., p. 167, 287 – nota 39.
Atenţionarea fusese transmisă şi anterior, prin comentariul la versiunea românească a ordinului gubernial din 27
aprilie, transmisă protopopilor împreună cu circulara din 1 mai.
37 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. 13/1767, f. 6v-12r, editat la C. Feneşan, op. cit., tabelul nr. Xa-d; Greta-
401, 442.
39 Teodor Meheşi se referă totuşi într-una din notele finale la un „apendice” în care a consemnat datele cunoscute
despre ce primiseră preoţii aparţinând altor confesiuni şi neuniţii, dar această anexă nu se regăseşte în dosarul din care
face parte raportul.
Studiu introductiv 15
altă circulară, la 5 iunie, cu un text mult mai succint, dar însoţită de un model al formularului
conscripţiei solicitate şi de exemplificări40. Acest model transpunea într-o formă grafică explicită
cele comunicate doar descriptiv în circulara din 1 mai. Astfel, se renunţa la rubricile privind
numărul credincioşilor neuniţi şi averile preoţilor uniţi, se introducea o nouă rubrică referitoare la
contribuţiile achitate de credincioşii uniţi preoţilor de alte confesiuni, se specificau exact
informaţiile dorite cu privire la sacerdoţii celorlalte confesiuni şi se detaliau datele solicitate pentru
extravilane, contribuţiile credincioşilor, moşiile preoţilor, terenurile şi contribuţiile suplimentare
necesare acestora, respectiv terenurile şi contribuţiile pierdute de preoţii uniţi. La 27 iulie,
episcopul le-a cerut protopopilor noi informaţii, care trebuiau inserate în aceeaşi conscripţie:
distanţa dintre parohiile aflate la marginea propriului protopopiat şi parohiile cele mai apropiate
din protopopiatul învecinat (probabil în vederea unei reorganizări a protopopiatelor), venitul
anual obţinut de o „gazdă bună” dintr-o parohie unită, valoarea medie în zloţi a acelui venit cu şi
fără osteneala şi cheltuielile necesare obţinerii lui (în vederea unei comparaţii cu venitul bisericesc
al preotului din aceeaşi parohie), cuantumul veniturilor existente destinate întreţinerii şi dotării
bisericilor41.
Complexitatea operaţiunii de conscriere solicitate prin aceste ultime instrucţiuni a
determinat şi cele mai ample rapoarte, sub aspectul formei grafice, realizate până atunci: cel
alcătuit de Nicolae Pop „Beianul”, protopop al districtului Iernut şi inspector al districtului
Şomfalău (Corneşti), la 29 iunie42, noul raport al lui Pascu Szabó, protopopul Nireşului, din 20
iulie43, şi raportul lui Constantin Ivanovici, protopop al Veneţiei de Jos, din 27 iulie44. Toate au
fost redactate în limba română şi simpla lor parcurgere dă impresia unei munci de informare şi
consemnare mai puţin obişnuite. Raportul lui Nicolae Pop cuprinde date şi despre situaţia
materială a sacerdoţilor de alte confesiuni (protestante, în cele mai multe cazuri), despre veniturile
suplimentare dorite de preoţi (constând îndeosebi în sume de bani) şi despre terenurile pierdute
de preoţii uniţi. Cel al lui Pascu Szabó, alături de care a subscris şi de această dată notarul Teodor
Nasodi, este mai tehnic: el comunică doar datele cerute, neglijând însă uneori chestiunea
raportării situaţiei preoţilor uniţi la cea a sacerdoţilor celorlalte confesiuni, ca şi, în mare măsură,
problema pierderilor suferite de parohiile unite. Cel de-al treilea raport, a cărui redactare s-a
încheiat atât de târziu, pare să se fi bazat mai degrabă pe instrucţiunile transmise de episcop prin
circulara din 1 mai. Prezenţa rubricii cu numărul credincioşilor neuniţi, ca şi cele două consemnări
din final, referitoare la atribuirea terenurilor bisericeşti, respectiv la situaţia preotului unei parohii
de confesiune evanghelică (informaţii solicitate în finalul circularei din 1 mai), îndeamnă la o
asemenea concluzie. Expediată probabil într-o primă formă mai succintă, conscripţia trebuie să fi
fost completată după primirea noului model de formular din 5 iunie, fără a se reface însă părţile
deja redactate45. Acestui fapt i se datorează poate caracterul mai particular al rubricaturii
raportului din 27 iulie, care nu prea respectă rubricatura recomandată, deşi oferă date amănunţite
pentru fiecare parohie unită, inclusiv cu privire la veniturile bisericilor şi la valoarea în zloţi a
venitului anual al preoţilor (date solicitate abia prin circulara din 27 iulie). Informaţii interesante
conţine ultima rubrică (intitulată Arătare), cu privire la distanţele dintre sate, dar şi la prezenţa şi
situaţia materială a preoţilor neuniţi, ori la comportamentul parohilor uniţi. În final, sunt
consemnate date detaliate despre situaţia terenurilor care aparţinuseră mănăstirilor desfiinţate.
40 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. 12/1765-1772, f. 11v-12v; Greta-Monica Miron, op. cit., p. 167, 287 –
nota 39. Istoricul Zenovie Pâclişanu (op. cit., loc. cit.) crede că era vorba de o altă conscripţie, solicitată ca urmare a
nemulţumirii Guberniului faţă de datele prezentate.
41 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. cit., f. 13r; Greta-Monica Miron, op. cit., loc. cit.
42 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. 16/1767, f. 1r.
43 Idem, nr. 20/1767, f. 2v-6r.
44 Ibidem, f. 8v-14r.
45 În scrisoarea din 5 august, Constantin Ivanovici se referă la finalizarea târzie a conscripţiei, după primirea
„formulei”, fiind „singur şi cu multe neputinţe cuprins” (Idem, nr. 22/1767, f. 3r). Anterior, în post-scriptumul unei
alte scrisori, adresate episcopului la 1 iunie, el anunţase trimiterea conscripţiei „cea cu porunca dintăi”, având în
vedere, foarte probabil, circulara din 1 mai (ibidem, f. 5v).
16 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
Desigur, şi alţi protopopi au efectuat conscripţiile solicitate de Atanasie Rednic, chiar dacă
rapoartele lor nu s-au păstrat. Unul dintre aceştia a fost protopopul Vasile Barani al Făgăraşului,
care trebuie să-şi fi expediat propriul raport înainte de 12 iulie, când se referea la el într-o
scrisoare adresată episcopului, amintită şi mai sus46. Iar la 16 iunie, protopopul de Suatu,
Gheorghe Farcaş Timandi, l-a anunţat pe Rednic despre trimiterea conscripţiei sale, împreună cu
cea solicitată prin circulara din 1 mai47. Alţii, în schimb, şi-au mărturisit incapacitatea de a
răspunde noii dispoziţii episcopale, precum protopopul Dobrei, Gheorghe de Paziş, care s-a
justificat prin starea precară de sănătate şi prin lipsa unei copii a conscripţiei precedente efectuate
(ca urmare a circularei din 1 mai), sugerând ca aceasta să fie utilizată de membrii cancelariei
episcopale pentru completarea noului formular48.
La 20 august, protopopul Constantin Ivanovici i-a trimis superiorului său o dare de seamă
cu privire la informaţiile solicitate prin circulara din 27 iulie, făcând referire şi la datele inserate
deja în conscripţia expediată. Cu acelaşi prilej, îi raporta situaţia taxelor datorate de preoţi
episcopului pe anul în curs şi pe cei anteriori, insistând apoi asupra obligaţiilor împovărătoare
care-i determinau pe credincioşi, în nu puţine cazuri, să fugă peste munţi49. Vasile Barani a trimis,
la 28 august, un raport similar, în care a ţinut să menţioneze că inserase în conscripţia expediată
nu doar datele solicitate, ci şi pe cele privind proprietăţile mănăstirilor desfiinţate din districtul
Făgăraşului50. Faptul probează existenţa unei consultări între cei doi protopopi făgărăşeni,
anterioare redactării conscripţiei, pe care o mărturisise dealtfel Constantin Ivanovici în scrisoarea
din 5 august51. Un interesant şi detaliat raport a trimis Ivanovici şi peste două luni, la 18
octombrie, descriind „supărările” preoţilor săi, adică răpirile de moşii, ori persecuţiile suferite de
aceştia52.
În paralel cu repetatele dispoziţii transmise subordonaţilor săi, episcopul Atanasie Rednic
a trebuit să ţină legătura şi cu autorităţile. Solicitat de Curtea imperială, care ceruse o mai rapidă
informare cu privire la situaţia clerului unit (prin decretul din 23 mai), Guberniul s-a adresat la
rândul său, în 19 iunie, episcopului, atenţionându-l că nu răspunsese încă ordinului din 27
aprilie53. Răspunsul lui Rednic a venit abia la 14 iulie, când el s-a justificat prin faptul că nu
primise încă toate rapoartele solicitate protopopilor; în plus, ierarhul a considerat necesară
refacerea rapoartelor deja primite, pentru că nu conţineau răspunsuri satisfăcătoare la unele
chestiuni, în special la cea privind posibilităţile de îmbunătăţire a stării materiale a parohilor
(punctul 6 al ordinului gubernial din 27 aprilie). El a propus chiar implicarea autorităţilor în
acţiunea de conscriere, prin numirea unui reprezentant laic care să colaboreze cu un delegat al
clerului, în vederea efectuării unei conscrieri mai rapide şi mai obiective54. În replică, Guberniul i-
a sugerat, la 16 iulie, să se mulţumească cu consemnarea cazurilor de preoţi uniţi ale căror venituri
nu erau suficiente pentru asigurarea subzistenţei, lăsând propunerile de îmbunătăţire (cât să li se
dea în plus şi prin ce mijloace – punctele 5 şi 6 ale circularei din 1 mai) pentru perioada
ulterioară55. Acestea trebuiau să fie formulate, se poate înţelege, după emiterea unei decizii
46 Idem, nr. 10/1767, f. 2r-v. Şi Constantin Ivanovici aminteşte, în scrisoarea sa din 5 august, conscripţia finalizată de
vecinul său, „mai curând şi mai lesne” decât el însuşi, pentru că beneficiase de ajutor (Idem, nr. 22/1767, f. 3r).
47 Idem, nr. 22/1797, f. 4r.
48 Ibidem, f. 1r, scrisoarea din 19 iunie 1767. Prin scrisoarea anterioară, din 4 iunie, protopopul anunţase expedierea
conscripţiilor realizate în conformitate cu instrucţiunile din 5 martie şi 1 mai, rugându-şi superiorul să fie mulţumit cu
ele sau, în caz contrar, să trimită „alt subject capax care să facă tot deplin” (ibidem, f. 3r).
49 Idem, nr. 22/1767, f. 1r-v; Greta-Monica Miron, op. cit., p. 165, 403, 500.
50 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. 23/1767, f. 1r-2r.
51 Idem, nr. 22/1767, f. 3r.
52 Ibidem, f. 8r-12v; Greta-Monica Miron, „Puterea exemplului …”, p. 179-181 – notele 89, 90, 99, 100, 104; Eadem,
“… porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte …”. Biserica Greco-Catolică din Transilvania …, p. 186, 246, 300, 305, 320, 402-
403, 411, 414, 416. Nu am identificat nici o circulară apropiată acestei date care să corespundă conţinutului
raportului; nu poate fi exclusă posibilitatea ca el să fi fost alcătuit din iniţiativa protopopului Veneţiei.
53 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. 12/1765-1772, f. 140v.
54 Idem, nr. 19/1767, f. 1r.
55 Idem, nr. 12/1765-1772, f. 140v-141r.
Studiu introductiv 17
imperiale, deşi chestiunea fusese inclusă între punctele investigaţiei solicitate prin ordinul din 27
aprilie.
La 4 august, i-a fost trimisă lui Rednic copia decretului aulic din 18 iulie, prin care
Guberniul fusese însărcinat să-l avertizeze din nou pe ierarh în vederea urgentei trimiteri a
informaţiilor solicitate; cu acest prilej, Guberniul făcea referire şi la propria sugestie, transmisă la
16 iulie56. Curtea a făcut şi un pas înainte, recunoscând, prin decretul din 24 iulie, imunitatea
tuturor parohilor şi capelanilor uniţi care nu aveau alte venituri în afară de congruă şi nici nu le
puteau dobândi; privilegiul se extindea şi la cei care deţinuseră aceste funcţii înainte ca enoriaşii
lor să părăsească unirea57. Nu a ezitat totuşi să-şi exprime din nou nedumerirea pentru întârzierea
trimiterii informării despre situaţia clerului său de către episcopul unit, prin decretul aulic trimis
Guberniului şi lui Atanasie Rednic însuşi, la 13 august58. Ca şi în cazul decretului din 18 iulie,
acuzarea ierarhului român se baza pe informarea transmisă de Guberniu la 7 iulie, dar de această
dată Curtea a ţinut să-l admonesteze şi direct pe Rednic pentru ceea ce ea considera a fi o
neglijare a îndatoririlor sale59. Totodată, episcopului i s-a cerut ca pe viitor să uzeze de medierea
Guberniului pentru corespondenţa destinată Curţii imperiale, iar Guberniul a fost însărcinat să
vegheze la respectarea imunităţii acordate clerului unit60. Dincolo de evidenţa nedreptelor acuzaţii
aduse ierarhului unit, explicabile poate prin lipsa unei comunicări mai eficiente cu
Guberniul, micile câştiguri obţinute în privinţa problemei imunităţii ar putea fi atribuite, cel puţin
în parte, şi demersurilor întreprinse chiar în această perioadă la Viena de vicarul general Ignatie
Darabant. Activând aici în calitate de reprezentant neoficial al episcopului, el a avut între altele şi
misiunea de a câştiga sprijinul Curţii pentru o soluţionare mai favorabilă a problemei dotării
clerului61.
Solicitările venite din partea autorităţilor provinciale şi centrale au grăbit, probabil,
acţiunea de înregistrare şi însumare a datelor transmise de protopopiate, care a avut loc în cursul
lunii septembrie. A rezultat o conscripţie remarcabilă prin dimensiuni şi cantitatea informaţiei
conţinute, deşi nu lipsită de neajunsuri. Conscriptio Ecclesiae Fogarasiensis de anno 1767, redactată în
două etape (la 3 şi 30 septembrie), cuprinde situaţia a 49 de protopopiate şi a oraşului liber regesc
Târgu Mureş62. În pofida numărului identic al protopopiatelor cu cel atestat pentru anul 1765,
tentativa de reorganizare a fost destul de semnificativă: ea a constat în reunirea unor districte
(Năsăud cu Gurghiu-Monor, Iernut cu Şomfalău, Trei Scaune cu Frumoasa), respectiv în apariţia
altora noi, care au împrumutat numele unor protopopiate existente (Turda-Jucu, Jucu-Miluani-
Bonţ, Tiur)63. Conscripţia a preluat în mare măsură, aşa cum era de aşteptat şi în ciuda sugestiei de
56 Ibidem, f. 141r-v.
57 Ibidem, f. 141v şi 145r-v (retransmiterea decretului, însoţit de decretul anterior din 20 iunie 1765, prin adresa
Cancelariei Aulice din 13 ianuarie 1768); Greta-Monica Miron, op. cit., p. 287.
58 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. cit., f. 142r-v; Greta-Monica Miron, op. cit., p. 287-288.
59 „[…] mirari eandem altissimam, Dominum Episcopum in re, qvam praeprimis curare debuisset, ut videlicet clerus
sibi subordinatus debite dotetur et tali etiam ratione unio exoptata magis magisque promoveatur, tam tardum semet
exhibuisse.” A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. cit., f. 142v.
60 „Interea autem curabit Gubernio ut ipsi domino episcopo et eidem subordinato clero et populo unito omnem in
justis protectionem praestet, et in contributionis exactione respectu cleri uniti praescriptam ab eadem altissima
cynosuram observari faciat.” Ibidem, f. 142r. Ambele dispoziţii au fost reluate şi în adresa gubernială din 6 octombrie,
prin care s-a transmis episcopului unit decretul aulic din 13 august (ibidem).
61 Daniel Dumitran, „Contribuţii documentare la începuturile activităţii lui Ignatie Darabant”, în Studia Universitatis
Babeş-Bolyai, Theologia Graeco-Catholica Varadiensis, XLIX, 2004, nr. 1, p. 161-162. Într-una dintre scrisorile expediate
din capitala imperială, cea din 20 iulie, Darabant se referă la informarea transmisă de Guberniu prin care Rednic
fusese acuzat pentru întârzierea raportării situaţiei clerului său (ibidem, anexa nr. V, p. 176).
62 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. 24/1767, p. 1-285; Z. Pâclişanu, op. cit., p. 431 – nota 51.
63 Protopopiatul Turda-Jucu provenea din localităţile din comitatul Cluj ale vechiului protopopiat Jucu, cărora le-au
fost adăugate cinci localităţi din comitatul Turda ale vechiului protopopiat Turda şi cele două localităţi ale aceluiaşi
protopopiat din scaunul Arieş (conform vechii structuri administrative din raportul protopopului Teodor Meheşi, la
C. Feneşan, op. cit., tabelul nr. Xb-c). Protopopiatul Jucu-Miluani-Bonţ provenea din localităţile din comitatul
Solnocul Interior ale vechiului protopopiat Bonţ, şase localităţi ale aceluiaşi protopopiat din comitatul Dăbâca şi alte
trei localităţi care nu apar în raportul protopopului. În noua împărţire, districtul Jucu cuprindea localităţile vechiului
18 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
simplificare venită din partea Guberniului, rubricatura transmisă prin circulara din 5 iunie.
Diferenţele intervenite au vizat rearanjarea rubricilor şi reformularea titlurilor acestora, reluarea
unor rubrici care fuseseră recomandate prin circulara din 1 mai (privind numărul capilor de
familie şi al credincioşilor neuniţi, respectiv terenurile acordate preoţilor de alte confesiuni sau
neuniţilor), adăugarea unei informaţii cerute prin circulara din 27 iulie (calcularea sumei
veniturilor bisericeşti ale preoţilor prin scăderea cheltuielilor necesare obţinerii lor) şi introducerea
câtorva rubrici noi, dintre care două necompletate, dar a căror problematică făcea trimitere la
conscripţia civilă din anul 1755 (în problema preoţilor şi a numărului credincioşilor uniţi
înregistraţi atunci), celelalte privind suma veniturilor provenind din proprietăţile şi contribuţiile
care puteau fi restituite preoţilor uniţi, respectiv din cele care le puteau fi atribuite. În
istoriografie, conscripţia a fost consultată de Augustin Bunea, pentru câteva informaţii singulare,
şi de Zenovie Pâclişanu, care a afirmat în mod greşit că ea nu cuprindea toate datele cerute de
Guberniu prin ordinul din 27 aprilie şi a criticat maniera defectuoasă de consemnare a numărului
credincioşilor uniţi şi neuniţi64. Doar Greta-Monica Miron i-a valorificat bogatul conţinut
informativ, preluând date despre protopopiate, protopopi şi preoţi, credincioşi şi terenuri
parohiale (cu deosebire referitoare la parohiile din comitatul Cluj)65.
În mod inevitabil, fiind alcătuită pe baza rapoartelor transmise din protopopiate,
conscripţia a preluat deficienţele acestora. Pot fi sesizate astfel, diferenţe vizibile sub aspectul
relevanţei informaţiei inserate, în nu puţine cazuri datele fiind incomplete. Cu privire la
informaţiile despre preoţi de pildă, unii protopopi s-au mulţumit să comunice numele episcopului
hirotonisitor sau care acordase confirmarea sacerdoţilor hirotoniţi în afara diecezei, doar dacă
acesta era un ierarh unit transilvănean. Excelează prin caracterul nesatisfăcător al datelor oferite
paginile consacrate protopopiatului Daia Română (al cărui titular era nimeni altul decât Avram
Pop, fost militant împotriva numirii lui Atanasie Rednic, aflat acum în demnitatea de notar al
clerului66) şi protopopiatului Lăpuş (condus de Alexa Laposi67). În primul caz, pentru 52 de preoţi
(din 59) lipseşte menţiunea episcopului hirotonisitor, iar în al doilea, lipseşte orice altă menţiune
în afara numelor celor 23 de preoţi. Cu toate acestea, este posibilă o evaluare a numărului
membrilor consemnaţi ai clerului unit (protopopi, preoţi şi câţiva diaconi şi cantori) din anul
1767.
Numărul total al clericilor consemnaţi este de 1593 (136 în parohii fără credincioşi uniţi),
iar cel al parohiilor de 1334 (dintre care 111 lipsite de preoţi, iar alte 108 şi de credincioşi). În
privinţa numărului parohiilor, la limita superioară se aflau protopopiatele Gurghiu-Monor-
Năsăud, Iernut-Şomfalău şi Căşei-Suarăş (79 primul, celelalte câte 50), urmate de Daia Română
(cu 47), Şomcuta Mare (cu 46), Haţeg şi Geomal (câte 44), Niraşteu şi Suatu (câte 41), iar la cea
inferioară protopopiatul Bonţ (cu o singură parohie), urmat de Biia (cu 9 parohii). Cei mai mulţi
preoţi erau tot în protopopiatul Gurghiu-Monor-Năsăud (139, în Năsăud fiind înregistrate şi cele
mai multe parohii cu peste 3 preoţi), urmat de Carlova-Bistra (cu 66) şi Daia Română (cu 59), iar
cei mai puţini în Santău (9) şi Băseşti (14). Cele mai numeroase parohii lipsite de preoţi se aflau în
protopopiat cu acelaşi nume din comitatul Dăbâca, districtul Miluani localităţile vechiului protopopiat omonim plus
alte patru localităţi din comitatul Dăbâca ale vechiului protopopiat Bonţ, iar districtul Bonţ rămânea doar cu
localitatea Bonţ (conform aceluiaşi raport, ibidem, tabelul nr. Xc-d). Protopopiatul Tiur a rezultat dintr-o divizare
similară a vechiului protopopiat Tiur-Hopârta, aşa cum o probează structura acestuia din conscripţia efectuată în anul
1765. Singurul district inexistent în 1765, dar atestat în 1750, era Bistra, reunit în 1767 protopopiatului Carlova.
64 A. Bunea, op. cit., p. 319 – nota 1, 327 – nota 3, 347; Z. Pâclişanu, op. cit., loc. cit. şi p. 440.
65 Greta-Monica Miron, „Puterea exemplului …”, p. 176-181; Eadem, “… porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte …”.
Biserica Greco-Catolică din Transilvania …, p. 124-126, 203-208, 222, 446, 455, 459, 483, 506-511; Eadem, Biserica Greco-
Catolică din comitatul Cluj …, p. 155, 193-225, 227-336, 337-350.
66 Z. Pâclişanu, op. cit., p. 419-425; Titulare Dacicum quo omnes omnium dicasteriorum et officiorum […] ac formam Titularis
Calendarii I. Apostolici Regni Hungariae imitans […] pro anno MDCCLXVII, Cibinii, p. 115.
67 Greta-Monica Miron, “… porunceşte, scoale-te, du-te, propovedueşte …”. Biserica Greco-Catolică din Transilvania …, p. 472-
473.
Studiu introductiv 19
protopopiatele Santău (18 din 28) şi Coaş (15 din 39)68. Numărul mic al bisericilor aflate în
posesia uniţilor (573) se explică desigur prin consecinţele tulburărilor confesionale anterioare. De
cele mai multe beneficiau credincioşii din protopopiatul Gurghiu-Monor-Năsăud (61, patru
parohii năsăudene având câte două biserici), urmând Haţegul (cu 46, patru parohii având câte
două biserici), Geomalul (cu 24) şi Veneţia de Jos (cu 23, o parohie având două biserici); la limita
inferioară se plasau protopopiatele Santău (1 biserică la 28 parohii), Dobra (2 biserici la 25
parohii), Poşaga (1 biserică la 11 parohii) şi Ilia (2 biserici la 16 parohii). Date apropiate au fost
înregistrate şi în anii imediat următori, de statistica diecezei Făgăraşului din 1772: 1189 parohii (nu
se menţionează numărul celor lipsite de preoţi), 1587 preoţi (dintre care 691 activi şi 896 rămaşi
fără credincioşi) şi 585 biserici69.
Semnificative sunt şi cifrele privind hirotonirea, respectiv confirmarea preoţilor. Astfel,
doar 512 preoţi au fost hirotoniţi în dieceză70, alţi 147 în diecezele din afara Transilvaniei (135 la
Oradea şi 13 la Muncaci), 400 de ierarhi ortodocşi (316, deci marea majoritate, de ierarhi din Ţara
Românească şi Moldova, restul în principal de ierarhi din Maramureş, Arad, şi Banat71), 22 „peste
hotar”, iar despre unul se consemnează că a depus mărturisirea de credinţă faţă de unire. Se poate
presupune că şi printre cei 510 preoţi al căror loc de hirotonire nu este menţionat, mulţi au fost
consacraţi tot de episcopi ortodocşi. Dintre preoţii hirotoniţi în afara diecezei, un număr de 96 nu
posedau dovada confirmării de către episcopul de la Blaj sau de alţi membri ai ierarhiei unite
îndrituiţi să o acorde. Comparaţia cu statistica din anul 1772 este de această dată mai dificilă,
pentru că ea menţionează, din totalul amintit mai sus de 1587 preoţi, doar 241 hirotoniţi în
dieceză şi 790 în afara ei72.
Numărul total al credincioşilor este chiar mai dificil de evaluat, datorită utilizării uneori a
menţiunilor omnes, respectiv reliqui omnes, pentru a semnala apartenenţa unei întregi comunităţi, ori
a unei părţi a acesteia, la confesiunea unită sau la cea neunită73. În cazul neuniţilor, lipsind destul
de frecvent şi numărul familiilor sau al credincioşilor, este cu totul inutilă totalizarea datelor. Ea
este totuşi utilă în cazul uniţilor, pentru că poate fi comparată cu alte evaluări contemporane.
Astfel, numărul familiilor consemnate (26.287) este mult mai mare în comparaţie cu cel înregistrat
de conscripţia din anul 1765; în schimb, cel al credincioşilor (118.323) este mult mai mic decât cel
înregistrat de Andreas Hadik în 1766-1767 (127.080)74, diferenţa putând fi cu greu acoperită, chiar
dacă ţinem seama de omisiunile menţionate. Mai apropiate sunt cifrele privitoare la credincioşii
uniţi stabilite de conscripţia confesională din 1766 (116.958)75, de statistica din anul 1772
înfăţişată împăratului Iosif al II-lea de generalul comandant Johann Franz von Preiss (119.232)76
şi de statistica diecezei Făgăraşului din acelaşi an (121.169)77. Din punctul de vedere al situaţiei pe
protopopiate, în anul 1767, pe primele locuri se aflau protopopiatele Gurghiu-Monor-Năsăud
(cu 5353 familii şi 25.326 credincioşi), Haţeg (cu 1658 familii şi 7986 credincioşi)
68 Ultima rubrică a conscripţiei, conţinând propunerile pentru suplimentarea numărului preoţilor, oferă următoarele
date: 80 preoţi datorită mulţimii credincioşilor şi 38 din cauza existenţei unor obstacole naturale (cursuri de apă) până
la cea mai apropiată biserică. Dintre protopopiate, se detaşează Şomcuta Mare, cu un necesar de 38 de preoţi, urmat
de Haţeg, cu 14, şi Hunedoara, cu 11.
69 Z. Pâclişanu, „Noi mărunţişuri istorice. Status episcopatus Fogarasiensis anno 1772”, în Cultura Creştină, XVIII,
1938, nr. 5, p. 284; George Bariţ, Părţi alese din istoria Transilvaniei pe două sute de ani din urmă, ediţia a II-a, îngrijită de
Ştefan Pascu şi Florin Salvan, vol. I, Braşov, 1993, p. 735, anexa nr. XXXIV.
70 Din acest număr trebuie, probabil, scăzuţi cei 11 preoţi din câteva parohii năsăudene, hirotoniţi la „Blaj” şi
confirmaţi tot acolo, de episcopii Inochentie Micu sau Petru Pavel Aaron, ei adăugându-se astfel celor al căror loc de
hirotonire nu este menţionat.
71 Alţi câţiva preoţi au primit hirotonia la Karlowitz, Vidin, Giurgiu, „în ţara turcească” şi de la episcopul ortodox din
neunite.
74 C. Feneşan, „Populaţia din Marele Principat al Transilvaniei …”, loc. cit.
75 Apud L. Gyémánt, „Evoluţia situaţiei demografice a Transilvaniei în secolul XVIII”, în Crisia, XX, 1990, p. 184.
76 Apud C. Feneşan, op. cit., p. 129.
77 Z. Pâclişanu, op. cit., loc. cit.
20 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
şi Veneţia de Jos (cu 1407 familii şi 4917 credincioşi), urmate, destul de surprinzător, de
Frumoasa-Trei Scaune (cu 985 familii şi 4647 credincioşi). Pe ultimele locuri se plasau Poşaga (cu
24 familii şi 100 credincioşi), urmat de Bonţ (o singură parohie cu 52 familii şi 155 credincioşi) şi
Dobra (cu 74 familii şi 419 credincioşi). Acesta din urmă cuprindea doar cu două parohii mai
puţin decât Frumoasa-Trei Scaune, dar se poziţiona, ca şi Poşaga, la limita inferioară şi din
punctul de vedere al numărului de biserici, în timp ce Haţegul şi Veneţia se aflau tot printre
primele.
Existenţa terenurilor bisericeşti era o condiţie determinantă pentru funcţionalitatea
parohiilor şi bunăstarea preoţilor. În privinţa intravilanelor, situaţia reflectată de conscripţia din
1767 pare, în ansamblu, destul de acceptabilă, din moment ce numărul lor se apropia de cel al
parohiilor (1140 de intravilane pentru 1334 parohii, incluzându-le aici şi pe cele lipsite de preoţi)78.
Diversitatea cazurilor particulare este însă evidentă. Astfel, se întâlnesc protopopiate în care
numărul intravilanelor se apropia de cel al parohiilor sau chiar îl depăşea, precum Iernut-
Şomfalău (88 la 50 parohii), Gurghiu-Monor-Năsăud (71 la 79 parohii, marea majoritate
aparţinând însă parohiilor din Gurghiu şi Monor), Turda (67 la 36 parohii), Niraşteu şi Geomal
(câte 58 la 41, respectiv 44 parohii) sau Turda-Jucu (56 la 40 parohii). În altele nu exista decât un
număr insignifiant, aşa cum era cazul protopopiatelor Făgăraş (1 la 25 parohii), Dobra (2 la 25
parohii), Veneţia de Jos (3 la 26 parohii), Şomcuta Mare (4 la 46 parohii), ori Coaş (5 la 39
parohii). Situaţia districtelor făgărăşene nu trebuie să surprindă, pentru că în cazul lor mulţi preoţi
locuiau pe propriile moşii, aşa cum o atestă raportul lui Constantin Ivanovici, protopopul
Veneţiei de Jos79. Nu lipseau nici cele total neînzestrate: Santău (cu 28 parohii), Frumoasa-Trei
Scaune (cu 27), Răşinari (cu 13) şi Poşaga (cu 11). Deloc întâmplătoare, situaţia precară a
protopopiatelor Santău, Poşaga şi Dobra explică plasarea lor la limita inferioară şi în privinţa
numărului bisericilor, iar în cazul Santăului şi a numărului de preoţi.
În ceea ce priveşte extravilanele, datele conscripţiei atestă o realitate cu totul
nesatisfăcătoare, dacă se are în vedere dotaţia optimă stabilită pentru parohiile unite de decretul
imperial din 15 iunie 1759 (teren arabil cu o capacitate de 20 gălete şi fânaţ cu o capacitate de 15
care)80. Asemenea parohii înstărite nu lipseau, dar ele erau extrem de puţine: 68 în cazul
terenurilor arabile şi 36 în cel al fânaţurilor. Ceva mai multe parohii bogate se aflau în
protopopiatele Suatu (13), Iernut-Şomfalău (12) şi Daia Română (7). În câteva cazuri
excepţionale, terenurile (din 10 parohii) sau fânaţurile (din 2 parohii) erau semnificativ mai
productive, oferind dublul capacităţii prevăzute sau chiar depăşindu-l. Majoritatea zdrobitoare a
terenurilor ecleziastice deţinute de parohii erau însă de o capacitate inferioară normei şi nu rareori
insignifiantă: 722 parohii aveau asemenea terenuri arabile, iar 695 asemenea fânaţuri. Cele mai
multe se aflau în Gurghiu-Monor-Năsăud (65 cu terenuri arabile şi 56 cu fânaţuri), Căşeiu-Suarăş
(38 şi 31), Turda-Jucu (31 şi 33), Iernut-Şomfalău (29 şi 33) şi Turda (27 şi 32), iar cele mai puţine
în Dobra şi Santău (câte unul), respectiv Frumoasa-Trei Scaune (câte două). Un număr extrem de
mare de parohii nu posedau nici un fel de terenuri: 544 erau lipsite de pământ arabil, iar 603 de
fânaţuri. Astfel de parohii sărace se aflau în Şomcuta Mare (41 din totalul celor 46 de parohii),
Coaş (32 din 39), Santău (27 din 28), Frumoasa-Trei Scaune (25 din 27), Dobra (24 din 25) şi
Veneţia de Jos (22 din 26). Aceste protopopiate se plasau aşadar din nou pe lista celor cu o
situaţie precară. În afara ogoarelor şi a fânaţurilor, alte câştiguri proveneau din cultivarea viţei de
vie, 78 de parohii beneficiind de asemenea terenuri (cele mai multe în protopopiatele Carlova-
Bistra, Iernut-Şomfalău şi Tiur), iar 18 parohii posedau şi porţiuni de pădure81.
78 Un număr doar cu puţin diferit (1130) apare în statistica din 1772 (G. Bariţ, op. cit., loc. cit.).
79 Vezi, în acelaşi sens, şi menţiunea din scrisoarea protopopului Făgăraşului, Vasile Barani, din 28 aprilie
(A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. 11/1767, f. 1v).
80 A. Bunea, op. cit., p. 393.
81 Datele oferite de statistica din 1772 sunt, de această dată, mult mai diferite în cazul terenurilor arabile (1137) şi al
fânaţurilor (797), rămânând mai apropiate doar pentru terenurile cultivate cu viţă de vie (67) (G. Bariţ, op. cit., loc.
cit.).
Studiu introductiv 21
82Statistica diecezei din 1772 oferă următoarele date, relativ apropiate: 177 intravilane ocupate, 116 terenuri arabile,
100 fânaţuri, 9 terenuri cultivate cu viţă de vie (ibidem).
22 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
de 28 în care atât intravilanele, cât şi extravilanele erau ocupate83. Dijme şi cvarte se percepeau pe
seama preoţilor de alte confesiuni de la credincioşii din 46, respectiv 58 de parohii, cele mai
numeroase fiind datorate de locuitorii a 20 din cele 21 de parohii ale protopopiatului Sânmărtinu
de Câmpie. Acesta este şi singurul caz mai reprezentativ când au fost consemnate sumele cu care
puteau fi suplimentate veniturile preoţilor: cu 50 până la 100 de florini pentru preoţii din 4
parohii, cu până la 200 pentru cei din alte 8 parohii şi cu până la 300 pentru ceilalţi. În rest,
rubrica privitoare la totalul veniturilor provenind din restituirile posibile a rămas cel mai adesea
necompletată84.
Acordarea unor noi terenuri arabile (în 377 de parohii), fânaţuri (în 378) sau vii (în 22) a
fost considerată o soluţie pentru ameliorarea situaţiei materiale a preoţilor din 30 de protopopiate.
Acestea proveneau, fără excepţie, din pământurile comune ale satelor, iar capacitatea lor se
încadra, în general, în limita celor 20 de gălete şi 15 care prevăzute, dar nu lipseau nici cazurile în
care această limită depăşea dublul normei legiferate (60 de gălete pentru o parohie din Sad, 74
pentru una din Iernut-Şomfalău şi chiar între 100 şi 200 de gălete pentru patru parohii din Colun,
respectiv 100 şi 150 de care pentru două parohii din Iernut-Şomfalău şi Colun)85. Asemenea
terenuri puteau primi toate parohiile din protopopiatele Turda, Turda-Jucu, Jucu, Miluani, Jucu-
Miluani-Bonţ şi majoritatea celor din Niraşteu, Geomal, Şomcuta Mare, Cheţiu şi Nireş, dar
numai câte o parohie din protopopiatele Cheţa, Someş-Odorhei, Biia, câte două din Sadu şi Tiur-
Hopârta şi câte trei din Copru şi Tiur. Printre protopopiatele în care nu exista nici un teren
disponibil se numărau Orăştie, Răşinari, Santău şi Poşaga. În privinţa contribuţiilor credincioşilor,
aşa cum era de aşteptat, acestea au avut o pondere mai redusă în cadrul propunerilor. Enoriaşii îşi
puteau ajuta parohii cu o cantitate de grâu în doar 45 de parohii, iar cu vedre de vin în 15; cele
mai multe astfel de cazuri proveneau din Niraşteu şi Şomcuta Mare.
Dar soluţia cea mai la îndemână, judecând după frecvenţa cu care s-a recurs la ea, rămânea
aceea financiară. Pentru preoţii din 714 parohii incluse în 30 de protopopiate, primirea unor sume
de bani care să le asigure un trai potrivit condiţiei lor trebuia să compenseze lipsa altor mijloace
de subzistenţă. Sub acest aspect, este relevant faptul că, în şase protopopiate, remunerarea
preoţilor a fost singura soluţie propusă, printre ele numărându-se Ilia, Haţegul, Făgăraşul, Coaşul
şi Veneţia de Jos; în schimb, pentru protopopiatele ale căror parohii aveau o situaţie mai bună
(Turda, Turda-Jucu, Jucu, Miluani, Bonţ, Cheţiu şi Nireş) nu s-au avut în vedere asemenea
compensaţii. Mărimea sumelor propuse a tins spre o medie de 150-200 de florini în cazul a 13
protopopiate, în altele 11 media a fost de 100 de florini, în 5 de aproximativ 50 de florini, iar într-
unul (Sânmărtinu de Câmpie) media nu a depăşit 25 de florini86. Exceptând exemplul singular al
Sânmărtinului de Câmpie, unde veniturile ceva mai mari ale preoţilor (dar şi dijmele şi cvartele
impuse credincioşilor) explică această poziţionare, sumele propuse pentru preoţii din celelalte
protopopiate erau, în general, invers proporţionale cu existenţa altor mijloace de subzistenţă
(venituri, terenuri aflate în posesie sau posibil de acordat, contribuţii ale credincioşilor). Excepţiile
nu lipseau însă, precum prezenţa protopopiatelor Cheţa, Geomal şi Tiur în prima categorie, ori a
protopopiatelor Şomcuta Mare şi Tăure în cea de-a treia. Pe de altă parte, se poate observa că
tendinţa dominantă era conformă cu principiul enunţat în memoriile din 1765 şi 1766: apropierea
veniturilor preoţilor uniţi de cele ale sacerdoţilor de rit latin, evaluate la 200 de florini.
Scutirea terenurilor deţinute în folosinţă de preoţi constituia o altă modalitate de sporire a
veniturilor acestora în 39 de protopopiate. Au fost consemnate la această rubrică 309 terenuri
arabile, 302 fânaţuri şi 139 vii. Raportate la numărul parohiilor, cele mai multe asemenea arabile şi
83 Comparaţia cu situaţia terenurilor ocupate reflectată de conscripţia din anul 1765 este destul de dificilă, pentru că
acolo sunt consemnate cazuri concrete, dar, se pare, incomplete, pe când aici apar doar cifre.
84 Consemnări similare mai apar doar în cazul câtorva parohii din protopopiatele Bobâlna (6 parohii), Carlova-Bistra
fânaţuri se aflau în Năsăud, Sad, Făgăraş, Veneţia de Jos şi Lăpuş, iar cele mai puţine în Ilia,
Suatu, Jucu, Jucu-Miluani-Bonţ şi Geomal. Ele puteau asigura suplimentări destul de consistente
ale veniturilor (până la 115 florini în Sad, până la 81 în Colun, până la 74 în Orăştie şi până la 70
în Făgăraş) sau, dimpotrivă, extrem de reduse (abia până la 11 florini în Coaş şi Lăpuş, până la 15
în Bobâlna şi până la 16 în Nireş)87.
Observaţiile notate într-o rubrică separată, referitoare la situaţia sacerdoţilor aparţinând
celorlalte confesiuni (sub aspectul terenurilor deţinute, al contribuţiilor primite de la credincioşi,
inclusiv dijme şi cvarte, al veniturilor), chiar dacă lipsesc pentru aproximativ o treime dintre
protopopiate, creionează un standard de bunăstare la care şi preoţii uniţi aspirau. Pe de altă parte,
consemnările privitoare la preoţii neuniţi se referă la posesiunile de dată mai recentă ale acestora,
constând din intravilane, biserici, case, terenuri arabile şi fânaţuri.
Cu o asemenea structură complexă, conscripţia a avut menirea de a oferi materialul
informativ absolut necesar demersurilor revendicative ale episcopului. Abia la 11 noiembrie,
Atanasie Rednic a reuşit să trimită Guberniului o variantă rezumativă, structurată nu pe
protopopiate, ci în conformitate cu unităţile administrative ale Principatului (comitate, scaune,
districte)88. Conţinutul ei reflectă cu claritate dorinţa ierarhului de a sugera posibilităţile cele mai
potrivite pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale a clerului său. Rubricile înfăţişează, în consecinţă,
pentru fiecare parohie, doar numărul preoţilor, însoţit, acolo unde se impunea, de numărul celor
care mai erau necesari, şi sumele la care se ridicau veniturile parohiilor. În rest, conscripţia
prezintă mijloacele de completare a veniturilor clerului, prin restituiri (de terenuri arabile, fânaţuri
sau vii), acordări de dijme, cvarte sau alte contribuţii şi atribuiri de terenuri (arabile, fânaţuri sau
vii), fiind menţionat şi numărul intravilanelor necesare. Datele sintetizate aici fuseseră preluate
desigur din rubrica similară existentă în forma extinsă a conscripţiei.
Raportul privitor la situaţia parohiilor unite, transmis Guberniului împreună cu textul
conscripţiei89, subliniază precaritatea condiţiilor de viaţă ale preoţilor, contrare statutului lor
privilegiat şi cu deosebire prevederilor decretului din 20 iunie 1765. Insuficienţa terenurilor
intravilane, pe care să locuiască, şi a celor bisericeşti, din care să se întreţină, îi silea să-şi obţină
veniturile (consemnate în conscripţie) prin munca proprie. Astfel, câţiva trăiau de pe urma
pământurilor moştenite, mai mulţi datorită celor luate în arendă, alţii munceau pentru proprietarii
terenurilor pe care locuiau sau aiurea, chiar în afara provinciei, iar cei care nu mai puteau să
muncească cerşeau pentru a-şi obţine pâinea cea de toate zilele. Soluţiile propuse de episcop au
fost în primul rând cele care reieşeau din structura conscripţiei: restituirea intravilanelor şi a
extravilanelor înstrăinate, primirea unor contribuţii din partea propriilor credincioşi, atribuirea de
terenuri acolo unde nu fuseseră acordate. În plus, el a sugerat ca porţiunea canonică să aibă o
capacitate suficientă pentru întreţinerea preoţilor şi a familiilor lor, aşa cum era cazul sacerdoţilor
aparţinând celorlalte confesiuni. O atenţie distinctă le-a acordat protopopilor, care aveau
responsabilităţi superioare celor ale preoţilor, şi învăţătorilor, care nu aveau asigurate mijloacele
de subzistenţă. Ierarhul nu a neglijat nici problema bisericilor, care trebuiau dotate cu cele
necesare construirii, respectiv reparării şi întreţinerii lor, pentru ca aceste sarcini să nu fie
suportate de preoţii parohi.
Consecinţele efective ale acestor acţiuni sunt mai greu de depistat. La începutul anului
1768, Curtea vieneză s-a limitat la confirmarea decretelor sale anterioare, din 20 iunie 1765 şi 24
iulie 176790, iar prin noile decrete din 27 mai şi 20 iunie 1768 a decis să acorde preoţilor uniţi un
87 Aceste venituri nu au fost specificate în toate cazurile, ele fiind consemnate doar pentru 252 de parohii.
88 B.A.R.F.C.N., Ms. lat. 281, f. 111r, 115r-134v şi f. 135r-156r (copie din care lipsesc datele referitoare la districtul
Făgăraş); Remus Câmpeanu, Elitele româneşti din Transilvania veacului al XVIII-lea, Cluj-Napoca, 2000, p. 217-218, 371;
Greta-Monica Miron, op. cit., p. 287 – nota 39, 401-402. Un exemplar puţin diferit al conscripţiei se păstrează la
A.A.C.A.I., fond cit.
89 B.A.R.F.C.N., Ms. lat. 281, f. 111r-v, 156r-157r; A.A.C.A.I., fond cit.; Greta-Monica Miron, op. cit., p. 288-289, 358.
90 Vezi supra, nota 56.
24 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
ajutor de 10.000 de florini, graţie progreselor înregistrate de unirea religioasă91. Aceeaşi motivaţie
a avut-o şi confirmarea, prin decretul din 20 iunie, a imunităţilor acordate clerului unit la 15 iunie
1759. Atanasie Rednic şi-a intensificat însă eforturile, apelând direct la Curte, foarte probabil prin
intermediul agentului său vienez Ioan Neagoe. Acestuia i-a trimis, în 1768, forma rezumativă a
conscripţiei, însoţită de o interesantă disertaţie concepută în acelaşi an, în care situaţia clerului unit
era raportată la cea a corpului sacerdotal aparţinând celorlalte confesiuni şi cu deosebire
confesiunii romano-catolice92. În viziunea ierarhului, problema era esenţială, ea apărând în toate
memoriile sale, în circularele adresate protopopilor şi fiind reflectată în forma extinsă a
conscripţiei din 1767. Preocupări similare se pot sesiza şi în corespondenţa vicarului general unit
Ignatie Darabant cu iezuitul Ioannes Teophilus Delpini93.
Intitulată Ordinatio canonica, qua parochiarum catholicarum in regno Hungariae et principatu
Transilvaniae erectio et dotatio verbis ut plurimum legum et jurium concepta exhibetur et declaratur94, disertaţia
tratează patru chestiuni: instituirea parohiilor, dotarea bisericilor, dotarea clericilor şi imunităţile
ecleziastice. Autorul se raportează la normele în vigoare în Biserica Romano-Catolică, dar dintre
bogatele referinţe canonice şi privitoare la legislaţia civilă, atât de specifice lui Atanasie Rednic, nu
lipsesc importante reglementări care marcaseră evoluţia unirii din Transilvania (Diploma
leopoldină din 16 februarie 1699, decretele din 9 septembrie 1743 şi 15 iunie 1759 ş.a.). Ultimul
paragraf, referitor la statutul clerului unit din Transilvania, pledează pentru identitatea privilegiilor
şi imunităţilor acestuia cu cele ale clerului de rit latin, care puteau conferi preoţilor uniţi un
prestigiu absolut necesar în vederea atragerii la unire a „schismaticilor”. Şi mai relevantă este
anexa disertaţiei, prin exemplele concrete privitoare la situaţia clericilor şi parohiilor aparţinând
celorlalte confesiuni, dar şi prin problematica esenţială tratată pe larg aici, interesând în mod
direct clerul unit: restituirea bisericilor, a terenurilor ecleziastice ocupate, chestiunea dijmelor şi
cvartelor datorate de credincioşii uniţi, care trebuiau acordate propriilor preoţi şi nu altora
străini95.
Ideea salarizării clerului, stimulată de ajutorul financiar acordat în 1768, a stat în atenţia
episcopului unit cu prilejul memoriului destinat Curţii imperiale înaintat preşedintelui
Guberniului, Carol O’Donell, în anul 176996; soluţia financiară fusese de altfel, după cum s-a
văzut, extrem de prezentă şi în propunerile înregistrate de conscripţia din septembrie 1767.
Sugestiile aceleiaşi conscripţii, reluate în forma ei rezumativă, cu privire la restituirea intravilanelor
şi la acordarea de dijme şi cvarte, par să fi influenţat şi propunerile iniţiale formulate tot în 1769
de Carol O’Donell şi de episcopul romano-catolic József Bajtay97. În acelaşi an, scrisoarea
adresată de Rednic probabil agentului său de la Viena Ioan Neagoe, la 20 august, dezvăluie
intenţia alcătuirii unei informări cu caracter juridic, fundamentată inclusiv pe legislaţia
Ungariei, cu privire la trei puncte: necesitatea restituirii terenurilor ecleziastice ocupate, cu
deosebire a intravilanelor, chestiunea dijmelor şi cvartelor şi solicitarea de a se asigura fiecărui
preot activ dotaţia prevăzută de reglementările imperiale98. Ulterior, răspunzând interesului
manifestat de cercurile aulice pentru soluţionarea problemei dotării clerului unit prin asigurarea
unor mijloace de subzistenţă similare clericilor de rit latin, Atanasie Rednic şi-a continuat
demersurile, cu prilejul amplelor sale memorii referitoare la starea unirii şi a diecezei Făgăraşului
91 A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. 12/1765-1772, f. 149v, 151r-v; Z. Pâclişanu, Istoria Bisericii Române Unite,
p. 431; Ştefan Meteş, „Contribuţii la istoria bisericii româneşti transilvane din veacul XVIII”, în Mitropolia Ardealului,
XVI, 1971, nr. 7-8, p. 525; Greta-Monica Miron, op. cit., p. 289-291.
92 Conform menţiunilor din scrisoarea adresată cu cea mai mare probabilitate agentului (destinatarul nu este
menţionat), la 20 august 1769 (A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. – A.G.-a.i., nr. 14/1769, f. 1r).
93 D. Dumitran, op. cit., p. 167-168.
94 B.A.R.F.C.N., Ms. lat. 281, f. 157v-162r; textul disertaţiei este reprodus parţial şi la f. 112r-114v.
95 Ibidem, f. 162v-166r. La f. 162v apare o menţiune explicită care probează faptul că disertaţia a fost transmisă la
Stephanus”, probabil fratele episcopului, Ştefan Rednic, care mai îndeplinise şi anterior misiuni în capitala imperială.
Studiu introductiv 25
din anii 1769 şi 177199, iar în acest din urmă an a apelat şi la noul guvernator, Maria-Joseph
Auersperg, insistând asupra prevederilor decretului imperial din 20 iunie 1765, încă nepuse în
practică100.
Cum ar putea fi evaluate, în final, semnificaţiile acestor demersuri revendicative
desfăşurate, în esenţă, pe durata a patru ani (1765-1768)? Este evident că, din punctul de vedere al
efectelor aşteptate, s-a obţinut prea puţin. Confirmarea legislaţiei anterioare de către Curtea
imperială nu a fost însoţită de măsuri decise pentru asigurarea punerii ei în practică, problema
rămânând însă în atenţia forurilor aulice. Pe de altă parte, conducerea episcopatului unit şi-a
continuat eforturile şi în perioada ulterioară, pentru că obiectivul fundamental era, aşa cum
sugerau autorii memoriului din 7 martie 1766, formarea unui cler mai bine pregătit, capabil să-şi
îndeplinească îndatoririle pastorale şi să susţină acţiunea de promovare a unirii religioase. Sub
acest aspect, datele acumulate prin cele două conscripţii, din 1765 şi 1767, dar îndeosebi prin cea
de-a doua, i-au oferit episcopului un consistent material argumentativ, de care el a încercat în
mod incontestabil să se folosească. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că aceste demersuri
însoţite de interesante sugestii ameliorative au fost inaugurate încă de episcopul Petru Pavel
Aaron, prin conscripţia din anul 1755, ele fiind continuate, într-un alt context, de succesorii lui
Atanasie Rednic. Dincolo însă de această preocupare durabilă pentru condiţia materială a clerului
unit, care treptat a condus şi la obţinerea unor rezultate concrete, datele rezultate din demersurile
anilor 1765-1768 oferă istoricului posibilitatea unei investigaţii de profunzime în realitatea vieţii
bisericeşti din perioada respectivă.
99 I. Tóth Zoltán, op. cit., p. 250; Z. Pâclişanu, op. cit., p. 431-432, 458-460; Şt. Meteş, op. cit., p. 527-528.
100 Z. Pâclişanu, op. cit., p. 431-432.
Notă asupra ediţiei
Prin volumul de faţă, editorii doresc să ofere o imagine pe cât posibil completă asupra
demersurilor statistice din anul 1767, care au avut drept obiectiv realizarea unei conscripţii a
clerului şi bisericilor Episcopiei Unite de Făgăraş. Această nouă conscripţie confesională a
înregistrat situaţia de fapt (numărul parohiilor, bisericilor, preoţilor şi credincioşilor, numărul şi
calitatea terenurilor ecleziastice), dar a propus şi mijloacele de ameliorare a acestei situaţii, nu
rareori deplorabile, într-o perioadă în care se pregătea revigorarea Bisericii Române Unite. În
consecinţă, documentele editate ilustrează atât imaginea de ansamblu, prin tabelele conscripţiei
din septembrie 1767 şi ale celei cumulative din noiembrie 1767, cât şi detaliile surprinse de cele
şase rapoarte protopopiale inedite identificate arhivistic şi de alte zece scrisori trimise episcopului
Atanasie Rednic de protopopi. Acestora li se adaugă: şapte circulare episcopale emise în anii 1765,
1766 şi 1767; trei memorii adresate de episcopul unit Curţii imperiale din Viena în anii 1765 şi
1768, respectiv Guberniului Transilvaniei de către reprezentanţii clerului greco-catolic în anul
1766; două scrisori adresate de acelaşi episcop Guberniului, în anul 1767, şi Curţii vieneze, în anul
1769; două decrete ale Cancelariei Aulice a Transilvaniei, din anii 1765 şi 1767. În ansamblu,
documentele reflectă evoluţia operaţiunilor de conscriere, greutăţile întâmpinate de protopopi,
dar şi motivaţiile demersurilor episcopului, ori atitudinea autorităţii provinciale (Guberniul
Transilvaniei) şi a celei centrale (Curtea din Viena).
Documentele editate provin în cea mai mare parte de la Direcţia Judeţeană Alba a
Arhivelor Naţionale, fondul Mitropolia Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate. O
singură sursă documentară (conscripţia cumulativă din noiembrie 1767) provine de la o altă
arhivă (Arhiva Arhiepiscopală şi Capitulară de Alba Iulia, fondul Arhiva Episcopiei. Acte privind alte
confesiuni – Acte privind unirea cu Biserica Romei), pentru editarea ei fiind utilizată şi copia păstrată la
Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române (fond Manuscrise latineşti, nr. 281). Nu au fost
reluate în acest volum cele două rapoarte protopopiale editate anterior de Costin Feneşan (în
volumul Izvoare de demografie istorică. I. Secolul al XVIII-lea. Transilvania, Bucureşti, 1986, tabelul nr.
IX şi tabelul nr. Xa-d); ele au fost menţionate însă în lista regestelor, din dorinţa de a oferi
întreaga informaţie disponibilă cu privire la subiectul prezentei ediţii. În ce priveşte referinţele
bibliografice esenţiale, aparţinând istoriografiei mai vechi sau mai noi, acestea se regăsesc în
notele studiului introductiv.
Transcrierea textelor redactate în limba latină şi transliterarea celor redactate în limba
română cu alfabet chirilic a fost făcută în conformitate cu normele uzitate pentru editarea textelor
din această perioadă. Caracterele italice marchează, în lipsa altor menţiuni, sublinierile existente în
original.
LISTA DOCUMENTELOR
I.
30 aprilie 1765
Memoriul prezentat Curţii imperiale din Viena de episcopul greco-catolic Atanasie Rednic, cu privire la
mijloacele de promovare a unirii religioase. Cele şase puncte ale acestuia se referă la necesitatea înfiinţării unor noi
şcoli pentru pregătirea tinerilor şi cu deosebire a viitorilor preoţi, la statutul defavorabil al clerului unit, care trebuia
să beneficieze de privilegii comparabile celor ale sacerdoţilor de rit latin, la restituirea bisericilor, respectiv a
proprietăţilor trecute în posesia neuniţilor în timpul tulburărilor confesionale, la extinderea jurisdicţiei ierarhului
greco-catolic asupra credincioşilor care părăsiseră unirea în cursul aceloraşi tulburări şi refuzau să revină la vechea
lor confesiune şi la acordarea de capeţii parohilor greco-catolici acolo unde nu erau disponibile terenuri pentru
porţiunile canonice.
Concept, redactat în limba latină: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 11/1765, f. 1r-4r. Trei fragmente ale
memoriului sunt citate la Augustin Bunea, Episcopii Petru Paul Aron şi Dionisiu Novacovici sau istoria
românilor transilvăneni de la 1751 pănă la 1764, Blaj, 1902, p. 318 – nota 1, 465 şi 226 – nota 4.
II.
20 iunie 1765
Decretul Cancelariei Aulice a Transilvaniei adresat Guberniului Principatului, prin care îi cere să
propună, în înţelegere cu episcopul greco-catolic Atanasie Rednic, posibilităţile de asigurare a egalităţii mijloacelor
de subzistenţă ale preoţilor greco-catolici cu cele ale preoţilor romano-catolici. Decretul recunoaşte şi egalitatea între
mirenii aparţinând celor două confesiuni, cu privire la chestiunea admiterii lor în funcţiile publice. Se mai dispune
stoparea difuzării în Transilvania a cărţilor de polemică antiunionistă.
Copie, redactată în limba latină: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 12/1765-1772, f. 145r.
III.
3 septembrie 1765
Circulara episcopului greco-catolic Atanasie Rednic adresată protopopilor, prin care le cere să efectueze o
conscripţie în care să consemneze: bisericile, mănăstirile, preoţii activi şi slujitorii bisericeşti, călugării, numărul
credincioşilor (capi de familie), proprietăţile şi veniturile bisericilor, mănăstirilor, preoţilor (proprietăţi moştenite,
achiziţionate, zălogite), veniturile preoţilor romano-catolici, scutirile fiilor şi văduvelor preoţilor confesiunilor
protestante din Transilvania. Se dispune ca această conscripţie să fie adusă de protopopi cu prilejul sinodului
diecezei, stabilit pentru data de 13 noiembrie, împreună cu taxele restante, şi ca diaconii consideraţi vrednici de
hirotonire să fie trimişi la Blaj la sfârşitul lunii octombrie.
Copie, redactată în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 12/1765-1772, f. 2r.
IV.
10 februarie 1766
Circulara episcopului greco-catolic Atanasie Rednic adresată protopopilor, prin care le cere să efectueze o
conscripţie în care să consemneze: bisericile, numărul preoţilor şi slujitorilor bisericeşti), numărul credincioşilor (capi
de familie, copii de sex bărbătesc şi femeiesc, slugi, suflete); circulara este însoţită de un model al formularului
conscripţiei.
Copie, redactată în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 12/1765-1772, f. 2v-3r.
30 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
V.
7 martie 1766
Memoriul prezentat Guberniului Transilvaniei de reprezentanţii confesiunii greco-catolice din comisia
alcătuită la dispoziţia Curţii imperiale din Viena, referitor la ameliorarea stării materiale a clerului. Autorii
memoriului solicită respectarea echivalenţei dotaţiei preoţilor greco-catolici cu cea a preoţilor de rit latin, restituirea
terenurilor ocupate de nobilii proprietari, acordarea de capeţii, cvarte şi dijme, salarizarea mai bună a preoţilor cu
o formaţie superioară; ei mai propun să fie asigurată porţiunea canonică pentru fiecare sacerdot în localităţile unde
existau mai mulţi preoţi activi şi să se soluţioneze problema dotării preoţilor din zonele muntoase în care lipseau
terenurile arabile şi fânaţurile. În prologul memoriului este reprodus un fragment din decretul imperial din 20 iunie
1765.
Copie, redactată în limba latină: Arhiva Arhiepiscopală şi Capitulară de Alba Iulia, fond Arhiva
Episcopiei. Acte privind alte confesiuni – Unirea cu Biserica Romei, nenumerotat, 4 f.r-v. Două fragmente
ale memoriului sunt citate la Augustin Bunea, Episcopii Petru Paul Aron şi Dionisiu Novacovici sau
istoria românilor transilvăneni de la 1751 pănă la 1764, Blaj, 1902, p. 466. Pe verso-ul ultimei file apare
următoarea consemnare contemporană de arhivă: „Projectum circa cleri uniti Transylvanici
subsistentiam Regio in Transylvania Gubernio exhibitum”.
VI.
5 martie 1767
Circulara episcopului greco-catolic Atanasie Rednic adresată protopopilor, prin care le cere să efectueze o
conscripţie în care să consemneze: bisericile, preoţii activi (hirotoniţi, blagosloviţi), numărul credincioşilor uniţi la
1761 şi 1767 (capi de familie, suflete), numărul credincioşilor neuniţi la 1767 (capi de familie, suflete), preoţii
uniţi scutiţi de dări şi preoţii impuşi. Sunt cerute informaţii şi despre cazurile în care preoţii uniţi pierduseră
bisericile sau proprietăţile bisericeşti, despre existenţa actelor doveditoare ale dreptului lor de proprietate şi despre
posibilitatea de a dobândi biserici pentru uniţi, acolo unde lipseau. Circulara este însoţită de un model al
formularului conscripţiei. Le este trimisă protopopilor şi instrucţia pentru diaconii care doreau să se preoţească.
Copie, redactată în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 12/1765-1772, f. 6v-7r.
*
12 aprilie 1767
Conscripţia parohiilor, bisericilor, preoţilor activi (cu menţionarea episcopului de la care primiseră
investirea sau confirmarea în funcţie), a uniţilor în anii 1761(familii) şi 1767 (familii şi credincioşi), a neuniţilor
în anul 1767 (familii şi credincioşi), a terenurilor ecleziastice (numărul intravilanelor şi capacitatea extravilanelor)
şi a preoţilor neuniţi contribuenţi din protopopiatul Nireş, alcătuită de protopopul Pascu Szabó.
Original, redactat în limba latină: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 9/1767, f. 1r-v. Raportul este editat la
Costin Feneşan, Izvoare de demografie istorică. I. Secolul al XVIII-lea. Transilvania, Bucureşti, 1986,
tabelul nr. IX.
VII.
19 aprilie 1767
Conscripţia parohiilor, bisericilor, preoţilor activi, a uniţilor în anii 1761 şi 1767 (familii şi credincioşi),
a neuniţilor în anul 1767 (familii şi credincioşi) şi a cuantumului scutirilor de dări acordate preoţilor din
protopopiatul de Făgăraş, efectuată de protopopul Vasile Barani.
Original, redactat în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 10/1767, f. 3r-v.
Lista documentelor 31
VIII.
28 aprilie 1767
Scrisoarea protopopului greco-catolic al Făgăraşului, Vasile Barani, adresată episcopului Atanasie
Rednic, prin care sunt trimise informaţii în mai multe chestiuni: situaţia bisericilor unite din parohiile Voivodenii
Mari şi Luţa, expedierea conscripţiei solicitate de ierarh prin circulara din 5 martie, diferendul dintre preoţii din
localitatea Paloş, lipsa pământurilor bisericeşti şi abuzurile autorităţilor militare.
Original, redactat în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 11/1767, f. 1r-v.
IX.
1 mai 1767
Circulara episcopului greco-catolic Atanasie Rednic adresată protopopilor, prin care le cere să efectueze în
cel mai scurt timp o conscripţie în care să consemneze: numărul preoţilor activi, numărul credincioşilor uniţi şi
neuniţi, numărul preoţilor suplimentari necesari şi motivaţia în fiecare caz, distanţa dintre parohii şi eventualele
obstacole naturale sau artificiale dintre ele, câştigurile aduse de proprietăţile şi veniturile bisericeşti, respectiv de
moşiile preoţilor, averile preoţilor, cele necesare pentru dotarea sau completarea veniturilor preoţilor, posibilitatea
acordării de terenuri săteşti sau din cele ale proprietarilor ori a unor venituri în natură sau bani pentru întreţinerea
preoţilor, facilităţile şi greutăţile acordării acestor terenuri sau venituri. Sunt cerute informaţii şi despre eventualele
cazuri în care s-au acordat terenuri pentru biserici şi case parohiale, despre confiscarea lor şi despre existenţa actelor
doveditoare ale dreptului de proprietate al bisericii asupra lor, despre situaţia preoţilor de alte confesiuni şi în
primul rând a celor de rit latin (numărul preoţilor şi al credincioşilor, distanţa dintre parohii, proprietăţi sau moşii
proprii scutite, venituri bisericeşti), despre eventualele cazuri în care credincioşii neuniţi au primit terenuri pentru
biserici sau case parohiale ori venituri de orice fel. Se mai cere protopopilor să-i înştiinţeze pe protopopii vecini
despre această poruncă şi să trimită rapoarte cu privire la dispoziţiile anterioare, din 2 februarie şi 5 martie acelaşi
an. Se porunceşte preoţilor să aibă moaşte sau antimise sfinţite şi să îşi procure mir sfinţit din anul în curs.
Circularei îi este anexată traducerea în limba română a ordinului gubernial din 27 aprilie 1767, prin care s-au
cerut informaţii episcopului cu privire la numărul parohilor uniţi, localităţile în care activau aceştia şi distanţele
dintre sate, proprietăţile şi veniturile bisericilor şi preoţilor, la preoţii siliţi să muncească pentru a-şi procura cele
necesare traiului zilnic şi la posibilităţile de a li se asigura acestora mijloacele potrivite de subzistenţă. Protopopilor
li se atrage atenţia să transmită informaţii corecte îndeosebi în privinţa punctului referitor la proprietăţile şi
veniturile bisericilor şi preoţilor.
Copie, redactată în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 12/1765-1772, f. 9r-11r.
X.
8 mai 1767
Scrisoarea protopopului greco-catolic al Făgăraşului, Vasile Barani, adresată episcopului Atanasie
Rednic, referitoare la fiul preotului Stănilă din Viştea de Jos, hirotonit în Ţara Românească, şi la investigaţia
solicitată de ierarh, cu privire la numărul credincioşilor uniţi din localitatea Sâmbăta de Jos; este amintită şi
conscripţia expediată anterior, ca urmare a circularei din 5 martie 1767. Scrisoarea reprezintă de fapt post-
scriptumul unei scrisori care nu s-a păstrat, trimisă episcopului ulterior expedierii textului conscripţiei.
Original, redactat în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 10/1767, f. 1r.
XI.
25 mai 1767
Circulara episcopului greco-catolic Atanasie Rednic adresată protopopilor, prin care le porunceşte să-i
îndemne pe preoţi şi credincioşi să se roage pentru sănătatea împărătesei văduve Maria Tereza şi a soţiei
împăratului Iosif (Maria Josepha von Bayern, †1767). Li se reaminteşte apoi să efectueze cu cea mai mare atenţie
32 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
conscripţia solicitată prin circulara din 1 mai, luând aminte îndeosebi la calculul corect al veniturilor preoţilor
(rezultate din terenuri arabile, fânaţuri, contribuţii în natură sau bani de la credincioşi) şi bisericilor.
Copie, redactată în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 12/1765-1772, f. 11r-v.
XII.
31 mai 1767
Conscripţia parohiilor, bisericilor, preoţilor activi (cu menţionarea episcopului de la care primiseră
investirea sau confirmarea în funcţie), a uniţilor în anii 1761 şi 1767 (familii şi credincioşi), a neuniţilor în anul
1767 (familii şi credincioşi) şi a cuantumului scutirilor de dări acordate preoţilor din protopopiatele Turda, Jucu,
Miluani şi Bonţ, efectuată de protopopul Teodor Meheşi.
Original, redactat în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 13/1767, f. 1r-4r. Pe fila 5v apare
următoarea consemnare de arhivă: Conscriptio Districtus Tordensis de anno 1767 31ma Maÿ.
*
4 iunie 1767
Conscripţia parohiilor, preoţilor activi, a uniţilor şi neuniţilor (familii şi credincioşi), a bisericilor, a
terenurilor bisericeşti (numărul intravilanelor şi capacitatea extravilanelor, cu menţionarea contribuţiilor
credincioşilor şi a veniturilor totale obţinute în fiecare parohie), a proprietăţilor şi averilor preoţilor şi a terenurilor
atribuite recent parohiilor din protopopiatele Turda, Jucu, Miluani şi Bonţ, efectuată de protopopul Teodor
Meheşi.
Original, redactat în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 13/1767, f. 6r-12r. Raportul este editat la
Costin Feneşan, Izvoare de demografie istorică. I. Secolul al XVIII-lea. Transilvania, Bucureşti, 1986,
tabelul nr. Xa-d.
XIII.
4 iunie 1767
Scrisoarea protopopului greco-catolic al Dobrei, Gheorghe de Paziş, adresată episcopului Atanasie
Rednic, prin care îl anunţă despre trimiterea conscripţiilor efectuate în conformitate cu circularele din 5 martie şi 1
mai 1767 şi despre situaţia dărilor restante.
Original, redactat în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 22/1797, f. 3r-v. Pe verso apare următoarea
consemnare contemporană de arhivă: „Despre conşcripţii şi despre galbini. Dobrensis.”
XIV.
5 iunie 1767
Circulara episcopului greco-catolic Atanasie Rednic adresată protopopilor, provocată de caracterul
defectuos al rapoartelor primite până atunci în chestiunea conscripţiei solicitate anterior. Modelul formularului
conscripţiei, anexat circularei, detaliază cerinţele formulate prin circulara din 1 mai. Faţă de aceasta, lipsesc
rubricile privitoare la credincioşii neuniţi şi la averile preoţilor uniţi, fiind introdusă în schimb o rubrică nouă,
referitoare la contribuţiile achitate de credincioşii uniţi preoţilor de alte confesiuni.
Copie, redactată în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 12/1765-1772, f. 11v.
Lista documentelor 33
XV.
8 iunie 1767
Conscripţia parohiilor (cu consemnarea distanţelor dintre ele), a preoţilor activi şi supranumerari (cu
menţionarea episcopului de la care primiseră investirea sau, eventual, confirmarea în funcţie), a uniţilor şi
neuniţilor (familii şi credincioşi), a capacităţii şi veniturilor aduse de terenurile ecleziastice aflate în posesia
parohilor uniţi, respectiv a capacităţii şi veniturilor aduse de terenurile supuse contribuţiilor din protopopiatul
Băseşti, efectuată de protopopul Grigore Pop. Autorul raportului menţionează cazurile de confiscare a terenurilor
bisericeşti şi propune mijloacele pe care le consideră potrivite pentru asigurarea subzistenţei clerului.
Original, redactat în limba latină: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 14/1767, f. 1r-4r. Pe fila 4v apare
următoarea consemnare de arhivă: Conscriptio Districtus Illyésfalvensis de anno 1767. 8 Junii.
XVI.
16 iunie 1767
Scrisoarea protopopului greco-catolic de Suatu, Farcaş Timandi, adresată episcopului Atanasie Rednic,
prin care îl anunţă despre trimiterea conscripţiilor efectuate în conformitate cu circularele din 1 mai şi 5 iunie
1767, despre situaţia contribuţiilor şi dărilor restante şi despre nedreptăţile suferite de preoţi.
Original, redactat în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 22/1797, f. 4r-5v. Pe f. 5v apare
următoarea consemnare contemporană de arhivă: „Jucului. Despre galbini şi despre conşcripţii şi
despre alte supărări.”
XVII.
19 iunie 1767
Scrisoarea protopopului greco-catolic al Dobrei, Gheorghe de Paziş, adresată episcopului Atanasie
Rednic, prin care îl anunţă despre incapacitatea de a răspunde noii circulare episcopale din 5 iunie, datorită stării
precare de sănătate şi lipsei unei copii a conscripţiei precedente efectuate, ca urmare a circularei din 1 mai, şi despre
situaţia contribuţiilor şi dărilor restante.
Original, redactat în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 22/1797, f. 1r-v. Pe verso apare următoarea
consemnare contemporană de arhivă: „Dobrensis. Despre galbini şi despre conşcripţii.” Cuvintele şi
fragmentele subliniate sunt redactate în limba latină.
XVIII.
29 iunie 1767
Conscripţia parohiilor, bisericilor, preoţilor (cu menţionarea ierarhului de la care primiseră investirea sau
confirmarea în funcţie), a uniţilor (familii şi credincioşi), a neuniţilor şi credincioşilor de alte confesiuni (familii), a
terenurilor bisericeşti (numărul intravilanelor şi provenienţa sau donatorii lor, respectiv capacitatea extravilanelor),
a contribuţiilor credincioşilor şi a veniturilor bisericeşti totale pentru fiecare parohie, a capacităţii terenurilor
deţinute în proprietate sau în arendă de preoţi şi a veniturilor aduse de acestea, din protopopiatele Iernut şi
Şomfalău (Corneşti), alcătuită de protopopul Nicolae Pop „Beianul”; partea a doua a conscripţiei prezintă
solicitările preoţilor pentru completarea veniturilor proprii (constând îndeosebi din sume de bani), terenurile
pierdute de preoţii uniţi, date despre situaţia materială a preoţilor de alte confesiuni, distanţele dintre localităţi,
cazurile în care se cuvenea suplimentarea numărului preoţilor.
Original, redactat în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 16/1767, f. 1r. Pe verso apare următoarea
consemnare de arhivă: Conscriptio Rodnatensis Districtis de anno 1767.
34 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
XIX.
12 iulie 1767
Scrisoarea protopopului greco-catolic al Făgăraşului, Vasile Barani, adresată episcopului Atanasie
Rednic, referitoare la mai multe probleme: lipsa candidaţilor pentru hirotonie, confiscarea proprietăţilor preoţilor de
către autorităţile militare,respectarea de către preoţii săi a interdicţiei fabricării rachiului, încercarea de a impune
credincioşilor uniţi din Făgăraş obligativitatea respectării sărbătorilor romano-catolice, cazurile a doi preoţi uniţi
care contractaseră o a doua căsătorie, trecerea altuia împreună cu întreaga familie în Ţara Românească şi
menţionarea numelui unei călugăriţe aşezate în Făgăraş după efectuarea ultimei conscripţii a protopopiatului.
Original, redactat în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 10/1767, f. 2r-v.
XX.
14 iulie 1767
Scrisoarea episcopului greco-catolic Atanasie Rednic adresată Guberniului, prin care îşi motivează
întârzierea trimiterii informării solicitate prin ordinul din 27 aprilie şi propune implicarea autorităţilor în acţiunea
de conscriere.
Concept, redactat în limba latină: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 19/1767, f. 1r. Actul a fost integrat
probabil la un moment dat unui alt dosar, după cum o probează litera „B” prezentă în partea lui
superioară.
XXI.
20 iulie 1767
Conscripţia parohiilor, bisericilor, preoţilor (cu menţionarea episcopului de la care primiseră investirea sau
confirmarea în funcţie, sau a locului hirotonirii ori confirmării), a uniţilor (familii şi credincioşi), a terenurilor
bisericeşti (numărul intravilanelor şi capacitatea extravilanelor), a contribuţiilor credincioşilor şi a veniturilor
bisericeşti totale pentru fiecare parohie, a terenurilor deţinute în proprietate sau în arendă de preoţi, din
protopopiatul Nireş, alcătuită de protopopul Pascu Szabó; partea a doua a conscripţiei cuprinde propunerile pentru
completarea veniturilor preoţilor, cazurile de răpire a terenurilor sau veniturilor bisericeşti, cuantumul taxelor
achitate de credincioşii români preoţilor altor confesiuni, distanţele şi eventualele obstacole naturale dintre localităţi,
cazurile în care era necesară suplimentarea numărului preoţilor. Pentru unele localităţi, sunt consemnate date
privitoare la celelalte confesiuni (neunită, reformată şi, într-un singur caz, romano-catolică), referitoare la numărul
credincioşilor, la terenurile ecleziastice şi la veniturile clerului.
Original, redactat în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 20/1767, f. 2v-6r. Pe fila 1r apare o
consemnare de arhivă (Conscriptio archidiaconatus Szasz Nyiresiensis de anno 1767 die 20 julÿ) şi
titulatura destinatarului raportului: Prealuminatului şi preaosfinţitului Domnului Domnului Athanasie
Rednic, din mila lui Dumnezeu şi scaunului apostolicesc vlădicul Făgăraşului şi a toată ţara Ardealului iproci,
mie milostiv arhiereu cu plecată smerenie. La Blaj.
XXII.
24 iulie 1767
Decretul Cancelariei Aulice a Transilvaniei adresat episcopului greco-catolic Atanasie Rednic, prin care
este recunoscută imunitatea tuturor parohilor şi capelanilor greco-catolici care nu aveau alte venituri în afară de
congruă şi nici nu le puteau dobândi; privilegiul se extinde şi la cei care deţinuseră aceste funcţii înainte ca enoriaşii
lor să părăsească unirea.
Copie, redactată în limba latină: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 12/1765-1772, f. 141v. În marginea dreaptă
a textului se află următoarea consemnare contemporană: „Cynosura intuitu immunitatis a
contributione”.
Lista documentelor 35
XXIII.
27 iulie 1767
Conscripţia parohiilor, bisericilor şi veniturilor bisericeşti, preoţilor activi (cu menţionarea ierarhului de la
care primiseră investirea sau confirmarea în funcţie), a terenurilor bisericeşti (cu menţionarea capacităţii
extravilanelor şi a existenţei intravilanelor), a terenurilor deţinute în proprietate sau în arendă de preoţi, a
contribuţiilor credincioşilor şi a veniturilor anuale ale parohilor (cu menţionarea cuantumului veniturilor
suplimentare necesare pentru întreţinerea acestora), a uniţilor şi neuniţilor (familii şi credincioşi), a cazurilor de
preluare a bisericilor de către neuniţi, din protopopiatul Veneţia de Jos, efectuată de protopopul Constantin
Ivanovici; ultima rubrică a conscripţiei, pe lângă distanţele şi obstacolele naturale dintre localităţi, cuprinde şi
informaţii referitoare la preoţii uniţi şi neuniţi, în cazul celor din urmă fiind menţionate şi mijloacele lor de
întreţinere prin contribuţiile credincioşilor. În încheiere, protopopul propune să li se acorde preoţilor venituri
suplimentare în bani, dat fiind că lipseau, în protopopiatul său, alte posibilităţi de asigurare a subzistenţei acestora
(terenuri sau contribuţii ale credincioşilor); înfăţişează, pentru comparaţie, veniturile de care beneficia preotul
luteran din localitatea Şercaia şi consemnează situaţia terenurilor mănăstirilor desfiinţate din protopopiatul său
(Şercăiţa, Bucium, Mărgineni, Berivoi, Vaida-Recea, Netot şi Dejani).
Original, redactat în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 20/1767, f. 8v-14r. Pe fila 14v apare
următoarea consemnare de arhivă: Conscriptio districtus Venecensis de anno 1767 27ma Julÿ.
XXIV.
27 iulie 1767
Circulara episcopului greco-catolic Atanasie Rednic adresată protopopilor, prin care le cere să insereze noi
informaţii în conscripţie: distanţa dintre parohiile aflate la marginea propriului protopopiat şi parohiile cele mai
apropiate din protopopiatul învecinat, venitul anual obţinut de o „gazdă bună” dintr-o parohie unită, valoarea
medie în zloţi a acelui venit cu şi fără osteneala şi cheltuielile necesare obţinerii lui, valoarea medie în zloţi a
venitului bisericesc al preotului din aceeaşi parohie cu şi fără osteneala şi cheltuielile necesare obţinerii lui,
cuantumul veniturilor existente destinate întreţinerii şi dotării bisericilor. Le cere totodată şi trimiterea urgentă a
taxelor restante.
Copie, redactată în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 12/1765-1772, f. 13r.
XXV.
5 august 1767
Scrisoarea protopopului greco-catolic al Veneţiei de Jos, Constantin Ivanovici, adresată episcopului
Atanasie Rednic, în care se vorbeşte despre dificultatea efectuării conscripţiei protopopiatului, greutăţile
întâmpinate de preoţii şi slujitorii bisericeşti şi despre noua biserică ridicată în localitatea Buciumi; cu acelaşi prilej,
este denunţată imoralitatea protopopului Nicolae al Frumoasei, care se făcea vinovat şi de neîndeplinirea
îndatoririlor liturgice.
Original, redactat în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 22/1767, f. 3r-4r.
XXVI.
20 august 1767
Scrisoarea protopopului greco-catolic al Veneţiei de Jos, Constantin Ivanovici, adresată episcopului
Atanasie Rednic, prin care transmite informaţii despre distanţele dintre parohii şi veniturile credincioşilor, preoţilor
şi bisericilor, ca răspuns la circulara ierarhului din 27 iulie, despre dările restante şi despre motivele emigrării
credincioşilor în Ţara Românească.
36 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
Original, redactat în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 22/1767, f. 1r-v. La punctul al doilea există
următoarea consemnare marginală: „şi a treia tot aici să cuprinde”.
XXVII.
28 august 1767
Scrisoarea protopopului greco-catolic al Făgăraşului, Vasile Barani, adresată episcopului Atanasie
Rednic, prin care transmite informaţii despre distanţele dintre parohii şi veniturile credincioşilor, preoţilor şi
bisericilor, ca răspuns la circulara ierarhului din 27 iulie, despre dările restante, despre motivele emigrării
credincioşilor în Ţara Românească şi problema scutirii preoţilor supranumerari; în alte chestiuni (date despre
sacerdoţii de alte confesiuni şi proprietăţile mănăstirilor desfiinţate), protopopul face trimitere la textul conscripţiei
trimise anterior episcopului.
Original, redactat în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 23/1767, f. 1r-2r.
XXVIII.
3 - 30 septembrie 1767
Conscripţia parohiilor (inclusiv a distanţelor dintre localităţi), bisericilor, preoţilor activi în anul 1767 (cu
menţionarea ierarhului de la care primiseră investirea sau confirmarea în funcţie, sau a locului hirotonirii ori
confirmării), a uniţilor şi neuniţilor (numărul familiilor şi credincioşilor în anul 1767), a terenurilor bisericeşti
(intravilane şi extravilane, cu menţionarea capacităţii şi a veniturilor aduse de cele din urmă), a contribuţiilor
credincioşilor şi a veniturilor anuale ale parohiilor (cu menţionarea veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor),
din protopopiatele diecezei Făgăraşului. Cea de-a doua parte a conscripţiei cuprinde propuneri pentru completarea
veniturilor preoţilor, prin: restituirea terenurilor bisericeşti pierdute, acordarea veniturilor percepute de la români de
preoţii altor confesiuni, atribuirea de porţiuni din pământurile săteşti sau din cele ale proprietarilor, scutirea
terenurilor arendate de preoţi. Sunt consemnate şi terenurile sau veniturile acordate, respectiv contribuţiile şi
veniturile percepute de preoţii altor confesiuni sau de cei neuniţi, ca şi obstacolele naturale dintre localităţi şi
cazurile în care se impunea suplimentarea numărului preoţilor. Rubricile privitoare la numărul preoţilor şi al
credincioşilor uniţi în anul 1755, existente în tabelele conscripţiei, au rămas necompletate.
Original, redactat în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 24/1767, 149 f. r-v. Pe coperta
manuscrisului şi pe fila 1r apare titlul: Conscriptio Ecclesiae Fogarasiensis de anno 1767 3 Septembris; un
alt titlu apare pe p. 97, repetat pe p. 241: Conscriptio Ecclesiae Fogarasiensis de anno 1767 30 Septembris.
P. 1-285 conţin textul conscripţiei, urmat de un indice al protopopiatelor (p. 290-291); p. 286-289
conţin doar rubricatura necompletată, iar p. 238-240 şi 292-294 sunt albe; f. 1r, un verso care
succede p. 96 şi ultima filă nu sunt numerotate.
În ediţia noastră, notele de subsol conţin consemnările a căror reproducere în tabelele conscripţiei
ar fi creat dificultăţi tehnice majore, iar numele sau menţiunile însoţite de asterisc, explicate la
început, atenţionează asupra unor intervenţii contemporane asupra textului (cele în cerneală),
respectiv ulterioare (cele în creion). Acestea din urmă aparţin foarte probabil unuia dintre istoricii
care au cercetat manscrisul, iar primele probează o corectură contemporană cu completarea
tabelelor conscripţiei, după cum se poate deduce, spre pildă, din notele 97) şi 99)-102).
XXIX.
18 octombrie 1767
Scrisoarea protopopului greco-catolic al Veneţiei de Jos, Constantin Ivanovici, adresată episcopului
Atanasie Rednic, prin care face cunoscute plângerile preoţilor şi slujitorilor bisericeşti (din localităţile Netot, Iaşi,
Vaida-Recea, Vad, Ohaba, Bucium, Părău, Cuciulata, Hurez, Ileni, Copăcel, Mărgineni, Hârseni, Săsciori),
determinate de confiscarea proprietăţilor şi de abuzurile autorităţilor militare.
Lista documentelor 37
Original, redactat în limba română: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 22/1767, f. 7r-14v. Pe f. 14v se află
următoarea consemnare contemporană de arhivă: „1767”.
XXX.
11 noiembrie 1767
Conscripţia rezumativă a parohiilor greco-catolice din Transilvania, transmisă Guberniului Principatului
de episcopul Atanasie Rednic, cu privire la numărul preoţilor (fiind semnalate cazurile în care se cuvenea
suplimentarea acestui număr sau completarea parohiilor vacante) şi la situaţia materială a bisericilor (veniturile
parohiilor şi mijloacele de completare a acestor venituri, prin restituiri de terenuri, acordări de dijme, cvarte sau alte
contribuţii şi atribuiri de terenuri, fiind menţionat şi numărul intravilanelor necesare). Spre deosebire de varianta
extinsă a conscripţiei (prezentată la numărul anterior), aceasta este structurată nu pe protopopiate, ci în
conformitate cu unităţile administrative ale Principatului (comitate, scaune, districte).
Copie, redactată în limba latină: Biblioteca Academiei Române. Filiala Cluj-Napoca, fond
Manuscrise latineşti, nr. 281, f. 111r-v, 115r-134v (o altă copie, din care lipsesc datele referitoare la
districtul Făgăraş, se găseşte tot aici, la f. 135r-157r; Arhiva Arhiepiscopală şi Capitulară de Alba
Iulia, fond Arhiva Episcopiei. Acte privind alte confesiuni, cutia 1. Acte privind unirea cu Biserica Romei.
1666-1769, dos. nr. 3150, fără paginaţie.
Ediţia noastră se bazează pe copia de la Alba Iulia, confruntată şi completată cu cea de la Cluj:
completările sunt evidenţiate cu caractere italice, iar celelalte diferenţe faţă de copia clujeană sunt
semnalate în notele de subsol.
XXXI.
[1768]
Disertaţie concepută de episcopul greco-catolic Atanasie Rednic, adresată Curţii vieneze, cu privire la
patru chestiuni: instituirea parohiilor, dotarea bisericilor, dotarea clericilor şi imunităţile ecleziastice (Ordinatio
canonica, qua parochiarum catholicarum in regno Hungariae et principatu Transilvaniae erectio et dotatio verbis
ut plurimum legum et jurium concepta exhibetur et declaratur). Disertaţia este însoţită de o anexă care cuprinde
exemple privitoare la situaţia clericilor şi parohiilor greco-catolice şi ale celorlalte confesiuni, cu aspecte precum:
restituirea bisericilor şi a terenurilor ecleziastice ocupate, chestiunea dijmelor şi cvartelor datorate de credincioşii
uniţi ş.a.
Copie, redactată în limba latină: Biblioteca Academiei Române. Filiala Cluj-Napoca, fond
Manuscrise latineşti, nr. 281, f. 157v-162r, 162v-166v; o altă copie, parţială (din care lipsesc sfârşitul
disertaţiei şi anexa acesteia), se găseşte tot aici, la f. 112r-114v.
XXXII.
20 august 1769
Scrisoarea episcopului greco-catolic Atanasie Rednic adresată probabil agentului din Viena, Ioan
Neagoe, în problema alcătuirii unei petiţii destinate Curţii imperiale, cu privire la trei puncte: necesitatea restituirii
terenurilor ecleziastice ocupate, chestiunea dijmelor şi cvartelor şi solicitarea de a se asigura fiecărui preot activ
dotaţia prevăzută de reglementările în vigoare. Este amintit şi numărul preoţilor care beneficiaseră până la acea
dată de ajutoare de câte 12 florini din suma de 10.000 de florini acordată de Curte în anul anterior (691 preoţi).
Concept, redactat în limba latină: Arhivele Naţionale. Direcţia Judeţeană Alba, fond Mitropolia
Română Unită Blaj. Arhiva Generală – acte inventariate, nr. 14/1769, f. 1r-2v. Pe f. 2v apare
următoarea consemnare contemporană de arhivă: „1769. Athanasius”.
DOCUMENTE
I.
Primum
Scholarum pro iuventute in timore Domini et ecclesiastica
disciplina secundum Orientalis Ecclesiae ritum educanda in locis pluribus
cum congrua eaqve necessaria provisione institutio. Haec enim tam
ampla natio paucos admodum habet ministros, qvi ex scientia et
conscientia veram edocti pietate et unionem, eandem in populo
annunciarent et nisi qvis a teneris annis ad pietatem et religionem
informetur, anteqvam vitiorum habitus totum hominem possideat, fieri
non potest, ut perfecte ac sine maximo ac singulari prope modum Dei
a. Conc. Trid., sess. 23 omnipotentis auxilio in disciplina ecclesiastica perseveret. (a) Scholae
de refor., c. 18. hujusmodi, in qvibus iuventus modo praedicto institueretur hucusqve ex
b. Leopoldus imp.,
1701, 19 Mar.
Majestatis Apostolicae clementia solum Balasfalvae et jam Albae
c. 23, qvaest. 1. Qvid Carolinae a pie defuncto fundatae habentur; pro qvibus tamen erigendis
culpatus; apud S. et a principio susceptae Unionis felicissimae rememorationis Leopoldus
Antoninus, part. 2, tit. imperator Albam Carolinam, Fagaras et Háczeg designaverat. (b) Qvam
12, cap. 4, § 2. De piisimam ipsius intentionem defunctus episcopus ad opus aliqvod
poenis haeret.
d. Trid., sess. 25 de
deducere intendens, deficientibus occasione schismaticae confusionis ad
refor., c. 20. Benedictus Remete et Algyogy in comitatu Albensi sitis et aliis in districtu Fagaras
XIV, in Synod. Diec., l. monasteriis pro eorum in Sacra Unione protectione seculare brachium se
5, c. 11, § 3 et l. 9, c. 7. habere inposse intelligens, agente ut plurimum excelsa in rebus
e. Corp. Jur. Hung., Valachicis tunc iidem habita Aulica Commissione consenserat, ut
1548, art. 12, 1550, art.
19, in libro Cynosura Jur.
praedicta monasteria edicto ecclesiastico-politico (nec enim absqve
Hung. Iaurini tit. Ecclesia. utriusqve authoritate simul concurrente illa de jure cassari poterant, (c))
f. Episcopus Aaron ad reducerentur, ea tamen expressa conditione, ut ad mentem sacrorum
Ex. Aul. Commisionis canonum (d) et legum politicarum (e) bona illorum monasteriorum
in rebus Valachicis vicinis Albae Carolinae et Fagarasini instituendis scholis aplicarentur; res
deputatae praesidem,
1762, 30 Jun. et praeses
haec utrinqve conclusa fuerat, (f) nec virtute Decreti Ferdinandei (g)
dictae Commissionis ad bona illa jam semel scholis applicata, ab distrahenda credebantur; ast
episcopum, 1762, 12 dum comitatenses officiales decretum excelsae Aulicae Commissionis
Jul. executioni mandarent, mox domini locorum possessores notabilius ad
g. Ferdin. I, 1560. Remete et Algyogy bona dictorum monasteriorum sola sacra supellectile
ecclesiae relicta propria authoritate invaserunt et occuparunt; qvae bona
utpote ecclesiastica accedente Majestatis Apostolicae assensu ad maxime
necessariam scholarum institutionem prorsus oportune aplicari possent.
Secundum
Ea cleri uniti a tributis, caeterisqve secularibus exactionibus et
oneribus effectiva in omnibus ecclesiastica immunitas, qva Latini ritus
clerus perfrui et gaudere dignoscitur. Clerus enim catholicus, qvi humani
generis custos, sacramentorum dispensator et pro populo deprecator a
a. S. Stephanus rex Deo constitutus est, (a) ut divinis suoqve pastorali muneri juxta
Hung., l. 1, cap. 3. vocationis rationem commodius incumbere valeat, certas qvoad
b. Clemens VII, 1526,
26 Mart., apud Allatium
propriam personam, ecclesiam et res ecclesiasticas vi sacrum canonum et
Documente 39
de aetate et interstitiis per principum terrenorum indulta ac privilegia obtinuit immunitates; (b)
ordinum. Leopoldus qvoad personam qvidem clerus Latini ritus in Transylvania de bonis sive
imperator, 1699, 16
Febr. patrimonialibus, sive acqvisitis, si parochiales ipsius redditus 200 Rh. flor.
Majestas Apostolica, summam non excedant, ab omni onere contributionis aliisqve
1746, 11 april. exactionibus immunis esse declaratur, (c) nec novus ipsi sine supremo
c. Majestas Apostolica, principis terreni praecepto ab ullo imponi potest census, (d) ecclesiae
1755, 21a Januarÿ. enim conditionem deteriorem facere non licet; (e) si vero qvoad hoc a
d. Conc. Later. 3, c. 7,
apud Card. Laurea tit. qvopiam vexetur aut gravetur, in integrum per leges canoni/1v/cas
census num. 11. restituendus decernitur, (f) ipse vero injurians tum secundum leges
S. Antoninus, part. 3, canonicas, (g) tum secundum civiles in triplum convincendus, (h) poena
tit. 12, c. 4. violentiae judicandus venit. (i) Clerus autem Graeci ritus unitus utut et
e. De in integrum ipse catholicus (k) et per sacres canones et diploma Unionis ab omnibus,
restit., c. 1 reqvisivit,
apud Card. Laurea tit. 42. ut Latini ritus clerus effective immunis esse decernatur. (l) Et in defectu
Ecclesia laesa restituenda in fundorum ecclesiasticorum sui immunitatem per Directivam
integrum. Commissionem ad agrum 9 cubulorum et pratum 5 curruum capacitatem
f. Syn. Buden., c. 60, in prius restrictam a Majestate Apostolica elevatam obtinuerit, non qvidem
Concil. Hung. auth. ut clerus Latini ritus ad 200 scilicet rf. redditus, sed cum qvadam
Peterfi e S.J.
g. Hon. 3, ex Cirone tit. discrimine ad agrum 20 cubulorum et pratum 15 curruum capacitatem
de censibus, c. 3 et est (m) a decimis vero aliisqve oneribus de terris non ecclesiasticis velut
super hoc lex imperialis, Latinus clerus in immunitate protegendus declaratus fuerit (n) et multi e
apud Card. Laurea tit. 48. clero a suscepta primum in principatu Unione ad haec usqve tempora
Ecclesiasticorum et prorsus immunes extiterint; post novum nihilominus contributionis
Ecclesiae servientium
immunitas. systema et immunitatis a clero Latini ritus factum discrimen, in multis
h. Corp. Jur. Hung., locis, ut freqventes ipsius instantiae exhibent jam sub uno, jam sub alio
1760, art. 6. praetextu, ipsius apud suas in provincia instantias porrectae preces
i. Corp. Jur. Hung., exhibent, se contributione gravatum experitur et qvidem illam a
1647, art. 78. Majestatem Apostolica supra sub m clementissimi elevatam
k. Diaeta Principatus
Transylvaniae 1744, art. immunitatem, jam ad duas calcaturas, (o) jam ad decem simul acceptos
6. sacerdotes (qvae expositio et restrictam a Directiva Commissione
l. Clemens 7, 1526 26 immunitatem amplius restringit) referendam esse audit; (p) pro vineis
Martÿ, apud Allatium de autem etsi nec terras arabiles, nec prata ulla habeat, contribuere jubetur;
aetate et interstitÿs ordinum. imo nonnulli e clero hoc utut a supremo principatus dicasterio pro
Leopoldus, 1699, 16
Februarÿ. Majestas immunibus habeantur, per subordinatos tamen rei tributariae officiales
Apostolica, 1746, 11 cum caeteris contribuentibus in tabulis annotantur, et semel impositam
april. taxam solvere coguntur, (q) qvi ut sui ab ejusmodi indebita taxa
m. Majestas Apostolica, relaxationem obtineant, varias excursiones, fatigia et expensas, ipsam
1759, 15 Junÿ. solicitatam taxam per saepe superantes absqve ulla damnorum
n. Majestas Apostolica,
1746, 15 Aprilis. recompensatione facere adiguntur. Alÿ rursus, ut divinis et suae vocationi
o. Ex. Reg. in liberius et fructuosius incumbant, malunt ejusmodi taxam solvere, qvam
Transylvania inanes expensas facere et praedicta incommoda sustinere.
Gubernium ad sedem His facilis et juri valde congruens obviandi modus hic esse
Szász Város, 1763, 9 videretur, si clerus unitus velut eadem qvoad privilegiam omnibus cum
Septembris.
p. Commissarÿ I. clero Latini ritus gaudet immunitate, ita effective eandem cum eodem
Comitatus Kolos in clero sine omni discrimine experiretur immunitatem et rursus hujus
Transylvania, 1764, 13 eandem audire mereretur declarationem, cum enim aeqvalis ille cleri
Maÿ. Graeci ritus catholici cum Latino clero juris favor et immunitas tum
q. Ex. Reg. Gub. ad ecclesiasticis tum politicis, ut superius ostensum est immitatur privilegÿs
Sedem Szász Város,
1763, 9 Septembris. adeoqve fundamentalibus principatus constitutionibus seu articulis
r. Diaeta Principatus confirmetur et roboretur, (r) nec absqve ejusmodi juris adminiculis hanc
Transylvaniae 1744, art. cleri Graeci ritus catholici immunitatem, prae cleri Latini ritus
6 et 7. immunitate iminutam vel iminuendam esse intelligi debere crederem; ne
40 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
/2r/ Tertium
Ecclesiarum unitarum turbulentis vel maxime temporibus
violente occupatarum unitis facta restitutio. Nil enim ad tollendam
discordiarum ansam et fovendam in illa provincia pacem exoptatius et
convenientius evenire posse, qvam religioni catholicae, qvae in hoc regno
apostolico dominans esse dignoscitur, prae aliis et cumprimis prae non
unita religione, qvae solum tolerans est, (a) suum jus et religionis
a. Majestas Apostolica,
1760, 21 Martÿ. liberrimum plane relinqvere exercitium, nec in ullo ecclesiasticam ipsius
Approb. Const., part. 3, laedere immunitatem, (b) ut sic episcopi et alÿ eorundem vicarÿ libere
tit. 52, art. unico, § 3 et ubiqve admissi suum cum omni facultate et jurisdictione ecclesiastica
tit. 53, art. unico. exercere valeant officium; qvemadmodum enim omnium caeterorum
b. Diaeta Principatus regnicolarum jura, privilegia ac libertates inviolatae conservantur, ita et
Transylvaniae 1744, art.
7. Ecclesiae jura, libertates, immunitates et privilegia observare conveniret;
c. Corp. Jur. Hung., (c) propterea dicitur suum cuiqve jus reddendum esse (d) non uniti
1557, art. 10 et Diaeta autem per violentum usum templorum occupationem gravem omnino
Principatus catholicis Graeci ritus intulisse videntur injuriam; uniti enim in suo jure
Transylvaniae 1744, art. tam circa sacra, qvam profana regno tenus a Majestate Apostolica jam
6.
d. Decret. Trip., in prius clementissime confirmati erant (e) et rursus Ecclesiae ante tempus
prolog. tit. 5. disturbÿ per commissarios ecclesiastico-politicos pro unitis declaratae et
e. Diaeta Principatus conscriptae fuerant. Liberum qvoqve religionis exercitium per eandem
Transylvaniae 1744, art. ecclesiarum ademptionem unitis multum circumscriptum esse
6. deprehenditur; non enim episcopus suam ut debet ecclesias regendi (f)
f. S. Stephanus rex
Hung., l. 2, c. 2. eas catholicis parochis conferendi (g) desolatis prospiciendi (h) libere
g. S. Stephanus rex exercere potest jurisdictionem. Nec primarium suum per sacras
Hung., l. 2, c. 2. functiones, qvae hunc populum maxime de auditionem disponunt et
Ferd. I, 1560. alliciunt in locis ubi ecclesiae non unitis cesserunt adimplere potest; cum
h. S. Ladislaus, l. 1, c. 8. enim ibidem consecratas non habeat ecclesias, nec pontificales de jure
1 Sfârşitul frazei este ilizibil, datorită deteriorării originalului.
Documente 41
Qvartum
Fundorum et qvorumcunqve beneficiorum ecclesiasticorum vel
a. Leopoldus, 1699, 17 imprimis proxime praeteritis turbulentis temporibus violente ereptorum
Febr. et Majestas unitis facta restitutio. Decet enim ut, qvi cum Sancta Romana Ecclesia in
Apostolica, 1746, 11 fidei unitate conjuncti sunt, in juris qvoqve divini et humani favore cum
Aprilis. ejusdem Sanctae Ecclesiae filiis aeqve reddantur participes, (a) imo ad
b. Corp. Juris Hung., liberum religionis cumprimis dominantis exercitium et zeli regis
1557, art. 10.
c. S. Ladislaus, l. 1, c. apostolici clarius argumentum et majorem gloriam pertinere videtur, ut in
24 et anno 1498, art. 55. locis, in qvibus populus catholicus his temporibus a fide defecit, prius
Ferd. I, 1560 et plura pro ejusdem ad fidei unitatem reductione catholici in fundis suis aeqve
similia in Libello de catholicis residentes, protegantur et teneantur operarÿ, qvam non uniti
praerogativis Cleri ministri in ejusdem populi perditionem tolerentur. Catholici enim
Hung., authore
Szőrényi episcopo missionarÿ fundis ecclesiasticis in locis similibus destituti locum diutius
Dulcinensi. morandi non habentes non modo suo praedicandi muneri commode
d. B. Korda e Tabula incumbere non valent, qvod ad religionis catholicae libertatem plane
Comitatus Kolos in necessarium esset, (b) verum nec in brevi qvidem transitu hospitium a
Transylvania Continua,
42 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
1764, 22 Martÿ. non unitis persaepe acqvirere possunt; non uniti vero nullam de suis
e. Ferdin. I, 1560. violentiis solventes poenalitatem, porro confirmari poterunt, ut
f. Leopoldus, 1699, 16
Febr. recurrente adhuc simili sibi aeqve favente occasione unitis rursus easdem,
Majestas Apostolica, si non majores inferant injurias. Domini demum terrestres exiguum
1743, 9 Septembris. Ecclesiam Dei augendi habentes zelum et vel maxime acatholici
Diaeta Principatus ecclesiasticis occupandis inhiantes, ut fundos ecclesiasticos, qvos
Transylvaniae 1744, art. hucusqve se de jure nec praescribere posse noverant (c) suo dominio
6 et 7.
g. Majestas Apostolica, agregent, per indultam non unitis tolerantiam ad eorundem dominium se
1752, 8 Mai et 1757, 8 posse venire sperantes (d) facile non solum populi in suis dominiis
Mai et 3 Septembris. existentis defectionem sustinebunt, verum et in catholici ministri
h. Ex. Commissio amotionem laborare aut se saltem conniventur habere poterunt; hos vero
Aulica in rebus duos non unitorum et dominorum terrestrium conatus in totius unionis
Valachicis deputata,
1761, 18 Julÿ. eversionem tendere per se satis clarum est.
i. S. Stephanus, l. 2, c. 2. Horum fundorum restitutio oportune fieri posset, si variatis jam
Ferd. I, 1560. Majestas circumstantiis et reddita tantisper huic Ecclesiae pace Majestatis
Apostolica, 1757, 3 Apostolica illam dominis terrestribus fundos unitorum in casu populi et
Septembris. Approb. parochi a religione deficientis apprehendendi concessam facultatem
Const., part.1, tit. 5, art.
1. virtute Decreti Ferdinandei (e) revocaret et cassaret, et hos fundos de
k. Cod., l. 1, tit. 3 et benigno Unionis diplomate et legibus regni fundamentalibus ad unitos
auth. Col. 9, tit. 6 seu parochos pertinentes, (f) qvosqve Eadem Majestatis iteratis vicibus unitis
Novel. 123, c. 31. restituendos demandaverat (g) et Excelsa Aulica Commissio occasione
Glossa tituli 15, prolog. dismembrationis ecclesiarum pro casu reversionis populi unitis
Decreti Tripart.
Approb. Const., part. 1, reincorporandos promiserat, (h) exigente jam libero religionis catholicae
tit. 5, cap. 1. ibidem dominantis exercitio unitis sacerdotibus, qvorum fuerant, si ipsi
l. De causa possessionis viverent, si vero non viverent, episcopo loci ordinario ad mentem l. (i)
et proprietatis, c. cum restui demandaret; imo ut ejecti e similibus locis uniti parochi ibidem
semper, apud Card. facilius retineri valerent; posset insuper populus ad contractum, qvem
Laurea tit. spoliare, num.
21. sub initium assumptionis sui parochi cum /3r/ eodem inierat ad
m. De in integrum implendum adigi aut ad positum in eodem contractu vinculum
restitutione, cap. 1. solvendum, virtute art. 12 1646 parag. ubi autem hactenus auditores
Reqvisivit, apud Card. evangelici non solvissent; contractus enim de lege naturae servandus est.
Laurea tit. 42. Ecclesiae Et qvoniam delicta publica, qvalia fuere et non unitorum proxime
restituenda num. 2.
n. Decr. Trip. Jur. praeteritis annis patrata, publica authoritate puniri solent (k) et spoliati
Hung., tit. 126 1ae. secundum juris dispositionem ante omnia exclusis omnibus juridicis
o. Cod., l. 1, tit. 3, § 3. remediis in integrum restitui decernuntur; (l) ecclesia insuper jure minoris
Siqvis in hoc genus. gaudet, ut semper servetur illaesa, (m) minorennes autem per suos
Gloss. tit. 15 prolog. tutores ab aliorum impetitione defendi conveniat; (n) justum foret, si hic
Decreti Tripartiti.
Approb. Const., part. 1, qvoqve clerus in tantum afflictus oppressus et omnibus jam fere
tit. 5, art. 2 et art. 1 exhaustus, per provinciae rectores ab officio nobili in integrum
final. Decr. Math., art. restitueretur, (o) de qvo et Majestatis Apostolicae iterata extant mandata
18 et Ulad., art. 56. (p) qvi tandem ad sua repositus et libertati religionis restitutus muneri
p. Majestas Apostolica, discendi et docendi, populiqve a fide deficientis conversioni commodius
1749, 14 Mart. et 1757,
21 Maÿ, 1758, 7 et fructuosius incumbere valeat.
Septembris. Est praeterea ecclesiasticum qvoddam Albae Carolinae
q. S. Antoninus, in beneficiolum qvarta scilicet decimalis, qvae ad legem Episcopatus
Summa Theologiae, diecaesanam de jure pertinere dignoscitur, (q) per qvam legem hic Graeci
par. 3. ritus catholicus Episcopatus ab omni prorsus Latini Transylvaniensis
r. Innocentius 11 [13]
pont., 1721, 15 Kal. episcopi jurisdictione exemptus esse declaratur; (r) hanc qvartam populus
Junÿ. Graeci ritus Carolinensis schismati adhuc addictus ministro acatholico
s. S. Carolus praestare cogebatur, Unione vero suscepta eandem Latinus parochus ab
Borromeus actor. suor., ipso accipit; cum autem qvilibet auditor suo parocho et decimam (s) et
par. 1, Conc. provinc. 4,
Documente 43
De Parochis. qvartam (t) catholici catholicis (u) praestare teneantur; nostri vero
Corp. Jur. Hung., 1647, catholici sint; (x) ideo justum plane videretur, ut illi Carolinenses Graeci
art. 12.
t. Corp. Jur. Hung., ritus catholici auditores suo parocho qvartam illam decimalem
1575, art. 11 et 12. praestarent.
Ulad. 3, art. 50.
u. Leopoldus, 1699, 16
Febr. Majestas
Apostolica, 1746, 11
Aprilis.
x. Diaeta Principatus
Transylvaniae 1744, art.
6.
Qvintum
Ut populus, qvi ab Unione praeteritis disturbiorum temporibus
scandalose recesserat, si ad eandem rursus redire non compelleretur,
saltem in causis ecclesiasticis suam ab unito episcopo haberet
dependentiam. Fidei enim catholicae in regno hoc apostolico dominanti
maxime proprium esse videretur, ejusmodi habere praelatos et
evangelicos missionarios, qvi ubiqve Evangelium libere annunciando,
suum cum omni facultate et ecclesiastica jurisdictione exercere valerent
a. Corp. Jur. Hung.,
officium, (a) nec qvisqvam contra pios ipsorum conatus vel minimum
1557, art. 10. moliri auderet, imo liberi ubiqve ad docendum admissi etiam
b. Corp. Jur. Hung., defenderentur; (b) qvod religionis exercitium primarium est regiae
1550, art. 16. dignitatis symbolum et augusti, apostoliciqve nominis gloria et
c. S. Stephanus, l. 1, c. 2 argumentum (c) patriae bonum discordiarum scilicet sublatio, adeoqve
et 3.
d. Diaeta Principatus
pax et tranqvillitas. (d) Huic vero religionis catholicae bono non uniti
Transylvaniae 1744, art. praeterito schismaticae tumultuationis tempore maxime adversari sunt et
7. adhucdum eos tunc conceptum unitis nocendi animum fovere credibile
est; postqvam enim ipsi unitos odio religionis gravissimis prius in rebus
ad ipsos pertinentibus, tum nonnullos et in corpore affecissent injuriis,
edocti Saxones deletis qvondam suis catholicis ministris Lutheri
doctrinae longe facilius adhaesisse, beneficiaqve ecclesiastica tutius et
securius deinceps possidere potuisse; mox et ipsi unitos in provincia
penitus extingvere proposuisse auditi sunt, qvod perversum /3v/ suum
unitos tollendi consilium, etsi nunc Dei optimi misericordia et Majestatis
Apostolicae clementia in opus deducere jam non valeant, idem tamen
ipsos nunc qvoqve retinere vel inde colligi potest; qvia metus pure
servilis, qvem ipsi tunc subintrante militia conceperant, opus qvidem
prohibet, ast affectum variare non solet; hinc et nunc faedissimos contra
Sanctam Romanam Ecclesiam et unitos a qvodam Maximo
Peloponesensi monacho et Nilo Thesalonicensi episcopo compositos e
Valachia in provinciam illatos in populo vulgari et legi sustinent libros,
ministros in calumniis contra catholicam ritus utriusqve religionem in
populo disseminandis versutissimos in discriminatim ordinant et ad
parochias disponunt, qvorum nonnulli et sacras qvasdam functiones,
qvae acatholicis sacerdotibus populo catholico ministrantur, secundo
unitis ad ipsos deficientibus (qvod nec non unitorum Ecclesiam
hucusqve docere cognovi) in odium unitorum subinde ministrant;
deniqve rudis populi, qvi privatis suis affectibus et perversis qvibusdam
contra Sanctam Romanam Ecclesiam et unitos ut plurimum ducitur
praejudiciis, genium per omnia seqvuntur, qvo facile evenire potest, ut
novam ex variis populi affectibus et superstitionibus conflatam subinde
condant religionem, qvod in regno apostolico qvam periculosum sit, ipse
44 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
Sextum
Ut parochis Graeci ritus catholicis pro congrua et necessaria
ipsorum subsistentia interni et externi fundi, ubi his carerent, benigne
exciderentur, ubi autem hoc fieri non posset, ad exemplum parochorum
ritus Latini capetiae et alia portionem canonicam substituentia ipsis
ordinarentur. Hic enim clerus Graeci ritus catholicus, ubi omni prorsus
canonica portione destituitur, multas nimium suscipere cogitur curas et
solicitudines, qvo suae Dumuj, qvam ob statum conjugalem valde
Documente 45
II.
III.
IV.
V.
/1r/ Humile projectum circa congruam cleri Graeci ritus catholici Transylvanici sustentationem in conformitate
regiae resolutionis, qvae hic seqvitur, anno 1766 concinnatum
A.
Sacratissimae Caesareae etc. qvod ad cleri sustentationem attinet, Sacratissimae Suae
Majestatis ea benignissima mens est, ut eodem prorsus modo de illa prospiciatur qvem circa
intertenimentum cleri catholici Latini ritus jam antea praescribere visum, conseqventer de
subministratione sufficientium fundorum, unde competens clero huic subministrari sustentatio
qveat, deliberetur. Cum Regio itaque Gubernio praelibatus Dominus Episcopus mutuam circa
hoc objectum inibit deliberationem, nec non qvid congruae sustentationis nomine pro qvolibet
clericorum annue determinandum sit, communicatis consiliis, ponderabunt ac de concertata
dispositione informationem submittent. Datum Viennae Austriae 20 Junÿ 1765.
Gabriel Comes de Betlen
Volphgangus Cserei
§ 1mus
Si generatim qvoad sufficientem sustentationem ejusque
A. Rom. 10. 12
Leopoldus imper., provisionem eadem cleri Graeci ritus catholici, qvae Latini, haberetur
1699, 16 Febr. ratio, nec ulla unius ab altero fieret distinctio prout leges et privilegia id
Majestas Apostolica fel. expresse exigunt A. adeoqve
reg., 1745, 9 Septembris
et 1763, 20ma Junÿ. § 2dus
Si in ordinanda pro dicto clero Graeco sufficienti provisione
terrae arabiles, prata et vineae, ubi hae haberentur, ac alius qviscunqve
stabilis proventus, beneficium et aliae obventiones parochiales in
considerationem assumerentur et in congruam ipsius cleri
sustentationem applicarentur; ita qvidem, ut proventus ejusdem ex
ejusmodi provisione proveniens ad summam 200 Rh. flor. exurgens
titulo portionis canonicae acceptaretur. Qvemadmodum reditus cleri
Latini in eadem summa juxta regiam anni 1767 [!] 21ma Ianuarÿ
resolutionem, cujus solius favore usqve hodie gaudet, acceptatur, quae
regia resolutio secundum novam Majestatis Apostolicae resolutionem
per terminos: eodem prorsus /1v/ modo de illa prospiciatur, qvem circa
intertenimentum cleri catholici Latini ritus jam antea praescribere visum
expressam, Graeco qvoqve clero aeqve suffragatur. Et rursus
indeterminanda pro qvolibet clericorum qvalicunqve portione idem
prorsus observaretur qvod in simili cum clero Latino observatur, prout
citata sub A uberius ostendunt; qvamqvam si status conjugalis
Graecorum sacerdotum et proles eorundem attendantur, qvas Sancta
Mater Ecclesia tanqvam legitimas agnoscit et admittit, projectata hic
portio, imo et major pro clero Graeco tanqvam pluribus necessitatibus
obnoxio jure potiori, qvam pro Latino ordinari posset.
§ 3tius
Si in fundorum ad cleri Graeci sustentationem sufficientium
assignatione, ubi tales reperirentur, ex fundis colonorum vel in horum
defectu ex fundis dominorum possessorum nulla reluctantium habita
ratione (si fors hanc qvispiam facere observaretur) sed attento solum
regiarum ordinationum vigore pro dicto clero Graeco fundi sufficientes
48 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
§ 4mo
Si in locis ubi fundi nulli habentur, ne clerus Graecus sufficienti
sustentatione, qvam Regia Majestatis ordinandam demandat, prorsus
careat, capeciae et alia qvaecunqve titulo congruae sustentationis
praestari possent, eidem clero ad normam cleri Latini ea iisdem
considerationibus legis nempe, consvetudinis et gratitudinis
D. Majestas Apostolica assignarentur et ordinarentur, qvod et regiae ordinationes jubent. D.
fel. reg., 1743, 9 Qvamqvam juxta benignam 1743 9 Septembris Majestatis
Septembris, § 1mo. Apostolicae resolutionem § 1mo, ubi fundi sufficientes suppetunt, nihil
de capeciis assignari potest et si nationis Valachicae egestatis conditio,
qvae longe major est, qvam caeterarum in Transylvania nationum ac
insolita hujusmodi pensiones ab eadem exigendi consvetudo
considerentur, dictae capeciae etc. velut novum onus in similibus locis
nec assignari deberent, ne contra juris regulam, qvae apud S. Antonin.
part. 1. tit. 20. De regulis juris § 62 habetur, odia adversus Graecos
sacerdotes ampliandi et favores restringendi ulli detur major occasio.
§ 5tus
Si consideratis juxta § 2dum hujus Projecti gravioribus cleri Graeci
necessitatibus et habita insuper ratione provisionis, qvae Latino clero
conceditur qva et Graecus clerus juxta praemissa gaudere debere /2v/
dignoscitur, qvartam decimarum et alios qvoscunqve stabiles proventus
et beneficia, qvae parochiani Latini de lege suo parocho, titulo solius
spiritualis servitii praestare solent, Graeci catholici parochiani suis
E. S. Carolus parochis non alienis ministris solverent, prout leges et regiae
Borromeus a[ctorum] ordinationes id ipsam sentiunt. E.
suorum, p. 1mae, Conc.
Provinc. 4to, de Paroch., § 6tus
in Corp. Jur. Hung., Si rursus titulo provisionis pro clero Graeco vel imprimis, qvi in
1647, art. 1 et 1575, art.
11 et 12. scholis educatus et eminentiori supra caeteros scientia praeditus est, ex
Vladislaus. 3 rex, art. decimis, qvas natio Valachica in terra vel maxime regia praestare
30. consvevit, stabilia qvaedam beneficia fundarentur et erigerentur, prout
Leopoldus imp., 1699, cum Latinis et aliis religionibus, ubi fieri poterat, factum esse videtur;
5 Septembris. cum aliunde et Status Catholici Transylvanici 1759 27 Septembris § 7
inprotocollata conclusionis ea opinio fuerit et nisi hoc fiat, literati
ejusmodi parochi in clero Graeco vix haberi poterunt; cum similes
clerici in scholis educati et doctrinae magis dediti laboriosum vitae
Documente 49
§ 7mus
Si interim donec a Majestate Apostolica qvoad sufficientium
fundorum subministrationem et alicujus portionis pro qvolibet clerico
determinationem benigna supervenerit applacidatio et confirmatio, cleri
Graeci qviscunqve proventus usqve ad summam 200 Rh. flor. titulo
congruae sustentationis, ut § 2do projectatum est, acceptarentur; cum
enim Majestas Apostolica illam prorsus provisionem clero Graeco
ordinandam, positive decreverit, qva clerus Latinus /3r/ jam gaudet,
nulla difficultas amplius superesse videtur, ob qvam clerus Graecus
benignissima illa Majestatis Apostolicae clementer jam sibi concessa
gratia effective frui adhuc non posset.
Si autem non eadem cleri Graeci et Latini qvoad sustentationem habebitur ratio, sed et
deinceps eodem modo, uti ad praesens per provinciam tractabitur, seqventia potissimum cleri
Graeci juribus et privilegiis praejudicia evenire necesse est, qvae hucusqve evenisse praxis
ostendit.
1mum
Jurium, privilegiorum et gratiarum, qvae hucusqve clero Graeco
clementissime concessae sunt, nimium restricta interpretatio. Majestas
enim Apostolica felix regnans ad humillimam archi-diaconi
Naszodiensis ex Transylvania supplicationem 1759 15ta Junij,
provisionem ex agris 9 cubulos capacibus et foenetis 7 currus
proferentibus ad 20 cubulorum agrorum et 15 curruum foenetorum
capacitatem elevaverat. In provincia autem clementissimam illam
Majestatis Apostolicae provisionem bifariam in duabus scilicet calcaturis
et pro omnibus collective sumptis cujusvis pagi sacerdotibus (ut ut
F. Investig. comissar. Eadem Majestatis nihil distinxerit) interpretantur et intelligunt. F.
ad In. Comitatus Kolos Qvamqvam leges tum canonicae, tum civiles soli conditori suam
exmiss., 1764, 13 Maj.
G. Libr. 1 Decret., tit. interpretandi legem facultatem tribuant, inferioribus vero omnem
2, c. 1, 4, Cod., lib. 1, penitus mandata suorum superiorum interpretandi licentiam denegent
tit. 14, de Leg., § Si imp. et ea solum recitare demandent. G. Et dato qvod aliqvod ea
et rursus, ibidem, § interpretandi jus haberent, attamen illo /3v/ non aliter uti possent, nisi
Non dubium. secundum juris regulam hic § 4 citatam: odia restringi et favores
S. Basil. in Canonica
epistola 160 ad convenit ampliori.
Diodorum, § 3 . tio Huic praejudicio mederi posset, si generale per provinciam
daretur mandatum, ut jura et privilegia clero Graeco et Latino hucusqve
concessa et hic superius per extensum notatam novam pro clero
Graeco datam Majestatis Apostolicae resolutionem aeqvaliter
interpretentur et aeqvaliter utiqve clero favores effective impertirentur.
2dum
Valde contracta, insufficiens et in nonnullis locis plane nulla in
cleri Graeci sustentationem cedens provisio; cum enim in agris solum
10 cubulis capacibus cleri Graeci annuam portionem per provinciam
intelligant et hanc qvidem per omnes cujusvis pagi simul sumptos
sacerdotes dividant, ut supra ad F., in locis, ubi juxta benignam de anno
1757 20ma Decembris Majestatis Apostolicae applacidationem 7
fungentes sacerdotes ordinati sunt, uti in Szelistya et Rasinar uni
sacerdoti nec duo cubuli titulo annuae sustentationis obvenient; et
50 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
3tium
Nimia cleri Graeci a divinis et sua obligatione, qvam erga
parochianos habet, distractio. Cum enim clerus utriusqve ritus, ubi, in
sua immunitate laeditur, suorum privilegiorum et jurium
manutentionem et protectionem apud debitas instantias sollicitare
teneatur. H. Idqve non sine variis apud varios cursitationibus, magnis
H. Synod. Buden. in
Hung., cap. 3, in Corp. sumptibus et fatigiis cum Excelsi qvoqve Regii Gubernii longiori
Hung., art. 21, 1305. molestia facere cogitur, ex qva ipsius distractione illud qvoqve
necessario provenit, ut nec ipse se in necessariorum scientiae
perficiendi, nec animas sibi concreditas sufficienter docendi tempus
habent, episcopum item suum et ipsi assistentes apostolicos
missionarios a promovenda sacra unione, qvod primum ipsorum munus
et finis fundationis est, maxime distrahat.
Huic pariter congrua medela adhiberi posset si /4v/ rursus
benigna Majestatis Apostolicae rescripta in puncto sustentationis cleri
catholici hucusqve emanata in suo vigore effective per provinciam
observarentur.
VI.
Ca înălţatei împărăteasei doamnei noastre despre numărul uniţilor noştri să-i dăm precum
ne-au poruncit cuvioasă informaţie şi iarăşi să putem cu temei unde ar fi lipsă plânsorile noastre a
le arăta, după formulă care aici ţi să trimite, isprăvind ceale poruncite despre bani sfintei
mănăstiri, îndată vei face conşcripţia eparhii frăţii tale şi ni-o vei trimite, lângă care şi despre
aceasta ne vei înştiinţa. 1. Preoţii carii au avut ceva supărări sau nevoi în faţa sa despre besearică
sau despre zeastrele besearicii, ce dreptăţi au pentru sine, cercat-au cu iale stăpâniia cea din afară,
când şi ce folos sau răspuns pe instanţie au dobândit. 2. De să găsăsc la o besearică doao sau trei
funduşuri besericeşti din lăuntru sau din afară ca la alte gazde mai de frunte din acel loc, ce
dreptăţi au preoţii locului pe acele funduşuri şi de la cine, şi [dacă] nu au şi ar putea a-şi face mai
ales cu deputatuşii carii oarecând unele ca acestea însămna, să-şi facă. 3. Unde să află în mai multe
sate, aproape de cine, atâţia uniţi fără de besearică, cât într-un sat fiind s-au obicinuit a avea
besearică, de li s-ar da vro besearică de la neuniţi dintru aceale sate, la care le-ar fi mai îndemănă a
umbla. Cu acest prilej îţi trimit şi inştrucţiia despre cei ce vin la preoţie, după care aici
exeminatorii le cearcă dreptăţile lor, ca şi frăţiia ta, lângă ceale ce s-au poruncit până acum în traba
lor, şi aceastea având diiacii desăvărşit isprăviţi să-i trimiţi la preoţie. Fii blagoslovit. Blaj, 5 martie
1767.
Al frăţii [tale], umilit în Hristos slugă.
Documente 51
/7r/
Varmeghia, Oraş, Besearică Preoţi Poporeani Neuniţi Preoţi scutiţi Preoţi dejduitori
scaunul sat fungenşi uniţi
1761 1767 1767
numele
hirotoniţi
blagosloviţi
găleate
de sămăn.
fân cară
vie veadre
găleate
de sămăn.
fân cară
vie veadre
gazde
suflete
gazde
suflete
gazde
suflete
Bălgrad, Sibiu nu are bes. P. de de la
Ion la N.
N. P.
In. Aar.
Cl.
VII.
Districtul Besea- Preoţii scutiţi Hirotoniţi Poporanii în 1761 În anul 1767 Neuniţi în 1767 Preoţii scutiţi Preoţii dăjduitori
Făgăraşului. ricele uniţi iarăşi
Oraşul şi de M. Blagoslo- Gazdele Sufletele Gazdele Sufletele Gazdele Sufletele de de vie de de vie
satele sa viţi de P. sămânătură fân veadre sămânătură fân veadre
Clain Aaron găleate cară găleate cară
Făgăraşul 1 Popa Vasilie 12 28 104 245 99 238 25 9
P. Costandin 8 8
P. Avram din 4 2
Betlean
Betleanul P. Adam 2 10 1 4 110 350 16 6
P. Stan 12 5
Dridiful 1 P. Iosif 11 60 21 105 45 200 26 5
P. Ioan 18 3
Voila 11 72 18 105 52 308
Sâmbăta de Jos P. Ion Eşan 7 44 7 47 60 205 18 4
P. Nicola 12 3
Beşimbac 1 P. Constandin 17 62 18 72 51 258 4 1
P. Ionaşc de la 6 1
Scoreai
Viştea din Jos 1 P. Matei 34 230 44 250 84 450 8 4
P. Stănilă 12 6
Corbii P. Stănilă 5 25 3 20 65 300 10 4
P. Savu 8 3
Ucea de Jos P. Rad Rom[?] 1 5 3 14 91 450 2 1
P. David din 12 8
Scoreai
Arpaş de Jos 1 P. Vasilie 14 60 23 130 60 313 14 6
P. Gheorghie 10 5
Scoreaiul 1 P. Şandru 21 100 36 150 66 350 8 4
P. Hălmagi 6 1
Sărata P. Adam 4 30 5 20 100 400 9 5
P. Stanciul 8 4
Porumbacu de 1 P. Vasilie 14 38 8 25 140 500 8 6
Sus P. Simion 3 4
Districtul Besea- Preoţii scutiţi Hirotoniţi Poporanii în 1761 În anul 1767 Neuniţi în 1767 Preoţii scutiţi Preoţii dăjduitori
Făgăraşului. ricele uniţi iarăşi
Oraşul şi de M. Blagoslo- Gazdele Sufletele Gazdele Sufletele Gazdele Sufletele de de vie de de vie
satele sa viţi de P. sămânătură fân veadre sămânătură fân veadre
Clain Aaron găleate cară găleate cară
Porumbacu de P. One din 7 2
Sus Porumbacu de Jos
Porumbacu 1 P. Ion 5 40 5 45 168 500 10 6
din Jos P. Ilie 12 2
P. Todosie 18 10
Arpaşul de Sus P. Ion 16 55 64 250 50 190 1 1
P. Zmădul 3 2
P. Coman 2 2
Ucea din Sus 1 P. Savu 13 60 5 24 138 500 12 4
P. Coman 12 4
P. Dumitru 8 4
Viştea de Sus P. Constandin 10 40 148 520 8 3
P. Vasilie din 6 1
Scoreai
Laturea 9 37 197 959 365 1506 1527 6032 363 149
[corect: 366]
/3v/ Laturea 9 37 197 959 365 1506 1527 6032 363 149
trecută [corect: 366]
Drăguşul P. Ion Codre 25 124 30 143 155 450 12 4
P. Rogozea 10 4
P. Stroe 2 1
P. Vasilie 5 2
Lisa 1 P. Velicicul 8 24 140 600 20 50 10 3
P. Caţavei 18 6
P. Moisi 26 8
Breaza 1 P. Bucur 19 50 12 62 80 400 4 2
Pojoreta 1 P. Ionaşc 2 10 26 130 12 2
Voivodenii 1 P. Gheorghie 8 30 13 63 33 200 9 2
Mici
Voivodenii P. Şerbănuţ 2 10 37 240 35 226 12 4 θ
Mari
Ludişor 1 P. Bara 8 50 52 220 43 180 30 6 θ
P. Moisi - - 12 2 θ
Luţa 5 29 2 8 26 125 θ
Districtul Besea- Preoţii scutiţi Hirotoniţi Poporanii în 1761 În anul 1767 Neuniţi în 1767 Preoţii scutiţi Preoţii dăjduitori
Făgăraşului. ricele uniţi iarăşi
Oraşul şi de M. Blagoslo- Gazdele Sufletele Gazdele Sufletele Gazdele Sufletele de de fân vie de de vie
satele sa viţi de P. sămânătură cară veadre sămânătură fân veadre
Clain Aaron găleate găleate cară
Summa 14 50 274 1286 677 3008 1919 7663 520 192 5 2
summelor [corect: [corect: 523] [corect:
2972] 193]
După cum mi s-au trimis arhiereaşte, prin toată osârdiia mea o am isprăvit protopopeaşte: însă dintâi va fi de lipsă a să şti că gazdele nu sânt
puse la numărul sufletelor, nice preoţii la numărul gazdelor; a doaoa: prin moarte scăzând numărul preoţilor noştri, mi-au căutat a pune dintr-alte sate
într-alte sate, precum să veade, măcar nu sânt de-ajuns.
Al M. tale domnule
Făgăraş, 1767 slugă smerită şi credincioasă
zile 19 aprilie protopop Vasilie Barani de la mitropolia Făgăraşului m. p.ria
Documente 55
VIII.
După ce am luat cartea Mării tale Domnule, cu toate poruncile ei, pre cât mi-au fost
putinţa îndată silind a isprăvi, pentru multe greutăţi despre alţii, de-abiia acuma, câte s-au putut
isprăvi, într-acestaş chip s-au isprăvit:
Despre besearica din Voivodeanii Mari, pentru carea au fost dată adecă militarii inştanţie
la Înălţatul Crăescul Guberniul ca să li să dea lor, după porunca Mării tale într-adins silind, de-
abiia am putut isprăvi cu cel mai de temeiu al ţării noastre, precum şi trimiţ atteştatul lor aicea
încuiat, la Măria ta. Însă boiarii sau militarii din Voivodeanii Mari au fost pus la număr şi pre
militarii din Voivodeanii Mici lângă dânşii, socotind ei ca să fie toţi uniţii dintr-amândoao satele în
besearica lor; şi pentru aceaia era la număr mai mulţi uniţi cu noao zeci; şi besearica din
Voivodeanii Mici iaste a noastră şi astăzi.
Shizmaticii din Ludişor iobaji, de la Înălţata Comişie făcută în anul ’61 dobândind
besearica loruşi, şi după ce au luat toţi boiarii numitului sat arme, tisturile lor au luatu-le besearica
la noi. Ei au dat inştanţie la Înălţatul Crăescul Guberniul au să li se dea besearica lor înapoi, sau
deaca nu, să li se dea besearica noastră din Luţa, căci în Luţa, zice, popă unit nu iaste şi mai tot
satul iaste neunit. Înălţatul Crăescul Guberniul au poruncit la tisturile Făgăraşului nostru: tisturile
militereşti n-au vrut să le dea besearica din Ludişor; tisturile tablei noastre, după poruncă, au dat
besearica noastră din Luţa shizmaticilor. Destul am stătut, dar n-am putut.
Conscripţiia, după poruncă şi pre cât am putut şi mi-au spus şi preoţii, cu direptate bună o
am făcut şi o şi trimiţ după formula venită mie de la Măria ta.
Despre Păluşeani vei şti Măria ta că numai alaltaeri am venit acasă de-acolo, cu cinstit
fratele protopop Constandin: acel preot ne-au slobozit înlăuntru, dară curtea lui goală, casa lui
goală, toate risipite în laturi; l-am luat pre dinsul la prinsoare, după ce l-am biciuluit cu biciuluitori
de-ajuns toate nemestiile. Summa era toată a capetelor flor. trei sute şase zeci şi şapte; Dumnezeu
ştie cât şi cum am stătut noi de părintele Comşe Miclea, de Sadu Goga, de Ion Artan să mai iarte,
să mai lase, că n-are ticălosul, iproci, iproci şi era numai să-l trimitem aci la Blaj, la robie. Însă
ajutându-ne milostivul Dumnezeu Sfântul, cu legătură veacinică tare şi dată în scris i-am împăcat
deplin, ca nice ei mai mult, nice rămăşiţele lor despre acest lucru să n-aibă a mai căuta niceodată.
Împăcarea lor s-au făcut să dea la toţi trei flor. doao sute cinci popa Ion cel tinăr, de vârstă şi de
minte săracul. Păzească-ne Dumnezeu Sfântul a mai fi trimişi la oameni ca de-acest fealiu, că dea
n-am fi avut ajutoriu şi apărătoriu pre Măria sa Domnul Henter Adam, ai fi plâns doară şi Măria
ta pentru noi. Noi încă al nostru am lăsat, l-am ertat mai tot, nădăj/1v/duind a avea plata noastră
mai deplin de la milostivul Dumnezeu Sfântul.
Despre supărările sau nevoile noastre ale preoţilor din eparfiia Făgăraşului, ce-ar fi avut
preoţii sau ar avea pentru besearici sau zestrile lor, Măria ta vei şti că noi, preoţii din ţara Oltului
n-avem, nice trăim în moşii besericeşti, ci într-ale noastre părinteşti; nice s-au exţidăluit hotară
dinlăuntru sau deafară în ţara Oltului, când au fost porunca să ni să dea. Dară descălecând pre noi
tabăra noao, prin satele oşteşti, tisturile milităreşti cu sila au luat din moşiile preoţilor noştri uniţi
de-au datu-le la militari şi au rămas unii din noi de mai n-au ce ce trăi. Deaca s-au dus vreunul cu
inştanţie mai sus, la tisturile lor, mai rău au căpătat din gură, iară rezoluţie nimica scrisă. Nevoi
mari şi multe sânt adevărat, dară ca să fie crezute să vor trimite întărite cu oameni de crezut la
Măria ta. Acuma cu atâtea putând,
IX.
Din copia aici închisă vei înţăleage frăţiia ta cea de mult dorită a înălţatei chesaro crăieasii
doamnii noastre cu noi făcută milă şi după aceaia a Crăescului Gubearnium poruncă, adecă să să
rânduiască pentru hrana vieţii preoţilor noştri canonicească chivernisire; deci, ca uşea carea după
plânsorile noastre ceale multe acum ni s-au deşchis pentru vro nebăgare în samă a noastră să nu
ni să închidă cu mai mare paguba besearicilor, preoţilor şi a poporeanilor noştri, încă şi cu
ruşinarea noastră, luând aceasta îndatăş în tot chipul cu preoţii te vei sârgui ca să ne faci adevărată
şi deplină informaţie după aceaste punctumuri:
1. Însămnând varmeghiia sau scaunul, oraşul sau satul, numărul preoţilor funghenşi şi a
poporeanilor uniţi şi neuniţi, lipsa de preot care s-ar afla pentru vro slăbiciune sau altă neputinţă a
altui preot, sau pentru mulţimea oamenilor, sau depărtarea poporeanilor, sau pentru vreo
împedecare care ar veni din apă, închisoare la cetăţi sau din altceva.
2. Oraşul sau satul cât [de] departe sau câte miluri de loc şi ceasuri sânt de la el pănă la alt
oraş sau sat şie mai vecin, şi de la acela iarăş pănă la altul, şi iaste vro împedecare din apă,
închisoare la cetate sau din altceva pentru care preotul în vreamea sa nu poate a cerceta oamenii
săi şi a le sluji tainele şi alte slujbi besericeşti.
3. Besericile, funduşurile besericeşti din lontru şi din afară sau alt fealiu de venit sau altă
plată statornică ca o zeastre /9v/ besericească pentru chivernisirea vieţii preoţilor şi cătă samă ar
fi, adecă bani (câţi zloţi) are fieştecarele, iar alt venit statornic, măcar din moşii s-ar lua, câţi zloţi
ar face, şi iarăş ce are fieştecare preot pentru hrana vieţii, de ale sale, care nu-s bisericeşti.
4. Lipsa preoţilor care ar avea ca să li să rânduiască deplin chivernisire pentru hrana vieţii
sau numai să li să mai adaugă ceva lângă ceale ce au.
5. Socotindu-să firea locului, ce şi cât biruesc locuitorii şi stăpănitorii locului, putea-s-ar
rândui funduşuri sau în lipsa acestora altceva venit din bucate, sau în locul acestui venit plată de
bani şi în câtă samă ar fi de lipsă să să rănduiască pentru ca să aibă preoţii destulă chivernisire
pentru hrana vieţii sale.
6. Ce fealiu de mijlociri s-ar putea găsi, cu carele această chivernisire mai uşor s-ar putea
dobândi şi ceale ce ar fi împotrivă s-ar putea împedeca.
Lăngă aceasta, făcutu-s-au pănă acum întru acel oraş sau sat vro chivernisire pentru hrana
vieţii preoţilor şi datu-s-au funduşuri din lontru de besearică şi de casă pentru preoţi, câte, când,
prin cine şi din porunca cui s-au dat, ţinu-le acum acelea preoţii, de s-au luat, cine le-au luat, când
şi cine le ţine, ce dreptăţi are besearica despre dânsăle, unde le-au cercat şi ce răspuns au luat.
Şi iarăş, întru aceleaş locuri câţi sânt popi funghenşi de alte relighii, mai ales preoţii
catholici de rituşul râmlenesc, câţi poporeani, cât de departe e un popor de alt popor, câte
funduşuri şi venituri macar besericeşti, macar de ale /10r/ sale scutite sau plată au şi de li s-au dat
sau rănduit ceva besericesc pentru chivernisirea vieţii, când, prin cine şi dintr-a cui poruncă s-au
dat şi s-au rănduit, precum despre aceastea s-au zis la al 2. şi la al 3. punctum. Aşijderea, unde
neuniţii întru aceaste vremi au dobăndit vrun funduş de besearică sau de casă pe sama popilor săi
sau macar ce fealiu de venit, de la cine şi dintru a cui poruncă, ca aceastea toate dovendindu-să
mai cu temei să putem arăta Înălţatului Gubearnium mijlocirile cu carele mila cea desăvărşit a
înălţatei crăiasă mai uşor să o dobăndim.
Această conşcripţie fără treacere şi devreame să ni-o faci şi să ni-o trimiţi, într-alt chip, de
nu ni-o vei trimite în vreamea sa, ca nu să păgubească obştea, precum am zis, după ce vom lua de
la alţi fraţi, ne va căuta a răndui pe altul în eparhiia frăţii tale carele să o isprăvească; însă noi de
frăţiia ta nu ne îndoim că datoriia nu ţi-o vei face şi pentru aceaia, ca să nu să întârzâe vrun
protopop din vecini a face această conşcripţie, îi vei face ştire ca de n-au luat cumva comişiea
noastră despre aceasta să aibă grije a o dobândi. Aşijderea şi despre ceale ce s-au poruncit în 2
februarie şi 5 martie acestui an ne vei înformălui. Lăngă aceastea poruncim ca unde nu sănt
Documente 57
moaşte sau antimisă sfinţite de la scaun că nu au să slujească şi preoţii să să grijască de mir din
acest an sfinţit. Fii blagoslovit. Blaj, 1 maiu 1767.
X.
/1r/ P.S. Pentru feciorul popei Stănilă de la Viştea de Jos, ostenind noi pre la locuri
cuvioase, isprăvisem de dobândiie slobozenie de la arme, ca să se facă de la Măriia ta preot; dară
tatăl lui, popa Stănilă, ca un shismatic sau făţarnic unit, precum şi feciorul său, că l-au trimis în
ţara rumânească de-au venit de-acole preoţit; venind, l-au trimis tisturile milităreşti la mai marele
lor prins. Pre unde umblând tatăl lui, numitul popă cu minte, au venit aci la Măriia ta domnule
trimis, să-i dai blagoslovenie, să poată fi preot, făţarnicul. Foarte bine s-au milostivit Preaînălţata
Chesaro-Crăiasa noastră a porunci ca unii ca aceştea nicidecum să nu se mai priimească. Eu astăzi
am trimis poruncă la Viştea de Jos să fie oprit şi tată-său, popa Stănilă, de toată slujba preoţească,
pănă când îi vei porunci Măriia ta ce va fi pentru dânşii, precum şi aştept.
Porunca Mării tale domnule, scrisă în Blaj, 23 aprilie, despre satul domnului Bruchental,
Sâmbăta de Jos, şi provizorul Biro şi pentru ca să fac cercare în taină despre uniţi, câţi, o am luat
la mână, acasă, duminecă, adecă zile şase mai. Eu cercarea o am făcut într-adins, precum să poate
vedea în conscripţiia acuma făcută, şi trimisă de mine la Măriia ta domnule. Şi ajutându-mă
milostivul Dumnezeu Sfântul, numai joi acum viitoare, adecă poimâine, fiind zi de poşte cătră
1În originalul latin, această întrebare sună astfel: „Qui e parochis inopia laborent?” (A.N.D.J.A., fond M.R.U.B. –
A.G.-a.i., nr. 12/1765-1772, f. 139r). Traducerea redată de Zenovie Pâclişanu („Cari preoţi au avere proprie?” – Istoria
Bisericii Române Unite, p. 430) este evident deformată.
58 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
Beci, voi trimite înştiinţare deplină şi sfinţii sale preacinstitul părintele vicareş1, după porunca
Mării tale.
Făgăraş 1767,
zile 8 mai.
XI.
/1r/ Însămnarea locurilor, bisearecilor, mănăstirilor, şcoalelor, preoţilor, poporeanilor uniţi din 1761, şi din 1767 uniţi şi neuniţi,
preoţilor scutiţi şi dăjduitori
/4r/ Toate aceastea însămnări mai ales dalteriile tuturor însumi cercetăndu-le, iară numărul uniţilor şi neuniţilor iproci precum de la preoţi m-am
adeverit întru acelaşi chip le-am şi scris Cluj Mănăştur, 31 mai 1767.
Protopop Toader
m. p.
Documente 65
XIII.
XIV.
/12r-v/
Conşcripţie
1 2 3 4 5 6 7 8
Var- Oraş sau sat Bes. Preoţii şi cei ce au luat Popo- Funduşuri din Funduşuri din afară Venit de la popoa-
me- de ceva treaptă a preoţii de reani lontru biseare- beseareceşti cănd, prin reani, bucate sau
ghia po- la scaon uniţi ceşti câte, cănd, cine şi dintr-a cui bani
sau por prin cine şi dintr- poruncă s-au dat şi ce
sca- a cui poruncă s- direptăţi au uniţii pe
unul au dat şi ce iale
direptăţi au uniţii
pe iale
numele
hirotoniţi
blagosloviţi
gazde
suflete
aduc
pămănturi căte găleate
râturi cară
vii veadre
căţi florinţi
pădure sau altăceva
găleate
cară de fân
veadre de vin
bani
Turda 1 P. Mihai de la de la 40 80 1 1744 de la N.
Clain Aar. din porunca În.
Gub.
Papistaşi 1 +* + + 110 + 2 1760 de la N.
Reformatuşi 1 + + + 200 + 2 1760 de la N.
Neuniţi 1 + + + 300 + 1 1760 de la N.
*Unde-i cruce despre alte neamuri şi despre neuniţi nimica să nu se însemne.
Documente 67
9 10 11 12 13 14 15 16 17
Acest Venitul De nu au preoţii destulă Ceale besăriceşti de s-au Venit poporăsc Un loc 1 2
besearică
pămănturi
râturi
vii
pădure
acum nusau
poporeanii le da şi
bucate care mai nainte
face
dijma peste tot căt
cvarta peste tot
bucate
bani peste tot
mile
ciasuri
pămănturi găleate
râturi cară sau fân
vii veadre
găleate
vin veadre
florinţi
le altăceva
dau
+ + + + + + + + + + + + + + + + +
+ + + + + + + + + + + + + + + + +
+ + + + + + + + + + + + + + + + +
1Apă sau altăceva împeadecă aorea pe oameni ca să nu poată merje dintru acel loc într-altul vecin.
2Într-acelaşi loc, pentru mulţimea oamenilor, depărtarea căsilor şi pentru ape sau ziduri ce s-ar întămpla întră căsi lipsă ar fi de mai
mulţi preoţi şi de câţi.
XV.
/1r/ Conscriptio parochiarum, parochorum et parochianorum archidiaconatus Ill[y]esfalvensis in I. Comitatu Szolnok Mediocri
/1v-2r/ Conscriptio parochiarum et parochorum unitorum archidiaconatus Illyesfalvensis I. Comitatus Szolnok Mediocri
Parochia et numerus parochorum Numerus Numerus Distantia Terrae parochiales quas possidet unitus Terrae a quibus solvit procreant et Necessaria media ad
unitorum parochianorum non unitorum loci a proximo parochus procreant et constituerunt constituerent vivendum essent
unitorum
Possessio Ordinatio Repositio Hospi- Anima- Hospi- Anima- Milli- hora- Cubulos Foeni Vini Proventum Cubulos Foeni Vini Proventum
a tum rum tum rum cir- arium rum n.ro currus urnas Rh. f.rum n.ro currus urnas Rh. f.rum
citer vel n.ro n.ro
Egerbegy Iacobus 1 vaccans 11 47 20 69 1 4 4 24 Restitutio prati parochialis per
Aaron Eodem unum subditum Illum C. Iosephi
Gyulaj adempti et pecuniaria
solutio quia sterilis est locus, ita
applacidatio templi pro unitis.
Moso Bánya 32 100 1/2 Fundi parochiales, qui unitorum erant, decedente parocho anno 1762 per non unitos occupati sunt, anno
1764.
Őrményes 1 fungens Michael 20 87 12/1 5 4 18 Pecuniaria solia ob montosam
Aaron Eodem situationem et sterilem frugum
procreatim.
F. Szivágy 40 162 1
F. Berekszo 60 238 1/2
A. Berekszo 44 140 1/2 Fundi parochiales docente conscriptione I. Comitatus essent unitorum, his tamen revolutionibus sunt per
ipsos sismaticos occupati et per eos tenentur.
Gardány 1 vaccans Ioannes 63 300 1 6 2 16 Restitutio ecclesiae seu fundi
in Aaron parochialis, in quo non uniti sub
Moldavia his tumultibus templum stru-
gerunt et pecuniaria solutionis.
Ita et fundi, quos D. Deputati
Comitatus pro parochialibus
conscripsere.
A. Szivágy 1 fungens Timo- 16 80 9 20 1 8 7 26 Restitutio fundi, quem cantor
theus tradidit C. Iosepho Gyulaj, tam
Aaron Eodem intra villani, quam extravillani et
pecuniaria solutio.
Egerhát Fungens 1 Thomas 42 215 6 18 1/2 6 6 30 Pecuniaria solutio et restitutio
prati per subditum D. Galam-
in bosi adempti.
Moldavia
Parochia et numerus parochorum Numerus Numerus Distantia Terrae parochiales quas possidet unitus Terrae a quibus solvit procreant et Necessaria media ad
unitorum parochianorum non unitorum loci a proximo parochus procreant et constituerunt constituerent vivendum essent
unitorum
Possessio Ordinatio Repositio Hospi- Anima- Hospi- Anima- Milli- hora- Cubulos Foeni Vini Proventum Cubulos Foeni Vini Proventum
a tum rum tum rum cir- arium rum n.ro currus urnas Rh. f.rum n.ro currus urnas Rh. f.rum
citer vel n.ro n.ro
Vadafalva Vaccans 1 Simion 3 20 14 67 2 5 3 14 Propter sterilitatem loci pecu-
niaria solutio et restitutio
prati, quod recenter quidam
Aaron Eodem iobaggio B. Georgy Korda
occupavit.
Tótfalu 16 50 1/2 Servantur per non unitorum popam.
F. Várcza 1 9 20 56 1/2 5 2 Possidet cantor unito- Fundum intravillanum occu-
rum. pavit C. Ioseph Gyulai.
K. Várcza 2 3 14 38 1/3 Possidet B. Georgius Korda
fundum parochialem.
/2v-3r/ 23 89 1 Possidet popa sismaticorum.
Apácza
Nyires 10 40 1/2 Possident non uniti.
Babucza 1 14 46 224 1/3 Fundum parochialem possident sismatici.
Korond 8 23 69 1 2 2 Possidet contributioni Pratum 2 currum per rusticos
subjectus bigamus unitus. est occupatum.
Györgykuta 30 160 1 2 3 Possidet popa non u-
nitorum.
K. Dersida 31 154 12/1 1 2
Ökörtó 30 162 1 Popa sismatico facto D. Paulus Nagy occupavit aliquas parochiales terras.
Kővesd Vaccans 1 Teodorus 1 18 52 400 1 8 3 19 Restitutio terrae arabilis per
Aaron Eodem iobbaggionum B. Gregorij
Kemény occupati et solutio
pecuniaria.
Sziget 20 78 3/1 Possidet popa sismaticus.
Szűcs Vaccans 1 Ioannes 30 100 1 2 1 40 18 Restitutio 4 cubulorum te-
Melenti Aaron rrae, quam compossessores
ademerunt et pecuniaria
solutio.
Kiliora 25 123 2 Tenet sismaticus popa.
Parochia et numerus parochorum Numerus Numerus Distantia Terrae parochiales quas possidet unitus Terrae a quibus solvit procreant et Necessaria media ad vivendum
unitorum parochianorum non unitorum loci a proximo parochus procreant et constituerunt constituerent essent
unitorum
Possessio Ordinatio Repositio Hospi- Anima- Hospi- Anima- Milli- hora- Cubulos Foeni Vini Proventum Cubulos Foeni Vini Proventum
a tum rum tum rum cir- arium rum n.ro currus urnas Rh. f.rum n.ro currus urnas Rh. f.rum
citer vel n.ro n.ro
György Vaccans 1 Michael 14 65 41 168 1 7 7 15 Restitutio unius fundi intra-
Telek villani quem sismatici recen-
ter occuparunt et apperti-
nentiarum ejusdem, ita et
pecuniaria solutio, ad haec
Doszophtej Aaron applacidatio templi pro unitis,
siquidem sit gremiatur locus
inter 4 pagos, qui unitos
numerant hospites.
Mutas Vaccans 1Georgius 3 18 22 68 2/1 10 5 18 Pecuniaria solutio.
Melenti Aaron
A. Várcza 2 9 30 121 1/2 Possident popae sismatici.
Bikács Vaccans 1Ladislaus 12 38 20 70 1/2 6 4 18 Restitutio terrae arabilis quam
violenter 4 cub. seminaturae
capientem B. Georgius Korda
occupavit, et pecuniaria
solutio.
Illésfalva Fungens archidia- 40 210 8 76 1 4 4 16 Nobilitares sunt. Propter sterilem aetatem
conus pecuniaria solutio siquidem
Doszophtej Aaron parochiani nobiles sint et
nullum praestent beneficium.
/3v-4r/ Generaliter deservit pro proba, quod omnes parochiales terrae concernant Unitos, authentica I. Comitatus Dominorum Deputatorum
conscriptio, ex qua manifeste patet eas omnes pro unitis fuisse excisas.
Quod rubricam non unitorum concernit, in eadem nos opinionem tantum (probabilem tamen) posuimus, cum illi semet nullatenus nobis
manifestare et suum numerum declarare voluerint. Quam conscriptionem taliter per nos inventam, et peractam Illmo Dno humillime referrimus.
Illyésfalvae die 8va Mensis Junij 1767.
Humillimi servi Gregorius Papp de Illyésfalva
in praescriptio possessionibus Archidiaconus.
Iacobus Dabisa surrogatus congregationis
in hoc negotio notarius mp.
Documente 71
XVI.
XVII.
Prea cu nădejde mare şi zmerenie întreagă trimeseasăm cea muştră, cu mare greotate
făcută, pentru groaznică boala mé, ca de va plăcea Mării tale, bine, iară de nu, să mi să trimită cu
correcţie napoi pro emandatione, despre care făcându-să o adâncă tăceare, emi sosi altă normă, dară
tot de acel feli, şi după aceasta aş fi lucrat în cât aş fi putut, dară rămâindu-mi exemplarul acolo, că
neputând eu a mi-l scriea aici şi a doă oară, altul nu me-au rămas, şi fiind eu răspuns respective la
toate, acum in eorum conformitate a lucra nu poci; a face iară dissonum, colo într-un chip, aici într-altu,
honesti uniuscujusque sorti non convenitur sic ergo inter utrumque praemissum videlicet et accessorium, haereo
pendulus et re infecta, non tamen absolute infecta, că de va plăcea şi Mării tale, te vei zmeri a porunci
canţelarii arhiereşti să facă formalişă normă şi din răspunsurile mele ce va afla că este, care unde-i
va fi locul, pună că este, iară ce nu, acolo va rămânea sămnat gol. Mai apoi cum vei porunci Măria
ta trebuie să fie aşa, încât să va putea de la cei mai mici şi slabi.
Chitanţiile galbenilor mânăstirii, adecă mamele celor ce le-am trimis, pe mâinile fie cui nu
le poci trimite, ci deacă eu însum nu le poci duce la scaun, alt remedium nu poci cunoşte fără de-
ai authorălui Măria ta pe un vecin protopop cumu-i P. Ilianţul, să le sprijoană din mâna me şi să-
mi dea de pe acealia contra-quietanţii, apoi aceastia contra-quietanţii să le confirmălueşti Măria ta cum
expressa declaratione a fi in omne aevum ejusdem firmitudinis aeque ac ipsas originarias donec absolutio expedita
fuerit; aşa bucuros le voi trimite, numai acea poruncă de authoritaş la mâna mé să vină, cum când
emi voi dobândi vreme, atunci să-l cheam la acesta lucru, fiind eu în chinuri greale, rar poci lucra
ceva, şi aşa, viind necheamat, s-ar tâmpla a veni în zadar.
Aşa va trăbui făcut şi cu a dăjdilor samă, numai mai nainte de toate să mi să trimaţă din
scaun extractus pe ani pe ani [!] cât am dat înluntru, să poci face collaţie cu ale mele chitanţii, că fără
de extractuşul acela nu să poate aşa limpede bine isprăvi, ca să nu nască ceva dificultaş dacă nu
poci fi eu faţă acolo la scaun.
Şi pe cest an trimeş dăjdi zloţ nemţeşti şaptesprezece, şi talerul logofetului, despre carii
chitanţie rog. Mir dându-ni-să, îl va aduce popa acesta şi cât ar fi a da pentru el, poruncindu-ni-să,
să va face datoriea săboraşului şi-ntr-aceasta.
Rugăciunilor şi graţii Mării tale închinat rămâind
XVIII.
A B C D E F G H I
a b c a b a b c d a b c d a b c
Bobăhalma [1] P. Iancu de Clain 10 53 3: doauă în anul 1748 39 3 60 2 40 6 6 20
P. Gligor de Aron date din porunca Crăesei 40 3
P. Luchian de Aron şi unul mai demult. 40 6 3 3
Neuniţi 1 100
Chincişu [2] P. Niculae de Clain 2 25 2: nu ştiu de cănd şi de 29 6 51 10
cine s-au dat.
V Neuniţi 1 24
a Borudu [3] P. Gheorghe de la 18 70 2: mai demult, nu şti de 17 6 40 2 10
r 1 Potochi cine date.
m Neuniţi 40
e Diagu [4] P. Vasilie de Aaron 2 24 2: mai demult şi unul în 29 12 42
g P. Dumitru de Aaron anul 1748 din porunca 29 12 42 5
i Crăesi dată.
a Neuniţi 1 60
Şeuliia [5] P. Vasilie Clain 3 30 2: mai demult date, nu
ştiu de cine. 20 6 10
C Neuniţi 1 48
e Cucelde [6] P. Toader Clain 5 20 3: demult date. 18 7 20
t Neuniţi 1 100
ă Giuluş [7] 1 Popa Ion Clain 15 20 2: unul mai demult şi altul 38 8 20 24
ţ din anul 1748 dat.
i Neuniţi 100
i Ogra [8] P. Stefan de la Aaron 2: unul mai demult, unul 13 5 10
[în] 1748 datu.
Neuniţi 1 47
d Calvinii 1 22 Popa lor are moşie ca şi cel rumănescu: şi de la tot poporeanu lui
e Sănpaul [9] 1 P. Mihai de la Aaron 5 20 2: unul mai demultu, altu 10 7 20
din 1748.
Neuniţi 44
B Popistaşi 1 56 Are popa moşie mai multă decât cel rumănescu: de arat şi de cosât.
a
Chirileu [10] P. Gligor Clain 2: unul mai demultu şi 14 12 30 12
l
altu din anul 1748 dat.
t
Neuniţi 1 70
ă
Vidrasău [11] P. Mihai Clain 2: unul mai demultu, altu 15 2 30
din anul 1748.
Neuniţi 1 70
Ernot [12] 1 P. Ignat Clain 35 140 3: două mai demult şi 24 13 37 20
P. Ion Aaron unul [în] 1748 datu. 24 13 37 20
Neuniţi 60
Calvini 1 53 Are popa moşie ca un preot de ceşti din satul unit, şi de la tot
Sălcud [13] P. Pătru Clain 28 150 4: toate s-au dat demult, 11 5 3 19
P. Gligor Aaron nu ştim de cine. 10 5 17 25
P. Ştefan Aaron 6 5 9
Neuniţi 1 60
Cipău [14] Popă nu-i, 2: au fostu unul mai
diac iaste. demult şi altul [în] 1748
s-au datu.
Neuniţi 1 46
Calvini 1 20 Are popa pămănt de arat de 6 gălete, iară de fân de 20 de cară şi
Cierghizăl [15] 1 P. Simion de Aaron 13 54 1: demult, nu se ştie de 18 10 37 2
cine datu.
Neuniţi 25
2 Pădure: 3 dărăbe.
3 Pădure: 3 dărabe lemne.
Documente 75
J K L M N O P
a b c d e g af b c d e a b c d a b
[1] 25 Lăngă moşiia besericiască 100 Din moşia besericească au luat Pentru săm- un fertal 1
7 pohtim 100 D[omnul] Tordai Ferenţ acum 15 ani brie dă pă-
18 100 pământ de 3 gălete şi o grădină cu mănt de arat.
pomi.
[2] 3 Lăngă moşia ce s-au scris Din moşia besericiască au luat satul ferdelă, un fertal 1
pohtim 100 pămănt de 6 ferdele acum 5 ani şi clacă
i-au dat la popa cel nou.
[3] 19 Lăngă moşia care este pohtim 150 ferdelă şi clacă un fertal 1
[4] 2 Lăngă moşia mai sus scrisă Un rât besericesc l-au luat sătenii, de ferdelă şi clacă Acestea acum le un fertal 1
pohtim 100 9 care de fân, acum cinci ani. de toată casa ia popa cel nou.
pe anu căte 4 clăi şi jumătate de grâu şi-o jumătate de car de lemne, cinci potori, o găină şi de la cămară cv. 20 florinţi pe anu.
[9] Lăngă moşia ce are mai pohti Locul cel de diac l-au cuprins ferdelă, un fertal 1
pe anu 100 D[omnul] Heler Gabor, iară cel de clacă
făt tot l-o luat satul nu demult.
Şi de la tot omul câte 3 trei clăi de grâu pe anu, şi de la Curte 60 de florinţi, iară de la alţi neamişi cv. 7 clăi de grâu pe anu.
[10] 1 Ră[- -----]6 destul; lăngă aciastă O luat sătenii din eclejie pământ de ferdelă şi un fertal 1
moşie pohti pe an popa 100 două gălete şi l-au dat la fătul cel nou. clacă
[11] Lăngă aciastă moşie mai pohti Locul cel de diac l-au luat Doamna ferdelă, un fertal 1
popa pe an să fie de agiuns 100 Gubernătoare acum 6 ani. clacă
calvinul gazdă 6 clăi de grâu şi un car de lemne de la Cămară pe an, bani 24 de florinţi.
[13] 13 Lăngă aciestea mai pohtiră 100 Au luat birău Gubernătoarei pămănt doi potori de un fertal 1
preuţii ca să fie de agiuns pe an, 100 de 5 gălete de arat şi satul rât de 4 casă
unul 120 cară de fân nu demult.
A B C D E F G H I
a b c a b a b c d a b c d a b c
Cerghidu Mare P. Ion Aaron 4 20 3: două mai demultu şi 23 13 7 20
[16] unul [în] 1748 dat.
Neuniţi 1 9
Vaidacuta [17] Popa Ion de la Aaron 2: unul mai demult şi 13 6 21 3
unul [în] 1748 datu.
Neuniţi 1 35
Ciuta [18] Nu-i popă. 1: nu ştim cine l-au datu. 4
Neuniţi 1
Săplac [19] P. Gligor Clain 3 6 2: unul mai demult şi
altul [în] anul 1748.
Neuniţi 1 37
Calvini 1 26 Are popa de la toată casa 2 clăi grâu, una de ovăs şi cvarta din
Unitareş 1 6 Popa acesta are loc de arat de 6 gălete şi de fân 14 cară şi
Odărheiu [20] P. Toader de Aaron 1 2 2: mai demult, nu ştim de 3 12 19
cine dat, şi unul [în] anul
1748.
Neuniţi 1 35
Coroiu [21] 1 Popa Ion de la Aaron 1 2 1: mai demult dat, nu se 6 6 20
ştie de cine dat.
Neuniţi 40
Căpălna [22] 1 Popa s-au dus 1: de mult datu. 2 5
la Oltu.
Neuniţi
Bărnade [23] 1 P. Toma de la Aaron 1 7 1: unul nu de mult dat de
poseşorii satului.
Neuniţi 25
Calvini 1 6 Popa lor are de toată gazda 3 clăi de grâu.
Lepindia [24] 1 Popa Ion de la Aaron 12 65 2: unul mai demult şi 10 4 34 2
unul [în] 1748 dat.
Neuniţi 34
[Varolia] [25] P. Simion de la Aaron 2: unul în anul 1748 dat şi 4 7
altul mai [---]9.
[---]8
7 Pădure de un dărab.
8 Fragment ilizibil datorită deteriorării manuscrisului.
9 Fragment ilizibil datorită deteriorării manuscrisului.
Documente 77
J K L M N O P
a b c d e f g a b c d e a b c d a b
[16] Are satul rât de o sută de care ferdelă, clacă şi un fertal 1
fân. Lăngă moşia beserecii 2 potori
pohti popa pe anu 140
[17] 1 Loc de obşte de cosât şi de Au luat sătenii loc de casă diacului şi ferdelă şi 2 un fertal 1
aratu destul. Lângă eclejie pohti de arătură de 6 ferdele nu demult. potori
popa pe an 100
[18] 12 6 50 Locul de casă şi de cosâtu l-au luatu un fertal 1
satu şi l-au dat la popa cel nou al lor.
[19] Pohti popa pentru chivernisirea Acest loc de cosăt s-o fost dat din ferdelă, clacă
sa pe an 200 porunca Înălţatei Crăiase în anul 1748
sau 12 12 40 şi l-au luatu posesorii în anul 1756. ferdelă ovăs,
2 potori
toate şi un [---]10 car şi rât de 7 care de fân.
dejma toată [---]11 de la rumuni şi de la unguri.
[20] Lăngă moşia care este pohti Un loc de casă care s-au dat în anul o clae de casă un fertal 1
popi pe an 50 1748 l-au luat D[omnul] Horvat şi o clacă
+ 16 30 Moisi nu pria demult
[21] Mai pohti lăngă moşiia ce să O mai luat Domnul Klaraj Ferenţ loc ferdelă un fertal 1
află 100 de arat de 3 gălete şi de fân de 10 şi clacă
cară în anii trecuţi.
[22] 12 10 50 ferdelă şi un fertal 1 12
clacă
[24] 18 Lăngă aceiastă moşie ce să află O luat D[omnul] Betlen Pal acum 10 ferdelă şi un fertal 1
mai pohtie bani pe an ca să ani un loc de casă şi de arat de 10 clacă pe an
agiungă 100 gălete şi de de 4 cară de fân.
[25] Lăngă aciastă puţântea moşie Dintr-aciastă moşie ia D[omnul] un fertal 1
pohti [-----]13 o viadră de must Endesi de doi ani dijmă; rât de 2
şi un car de lemne şi cvarta 200 car[ă] de fân, vie 10 vedre şi un loc
de casă.
[26] 5 Pohti lângă aceastia popa bani 200 ferdelă, un fertal 1
clacă
un car de lemne şi căte 80 de bani şi pământu de arat de 8 gălete şi rât de 8 cară şi vie.
[27] Lăngă aciasta mai pohti pe anu Locul cel de casă diecească l-au luat ferdele un fertal 1
popa 200 Oană Gligor şi pământul de o găleată şi
acum 4 ani. clacă
[28] 1 Lăngă aciastia mai pohti pe an Acum 7 ani au luat Armenii pământ felderă şi una un fertal 1
bani 100 de 10 gălete şi rât de 4 cară de fân. ovăs şi clacă
A B C D E F G H I
a b c a b a b c d a b c d a b c
Ernia [31] 1 P. Ionul Clain 2 10 2: mai demult tot 6 6 50 20
besereceşti au fost.
Neuniţi 54
Saşi 1 Nici un popă este şi are moşiia sa câtu-i trebue de arat şi de cosât.
Alma [32] P. Onia de Aaron 5 17 2: unul mai demult şi 6 9 4
unul [în] 1748 dat.
Neuniţi 1 40
Calvini 1 20 Popa are de la tot poporanul lui căte 3 clăi de grâu pe an şi un car
Jimig [33] 1 P. Costandin Clain 19 110 2: unul mai de mult, altul 3 4 6 25
[în] 1748 dat.
Neuniţi 50
Luterani 1 12 Popa are cvarta şi de la saşi şi de la rumăni şi moşie de arat de 30
Giacăş [34] P. Niculae Aaron 1 2 2: unul mai demult, unul 13 3 21
[în] 1748 [dat].
Neuniţi 1 39
Luterani 1 5 Popa cel săsăsc are moşie de 50 de gălete şi de 3 cară de fân şi
Ibaşfalău [35] 1 P. Pătru de la 100 600 2: unul mai demult, unul 36 15 115
Patachi [în] 1748 dat.
Neuniţi 60
Calvini 1 20 Calvinii dau la popa lor un zlot de o casă ş-o pită ş-o găină.
Armeni 2 Gazde nu ştiu câţi sânt, iară popi au 3 şi sămbrie ce le dau nu ştiu.
Papistaşi 1 La popa cel popistăşesc dau toţi cvarta, şi armenii.
Daia [36] Popa o murit. ` 4 14 2: unul mai demult, unul 4 1 14 3
[în] 1748 dat.
Neuniţi 1 24
Calvini 1 19 Popa are de la toată gazda o clae şi jumătate de grâu şi moşie destulă.
Diaju [37] P. Ştefan de la 9 40 1: s-au dat în anul 1748. 4 10 20 4
Neuniţi 1 Patachi 40
Unitareş 1 17 Popa are pământ de arat de 16 gălete şi rât de 10 cară de fân şi de
Calvini 1 11 Dau popii toată gazda 3 clăi de grâu.
Galfalău [38] 1 P[opa] o 22 90 2: s-au dat în anul 1748.
murit.
Neuniţi 26
Calvini 1 47 Popa are de arat şi de cosât destul şi de la toată casa 3 clăi de grâu,
Hărănglav P. Niculae de la Aaron 10 34 2: locuri de case demult 2
[39] date.
Neuniţi 1 50
Unitareş 1 11 Popa are pământ de arat şi de cosât destul şi de toată casa 3 clăi de
Calvini 1 18 Popa acestora moşie puţână are, iară de la toată casa are 3 clăi grâu
Păucie [40] P. Vasilie Clain 1: s-au dat în anul 1748
din porunca Crăesăi.
Neuniţi 1 15
Calvini 1 11 Popa lor are pământ de 6 gălete şi sămbrie de toată casa 3 clăi de
Lăscudu [41] 1 P. Ion Clain 9 80 3: două mai demult şi 24 10 22
P. Dumitru Aaron unul [în] 1748 dat.
Neuniţi 42 24 10 22 9
Sup pădure 1 P. Mihăilă de la Aaron 6 30 2: unul mai demult şi 14 5 50 22 10
[42] altul în anul 1748 dat.
Neuniţi 46
Căpălna [43] 1 Popa s-au dus 1: dat demult, nu ştim de 2 5
la Olt. cine.
Neuniţi
14 Puţântia pădure
Documente 79
J K L M N O P
a b c d e f g a b c d e a b c d a b
[31] Loc de obşte de cosit şi de arat ferdelă un fertal 1
destul. Lăngă acesta mai pohti
popa pe an 100
cvarta.
[35] Lăngă aciasta încă pohti popa Nu demult o luat oamenii rât de 20 ferdelă de grâu un fertal 1 16
pe an bani ca să să poată hrăni 100 cară de fân şi pământ de arat de [-]15 şi una de ovăs
ferdele.
[36] Lăngă aceasta ar mai fi de lipsă Au luat D[oamna] [--]şi Lăeşoe ferdelă, un fertal 1 Aici
moşie ca să poată hrăni un pământ de 6 ferdele de arat şi clacă trăbue
popă 100 D[omnul] B[--]lea Pal iară de 6 şu[- popă.
n] dărab de iarbă pe an17.
[37] 4 Lăngă aciastă moşie mai pohti Au luat satul rât de 4 cară de fân în ferdelă şi clacă un fertal 1
popa 150 anul 1749.
la 8 nemeşi câte 8 clăi de grâu şi de la proşti 3 clăi, 3 vedre de must şi cvartă.
grâu, iară nemeşi[i] dau şi 20, şi două cară de lemne şi 2 vedre de must de o casă.
şi 2 cară de leamne.
[40] Pohti popa pentru hrana sa pe an 200 S-au fost dat în anul 1748 din porunca Înălţatei Crăese pământ de un fertal 1
arat de 5 gălete şi de 2 cară de fân, dară l-au luat poşeşorii satului în
anul 1751 şi l-au dat la popa lor cel calvinesc.
grâu, 3 ferăi de must şi 3 cară de lemne.
[41] Lăngă aceasta pohtiră pe an ferdelă şi clacă un fertal 1
bani 200 o zi
5
[42] 2 12 4 bani 50 un loc de o găleată de grâu l-au luat ferdelă un fertal 1
acum 2 ani [---]19. clacă
A B C D E F G H I
a b c a b a b c d a b c d a b c
Bărnade [44] 1 P. Toma Aaron 1 7 1: dat de posesorii
satului.
Neuniţi 25
Calvini 1 6 Popa lor are de o gazdă 3 clăi de grâu.
Cucintelnic P. Toader Aaron 2: unul mai demult şi 15 10 50 37 2
[45] unul în 1748 dat.
Neuniţi 1 50
Boziiaşu [46] P. Simion de la 21 20 2: mai demult şi unul 30 20 60 74 6
Patachi datu în anul 1748.
Neuniţi 1 50
Sămărtin [47] P. Ion de la Aaron 15 67 2: unul mai demult, altul 16 9 24 20
[în] 1748.
Neuniţi 1 58
Unitareş 1 50 Popa lor are pământ de 30 de gălete de arat şi de 2 cară [de] fân,
Adămuş [48] Popa Luca Aaron 4 15 2: s-au dat din porunca 3 3
Crăesii în anul 1748.
Neuniţi 1 63
Unitareş 1 36 Popa lor are rât de 10 cară şi de la tot poporanu lui două clăi de grâu
Şonfalău [49] 1 P. Toader Aaron 20 110 2: unul mai demult, altu 12 3 21 10
[în] 1748 dat.
Neuniţi 40
Calvini 1 20 Popa lor are loc de arat cât popa cel unit şi rât de 9 cară de fân şi de
Craifalău [50] 1 P[opa] s-au 13 88 1: unul în anul 1748 dat. 1 2 14
dus la Olt.
Neuniţi 22
Calvini 1 54 Popa are de la tot poporanul 2 clăi de grâu şi 2 ferăi de must şi cvar-
la beserica unită.
Documente 81
J K L M N O P
a b c d e f g a b c d e a b c d a b
[44] 22 12 şi bani 50 un fertal 1
[45] 2 Lăngă aciasta mai pohti popa Au luat din eclejie acum un an Todoran Ignatu un pământ de 3 gălete dintr-a beserecii cu
bani 50 care lua hazna de 7 gălete şi vie de 20 vedre şi o casă popiască unde şede popa cel nou.
[46] 18 Lângă aciasta mai pohti popa Oluat poşeşorii acum 12 ani rât de 2 cară de fân şi acum doi [ani] de 6 cară şi vie de 80 de
bani 60 vedre.
la toată gazda 3 clăi de grâu ş-o jumătate şi 3 ferăi must şi 2 care de lemne şi cvarta jumătate.
[50] 24 15 40 60 ferdelă şi clacă un fertal 1
-ta şi de la unguri şi de la rumâni, şi pământ de arat 6 gălete şi rât de 8 cară şi 4 dărabe de pădure, şi satul are pădure destul, pot da şi
Acestea precum preoţii din fieştecare sat mi-au referăluit şi eu din porunca Măriei Tale cu bună credinţă şi
dragoste le-am sămnat; anul 1767 iunie 29.
Protopop Niculae Beianul de la Ernot Inspector de la Şonfalău.
m. p.
82 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
XIX.
Cunoscându-mi datoriia mea protopopească, după porunca Mării tale domnule într-adins
dând înainte, dară măcar fiind lipse de preoţi, însă nice un candidatuş la sfintele cinuri preoţeşti a să
rezolvălui, în eparfiia mea, nu s-au aflat.
Iarăşi din datoriia mea protopopească am fost înştiinţat pre Măria ta domnule despre
supărările şi nevoile preoţilor, care le vin (săracii) din luarea funduşurilor şi moşiilor lor de tisturile
milităreşti; şi Măriia ta, precum înţeleg, socoteşte cum că ar fi aceale funduşuri sau moşii
besericeşti sau statornice popeşti, dară toate sânt ale lor moşii de la părinţi sau de dânşii zălogite
de la mireani.
Despre preoţii eparfiei Făgăraşului, pentru porunca dată chesaro-crăiască, că nime adecă
să nu facă vinars, întrebând şi într-adins cercând pre tot săborul, adevărat s-au aflat cum că toţi
ascultă şi ţin numita poruncă deplin şi o vor ţinea pănă va fi adecă oprit să nu se facă rachiul.
Nu prea de mult s-au început în oraşul nostru un lucru care n-au mai fost: când iaste
sărbătoare la cei de ritul râmlenesc, umblă străjile nemţeşti şi pre câmp şi pre câţi îi pot prinde, pre
toţi îi arestăluesc; despre calvini şi shismatici nu-i minune, dară şi ai noştri cei uniţi aseaminea
mulţi pătimesc. Domnul Comendans mi-a răspuns să aduc de la Înălţatul Guberniul şi apoi vom
avea pace, cu cât sântem adecă uniţi. Eu mai întâi pre Măriia ta domnule despre aceasta înştiinţez,
ca să aibă răspuns ce vom face. Sărbătorile sau calindariul vechi al ritului grecesc unit ştim că iaste
bine voit şi întărit; dară această împrotivire de unde să naşte nu ştim sau nu judecăm. Pănă acuma
călindarăle sânt osebite, iară când vor fi la una, atuncea va fi una, iară nu doao rânduri de sărbători
să sărbăm.
/2v/ P.S. Popa Şandru, cinstitul giuratul mieu de la Scoreai, fiind în cinste n-au preceput,
s-au alăturat cu dobitoacele şi s-au asămănat lor; de curând, Măriia ta, s-au însurat, au luat o văduvă
din numitul sat; acuma, după păcat s-au deşteptat şi plânge cu amar. Ce popă l-au cununat nu ştiu,
n-am cercat, vrând mai întâi de la Măriia ta a avea poruncă despre dinsul, ce voiu face mai deplin?
L-am oprit adevărat despre toată slujba besericească. Mai iaste şi alt preot, Vasilie de la Voila, care
s-au însurat mai dinnainte a doa ora; şi l-am judecat cu săborul să-şi lapede boreasa şi să cază la
mila arhierească, şi n-au vrut şi o ţine cu putearea, zicând cum că el ăi neamiş, el nu mai slujaşte
nimica popeaşte; cel de la Scoreai încă-i boiariu sau neamiş, ba acuma de nimica tocma.
Călugăriţa monaha Magdalina, ce au luat cinul călugăriei de la preacinstitul părintele
Grigorie Maer, fără aşezământ de lăcuinţă, măcar şeade în Galaţi, la Anna Aporoae; dară venind
în Făgăraş la besearica noastră şi nefiind numită în conscripţie, o-am numit-o aicea.
Miercuri noaptea spre joi acuma trecută popa Velincu din Lisa au fugit, au trecut în ţară cu
toată casa sa, au năpustit toate ale sale.
Documente 83
XX.
/1r/ Excellentissime ac Illustrissime Domine Comes Generalis Excelsi Regii Gubernij Praeses,
Excelsum Regium Gubernium,
Domini Patroni gratiosissimi!
2 Un pămănt [--] dat pomană beasăricii, carea 24 de ani l-au ţinut beasăreca, l-au luat grof Micăş, de 1[găleată]. (Prima paranteză dreaptă marchează un cuvânt ilizibil.)
/3v/
A B C D E F G H I J K L
a b c a b a b c d a b c d a b a b c a B
Varmedia Arpaşteu Uniţi Popa de la 20 60 1 5 4 1 1 2 1
So[l]no- Alecsa Clain
cului din Răformatori 1 42 2 22 12 300 51 54 29 121
Lontru Neuniţi 1 50 12 4 10 29
Beclean Uniţi 1 Popa de la de la 89 565 1 4 5 22 9 29 3 18 6
Dimitrie Moncaci Aron
Răformatori 1 26 3 14 16 42 86 140 212
Figa Uniţi P. de la 1 3 3 4
Gheorghe Aron
Neuniţi 1 45 21 4 6 42
Rusi[i] de Jos 1 P. Iacob de la 50 160 2 4 1
Aron
Rusi[i] de Sus 1 Popa Lup de la de la 48 246 1 4 4 12 4 15 2 1 1
Moldova Aron
Malini Uniţi 1 P. Mihai de la 70 460 2 5 1 3 2 2
Aron
Răformatori 1 24 2 20 16 52 30 32 115
Batin Uniţi 1 Popa de la de la 45 231 2 7 5 10 8 6 14 12 4
Andrei Moldova Aron
Neuniţi 1 61 353 26 16 57
/4r/
[A] [B] M N O P Q R
a b c d e f a b c d a b
[Varmedia [Arpaşteu] [Uniţi] După firea locului ca la 3 şi 4 gazde Bisărica o-au luat- jumătate 1 ceas
So[l]no- pot fi gazde care unu are 30 de găleate o neuniţii.
cului din şi 20 cară de făn; i se pote da dintr-a[l]
Lontru] satului.
[Răfor- 18
matori]
[Neuniţi]
[Beclean] [Uniţi] După firea locului, precum au 1 2
gazde[le] în sat, cătă de [!] 40 de
găleate şi 30 de cară de făn să pot da
dintr-a[l] satului loc slobod.
[Răfor- 42 200 69
matori] găleate clăi
[Figa] [Uniţi] După firea locului se pote da dintr-a[l] O-au luat tis- jumătate 1
satului, precum au 5-6 gazde, căte 34 turile varmedii şi
găleate şi 17 cară de făn. o-au dat neunită.
[Neuniţi] 42 3
[Rusi[i] de Jos] După firea locului, ca la o gazdă, căte 12 5 jumătate 1
29 găleate [şi] 15 cară de făn din loc
sătesc.
[Rusi[i] de Sus] După firea locului să pot da 20-24 12 [un] 1
găleate din cel sătesc, ca la alte gazde, fărtai
[şi] 15 care de făn.
[Malini] [Uniţi] După firea locului se pote da dintr-a[l] 20 35 [un] 1
satului, precum au gazde 5-6, căte 30 fărtai
de găleate şi 16 cară de făn.
[Răfor- 15 80
matori]
[Batin] [Uniţi] După firea locului dintr-a[l] satului se Păgubirea: 360 1 milă 2
pote da căte 58 de găleate şi [--]3 cară merţă grău, 210
de făn, ca la alte gazde 5-6 precum au. zloţi; s-au luat de
popa cel neunit.
[Neuniţi]
5 Observaţia finală a autorilor raportului este consemnată de-a lungul părţii inferioare a ambelor file.
[A] [B] M N O P Q R
a b c d e f a b c d a b
[Varmedia [Petrihaza] După firea locului se pote da, ca la alte jum[ă- 1
So[l]no- gazde, 20 găleate [şi] 15 cară dintr-a[l] tate]
cului din satului.
Lontru] /6r/ [Uniţi] După firea locului se pote da, ca la o Beasăreca s-au luat de [jumă- 1
[Silatiu] gazdă, căte 24 găleate şi 15 cară de făn. năuniţi. tate]
[Neuniţi] 10 25
[Benedug] [Uniţi]
[Neuniţi]
[Micahaza] [Uniţi] După firea locului se pote da din cel jumă- 1
sătesc 20 de găleate [şi] 16 cară de făn. tate
[Neuniţi]
[Varmedia [Cutca] [Uniţi] După firea locului se pote da din cel 8 3 1 2
Dăbâci[i]] sătesc 25 găleate [şi] 20 cară făn.
[Sinboi] [Uniţi] După firea locului se pote da 26 10 10 [un] 1
găleate şi cară 20 ca alţi [!] gazde din fărtaiu
sat.
[Neuniţi]
[Sămărtin] [Uniţi] După firea locului se pote da din cel 14 6 jumă- 1
sătesc 28 găleate şi 19 cară de făn. tate
[Răforma-
tori]
[Neuniţi] 32 32
[Vaşarheel] [Uniţi] După firea locului se pote da dintr-a[l] 7 6 jumă- 1
satului 20 de găleate [şi] 20 cară de făn. tate
94 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
XXII.
24 Julÿ 1767
Qvaliter Sua Majestas Sacratissima iteratarum benignarum ordinationum intuitu
sustentationis cleri uniti emanatarum complementum jusserit accelerandum, ex facta eidem
Domino Episcopo per Gubernium Regium intimatione uberius paterit.
Ut vero altissima intentio in negotio subversanti tanto certius finem suum sortiatur,
resolvisse porro eandem altissimam perqvam benigne, immunitatem clero graeci-ritus unito
concedendam de omnibus illis parochis et capellanis intelligendam esse, qvi praeter suam
congruam, nulla alia bona possident aut possidenda aqvirerent, utpote de qvibus posterioribus ad
instar aliorum contributionem praestandam habebunt. Caeterum hanc regulam aut beneficium
exemptionis ad alios qvoqve clementer extendendum vult Sua Majestas Sacratissima, qvi ante
freqventem populi prolapsum ad schisma jam parochi aut capellani fuerunt, qvorum numerus
alioqvin in dies imminuitur. Quae dum Domino Episcopo pro notitia et directione intimantur.
Eadem altissima in reliqvo Domino Episcopo gratia sua caesareo regia et principali benigne
propensa manet. Datum Viennae Austriae, die vigesima qvarta mensis Julÿ, anno 1767.
1 Aici începe cea de-a doua parte a rubricaturii, desfăşurată în originalul raportului pe o filă
separată; cu deosebire din motive tehnice (imposibilitatea redării integrale pe o singură pagină)
ediţia de faţă va respecta această împărţire.
/8v-9r/ Conşcripţiia eparhii din sus, a Veneţii de Jos, ce să află în varmeghiia Belgradului, în diştrictuşul Făgăraşului, a besericilor, a venitului lor, a preoţilor funghenşi uniţi,
de ce episcop hirotoniţi, blagosloviţi, a moşiilor bisericeşti, a moşiilor preoţilor scutiţi, a zălogiturilor lor, a venitului lor din tot pe an, a preţului din tot pe an şi pentru altele,
precum mai jos de-a răndul să veade:
/8v/
A B C D E F G H I J K L M N O P
a b a b
Cuciulata 1 P. Ion m[iruit] priimit de 15 11 Iaste puţântel, abiia 16 7 4 3 18 8 i pol 12
Robocea [prin] Daniil Pater Adamu din un funduş de casă,
din Bucureşti Fiteru rec- iar chielteşigu nu, încai
toru de la nici grădină nu e, Ion
Cluj, blag. şade în funduşul său.
de răp. Aaron.
Pop David fost De fel are de blag. de Şade într-al său. 5 4 5i 3 16 4 i pol 8
din Comana de la vlădica de la Domnul pol
Jos Bucureşti. Aron
Comana 1 P. Deid Ianoş de vlădica Ino- 10 4 Nu e, şade într-al său. 8 2 3i 3 4 5 6
de Jos chentie Clain pol
P. Ion Cioflec de m[itropo- de răp. În funduşu său. 8 2 8 2 22 2 15
litul]Grigorie, Aron
Bucureşti
Comana În anul ’61 P. Stan Frincul de Daniil, în de Domnul În funduşu său şade, 4 1 4 1 5 1
de Sus s-au dat la Bucureşti răp. Aron bisericesc nu e.
neuniţi din
comişiia
bucoviana.
Vineţiia 1 P. Matei de Domnul 6 3 Nu e, într-al său. 10 6 3 1 20 i 6 8
de Jos ep. Inochentie pol
Clain
P. Ionaşc de vlăd. de răp. vlăd. într-al său 10 5 4 2 14 i 4 10
Cocoţea Meletie de la Aron pol
Oradie
Părăul P. Şandru De-l are, de de Domnul 10 5 Iaste puţântel, şade 14 2 14 8 20 5 5
la Bucureşti. răp. Aron pop[a] în funduşul
său.
P. Stanciul de la vlăd. b[lagoslovit] într-al său 4 1 16 5 20 i 6 4
Ghedeon de de Domnul pol
la Moldova răp. Aron
Vadul, 1 P. Iacov 12 vedre; această De fân 4, Iaste de o gazdă. 10 2 5 1 12 3 2
cătănesc P. Sin moşie în anul aşijderea o au n-are n-are n-are n-are nimic nimic
’67 o au luat împărţit.
tisturile şi o au
împărţit la catane.
6 4 11 53 27 89 32 67 29 152 57[corect:45] 70
/9r/
[A] Q R S Ş T Ţ U V
a b a b a b
[Cuciulata] Are puţân. 100 27 30 70 200 Întăi: Începutu scaunului Făgăraşului să înceape de la satul Lupşa şi de la acest sat să
Are puţân. 100 înceape şi eparhiia Vineţii de Jos; acest sat pănă în anul ’59 au fost unit, iar într-acel an s-
au tras la dezunire, prin slobozirea comişii care va vrea să fie unit, care nu, de la Gobernie,
iar în anul ’61 bisearica o au dat la ei de la Comişiia bucoviiana; la acest sat merg şi neuniţii
de la Cuciulata, de la acest sat Lupşa pănă la Cuciulata o jumătate de ceas cale, nice o
împiedecare n-are. De la acest sat Cuciulata pănă la cel mai aproape, cale de un fărtal de
ceas, nimic împiedecare nu e în cale. A doua: într-acest sat au fost 2 popi funghenşi, unul
au murit în anul ’65, am aşăzat altul din Comana de Jos, acest preot din Cuciulata să trage
din partea obăgească, a D-lui Michiş Antol, şade pe funduşu său şi pentru căce lucrează
moşiia sa părinţească, dă dijmă din toate bucatele şi zeciuială den vite, lăngă aceaia îi ia
Domnul Michiş pe tot anul 5 veadre de seu, care îl cumpără cu 15 florinţi. Sănt 2 popi
neuniţi carii sănt legaţi cu săteanii să le dea simbrie pe an căte 2 feardele de bucate de toată
gazdă. De pe moşiia bisearicii nu-i nice o scrisoare, numai s-au pomenit că e dată
bisearicii, de cine nu să ştie.
[Comana puţână 100 48 220 62 308 De la acest sat Comana de Jos pănă la Comana de Sus cale de o jumătate de ceas
de Jos] puţân 100 împiedecare nu e în drum. Despre moşiia bisericească nu e nice o scrisoare sau altă
adireptare, numai s-au pomenit că s-au dat de ctitorii bisearicii nu să ştiu cine sănt. 2 popi
shismatici sănt aşezaţi cu simbriia ca cel din sus să ţâe popor şi în Comana de Sus.
[Comana puţân 100 16 55 22 80 în anul ’61, De la acest sat, Comana de Sus, pănă la Vineţiia de Jos cale de un ceas, împiedecare în cale
de Sus] prin nu e. Popi shismatici 2, carii slujesc şi în Comana de Jos, simbrie pe an de gazdă au ca şi
Comişiia cei de la Cuciulata; săteanii s-au legat cu ei.
bucoviiana
[Vineţiia de Mai 100 91 390 61 291 De la acest sat Vineţiia de Jos pănă la Părău cale de o jumătate de ceas, împiedecare nu e
Jos] lipseaşte. în cale. Pentru moşiia bisericii de fapt alte scrisori sau direptăţi nu sănt, fără fiind lucru
Lipsă are. 100 vechi s-au pomenit a fi bisericească şi tot preoţii o au ţănut. Iaste un popă neunit, are
simbrie de gazdă o feardelă de grău şi o zi de clacă.
[Părăul] Are lipsă. 100 3 12 60 160 în anul ’61, De la acest sat Părău pănă la Vad, cale de un ceas, iaste o apă care, cănd sănt ploi, să
Lipsă are. 100 din măreaşte de nu să poate treace. Sănt 3 popi neuniţi, carii au simbrie de gazde căte o
Comişiia feardelă de bucate şi o zi de clacă; săteanii au făcut aşăzarea aceasta.
bucoviiana
[Vadul, Lipsă are. 100 88 245 Nu-s. Nu-s. De la acest sat Vad pănă la Şinca, cale de un ceas, împiedecare iaste de apă, cănd să
cătănesc] Are lipsă. 100 măreşte nu o pot treace, cănd sănt ploi. Moşie bisearica au avut, care arată în rubrici, dar o
au luat tisturile şi o au împărţit la catane, şi au luat şi a popii Sin şi nu i-au lăsat nimic, o au
dat toată feciorului său, fiind catană, în care moşie să hrăneaşte şi e moşiia bisearicii, nice
o direptate n-are alta fără căt s-au pomenit a fi bisericească, tot preoţii o au ţânut pănă în
anul ’66. Aceşti 2 preoţi şăd în funduş bisericesc cam strinptu, arzăndu-le casele de pe
funduşurile lor.
[6] 1100 273 952 275 1039
[corect:
276]
/9v/
A B C D E F G H I J K L M N O P
a b a b
6 4 11 53 27 89 32 57 29 152 44 i pol 74
[sic! ] [sic! ] [sic! ]
Şinca, 2 P. Stanciu de de Daniil de Domnul
sat la Părău, proto- mitropolitul Inochentie
cătănesc popul de la Bucureşti Clain
P. Samoil de la de la Felaret De Domnul Aron; în Vad, într-al
Vad de la Buzău i-au ars daltiriia său
în anul ’64, va
veni la alta.
Ohaba, 1 P. Nedelcu de de vlădica
cătănesc la Hraştăş Clain
P. Ion Repede de vlădica Varlam de Domnul
de la Hidiş de la Rădăuţi Aron
Buciumi, 1 P. David Domnul Ino- Într-al său, bise- 8 2 4 1
cătănesc chentie Clain ricesc nu e.
P. Iacov Dobrin de la Buzău, de Domnul într-al său I-au luat de făn
de vlădica Aron blago- moşiia tistu- 1 aşij-
Methodie slovit rile şi o au derea
împărţit la
catane.
Mărgi- 1 P. Matei de Domnul Ino- într-al său 5 3 5
neani, chentie Clain
cătănesc P. Şandru de mitr. b[lag.] de Domnul într-al său 2 1 3 1
Antonie de la Inochentie
Moldova Clain
Sebeş, 1 P. Iacov Itul de vlădica de Domnul într-al său 20 8 4 4 4
cătănesc Nicanor în Aron I-au luat
Braşov tisturile şi o
au împărţit la
catane.
Hărseani, 1 P. Ion de mitr. Neofit b[lag]. de D[omnul] 41 10 Într-al său. Iaste 5 4 4 11 2 i pol
mestecat de la Bucureşti Aron Această moşie Aşijderea mare, aşijderea
iaste zălog la Pop zălog. zălog.
P. Mihai de Domnul Mihai, pentru 160 într-al său 6 6 4 12
Clain de flor. Pănă nu
i să va întoarce
banii n-are biserica
treabă cu ia.
12 11 22 94 37 135 51 61 29 185 57 90
[corect: 71] [corect: 57,5] [corect: 86]
/10r/
[A] Q R S Ş T Ţ U V
a b a b a b
[6] 1100 273 952 275 1031
[sic!]
[Şinca, sat N-are. 100 120 358 Nu-s. Nu-s. De la acest sat Şinca pănă la Ohaba cale de un fărtal de ceas; împiedecare nu e. Vezi întru acest sat
cătănesc] N-are. 100 Şinca sănt 2 bisearici, că pen mijlocul satului treace o apă care cănd sănt ploi nu pot căte o zi au 2
să-l [!] treacă; într-o bisearică ce e făcută noo de piatră să face slujbă, iar în cea veache ce-i peste
vale nu să face, căci fiind scoş shismatici[i] din sat, le-au dat domnul ghinerariul Şişcovici să-şi ducă
bisearica cu ei şi n-au dus-o; carii shismatici unde s-au mutat ş-au făcut bisearică alta, dintr-a cui
voie nu să ştie. La bisearica ce-au rămas în sat iaste bună foarte şi e lipsă a fi un preot la ia, că mai
mult norod iaste aşăzat în partia ei decăt în partea cei[i] noi de piiatră, ce să slujaşte în ia acum. Ce
eu după datorie înştiinţez, fiindcă după rănduiala Comişii directive sănt 6 feţe rănduite, popi 3, sluji
3 în numitul sat Şinca. Fiindcă părintele protopop Ztanciu e acum aci în Şinca aşăzat cu un nepot al
său, fiind slab şi bătrăn, mai nu veade, pentru mare lipsă am aşăzat pe Pop Samoil din Vad lăngă
sine, dar şade în Vad cu aşăzămăntul.
[Ohaba, N-are. 100 60 156 Nu-s. Nu-s. De la acest sat Ohaba pănă la Buciumi cale de 2 ceasuri, apă iaste în cale, care de ploi mărindu-să,
cătănesc] N-are. 100 nu să pot treace. Aceşti 2 popi numiţi în rublice sănt den Ardeal, care avănd feciori catane, au venit
cu ei; şi preoţii ce-au fost ai locului aşăzaţi funghenşi au fugit în ţară şi mi i-au căutat pe aceştiia a-i
aşăza în loc, arătăndu-şi cuvioasele dreptăţi fără nice o împiedecare. Carii preoţi şăd cu feciorii lor şi
în moşiile feciorilor să hrănesc, neavănd nimic funduş bisericesc dinlăuntru sau dinafară; s-ar afla a
fi cănd ar fi poruncă de la cel mai mare ghinerale.
[Buciumi, Are, dar mai 100 50 223 Nu-s. Nu-s. De la acest sat Buciumi pănă la Mărgineani, cale de o jumătate de ceas, împiedecare n-are în cale.
cătănesc] lipsăşte. Un popă shismatic iaste, dar nimic nu slujaşte, că nu sănt shismatici în sat, moşiia popii Iacov i-au
Îi lipsăşte. 100 luat-o toată, şi cea părinţească şi zălojitura, tisturile şi o au împărţit la catane.
[Mărgineani, Are lipsă. 100 99 270 Nu-s. Nu-s. De la acest sat Mărgineani pănă la Sebeş cale de un fărtal de ceas, împiedecare nu e. Moşiile popilor
Cătănesc] Are lipsă. 100 cu zălojituri le-au luat tisturile şi le-au dat la catane şi n-au cu ce să să hrănească. Într-acest sat mai
sânt 3 preoţi, anume P. Miron, P. Tămaş, Pop Nica, carii după rănduiala Comişii au fost aşezaţi la
alte locuri funghenşi; acum tisturile cătăneşti nu-i îngădue a fi, mestecăndu-se în ceale care nu li să
cade a fi.
[Sebeş, Are lipsă. 100 63 146 De la acest sat Mărgineani [sic !] pănă la Sebeş cale de o jumătate de ceas, împiedecare nu e în cale.
cătănesc] Într-acest sat au fost aşăzaţi 2 popi, unul den Mărgineani, P. Tămaş, care căpitanul l-au oprit să nu
mai meargă acolo să slujască.
[Hărseani, Are lipsă. 100 63 354 15 98 De la acest sat Hărseani pănă la Copăcel cale de un fărtal de ceas, iaste un rău, cănd să măreaşte de
mestecat] Are lipsă. 100 ploi, nu-l pot treace. Iaste un popă shismatic, care slujaşte la neuniţii de la Copăcel, care are simbrie
o fărdelă de bucate de o casă şi o zi de clacă; săteanii s-au legat cu popa.
[12] 2200 728 2459 290 1122
[corect: [corect:
291] 1137]
/10v/
A B C D E F G H I J K L M N O P
a b a b
12 11 22 93 [sic !] 37 135 55 [sic! ] 61 29 185 57 90
Copăcel, 1 P. Ion Strejea de vlădica de Domnul într-al său 5 3 12 2 3
cătănesc Meletie, la Aron
Oradiia Mare
P. Radul de episcop de Domnul Într-al său, cu un Au avut, aşijderea
Damaschin, la vlădică Ioan fecior ce e catană. ce o au luat
Rămnic Potochi tisturile şi
o-au dat la
feciorii săi,
fiind catane,
nu i-au lăsat
nimic parte.
Berivoi[i] 1 P. Stan cel de Felaret, mitr. b[lag]. de Şade într-al său. 8 3 4 8 1i 2
Mari tinăr de Bucureşti Domnul Aron pol
Berivoi[i] P. Radul de Neofit mitr., de Domnul Şade într-al său. 6 3 5 8 2 2
Mici în Bucureşti Aron blag.
Reacea 1 P. Ioan de Ionichie, b[lag.] de într-al său 5 3 6 1 11 2 2
Vodă, episcop de la Domnul Aron
cătănesc Bucureşti
P. Iane de Daniil, mitr. b[lag.] de într-al său I-au luat şi 5 3 4 1 nimic
de Bucureşti Domnul Aron o-au împărţit
la catane.
16 14 28 93 37 159 67 81 33 228 65 99
[corect: 94] [corect: 63] i pol
/11r/
[A] Q R S Ş T Ţ U V
a b a b a b
[12] 2200 728 2459 290 1122
[corect: [corect:
291] 1137]
[Copăcel, Îi lipsăşte. 100 80 475 De la acest sat Copăcel pănă la Berivoi[i] Mari, cale de o jumătate de fărtali de ceas.
cătănesc] N-are. 100 Iaste un rău în cale care cănd să măreaşte de ploi, nu-l pot treace. Într-acest sat
Copăcel, popa Radul cel numit în rublică iaste foarte slab şi bătrăn, mai nu poate sluji,
mai ales Sf. liturghie, şi i-au luat tisturile moşiia toată şi o-au împărţit la catane, nimic
nu i-au lăsat; şade cu un fecior al său catană; de lipsă iaste în locul lui altul a să răndui;
i-am rănduit o sută de zloţi şi lui de să va îndura împărăţiia. Iaste un popă shismatic,
care slujaşte la vro căţiva poporani neuniţi în satul Hărseani; simbriia pre legătură cu el
tot ca cei dăn sus.
[Berivoi[i] N-are. 100 15 103 39 160 De la acest sat Berivoi[i] Mari, pănă la Berivoi[i] Mici numai o apă desparte, carea
Mari] cănd să măreaşte de ploi, nu o pot treace. Iaste un popă neunit, care slujeaşte la cei
neuniţi; s-au legat cu poporanii săi să-i dea simbrie căte o dutcă de gazdă şi căte o
feardelă de ovăs şi o zi de clacă. Funduş bisericesc n-au.
[Berivoi[i] Îi lipsăşte. 100 26 105 41 160 din anul ’61, De la acest sat Berivoi[i] Mici pănă la satul cel mai aproape, Recea Vodă, cale de un
Mici] din Comişiia ceas încă nu deplin. Împiedecare nu e. La acest sat sănt 2 popi neuniţi. Simbrie are ca
bucoviiana şi cel din Berivoi[i] Mari. Mai iaste un preot unit, anume David, hirotonit de Neofit în
Bucureşti, blag. de Domnul Aron; acest preot au fost rănduit la un sat unde au fost
lipsă de preot, adecă lăngă altul, după rănduiala Comişii directive. Tisturile cătăneşti
nu-l îngădue a fi.
[Reacea Îi lipsăşte. 100 79 442 O au fost luat De la acest sat Vaida Reacea pănă la Telechi Reacea o vale desparte. Când să măreaşte
Vodă, Îi lipsăşte. 100 în anul ’61, din de ploi, anevoie treace. Biserica ce ni s-au dat acum într-acest an iaste în Telechi
cătănesc] Comişiia Reacea; în Vaida Reacea n-au fost bisearică; care amândoo satele aceastea la o
bucoviiana şi bisearică au mers pănă acum. Neuniţi într-acest sat Vaida Reacea nu sănt. Numitul
din porunca acesta P. Iane în rublică l-am aşăzat, dar nu e de slujba preoţească să o poată duce în
Î[nălţ]. vig după cuviinţă, fiindcă e slab, bătrăn, de slab l-au cuprins tremuratul. Altul trebue
Gobernium, aşăzat în locul său. Într-acest sat Vaida Reacea mai iaste un preot unit, anume P.
acum într- Pantelei, care să află în necuviinţă, că au furat un Triod al bisearicii rumăne, dat de
acest an, la Doamna Peuna Cantacozina a lui Ştefan Vodă, care au ţinut acest sat în trecuţi[i] ani,
joia verde a care carte înţălegând eu, am vălătuit şi s-au aflat la el, care tot o au tăgăduit pănă
catholicilor, ni însumi eu m-am dus cu 2 căprari acum într-acest an mai 27, după călindar nou şi,
s-au dat noo. căutăndu-o, o am aflat pitulată într-un unghi, de care am făcut ştire domnului
obărşterului, care l-am sorocit la vălătaş şi, venind după soroc, n-au vrut să
mărturisească.
[16] 2800 848 3584 370 1449
[corect: [corect:
928] 371]
/11v/
16 14 28 93 [corect: 94] 37 159 67 [corect: 81 33 228 65 i 99
63] pol
Telechi 1 P. Ion Stoichiţă de Neofit, în de Domnul într-al său 6 3 7 i pol 1 i
Reacea Bucureşti Aron [blag.] pol
Dejani 1 P. Radul de Neofit b[lag.] de într-al său 8 3 9 1i
Domnul Aron pol
Netotul 1 P. Ion Vişoi de Neofit, în de Domnul într-al său 40 10 40 12 15
Bucureşti Inochentie
Clain
blagoslovit
Iaşii P. Ionaşc de mitr. Neofit de Domnul într-al său 6 3 13 2
Aaron
P. Matei de mitr. Neofit de Domnul într-al său 10 6 20 4 6
de la Bucureşti Aaron
Săsciorii 1 Pop Vasilie de Neofit, în b[lag.] de într-al său 12 3 6 12 i 2i 2
Bucureşti Domnul Aaron pol pol
21 18 34 93 37 241 95 87 33 330 89 122
[corect: 94] [corect: 91]
/12r/
[A] Q R S Ş T Ţ U V
a b a b a b
[16] 2800 848 3584 370 1442
[corect: [corect: [sic!]
928] 371]
[Telechi Îi 100 16 68 36 100 Pentru răndul De la acest sat pănă la Dejani, cale de un fărtal de ceas, împiedecare nu e nice un feal.
Reacea] lipseaşte. bisearicii am scris Iaste un popă neunit, care are simbrie o feardelă de ovăs, o dutcă şi o zi de clacă,
în rublica de la poporanii loc[ului] cu el s-au legat aşa.
Vaida Reacea.
[Dejani] Îi lipseaşte. 100 75 344 De la acest sat Dejani pănă la Netotul, cale de un ceas, împiedecare nice un feal nu e.
La acest sat Dejani împotriva preotului numit şi aşezat, de loc moştean din sat, au mai
venit cu catanele încă 2 popi: unul popa Gheorghie de la Turda, altul p[opa] Vasilie.
Popa Gheorghie arată că din blagosloveniia Domnului Aron slujaşte la slujba preoţii.
Dar daltiriia, de ce ar[hiereu] e preoţît n-au venit să şi-o arate. Iar popa Vasilie e de
Domnul Inochentie Clain hirotonit. Numitul popă Gheorghie de la Turda fără ştirea
prot[opopului], cănd au venit, au luat cheile bisearicii şi în potenţie slujaşte, dănd în
latură pe numitul mai sus popa Radul. Cănd îl va slobozi numitul popa Gheorghie
slujaşte, într-alt chip nu e, în potenţiia domnilor sămeţindu-să, tocma mie faţă în sat
mii-au strigat că nu-i iaste voiia să ştie de protopop şi alte cuvinte de scădere mii-au
grăit, fiind beat. Cănd nu să mai dezbată şi să meastecă încă şi în popoarăle altor
preoţi de slujaşte în semeţiia domnului obărşterului, domnului Bronca şi de nice o
poruncă nu ascultă. Pentru neuitarea am scris aici, după datorie, că numai prin
arhiereu de nu să va aşăza această necuvioasă semeţie şi faptă cu pildă de scandelă, iar
prin săborul mic nu, că-l ţân domnii de nu-l lasă la judecata săborului mic.
[Netotul] Acest Acestuia nu-i lipseaşte 100 73 370 De la acest sat Netot pănă la Iaş, cale de 3 fărtale de ceas, împiedecare nu e nice un
preot are pănă va trăi, că are feal. După rănduiala Crăeştii Comişii directive, ar mai lipsi un preot, care acum nu să
destul pe din munca sa, iar află, în locul celui care au murit.
sama casii după preoţie nimic,
sale. iar carii vor fi în
urma lui, vor fi
mai săraci şi pentru
aceasta trebue să i
să rănduiască şi
acestuia, ca şi
celoralalţi, simbrie,
să aibă cu ce trăi cei
viitori în urmă.
[Iaşii] N-are. 100 20 115 25 151 din anul ’61, De la acest sat pănă la Săvăstreani, cale de o jumătate de fărtal de ceas, împiedecare
Îi 100 prin Comişi- nice un feal nu e în cale. Iaste un popă neunit, are simbrie ca şi cel din Telechi Reacea;
lipseaşte. ia bucoviiana sătenii au făcut tocmeala aceasta.
[Săsciorii] Are lipsă. 100 27 104 De la acest sat Săscior pănă la Hurez, cale o jumătate de fărtal de ceas, împiedecare în
cale nu e nice un feal.
[21] 3400 1861 4585 431 1693
[corect: [corect: [corect:
1059] 432] 1700]
/12v/
A B C D E F G H I J K L M N O P
a b a b
21 18 34 93 37 241 95 87 33 330 89 122
[corect: 94] [corect: 91]
Hurezii 1 P. Nica de Neofit, în b[lag]. de Şade într-al său. 10 5 22 4 4
Bucureşti Domnul Aaron
P. Şandru de la în Bucureşti, b[lag]. de într-al său, în 20 4 4 1 20 3 2
Săsciori de Felaret Domnul Aaron Săsciori
Ileanii 1 P. Gheorghie în Bucureşti, b[lag]. de într-al său 15 3 13 i 1 i pol
de Neofit Domnul Aaron pol
Răuşorul P. David în Bucureşti, blag. de într-al său 20 5 18 i 3 4
de Filaret D[omnul] Aaron pol
în ţinutul 1 P. Ilie Halmagi de m. Domnul Au fost de Au fost, acum I-au dat o casă,
Braşovu- de la Scoreai Ep. Athanasie, 50 de găleate, o-au împărţît cu un heai, dar
lui, în reanduit în Blaj o au împărţît toată la catane, nu e cu aşăzămănt
Ţara la catane, de 20 de cară statornic pănă
Bărsii, acum nu e. de făn, încă acum.
Tohanul, mai bine.
sat
cătănesc
Săvăs- 1 P. Ionaş în Moldova, de de Domnul într-al său 6 3 14 2 i pol 4
treani mitr. Nichifor Aaron blag.
26 22 40 93 37 302 110 101 39 418 102 i pol 136
[corect: 94] [corect: 106] [corect:
103]
/13r/
[A] Q R S Ş T Ţ U V
a b a b a b
[21] 3400 1861 4585 431 1693
[corect: [corect: [corect:
1059] 432] 1700]
[Hurezii] Are lipsă. 100 44 240 17 67 De la acest sat Hurez pănă la Ileani, cale de 3 fărtale de ceas; iaste o apă în cale, cănd
Are lipsă. 100 să măreaşte de ploi nu o pot treace. Numitul popă Şandru de la Săscior l-am rănduit în
locul celui ce s-au shismaticit, ca să nu să scază numărul după rănduiala Comişii
directive. Iaste şi un popă neunit; s-au legat săteanii pentru simbrie cu dănsul tot ca şi
cel de la Iaşi.
[Ileanii] Are lipsă. 100 75 320 De la acest sat Ileani pănă la Răuşor, cale de jumătate de ceas, nu e nice o împiedecare
de apă sau de altă. La acest sat mai iaste un preot rănduit, de la Mărgineani, anume
popa Nica, dară nu-l îngădue căpitanul din Sad să vie să slujască.
[Răuşorul] Îi 100 12 30 34 100 în anul ’61, De la acest sat Răuşor până la Făgăraş, cale de o jumătate de ceas, împiedecare de apă
lipseaşte. prin Comişi- sau de altă nu e. Iaste un popă neunit care are simbrie ca şi cei mai den sus, legătura
ia bucoviiana sătenii o-au făcut cu popa.
[Tohanul, Are lipsă. 100 108 613 De la acest sat Tohan venind cătră Făgăraş, sat mai aproape în vecinătate iaste Poiana
sat Mărului, cale ca de o jumătate de ceas; iaste o apă ce-i zice Bârsa, iaste mare, cănd sănt
cătănesc] ploi nu o pot treace; cale pietroasă şi rea. De la Poiana Mărului iaste vecin Şinca, cale
de 4 ceasuri; în cale iaste o apă care mai mult de 40 de ori o treace, carea cănd sănt
ploi să măreaşte de nu o pot treace. De la Şinca pănă la Ohaba, cale de o jumătate de
fertal de ceas. De la Ohaba pănă la Făgăraş, cale de 2 ceasuri bune; iaste o apă în cale
care cănd să măreaşte nu o pot treace, cănd sănt ploi. La acest sat Tohan, cănd au
venit catanele de s-au aşăzat în sat, au venit şi un popă, anume Mani polecra Colacea
sau Clocoţan, avănd şi el un fecior catană. Pănă cănd au mers popa Ilie, de mare lipsă
au slujit şi şi acum slujaşte bisericeşte; dară are un necuvios nărav şi de mare scandelă,
că e foarte beţâv, mai tot la cârcimă zace când are de cheltuială şi umblă beat;
altmintrilea, afară de năravul acesta, are ştiinţă la rânduiale[le] slujbelor bisericeşti.
Pentru care nărav scăndălos de la vro 3-4 popoare l-au scos, acum mai în urmă ş-au
aici la Vineţie de unde iaste de moşie, şi tot să ţâne de blestămăţie, caută să să
oprească de preoţie. Eu, după a mea chemare, fac mai sus înştiinţare.
[Săvăs- 100 26 121 De la acest sat Săvăstreani pănă la Săsciori, cale de o jumătate de ceas, împiedecare nu
treani] e nici un feal.
4000 2168 5909 482 1860
[corect: [corect: [corect:
1324] 483] 1867]
/13v/ Întăi
Despre pământurile sau funduşurile bisericeşti
Fiindcă aicea, în numita eparhie a Vineţii de Jos, nu sănt pămănturi sau moşii de unde să să ecsţiduluiască preoţilor de ajuns, pentru aceaia şi cănd s-au ecsţidăluit prin
Ardeal după poruncile crăeşti aicea nu s-au dat, nefiind de unde, însă nice plată pe an sau venit statornic din bucate de la lăcuitorii şi stăpănitorii locului a dobăndi preoţii nu putem
nădăjdui. Dară plată de bani pe an, fiind mila chesaro-crăiască socotim că ar fi mai de stătut, spre chivernisirea preoţilor, dacă s-ar da.
A doao
În numita eparhie a Vineţii de Jos iaste un sat săsesc, anume Şărcaia, iobagi fişcuşăşti, acum supt stăpănirea ci[nstitei] naţii săseşti, în care vor fi 250 de gazed; venit are popa
al lor partea a patra din dijmă din tot hotarul, ca la 200 de clăi, şi din cănepă, din in, din mazăre, din linte i proci. Plata afară pe îngropături, pe botez, pe cununii, afară dintr-aceasta
cătă iconomie ar face, nimic porţie nu dă. Tot supt un priveleghium cu cei din Făgăraş sănt.
Despre pămănturile mănăstirilor răducăluite, ceale ce au fost supt stăpănirea arhiereului lor şi mănăstirile
La Şărcăiţa
Mănăstirea P. Bucur: pământ de arătură nu e, iar răt de făn de 9 cară. Locul mănăstirii cu al chiliilor de 80 de paşi în lung, în lat de paşi 50; mănăstirea stricată; loc cu pomet
iaste cănd e rod căte 70-80 de găleate de meare, pere, prune căte 50. După ce s-au stricat mănăstirea, au luat fişcuşul această moşie şi o au dat la un iobagi ce s-au numit ctitor, fiind
de el dată această fundaţie şi acum o stăpăneaşte.
Mănăstirea Buciumilor, de piiatră, făcută de vătaful Dobrin
Pămănt de arătură nu e, iar răt de făn de 8 cară. Pomet iaste, ca de 50 de găleate meare iproci; l-au fost cuprins ctitori[i] funduş[ul] acesta, adecă popa Iacov Dobrin,
împreună cu fraţii săi, 3, după stricarea ei, pănă cănd au venit de s-au făcut satul cătănesc; acum s-au luat fundaţiia aceasta de la ei şi s-au împărţit la catane.
Mănăstirea [de] la Mărgineani, făcută de jupân hodnogi Avcsentie
Mănăstirea stricată, de piiatră, loc de arătură nu e, iar loc căt au ţinut mănăstirea cu chilii cu pomet cu tot ca de 3 cară de făn. După stricare, funduş[ul] îl ţine jupân hodnogi
Avcsentie, pănă acum, fiind de curănd făcută, pometul acum să făcea.
Mănăstirea de la Berivoi, făcută de lemn, veachie, stricată
Loc de arătură nu e, de făn de 2 cară, pomet împrejur pe loc[ul] mănăstirii, cănd era rod, meare găleate 60, peare, prune aşijderea; locul sau funduşul îl ţin ctitorii de la
Berivoi[i] Mici, pop Radul Radeş, împreună cu fraţii şi cu neamul său, fiind mai mulţi, uniţi şi neuniţi.
Mănăstirea de la Reacea, care s-au numit a Luchi[i]
Pămănt de arătură n-are, de făn are de 2 cară, locul mănăstirii cu al chiliilor în lung de 40 de paşi, în lat de 20, pomet nu e; după stricarea ei au cuprins ctitorii funduş[ul]
pănă cănd s-au făcut satul cătănesc; acum s-au luat pe seama catanelor.
Mănăstirea popii Iane, tot la Vaida Reacea, făcută de popa Iane, acum stricată
Pămănt de arat nu e, de făn de are de 2 cară; locul mănăstirii cu al chiliilor în lung de 60 de paşi, în lat de 30; această fundaţie urmează ca şi cea din sus a Luchii.
/14r/ Mănăstirea Netotul, făcută de Ion Vişoi, de lemn, stricată
Pămănt de arat nu e, rât de făn de 4 cară, pomet când e rod de 30 de găleate, de prune cu meare, cu peare, încă şi mai mult; acest funduş l-au ţânut popa Ion Vişoi după
stricarea mănăstirii; dacă s-au făcut satul cătănesc, s-au luat pe seama cătănească.
Mănăstirea Dejanilor, de lemn, stricată
Pămănt de arat nu e, de făn de 6 cară, pomet cănd să face de 80 de găleate meare, peare, prune de 40; acest funduş l-au cuprins pe seama cătănească.
Despre toată mai din sus însemnată conşcripţie pănă aici, după toate venitele porunci arhiereşti, despre dănsa într-adins întrebăndu-să şi cercându-să de pre la numiţii
preoţii eparhii şi de pre la alţii, precum s-au spus şi precum s-au putut afla, aşa într-acelaşi chip s-au şi isprăvit, despre care lucru cum că e aşa, prin mijlocitoarea credinţă şi supt
iscălitura şi peceatea protopopească s-au şi întărit.
Făgăraş, anul 1767, zile 27 iulie Smerită şi nevreadnică slugă credincioasă
Protopop Constantin Ivanovici eparhii Vineţii de Jos Făgăraşului mp.
Documente 107
XXIV.
XXV.
cu cărţi bune rumăneşti, numai aceasta pofteaşte el tare ca să să tărnosească şi mii-au zis tare să-ţi
scriu Mării tale /4r/ ca să te învredniceşti a veni să o tărnoseşti pănă trăiaşte şi el (zice).
Aceasta iar am vrut a înştiinţa pe Măriia ta, despre cinstitul fratele protopop Nicolae de la
Sepviz, iar lăcuitor în Vineţiia de Jos. Că de vro 4 ani i-au murit preoteasa şi au priimit o muiare în
casă de o ţine cu vro 2 copii, care fămeae e văduvă, şi tot să aude vorbe de scădeare prin oameni,
că i-ar fi posadnică, alţii zic că ar fi şi cununat cu ia; destul că feciorii săi i-au urgisit să nu-i vază
împrejurul său, iar ai muerii îi ţine în casă şi hrăneaşte şi să văd seamne necuvioase, că de mearge
la un tărg tot cu frăţiia sa o duce în căruţă şi nu să cunoaşte deschilinire că i-ar fi slujnică. Şi de
vro 2 ani la bisearică sfănta liturghie n-au slujit, nici rănd cu săptămăna. Zice că nu poate, dar nu-i
e fiirea de neputinţă încă împresurată, ce altă neînvoinţă va fi. De popor şi de venit să ţine, iar de
slujbă nu, numai de-a gata ia, slujesc ceştiialalţi şi ia frăţiia sa. Care mie ponosluindu-mi acea
nedireptate, nu o poci suferi; despre acest lucru am fost adus aminte şi prea cinstitului părintelui
Filothei cănd au fost aici în partea locului nostru, care au şi fost la frăţiia sa în casă de au văzut.
Nu ştiu spus-au Mării tale, însă lăngă scrisoarea aceasta vei mai întreba Măriia ta şi pe juratul mieu
acesta, că e de-acolo, şi-ţi va povesti tot lucrul acesta mai pre larg. Multe aş mai avea a înştiinţa
dar, nădăjduindu-mă venirii, pe atuncea vom mai vorbi. Despre care cu atăt acum săvărşind,
rămăi
Făgăraş, 1767, zile 5 avgust. prea smerită şi nevrednică slugă
A Mării tale Protopop Constantin Ivanovici
eparhii Vineţii Făgăraşului m.p.
XXVI.
După porunca sau comişiia acum mai pre urmă mie trimisă de la Măriia ta cu smerenie
priimindu-o, ceale poruncite în scris în căt mii-au fost putinţa minţii, înţelegănd, silitu-m-am cu
toată osârdiia a le plini, precum aici mai la vale de-a răndul în scris cu direptate să vor arăta.
1. Despre satele ceale ce să întâlnesc cu satele vecinului protopop sânt aceastea în partea
din sus despre răsărit: iaste satul Cuciulata, aproape de satul Făntâna, ce să ţine de eparhia
Calborului, de un fărtal de ceas cale; despre amiiazăzi satul Poiana Mărului, cale de un ceas cu
satul Tohanul şi Zârneştii, ce sănt în eparhia Braşovului. Despre miezul nopţii din partea Oltului,
de eparhiia Calborului vecinele sate precum vine din sus în jos pănă la Făgăraş. Din partea despre
amiiaz precum vine satele eparhii cătră apus, iaste hotar munţii ţării. Din jos, despre apus, iaste
satul Netotul, aproape de satul Breaza, ce să ţine de eparhia cinstitului protopop Vasilie Baranii,
cale de o jumătate de ceas, iaste iar Hurezii şi Răuşorul vine despre miezul nopţii, sănt aproape de
oraş şi Ileanii, cale de căte o jumătate de ceas, să întălnesc cu oraşul Făgăraş den eparhia
cinstitului protopop Vasilie.
2. Despre o gazdă bună în toate satele eparhii meale nu să află care, după agoniseala sa,
să-i poată prisosi venit de-a putea vinde să sporească căştigul de bani. Că abiia sănt gazde care rari
sănt de le ajunge bucatele pe sama casii aşijderea şi din fănaţele, dar cei mai mulţi sănt carii trăesc
cu cumpăratul, ales aici în partea locului nostru, că carii au avut mori şi moşii de prisosit, le-au
cuprins supt stăpănirea cătănească şi au rămas din gazde vreadnice la mare scădeare.
a 4-a. Despre venitul cel bisericesc al preoţilor să să caute la conşcripţiile trimise la rublice,
că acolo am scris că nu să află nimic la nice un preot.
a 5-a. Despre venitul bisericesc aşijderea să să caute la rublica de la conşcripţiia trimisă, că
acolo am arătat că nice o bisearică n-are venit măcar să să ia tămăe de-a sluji o dată sfânta
liturghie. Aşijderea şi despre altele ce ni s-au dat prin comişiile mai nainte trimise, să să caute bine
la conşcripţiia trimisă în rublice, că acolo toate căte am avut poruncă am pus, încă doar şi mai
mult am înştiinţat.
Documente 109
Despre dăjdiile vlădiceşti, căte s-au putut strănge, le-am trimis. Despre răştanţii, sănt la
vro 2-3 preoţi, şi vechi şi dintr-acest an, carii nicidecum /1v/ de voia lor nu vor să le dea şi fac
scandelă la mai mulţi. Într-alt chip, fără ecsecuţie cătănească, nu le poci scoate, ales la un popă din
Săvăstreani, Pop Ionaşc, am fost însumi eu pentru răştanţii, şi s-au sculat cu vorbe de ceartă
greale asupră-mi, nădăjduindu-să în semeţiia cătănii, fiindu-i feciorul catană. Ce despre unii ca
aceştiia ş-altora lor asămenea ar fi de lipsă Măriia ta să scrii la domnul obărşteru Dombrovschi de
la satul Reacea, ca să-mi dea brachium la ce aş avea lipsă. Că multe ar fi să să lucre, dar fără
brachium nu poci, încă cănd am avea porunca dată de la domnul ghinerariu Hadic pentru
brachium, care tist o ar vedea, i-ar căuta a ne da ajutor la lipse de aşa.
Vrere-aş de la Măriia ta poruncă într-un feal de chip, pentru pop Gheorghie de la Turda,
care am mai fost înştiinţat pe Măriia ta pentru molitva sa, da-va dăjdiile Mării tale şi pominocul ce
să cade, au nu? că ţiindu-să în nădejdea domnului obărşterului mai sus numit, nice de săbor
ascultă, nici e voiia de nimic să ştie, numai cu potenţiia silniceaşte slujaşte în sat Dejani şi pe
preotul cel aşăzat l-au dat în laturi, cănd îi e voia îl lasă să slujască, cănd nu, nu să atinge; acum
acel preot au sărăcit şi dăjdiile nu le poci scoate, că n-are de unde să le dea, că venitul de la popor
tot popa Gheorghie îl cuprinde şi cestuialalt îi dă ca unui grămătic. Popii Gheorghiia i-au dat
domnul obărşteru şi moşie la sat şi fondaţiia mănăstirii Dejanilor; cănd să fac poame, ia destule, şi
făn 5-6 cară, iar acelalalalt preot nimic. Vro 2 preoţi de la Ohaba au trecut cu tot în ţară, cu dăjdi
cu tot. La unul de la Mărgineani i-au ars, iar nu dă dajdiia. Talerul logofătului din cela rănd l-am
fost trimis, mii-au adus cvietanţie.
Pentru fuga oamenilor la ţară destui s-au dus şi poate că să vor mai duce. Pricina înţeleg
că e aceasta: că iobagii pentru slujbele domnilor, pe unii i-au scos din case şi le-au cuprins catanele
moşiia şi casele şi domnii nu le-au dat case şi moşii să să poată hrăni; di pin satele cătăneşti să duc
că tisturile îi prea mănă la slujbe la casele lor, nice 3-4 zile nu pot şădea să-ş lucre, ce rămăn la
mare scădeare şi lipsă. Iar pentru răndul credinţii Sfintei Uniri nu să duce niminea. Pe unde nu
sănt satele cătăneşti, carii s-au dus una de poştii [---]1, bucatele nu s-au prea făcut şi-i înpresoară
zic şi cu nişte crăiţari la zloţii ce-i dau bir, şi neputănd birui zic că le caută să să înstreineaze. Iar ca
să putem a căştiga ateştaţie de la tisturi pentru fuga oamenilor, nicedecum nu e putinţă.
Despre toate aceaste mai din sus pănă aici în scris arătate, după ştiinţa mea în căt au fost şi
iaste cu direptate am înştiinţat. Despre care după datorie cum că e aşa, am întărit cu credinţa
preoţii şi supt iscălitura şi pecetea protopopească rămăind
XXVII.
La toate poruncile Măriei tale venite mie în scris, după trimisa conscripţie de la mine într-
adins despre toate cercând şi mult muncind, după cum am putut afla adevărul, înştiinţez dirept
pre Măria ta domnule:
Satele din eparfiia mea a Făgăraşului, precum de oraşul nostru de Făgăraş iaste satul
Gălaţii al eparfiei Calborului, numai Oltul despărţind şi iarăş de Făgăraş cale de un jumătate de
ceas iaste satul Râuşorul al eparfiei din sus al Vineţiei, Ileanii şi Urezul iarăş ale eparfiei Vineţiei
iaste departe de Făgăraş cale de câte un ceas pe picior. Despre austrul sau miazăzi, eparfiia
1 Cuvânt neinteligibil.
110 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
Făgăraşului să hotăraşte cu munţii Ţării Rumâneşti pănă în sfârşit. Despre Olt, Beşimbacul mieu
iaste mai aproape de Rucăr cale de un jumătate de ceas, Rucărul fiind de eparfiia Coloneariului,
dară Oltul desparte numitele sate: Viştea de Jos din eparfiia mea iară aşa e de departe de Feldioară
a Coloneariului, Oltul între dânsele; Scoreaiul de Colun iară aşa de departe, Oltul între dânsele;
Porumbacul de Jos, de Colun şi de Glâmboaca acuma a părintelui de la Sad, de peste Olt iară aşa
de departe sânt. Însă şi satele meale, precum mearg de-a rândul pre lângă Olt în jos, nu sânt mai
departe unul de altul.
Despre gazda de frunte, măcar destul căutând, dară în vremile aceaste de mare dosadă, în
Ţara Oltului nu să găseaşte gazdă ca să-i rămâe ceva de pre toată munca sau economiia sa după
plinirea anului, ci puţini să află ca să le ajungă de hrană pănă la alte bucate.
Despre venitul cel besericesc al preoţilor, nu e nimica.
Besericele eparfiei Făgăraşului pentru a lor chiverniseală n-au nimica.
Dăjdile şi răştanţiile vlădiceşti, măcar destul silind pe preoţi a le da, dară pănă astăz numai
doao dăjdi am putut scoate. Câte le voi putea scoate de pre la preoţii noştri ce n-au murit, nice la
Ţară au prebegit, fără zăbavă le voiu trimite.
Talerul logofeţesc lângă doao duce scoase de la preoţi, plinind de la mine, acum deplin l-
am trimis.
Despre alte relighii, nu le-am scris numai acealea după poruncă, ci încă şi toate /1v/
moşiile mânăstirilor stricate din eparfiia mea a Făgăraşului, toate le-am trimis în scris în
conscripţiia trimisă aci, numai trebue să se cetească deplin mai la vale, ca să nu fie munca
înzadarnică.
Iară despre cei ce trec la Ţară din Ţara Oltului, vei şti Măria ta că militarii adevărat nu fug
pentru unirea, ci pentru că n-au aicea cu ce trăi, fiind siliţi la multe slujbe ale tisturilor lor, într-
atâta cât la casele lor rămân de tot colduşi. Şi nu fug numai cei uniţi, ci cu mult mai mulţi militari
shismatici şi obagi shismatici fără arme niminea silindu-i cândva ca să se unească.
Iară a dobândi în scris despre acest lucru, nice într-un chip nu putem şi tot întins fui şi
acuma cu mare grămadă, neputându-le sta împrotivă plăiaşii.
Popa Constandin, unit de la Viştea de Sus, nu demult au fugit la Ţară, căci având fecior
mai mare cu arme, silea şi pre cel mai mic cu armele să slujască, doi dintr-o casă, şi preotul văduv
singur i-au căutat să se ducă, decât să moară de foame.
Lângă acest preot numit fugariu, încă au mai scăzut numărul preoţilor din eparfiia mea cu
opt preoţi de săbor, unii murind, alţii fugând, alţii stricându-să cu însuratul. Altul popa Rad Romă
de la Ucea de Jos, acum s-au dovedit că n-au vrut să-ş scoaţă poucenie unită.
Diacii pre unde avem besearici şi iaste foarte lipsă de preot mare, la preoţie nu vor să se
leage, zicând că prea mult zăbovesc la Blaj, de rămân acasă de traistă.
Din datoriia mea protopopească foarte într-adins aştept de la Măria ta domnule poruncă
în scris ca să ştiu luminat ce voiu face despre aceasta: sânt sate în eparfiia mea a Făgăraşului în
care acuma n-avem nice besearică, nice popă, nice poporani uniţi şi eu pănă acuma, după numărul
rânduit de la înălţata Commişie, rânduiam de la alte sate unde era adecă preoţi supernumerarii, la
alte sate, şi să scutea, măcară că acum adecăte preoţi supernumerarii nu sânt, fără doi în Scoreai şi
unul în Porumbacul de Jos şi diaci deplin prin toate satele, iară de prin alte sate, şi unii nu fac nice
o slujbă cât iaste anul, pentru /2r/ scutinţa lor. Acuma iaste vreamea să dau liştea la cei de afară,
deci să ştiu porunca Măriei tale domnule, pre unii ca aceia carii adecă nu fac nice o slujbă pune-i-
voiu la lişte au nu?
XXVIII.
Conscriptio
Ecclesiae Fogarasiensis de anno 1767
Eparhiia
/p. 1-2/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
La o intervenţie ulterioară (în creion) asupra manuscrisului, numele a fost tăiat şi s-a completat menţiunea referitoare la decesul preotului (subliniată
aici cu caractere italice)
Însumare ulterioară (în creion) a numărului preoţilor şi al locuitorilor.
La o intervenţie probabil contemporană (în cerneală) asupra manuscrisului, numele a fost tăiat.
Documente 113
Dăii
/p. 3-4/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
2 8 5 40
3 80
3 4 40
12 4 40
6 40
2 8 5 20
40
12
40
12
40
/p. 7-8/
5 60
16 3 20
10 4 120
1
1 2 2 120
2 220
2 ½ 1 260
114 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
P. Ion Atanasie
Apold 2 1 P. Achim Arad Clain 7 24 250 700 15 9
P. Moisi Bucureşti Aaron
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
200
3 6 4
8 16
/p. 11-12/
10 2 60
4 8 40
3 12
7 28
4 3 30
11 8 70
Armeanilor
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
Popa cel lutăran are
6 cr. 18 24 75 trei părţi din dijmă, de
arat 7 găleate, cară de
fân 22.
Popa cel lutăran iarăş
trii părţi din dijmă, de
6 cr. 90 arat 86 de găleate,
cară de fân 27 şi unde
împart săteanii
dealniţă.
Popa cel săsăsc iară
trei părţi din dijmă,
68 din toate de arat 40 de
găleate şi fân 40 de
cară şi din via sa 40 de
fierii.
9 cr.
116 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
/p. 13-14/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
4) Varmeghiia Bălgradului.
5) Varmeghiia Bălgradului.
Documente 117
/p. 15-16/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
7½ cr.
32 8 30
60
1 rât de 27
12 paşi
2 u. 3 cr. 2 3 50
1 73
¼ 3 cr. 1 1 4 2 40
Broşteanilor
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
¼ 3 cr. 9 5 4
¼ 3 cr. 20
¼ 3 cr. 5 3 25 1
/p. 19-20/
¼ 3 cr. 3 1 22
1pădure
¼ 3 cr.
¼ 3 cr. 2 2 10 1
¼ 3 cr. 10 3
3 cr. 2 20 1
118 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia Gurghiului,
/p. 21-22/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
6) Scaunul Mediaşului.
Documente 119
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
¼ 3 cr. 4
¼ 3 cr. 1 20
¼ 3 cr.
¼ 3 cr. 1
¼ 3 cr.
¼ 3 cr.
¼ 3 cr.
¼ 3 cr.
Monorului şi a Năsăudului
/p. 23-24/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
1 200 1 apă
6cr.*** 1 50 5
1 ferdelă de grâu şi 1 50
alta de ovăs***
6cr.*** 50
o mierţă de ovăs, o zi de lucru*** 50
6 cr.*** 100 4 4
o mierţă de ovăs, o zi de lucru***
o mierţă de ovăs şi o zi de lucru*** 50 1 1
50 6
7 cr.*** 50 5
o mierţă de ovăs şi o zi de lucru***
50 1
3 cr. 50
o ferdelă de ovăs, o zi de lucru***
3 cr. 100 2 3
o mierţă de ovăs***
3 cr.*** 50
o ferdelă de ovăs***
3 cr.*** 50
o mierţă de ovăs***
3 cr. 100 5 7 şi 1
o mierţă de ovăs*** moară
3 cr.*** 50
o mierţă de cucuruz***
18 152 50 1 6
/p. 27-28/
20 153 50
3 cr. 8 84 50
50
100
60
1 Lipsă de beserică.
2 Să pot da dintr-a satului.
3 Să poate da din loc de obşte încă şi funduş din lontru.
4 Din loc de obşte.
120 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
100 2 7
60
3 cr. 1 50 8 1 30
o mierţă de cucuruz 20 155 50
o mierţă de cucuruz 1 85 50
3 cr.
18 125 50 1
50
3 cr. 1 16 117 50 1
3 cr. 2 5 12 50 6 4
5 6 100 1 1
50 6 4
100
/p. 31-32/
150 6 19
98
50 4 4
100 3 3
50
6 cr. 100
6 cr. 50 2 1
6 cr. 50
3cr.şiozi 9 100 6
delucru
1 50 1
50
50 1
13 1210 50
50
50 4
50
100 1 1
6 cr. 100 20 15
/p. 35-36/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
P. Vasilie Potochi
P. Gheorghe Aaron
P. Paşcu Aaron
Salua 2 4 2 P.Vasilie Urcăş Aaron 235 1137 1
P.Vasilie Dorothei Aaron
P. Athanasie Aaron
P. Irimie Aaron
Mititei 2 1 P. Gligorie Moldoa Aaron 118 559 1
P. Partenie Moldoa Clain
Mocod 2 1 P. Ion Orade Aaron 183 895 10
P. Toma Aaron
P. Gabor Aaron
P. Ştefan Aaron
P. Florea Aaron
P. Toader Aaron
Zagra 1 4 2 P. Mathei Potochi 260 900
P. Vasilie Potochi
P. Niculae Aaron
P.Vasilie Naşc Aaron
P.Onişor diacon Athanasie
Poieni 2 1 P. Costan Aaron 75 390
Plaiu 2 1 P. Niculae Aaron 30 180 1 1 3
Runc 1 4 1 P. Vasilie Moldoa Aaron 146 708 1
Găureani 2 1 P. Costan Orade Aaron 50 220 4
Bichij 2 1 P. Vasilie Orade Aaron 80 440
P. Pintea Moldoa Aaron
P.Toader diacon Athanasie
P. Toader Oradie Aaron
Tealciu 1 2 1 P. Tanasie Oradie Aaron 250 1101 1 5 3
P. Vasilie Marămorăş Clain
P. Petrea Moldoa Klain
P. Gligorie Moldoa Aaron
Rebrişoară 3 6 2 P. Thadei Moldoa Aaron 290 1367 1 3
P. Dumitru Moldoa Aaron
P. Vasilie Blaj Aaron
Rebra Mare ½ 4 1 P. Simion Blaj Aaron 140 546 1 4
P. Savul Blaj Aaron
Varare 2 1 1 P. Gavril Aaron 85 476 3 1
P. Vasilie Orade Aaron
P. Vasilie Truţă Orade Aaron
Feldru 2 2 1 P.Vasilie Achim Moldoa Aaron 218 951 1 2
P. Andrei Marămorăş Clain
Ilua mică 1 2 1 P. Gligorie Moldoa Aaron 110 450 1 4 4
P. Andraş Marămorăş Clain
Sângiorz 2 1 P. Gheorghie Blaj Clain 320 1645 6
P. Vasilie Moldoa Aaron
P. Dănilă Moldo[a] Aaron
P. Iacob Marămorăş Clain
P. Grigorie Moldoa Clain
Maeru 1 2 P. Larion Blaj Clain 228 1125 4 3
P. Ghirasim Orade Aaron
P. Oprea Orade Aaron
Documente 123
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
6 cr.
400 10 3
1
6 cr. 150 12 şi 1
moară
100 8 4
6 cr. 500 34 12
6 cr. 50 4 3
6 cr. 50 2
6 cr. 50 10 8
6 cr. 50 10 6
6 cr. 100 11 8
6 cr. 200 15 18
6 cr. 150 21 20
6 cr. 100 5 7
6 cr. 50 3 1
6 cr. 200 13 19
6 cr. 50 2 4
6 cr. 200 14 15
6 cr. 250 19 36
124 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
6 cr. 100 6 10
/p. 39-40/
6 cr. 50 6 8
6 cr. 50 2 4
6 cr. 100 9 16
6 cr. 150 21 30
6 cr. 350 40 50
6 cr. 50
6 cr. 100 7 6
6 cr. 100 4 4
50
Ilii
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
300
200
1 200
200
200
200
200
100 3 2 1 moară
/p. 43-44/
200
100
100
100
100
200
126 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
/p. 49-50/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
200
100
Dobri[i]
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
tot s-au
luat
9
tot s-au
luat
3 6
3 20 2
/p. 47-48/
4 9
4
4 3
3 1½ 20
3 4 12 11 50
Orăştii
/p. 51-52/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
15 2 139 72
11 Doaă cărţi.
128 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
S P. Ianoş Aaron
c Orăştie ½ 1 P. Gheorghie Clain 13 150 216 924 3 4
a P. Vasilie Aaron
u Pricaz ½ P. Mikloş Clain 4 14 84 200 1 5 6
n P. Avram Clain
u Turdaş ½ P. Lazăr Aaron 1 4 60 221
l Căstău ½ P. Gheorghie Clain 6 16 72 204 3
P. Ifraim Aaron
Beriiu ½ P. Trif Aaron 2 20 121 392 2 1
P. Pătru Aaron
Sărăca ½ P. Nicolae Aaron 2 15 59 258 2 2
O Şebişel ½ P. Sandru Clain 43 209 60 300 2 4
r P. Adam Clain
ă P. Dănilă Clain
ş Romoşel ½ 1 P. Ivan Aaron 26 100 120 200 3 3
t P. Ivan Tăraş Aaron
i Romos ½ P. Ivan Potochi 2 17 120 300 1 1
i P. Iosiv Aaron
P. Ion Clain
Vaidei ½ 1 P. David Clain 2 28 180 450 1 6 2
P. Ivan Clain
P. Ionaşc Clain
Cuger ½ 1 P. Pătru Clain 290 959
P. Ion Atanasie
Vinerea ½ 1 P. Ion Clain 2 11 150 295 3 2
P. Dănilă Clain
Gibet ½ P. Novac Clain 2 18 120 575 2 10 1
P. Cândea Aaron
Balomir ½ 1 P. Ion Potochi 3 16 65 230 5 1
P. Oprea
Pişchinţ ½ P. Nicolae Aaron 102 230 1 4 4
Jelmari ½ P. Toader Clain 1 7 48 227 1 4 1
Binţinţi ½ P. Gheorghie Aaron 4 12 70 250 1 4 8
Dănşor ½ P. Dominos Clain 1 5 70 150 1 4 2
/p. 53-54/
Mărjineşti 1
15) Tămăşasa 1
Orăştioara 1
Orăştie 1
Buciumi 1
Costeşti
Ludeşti
16) Cioara P. Iosiv Clain 2 15 140 300 1 3 3
Eparhiia
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
12 13 3 250 37
14 fl. 40 cr. 11 8 19 35
3 fl. 30 cr. 6 5 30 25
2 fl. 40 cr. 7 7 50 34
11 fl. 30 cr. 20 10 60 74
7 90 36 fl. 30 cr.
9 fl. 10 cr. 15 13 60 58
10 fl. 20 cr.
7
14 fl. 20 cr.
8 fl. 20 cr.
/p. 55-56/
Miraştăului
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
22 3 26 12 16 40 22 100 1
12 2 23 12 8 20 8 100 1
16 12 25 20 40 100 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
8fl. 32cr. 16 12 40 20 20 100
20 14 20 20 20 100
4 13 16 12 20 100
14 20 12 4 20 100
20 12 16 20 100
/p. 59-60/
12 2 8 12 8 11 20 100
15 24 20 20 100 16
55 17 40 20 100 1
12 2 21 20 20 20 100
7 5 100 1
6 20 12 20 20 100
5 20 9 20 100
6 18 20 14 4 20 100
9 7 3 8 100
5 9 11 9 7 100
19
3 23 40 19 20 200
18 20 8 20 100
/p. 63-64/
2 35 20 9 20 100 20
20 16 100
21 20 13 20 100
10 20 8 20 100
3 fl. 8 cr. 16 6 8 112
4 22 11 6 20 100
2 12 7 20 100
13 9 24 100
20 12 20 100
20 12 20 100
20 19 20 150
20 14 20 100
1
20 9 20 100
1
Eparhiia
/p. 65-66/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
/p. 69-70/
1 2 3 4 5 6 7 8
A B A B C D A B C A B
Iclandului
/p. 67-68/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
14 3 1 pădure
1 9
1 8 5
12 12 1 pădure
7
10
15
14
30 1
14
12
10 1
1 34 1
14 1 pădure
12
Sovatului
/p. 71-72/
9 10 11 12 13
A B C D A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
20 3
30 15
7 1
13 3 5
20 10 40 23
30 15 3 24
pământuri
1 2 3 4 5 6 7 8
A B A B C D A B C A B
9 10 11 12 13
A B C D A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
20 4
5 5 un fânaţ
20 10
8 6 10 16
5 10 12 1 pădure
20 2
3 4 25 1
4 4
20 10
22 12 5 3 26
20 12 27
36 15 1 pădure 28
/p. 75-76/
24 20 20
40 17½
8 5 6 3
15 10 10 7
29
30
31
Eparhiia
/p. 77-78/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
P. Oprea Clain
22) Tălmăcel 1/1 ½ P. Marcu Clain 1 1 290 1174 11/3 6
P. Ioan Clain
Porceşti ½ P. Gheorghe Clain 1 1 173 740 2 2
P. Ilie Aaron
Şebişu de ½ P. Coman Clain 173
Jos
Şebişu de ½ P. Matei Clain 123
Sus P. Oprea Potochi
P. Radu Atanasie
Racoviţă ½ 1 P. Stan Aaron 150 920
P. Todor Aaron
Eparhiia
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Sadului
/p. 79-80/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
18fl. 40cr. 32 300 14 13 53 1
iaste
89 fl. 34 600 17 8 11 46 35
cvarta 200 5 2 14
cvarta 200 8½ 3 23
400 6 2
Colunului
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
3 cvarta 38 200 1 1 7 7
39
13 de la 200 41 5 81
domni
dijmă 41 200 19 6 41
21 dijmă 42 200 10 2 19
/p. 81-82/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
P. Simion Clain
Bendorf ½ 1 P. Matei Aaron 3 16 110 16
P. Ioan Aaron
V. Hortobaghi- 1 P. Matei Aaron 3 15 140 1 5¾ 3
falva P. Mihăilă Aaron
B Sent Ianoş ½ 1 1 P. Maniu Clain 19 82 82 2 14 3
ă Heaghi P. Şandru Aaron
l Vecerd ½ 1 1 P. Moisi Arad Aaron 18 65 71 2 4 3
g P. Matei Aaron
r Ibiştorf 1/3 1½ 1 P. Gavrilă Aaron 39 160 160 1 5½ 3
a Bârghiş 1/3 1½ P. Radu Aaron 10 38 38 1 7¾ 1½
d Coveş ½ 1 P. Ion Aaron 50 1 1½ 2
u Găinariu ½ P. Toader Aaron 23 1
l Almachearec 1 2 1 P. Bunea Aaron 48 22 1 9 3
u Nou P. Matei Aaron
i Rumânesc P. Ion Aaron
Eparhiia Ernotului
/p. 85-86/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
P. Iancu Clain
1
Bobăhălma 1 P. Gligor Aaron 10 53 100 3 39 3 60
pădure
24) P. Lucian Aaron
Chincişu 1 P. Niculae Clain 2 25 24 2 29 6
Borudu 1 P. Gheorghie Potochi 18 70 40 2 17 6
Diagu 1 P. Vasilie Aaron 2 24 60 3 58 24
P. Dumitru Aaron
Şeuliia 1 P. Vasile Clain 3 30 48 2 20 6
/p. 83-84/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
44
26 43 dijmă 200 5 12
13 cvarta 45 200
28 cvarta 200 8 4
12 cvarta 46 200
14 cvarta 200
14 cvarta 47 200
6 200
cvarta 200
20 cvarta 200 48
şi a Şomfalăului
/p. 87-88/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
şi o grădină
120 3 300 15 9 23 50
cu pomet
51 ½ 100 10 3
40 150 2 10 19
84 9 100 5 2
20 100 50
45 5 4 320 25 13
1 50 52
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
/p. 89-90/
Cinta 1 30 4
Săplac 1 P. Gligor Clain 3 6 37 2
Odărheaiu 1 P. Toader Aaron 1 2 35 1 3 12
Coroiu 1 P. Ion Aaron 1 2 40 1 6 6
Căpâlna 1 1 17 1 2
Bărnade 1 1 P. Toma Aaron 1 7 25 1
Lepindia 1 1 P. Ion Aaron 12 65 34 1 10 4
Varolia 1 P. Simion Aaron 36 1 4
Beşinău 1 P. Ion Aaron 3 18 35 1 5 5
Futac 1 1 P. Mihăilă Aaron 5 25 36 1 23 7 10
Hundorf 1 1 P. Lupu Aaron 32 120 23 2 10 5 20
Gogani 1 P. Simion Clain 4 16 30 2 5 1 15
Laslău 1 P. [sic !] 1 5 50 1 8 9 10
Ernia 1 1 P. Iancu Clain 2 10 54 2 6 6 50
Alma 1 P. Onia Aaron 5 17 40 2 6
Jmig 1 1 P. Costandin Clain 19 110 50 1 3
Giacăş 1 P. Niculae Aaron 1 2 39 2 13 3
/p. 93-94/
Ibaşfalău 1 1 P. Pătru Potochi 100 60 60 2 36 15
Baia ½ 4 14 24 2 4 1 puţintea
pădure
Diaju 1 P. Ştefan Potochi 9 40 40 1 4 10
Galfalău 1 1 P. [sic !] 22 90 26 2
Hărănglab 1 P. Niculae Aaron 10 34 50 2 1
Păucia 1 P. Vasile Clain 15 1
Lăscud 1 1 P. Ion Clain 9 80 42 3 48 20
P. Dumitru Aaron
Supt Pădure 1 1 P. Mihăilă Aaron 6 30 46 2 14 5 50
Căpâlna 1 1 17 1 2
Documente 141
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
37 2 150 2 1
20 Loc de obşte de 100 140
de cară de fân.
19 1 16 30 50
20 3 10 100
5 12 10 50 1
14 12 40 50 54
34 1 10 4 100 4 4 18
7 1 2 10 200 55
10 200 7 4 15 56
31 1 1 200 1 4 6
13 39 10 4 100 1 1 57
12 200 2 5 58
24 8 9 60 1
20 Loc de obşte destul 100 14 21 59
9 150 4 12 60
4 1 200 6 2 25 17 61
21 150 62
/p. 95-96/
115 5 20 100 63 1
3 12 4 100 64 1
20 150 4 4 65
74 12 40 150 66
2 24 12 100 67
5 2 200 68
44 200 1 9 5
22 1 12 4 50 10 2
5 80
53 Popii cei de alte niamuri aici au venit destul. Unitareşu are de 6 găleate, de 14 cară şi dijma toată.
54 Popa cel calvin are de toată casa trei clăi.
55 Popa cel calvin are venit destul, adecă moşie de arat, de cosât 6 cară de gazdă, o claie şi o jumătate de grâu, o vadră de must, un car de lemne şi şi
cvarta.
56 Popa cel calvin are moşie şi venit destul, adecă de la toată gazda 3 clăi, 2 de ovăs, 1 car de leamne, 40 creiţari, pământ de 8 găleate, 8 cară, o vie.
57 Popa cel luteran are destul, adecă de arat 10 găleate, cară 15, sâmbria în voia poporeanilor.
58 Popa cel calvin are destul, adecă cvarta şi de la toată gazda o clae de grâu şi una de ovăs, 4 cară, 4 găleate de arat.
59 Popa cel luteran are destul şi n-are nici un poporan.
60 Popa cel calvin are de la toată gazda 3 clăi, un car de leamne, cvarta, de arat şi cosât câtu-i trebue.
61 Popa cel lutăran are destul, adecă: cvarta, de arat de 36 de găleate, 20 cară.
62 Popa cel lutăran are 5 poporeani, 50 de găleate de sămânat, 3 cară şi cvarta.
63 Popii de altea neamuri au destul.
64 Popa cel calvin are destul.
65 Popii de alte neamuri au destul. Unitareşu 16 găleate, 10 cară, 8 clăi de la tot neamişu, de la proşti 3 şi 3 veadre şi cvarta.
66 Popa cel calvin are destul, adecă de cosât destul, de tot [sic !] casa 3 clăi, de la neamişi dijma şi 3 veadre şi leamne câtu-i trebue.
67 Popii de alte neamuri au destul. Unitareşu 11 gazde, de arat şi cosit destul, de toată casa 3 clăi, de la neamişi 20, 2 cară de leamne, 2 veadre.
68 Popa cel calvin are destul.
142 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Craifalău 1 1 P. [sic !] 13 8 22 1 1 2
Eparhiia
/p. 98-99/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
25) Superius id est apositus hic pagus [menţiunea se referă la toate consemnările de pe acest rând].
26) Quia superius reperitur.
27) Varmeghiia Clujului.
Documente 143
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
22 12 50 69
37 1 10 20 50 2 2
74 8 80 60 6 18
24 4 6 6 50 20 5 70
3 20 20 50 100 71
21 1 28 16 40 60 2 10 8 72
Turzii
/p. 100-101/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
37,30 cr. 20 20
12 20 20 74
30 20 20 75
46,30 cr. 20 20 12 10
3 20 20 76
73 20 20
21 5 4 20 20 77
75 1 20 20 6 3 78
54 20 20
33 20 20 79
6 20 20 80
20 20 81
42 20 20 82
40 de miei, 100 de zloţi de la Cămară; calvinul 200 de zloţi, 44 de găleate, 30 cară şi alţi 60 de zloţi.
79 Neuniţilor 1 besearică şi 1 casă.
80 Popa calvin are destul, adecă 6 găleate, 6 cară, 2 clăi, 1 car de leamne, 100 de zloţi.
81 Neuniţilor 1 casă, 8 găleate, 15 cară de [… necompletat]. Popa cel calvin are destul, adecă 8 funduşuri, 6 găleate, 16 cară, de la tot poporanul 2 găleate
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
/p. 106-107/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
6 20 20 25 9 16 83
30 20 20 84
84 20 20
93 20 20 85
31,30 cr. 20 20
/p. 104-105/
33 20 20
40,30 cr. 20 20
28 20 20
72 20 20 86
18 20 20
18 20 20
21,30 cr. 20 20 87
31,30 20 20 88
30 20 20
28,30 cr. 20 20 89
27 20 20
36 20 20
33 20 20
24 20 20 90
28,30 cr. 20 20
27 20 20
30 20 20 91
9 20 20
Turzii Jucului
/p. 108-109/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
13,30 cr. 20 20
10,30 cr. 20 20
16,30 cr. 20 20
22,30 cr. 20 20
20 20
4,30 cr. 20 20
83 Popa cel catholic are destul. 100 de zloţi, 300 de găleate, 300 de fierii, 150 de mirţe de cucuruz, 10 miei.
84 Popii de alte relighii au destul.
85 Neuniţilor 1 casă, 10 găleate, 10 cară de fân.
86 Neuniţilor 1 casă, 2 găleate, 5 cară.
87 Neuniţilor 1 casă, 4 găleate, 6 cară.
88 Neuniţilor 1 casă, 10 găleate, 5 cară.
89 Neuniţilor 3 găleate, 4 cară.
90 Neuniţilor 5 găleate.
91 Neuniţilor loc de 1 casă.
146 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
36 20 20 92
19,30 cr. 1 1 20 20
18 1 1 20 20
18 20 20
13,30 cr. 1 20 20
7,30 cr. 1 3 20 20
1,30 cr. 9 7 20 20
15 1 3 20 20
12 20 20
25,30 cr. 2 6 20 20
9 20 20
27 20 20
51 1 20 20
20 20
/p. 112-113/
15 20 20 93
19,30 cr. 20 20 94
18 20 20
21 20 20
12 1 2 2 20 20
33 20 20 95
30 20 20 96
20 20
90 4 8 20 20
28 9 6 20 20
21 2 20 10 20 20
20 20 97
75 2 20 20 98
22,30 cr. 20 20
20 20
20 20
4,30 cr. 20 20
45 1 pădure 20 20 99
30 8 14 20 20 100
34,30 cr. 3 20 20
92 Popa cel de alt neam are venit destul. 30 de cară de leamne, 100 de găleate, 100 de mirţă de cucuruz, 30 de miei şi neuniţilor 1 casă, 8 găleate, 8
cară. Calvinii 6 găleate, 12 cară.
93 Popii celui neunit 1 casă, 10 găleate, 6 cară.
94 Popii celui neunit 7 găleate, 6 cară.
95 Popii celui neunit 6 găleate, 6 cară.
96 Popii celui neunit 1 casă, 6 găleate, 14 cară de fân.
97 Popii de alte relighii au destul.
98 Popii celui neunit 1 casă, 3 găleate, 4 cară şi popii de alte relighii au destul.
99 Popa cel de altă relighie are destul.
100 Popa de altă relighie are de prisosit, ţine sate 4, funduşuri are 14, 25 găleate, 36 cară, de la toată gazda din patru sate căte patru mirţe şi un car de
leamne, 126 bani gata, din cvarta 100 găleate, 30 miei, 200 de mierţă de cucuruz.
148 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
Eparhiia
/p. 114-115/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Jucului
/p. 116-117/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
21 20 20
30,30 cr. 20 20 101
6 20 20 102
6 4 20 20
9 20 20 103
20 20
12 20 20
31,30 cr. 20 20
18 1 1 2 20 20
19,30 cr. 20 20
12 20 20 105
78 20 20 3 3 25 107
Miloanului
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
20 20 108
20 20 109
20 20 110
27 1 3 20 20 111
/p. 120-121/
31,30 cr. 20 20 113
1 20 20
30 20 20 116
6 20 20
3 20 20 117
33 1 20 20
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia Jucului,
/p. 122-123/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
22,30 cr. 20 20 118
48 20 20
22,30 cr. 20 20 119
30 20 20
21 20 20
42 20 20 120
33 20 20 121
20 20 123
20 20 124
12 20 20
Bonţului
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
16,30 cr. 20 20
Miluanului, Bonţului
/p. 124-125/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
22,30 cr. 20 20
21 20 20
18 20 20 125
20 20
28,30 cr. 1 20 20
18 20 20 126
20 20 200
30 1 20 20 127
35 1 20 20
30 20 20
15 2 20 20 128
25,30 1 2 20 20 129
18 20 20 130
9 1 20 20
20 20
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
10,30 cr. 20 20 131
4,30 20 20
20 20
18 1 20 20
20 20
/p. 128-129/
20 20 10 4 50 132
15 20 20 133
24 20 20
20 20
20 20
20 20
20 20
Cheţii
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
40 1 400
90 1 pădure 200
134 400
20 200
135 200
136 400
60 200
200
90 400
/p. 132-133/
60 1 rât 1 pădure 200
100 80 200
90 400
20 200
90 400
80 400
70 400
10 200
137 400
40 400
Eparhiia Carlovii
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
V C. Egum.
a Gherasim Atanasie
r Oraş Bălgrad 1 1 2 P. Ion Aaron 112 482 250 2 3 3 69
m P. Ion Aaron
e P. Pătru Aaron
g Păclişa 1 1 P. Todor Clain 3 13 60 1 6 4 30
h Bărăbanţ 1 P. Moisi Aaron 66 116 16 1 14 1
i Sintimbru ½ 1 P. Dumitru Aaron 5 28 70 350 2 40 8
i Galteu ½ 1 P. Mărian Aaron 6 27 52 284 1 1 8
a Coşlar ½ 1½ 1 P. Gavrilă Aaron 2 15 50 228 1 6 5
Oejdea 1 P. Samuil Aaron 22 103 21 82
/p. 134-135/
Galda de Jos 1 16 66 65 370 2 12 4 20
Mesente omnes 1 8 4
Benic ½ 1 P. Ion Aaron 3 27 70 515 1 4 ½ 30
P. Dumitru Clain
Ceche ½ 1 P. Gheorghe Clain 9 53 142 550 2 5 ½ 100
P. Pătru Aaron
B Galda de Sus 1 P. Crăciun Clain 23 87 126 752 6 4 70
ă Tibru ½ 1 P. Mani de la prot.
l Maierului Bălgradului
g şi Patăr Superior
r Cricău 1 ½ P. Mărian Clain 4 21 12 500 1 15 5 35
a P. Vasilie Aaron
d Craiova 1½ ½ P. Gheorghe Clain bigamus 1 2 35 100 1 4 4 30
u Boroş Bociard 1 ½ P. Ion Potochi 1 3 65 200 2 2 2 70
l Ţelna ½ 1 P. Alexandru Aaron 3 9 70 1 4 3 30
u
Oraş Ighiiu 1 P. Dămian Clain 35 150 1 18 2 325
i P. Ion Clain
Oraş Şard ½ 1 P. Ion Clain 22 110 146 400 2 12 78
P. Lazăr Aaron
Chişfalău 1 P. Pătru Clain 66 226 2 9 3
P. Niculae*** mortus*** Rednic
Ampoiţa ½ 2 P. Moisi 3 12 2 6 3
Tăuţi ½ 2 P. Gheorghe Aaron
Meteşd ½ 2 P. Simu Clain 1 7 4
Feneş ½ 2 P. Toader Aaron 1 6 4
/p. 138-139/
Gălaţi ½ 1 P. Mihăilă Aaron
Potrângeani ½ 1 P. Iancu Clain premenit per defectum Parochi omnes defecerunt
Oraş Zlagna 1 P. Costandin Aaron 30 219 500 1033 2 10 5
P. Pătru Atanasie
Buciumi 1 2 P. Costandin Clain 3 10 392 3
Documente 155
şi a Bistrii
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
24 900 138
200
14 200
60 200 139
12 200
15 7½ 15 200
37 200
/p. 136-137/
20 4 200
12 140 200
12 44 3 44,30 141 200
142
50 600
40 1 5 4 143 200
200
34 5 80 400
200
1 18 2 24 52 200
144 200
400
400
200
145 200
200
200
/p. 140-141/
146 200
200
147 600
1 200
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
P. Alexandru Clain
Abrudu şi P. Alexandru Aaron
Roşiia 1 1½ 1 P. Iosif Aaron 39 147 22 179
P. Adam Aaron
P. Gavrilă Aaron
Cărpiniş 1 ½ P. Andreiu Aaron 2 9
P. Avram Aaron
P. Pătru Aaron
Câmpeani 1½ 2 1 P. Ion Gherontie 15 70 519 9 12
P. Gligorie Gherontie
P. Gheorghie Aaron
P. Ion Clain
Vidra, P. Gheorghie Potochi
Kisaranyos 1½ 3 P. Ion Aaron 10 70 375 14 14
P. Gavrilă Aaron
P. Gheorghie Gherontie
P. Dumitru Clain
P. Ion Potochi
Râul Mare 2 4 P. Costandin Aaron 10 34 10 10
P. Ilie Clain
P. Irimie Aaron
P. Alexandru Aaron
Prot. Ion Aaron
Bistra 1 1½ P. Apostol Aaron 8 30 12 10
P. Gheorghie Aaron
Muşca ½ 1 P. Gavrilă Aaron 4 15 3 4
Muncel 1 2 P. Irimie Aaron 3 4
Also Banya 1 2 P. Costandin Aaron 2 2
P. Gavrilă Aaron
33)
Lupşa ½ 1 P. Vasilie Aaron 4 15 1 6 8
P. Gheorghie Aaron
Mănăstirea 1 C. Egumen Pahomie Potochi 3 25 destul 2 8 34)
Eparhiia
/p. 142-143/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
148
66 1100
200
1000 149
1000
3 1200 150
3 700 151
200
200
2 2 200
600
200
Hinidori[i]
/p. 144-145/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
4 30 152 5 3 150 100 200 5 5 15 154
153
23 1 100 apă
5 1 8 15 8 300 5 7
148 S-ar putea ajuta din vama piaţului ca alte relighii după Novelaris Articulus şi din dolgojiia de pe vin de la rumâni.
149 Lipsă de besearică pentru că aici neuniţii au patru besearici.
150 Neuniţii au şeapte besearici, lipsă de besearică.
151 Lipsă de besearică, neuniţii au 2.
152 Şi l-au vândut popii locu.
153 Le ţin popistaşii.
154 Popii de alte relighii au destul.
155 Popa cel de altă relighie are destul, adecă 100 de la ai lor.
158 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
P. Iosif Klain
36) Haţăg 1 P. Dumitru Aaron 67 250 70 6 12 3 24
P. Gheorghe Aaron
Slivaş de Sus 2 P. Simion Aaron 129 670 1 1 1
Slivaşu de Jos 1 P. Pătru Aaron 30 150 70 1 4 5 50 63
Fărcădin de Jos 1 1 P. George Aaron 35 150 1
Creaguiş 1 1 20 80
/p. 150-151/
Tuşchia 1 1 P. Ion Clain 17 50 1 5 4 15
Boiţa 1 30 70
Peştana 1 1 P. Lazăr 50 250
Gredişta 1 P. Pavel Aaron 50 290
Breazova 1 1 15 90
Zăicani 1 1 P. Dumitru Clain 35 266 1 2 2 4
Păuceneşti 1 1 15 80
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
2 100 apă
18 100
14 200 3 2 10
6 200 2 15 11
21 100
4 10 8 50
14 100 apă
2 100
12 100 3 4 14
16 5 10 100
14 8 50 apă
12 12 100
16 8 100 apă
6 100 apă
/p. 148-149/
8 100
2 100 50 25 apă
13 30 100
10 7 23 100 10 7 23
10 1 100
23 1 80 1 2
8 100 2 12 10 apă
16 100
10 100 apă
22 5 12 50 1 2
8 100
4 100
11 100
Haţagului
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
300 21 10 130 60 156
18 48 21
34 64 60 200 1
6 1 1 200
9 6 7 200
5 6 6 200
/p. 152-153/
200
8 6 8 200
10 12 18 200
10 12 18 200 1
3 12 6 200
9 6 10 200 1 2 4
5 6 5 200
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
/p. 158-159/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
15 12 20 200
6 7 300 1
4 12 5 200
200 7 5 20
5 6 200 5
6 6 7 200
6 6 6 400 6 5 12
3 6 4 200 1
2 6 3 200
3 6 2 200 1
21 6 25 800 10 4 28
15 6 20 200
/p. 156-157/
8 6 12 200 1
12 6 20 200 4 3 10
7 8 200 1
7 8 200 1
16 16 25 200 1
8 6 12 200 1
10 6 8 200 1
11 6 16 200 1
11 6 16 200
7 6 10 200
18 6 20 200 2 2 6 1
8 8 200 1
7 6 10 200
9 12 13 200
7 12 9 200 1
4 12 6 200
400 4 3 8
200
24 3 200 4 5 9
400
Jomalului
/p. 160-161/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
13 3 2 15 5 200 157
1 11 2 20 4 200
33 6 158 15 9 200 159
60 6 10 5 200
22 10 10 200 1
157 Popii de alte relighii au destul venit. Adecă predicatoru are venit de 200 şi cvarta din 2 sate.
158 De 60 1 pădure.
159 Neuniţilor loc de besearică.
162 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
24 160 600 16 10 200
26 6 9 200
40 1 6 4 200
60 600
6 60 161 8 6 200
20 3 3 162 7 9 200
54 3 12 163 20 20 600
59 1 1 10 8 200
48 16 20 15 400 164
48 2 15 16 200
93 16 30 165 30 30 800
20 15 200 166
8 1 16 16 600
19 3 2 167 20 20 200
/p. 164-165/
23 16 16 200
25 2 12 15 200 1
50 30 30 200
50 8 10 200
8 6 200
20 16 200 168
16 1 16 16 200
46,50 5 16 16 400
17,28 1 15 12 15 15 200
44,20 169 17 17 200
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
/p. 166-167/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
39) 1 pădure.
40) Varmeghiia Bălgradului.
41) Varmeghiia Clujului.
42) Varmeghiia Dobâcii.
Documente 165
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
42 14 170 16 20 200
1 4 12 8 200 1
200 171
6 6 200 172 1
200 173 1
2 10 20 200 174
12 12 200 1
1 20 20 200 1
400 1
175
600 8 4
176 200 4 2
6 16 16 200
15 3 20 20 300
Coprului
/p. 168-169/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
10 1 pădure 5 120
15 177 8 100
26 4 100
20 100
5 3 200 apă
10 60
30 4 60 apă
11 60 179
15 4 12 120
15 3 60
8 6 80
4 140
12 40 60
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
12 6 100 180
12 3 100 apă
11 80 apă
12 1 80 apă
4 70 apă
7 80 apă
/p. 172-173/
4 10 8 60
7 100
10 3 80
120
Chiuzi[i]
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
8,8 12 20 50
7,5 100 4 8,8
181 50
182 100
183 50
26,26 50
184 100
185 90 24 24,44
4,8 8 10 60 189
13,38 4 10 50
16,16 4 4 50
14,14 2 8 300 72 cr.20 8190 19 50
12,12 300 72 20 14191 15 90
Eparhiia
/p. 174-175/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia Sepvizului
/p. 178-179/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
44) Sipsi.
Documente 169
Sămărtinului
/p. 176-177/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
12 40 480 75 300 50
192
20 150 40 90 30
30 300 75 220 40 4 10 8
29 200 50 230 8 40
10 4 4 300 75 240 60 2 5
1
80 4 300 75 200 40
20 16 250 80 130
18 98 1 400 100 250 6 30
50 200 50 150 6 30
10 50 200 50 120 30
20 60 400 100 200 10 40 20
10 200 50 150 9 6 50
1 40 10 50 30
200 50 80
40 400 100 209 100
şi a Haromsechiului
/p. 180-181/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
195 cr. 3 20 28
196 20 28
197 cr. 24 20 28
198 20 28
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Ileafalva
Cernatu de Jos
Ozunu
Sepsi Szent György
Aldoboli
Chiş Boroşno
Liznău
50) Varheagi 2 1 P. Antonie Ionichie Aaron 50 221
Gherghiu 2 1 P. Grigorie Melentie Aaron 20 37
Sent Micloş
Voşlab ½ 1 P. Ion Varlaam Aaron 91 382 2 3
51) Sânt ½ 1 P. Ion Aaron52) 105 548
Domocoş
Ghemeş ½ 1 P. Vasilie Ionichie Aaron53)72 505
Sepviz ½ 1 90 405
Sânjorz ½ 1 P. Bucur Aaron54) 104 506
Cason ½ 1 P. Dumitru Aaron55) 62 308
Într-aciastă eparhie parohuşi de altă relighie biruesc eclejie destulă şi vinit au iar destul.
Eparhiia
/p. 182-183/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
45) Chezdi***.
46) Orbai***.
47) Ordinatus tertius annus a transitu pro Letzfalva.
48) Scaonul Haromsecului.
49) Într-aceaste noao sate toţi neuniţi şi toate funduşurile li-au ocupăluit..
50) Scaonul Giurgiului.
51) Scaonul Ciucului şi a Casonului.
52) Ordinatus in sextu pro Kasson.
53) Transivitur Moldaviam.
54) Pro Also Venetzia in quartum.
55) Pro Szentlelek dimissus ab Episcopo moderno.
Documente 171
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
199 20 28
200 20 28
201 20 28
202 20 28
203 20 28
204 20 28 205
20 28
cr. 30 25 130
cr. 30 200
cr. 30 45 150
cr. 30 52 150
cr. 30 150
cr. 30 150
cr. 30 52 150
cr. 24 150
NB. Într-amândoaă aceastea eparhii îi lipsă de funduşuri din lontru.
Făgăraşului
/p. 184-185/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
250 43 11 65 206
200 38 8 41 207
200 49 6 56
200 31 5 35
200 22 3 25
locurile nemişeşti. Luteranul are 170 de zloţi, 12 găleate de grâu, loc de sămânat de 16 găleate, râturi 7, cară de fân 14, 1 funduş cu măerşag.
207 Popa cel lutăran are spre hrana vieţii sale venit de prisosit. Lutăranu poporan unu şi are loc de sămânat de 10 găleate, rât de 4 cară, dijma de la
boiarii rumâni, 10 clăi, zălojitură de 2 găleate, de 2 cară funduş bisericesc şi nu dă nimărui nimic.
172 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
300 42 9½ 58
100 7 1½ 9
100 6 1 7
200 33 5 39
200 25 4 30
200 23 5 19
300 43 11 59
300 27 5 40
300 10 4 17
300 38 6 48
200 15 4 21
300 38 7 48
/p. 188-189/
300 58 10 70
100 14 2 15 1
100 14 2 17
100 11 1 11
100 16 2 18 1
200 46 6 43
Răşinariului
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
P. Stan Clain
Poplaca 2/4 P. Maniu Bucureşti Clain 7 34 190 899
P. Vasilie Clain
P. Costandin Orade Aaron
Gura Râului 2/4 1 P. Iacob Bucureşti Aaron 30 153 200 985 2½ 2
P. Ion Bucureşti Clain
P. Mihăilă Orade Aaron 180 840
Orlat 1 1 P. Tăban Râmnic Aaron
P. Pătru Clain
Săcel 1 P. Ioanăş Peste hotar Clain 4 30 133 300 3
P. Matei
Cacova 1 P. Ciucur Peste hotar Potochi 3 15 300 500
Sibiel ¼ 2 10 200 900
Vale 2 9 200 1000 ¼ 1
P. Dumitru Peste hotar Aaron
P. Irimie Peste hotar Clain
Sălişte ½ 1 P. Stan Peste hotar Potochi 20 150 800 3800 2 2
P. Stan tinăr Peste hotar Aaron
P. Ioanăş Peste hotar Clain
Galeş ¼ P. Stan Clain 2 15 100 480
P. Oprea Arad Potochi
Tilişca P. Lupea Bucureşti Aaron 8 38 300 1300 2
P. Dumitru Bucureşti Aaron
Bungard ½ P. Ion Muncaci Aaron 8 38 40 187 3 2
P. Ion tânăr Râmnic Aaron
Sibiul 2 1 160 815 180 980
Eparhiia
/p. 190-191/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
7,10 cr. 9 13 63
2 2 10 apă
5 cr. 50 apă
7 12 70 64 apă
29 209
Ţichindialului
/p. 192-193/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
20,20 cr. 8 3 20 33,40 cr.
13,20 cr. 2 5 17
13,20 4 10
15,30 cr. 6 4 25
9 3 2 5 13,30 cr.
6 12
8 9 21
9,20 cr.
15,20 cr. 210
10,40 cr.
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
/p. 194-195/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Mic
/p. 198-199/
Finteuşul 1 P. Gheorghie Aaron 1 16 95 885
Mare P. Onul Aaron
Bozinta Mică 1 P. Vasilie Aaron 6 26 24 120
Bozinta Mare 1 P. Ghirasim Aaron 60
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
18
2 2
2 4
6,20 cr. ¼ 1
1
1
Covaşului
/p. 196-197/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
400 6 5 9 apă
200 2 3 4
200 2 3 4
400 1 2 2½
200 2 2 3
200
2 1 pădure 200 6 6 9
200 2 3 4
1 300 2 2 24 11
400 4 5 7
/p. 200-201/
400
200
200
178 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
/p. 202-203/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
/p. 206-207/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
4 100
200 211
200
200
Udvarheiului
/p. 204-205/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
¼ 4 200
10 60
11 80
15 1 2 2 200
1 8 4 60
2 22 1 100 4 4 18
12 1 10 2 100 4 4 18
10 80
100
22 80
12 12 14
23 100
2 100 212
7 30 3 140
16 80 7 6
16 14
30 100
Şoncutei
/p. 208-209/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
16 14 400 4 5 40 32 2
211 Plebanuşu are plată rânduită 300 de zloţi, capelanuşul 150, în afară de aceasta au vinit destul.
212 Reformatuşu are din dijmă 36 de zloţi.
180 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
213 12 5 100 1 1 20 11 1
12 5 100 2 2 12 1
14 8 130 4 3 22 2
15 10 100 1 2 8 2
6 4 100 2 2 12 2
4 4 60 1 1 6 1
15 12 100 3 3 18 2
4 4 100 1 1 6 1
8 7 60 1 2 6 1
14 12 64 100 4 4 24 2
4 4 100 1 1 6 1
8 6 6 50 4 4 24 2
6 5 5 60 2 2 12 1
8 7 7 100 2 2 12 2
18 2 2 15 100 1
4 8 6 100 3 2 12 2
6 7 5 15 40 1
6 4 5 50 1 1 6 1
4 4 5 50 4 1 10 1
7 5 100 4 2 12 1
8 7 250 8 5 16 30 1
/p. 212-213/
4 3
8 4 100 4 2 20 16 1
3 2 100 4 2 15 16 1
8 7 60 2 1 30 12 1
10 8 22 280 6 4 20 2
12 4 4 5 40 1
8 8 5 250 12 3 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
/p. 214-215/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
/p. 218-219/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
Santăului
/p. 216-217/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
1 30 40
214 1 1 1
1 215 1 2 12 3
1 216 2 2 4
1 ut supra
ut supra
50 8 60 60 ut supra
ut supra
ut supra
1 ut supra
ut supra
ut supra
ut supra 3 5 34 217
ut supra
ut supra
ut supra ½ 1 30 20
ut supra 30 12
ut supra
3 2
ut supra
ut supra
ut supra
ut supra
ut supra
ut supra
ut supra
ut supra
Băsăştilor
/p. 220-221/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
24 16 8 200 10 4 20 23
30 1 10 12 100
10½ 2 49 1 10 10 100
40 8 12 100
27 2 8 8 100
10 218 10 8 100
12 1 1 8 15 100
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Oarţa de Sus 1 1 9 20 56 1 5 2
Bicaz 1 P. Vasilie Moldoa Aaron 9 52 20 70 1 10 4
Giurtelec 1 P. Mihaiu Dosofteiu Aaron 14 63 41 168 1 3 2
Motâşu 1 P. Gheorghie Melentie Aaron 2 18 22 68 1 10 7
Oarţa de Jos 2 9 30 121
Oarţa de Mijloc 1 2 14 38
Babţa P. Ursu 1 14 46 224 74)
Corund P. Mihaiu 8 8 23 1 2 2
Chivejd 2 P. Toader Melentie Aaron 1 9 1 20 3
Siciul 1 ½ P. Ion Melentie Aaron 30 100 1
Lelei
Hodod
Şermaşag
Coşei
Într-aceaste patru sate mai pe urmă popii cei reformatuşi au moşii destule,
Eparhiia
/p. 222-223/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
219 100
28 3 5 10 12 100
10 1 12 14 100 220
30 10 11 100
221
222
2
46 12 100 4 8
4 20 15 30 100 40 20
100
Apăfăii
/p. 224-225/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
13 3 700 2 4 223 1
12 200 224
200 225
200 226
14 227 200
12 228 229 200
12 230 600 4 5 12
13 200
4 200 231
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
/p. 226-227/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
8 237 238 200 239
30 1 240 200
36 241 600
15 242 200
12 243 244 200 245
15 246 200
24 247 600
Tiuriului
/p. 228-229/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
80 1 160 50
95 2 160 45
31 1 200
20 160 40
5 2 140
20 1 pădure 160 10 20
140
1 1 248 140 40 1
249 150 40
1 1 250 160
130
8 1 140
48 7 10 130
140
40 1 1 pădure 130
46 5 251 28 20 130
4 252 200
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia Tiuriului
/p. 230-231/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
78 1 1 100 4
1 pădure 160
12 1 78 1 180
75 253 160
254 160 4 8
1 pădure 255 180
10 100
1 pădure 130
180
şi a Hopârtii
/p. 232-233/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
76 3 1 pădure 180 7 14
20 2 30 200
24 100
40 40256 40 100
10 100
16 150
40 180
200
51 1 2 100
70 100 12 7 40
5 257 180
258 130
Veneţii[i]
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
200 34 12
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
/p. 242-243/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
P. Niculae Aaron
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
200 26 7
100 5 1
200 34 10
200 40 11
12 4 200 12 3
/p. 236-237/
200
200
200 4 1
200 8 1
200 4 4
200 17 6
200 12 2
100 8 1
100 8 2
200 15 3
100 7 1
100 9 1
100 40 12
200 33 6
100 12 2
200 42 7
100 13 1
100 18 3
50 20 100
100 14 2
Tăurilor
/p. 244-245/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
259 5,14 cr. 1 200 50 13 11260 100
13261 60
1 262
1 20 15263 70
259 2 păduri.
260 Loc de obşte iaste.
261 Loc de obşte iaste.
262 Loc de obşte iaste.
263 Loc de obşte iaste.
192 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Murăş ½ 1 52 119 2
Vaşarheaiu
Eparhiia
/p. 246-247/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
1 16 13264 50
3,3 cr. 1 50
80
4 60
50
4,4 cr. 50
100
16 13265 100 8 8 8,8 cr.
30 30266 150
100
400
2 30 60 3 267
200 40 12 8268 50
60
10 8269 50
12 12270 50
2,2 cr. 271 19 11272 60
16,16 cr. 14 5273 90
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
1 300 274
Calborului
/p. 248-249/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
14 300 40½ 11 12
180 12 2 5
90 15 3 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Noiştatul
/p. 250-251/
Mucundorful 1 1 P. Gheorghie Daniil Clain 24 100 80 400 1
P. Şolomon Filaret Aaron
Jibeartul 1 40 200
Meaşundorful ½ 20 90
Viscrea 1 20 80
Valăndorful 1 1 P. Samoil Neofit Aaron 80 200 ½
Lojnicul 1 30 110
Crihalma 1 P. Gheorghie Ghedeon Aaron 30 430 1 6 3
Dăişoara ½ 1 P. Stan Ghedeon Aaron 2 8 65 230 1 8 4
Ştena ½ 40 170
P. Comşa Dionisie
Paloşul 1 1 P. David Ghedeon 14 40 280 1015 4
P. Bucur Ghedeon
P. Ion Filaret
Caţa90) 1 40 180
Feosul 1 30 150
Hişărul 1 25 110
Beia 1 25 110
Petca 1 1 8 40 30 120 1
91) Ungra 50 300
Homorod 40 220
Merciaşa 35 230
Jimborul 20 90
Rodbavu ½ 20 70
Şoarşul ½ 16 60
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
260 43 14 42
80 22 4
200 26 6
275 100
276 100
100 8 2
200 20 4
/p. 252-253/
200 18 3
100 12 1
100 3
100 12 4
400
Eparhiia
/p. 254-255/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
92) V. Hunyad.
93) Varmeghiia Bălgradului.
Documente 197
Bobâlnii
/p. 256-257/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
4 1
3 1 2 15 9,30 cr.
7 6 2 7
10 1 1
1
20 10 15
277
/p. 260-261/
1 4 2 6 5 7 14
1 2 2
1 3 1 4,30 cr.
2 1 3
4 1 2
6
8 2 3 32 13
278
Eparhiia
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Cheatiului
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
4 3 10 30 26 4 6 16
22 8 25 30 22 35 279
11 4 25 24 280
5 6
8 10 26 26 15
4 2 24 26 26 12 26
5 281 5
9 282 12 283
10 4 14 17 284
30 27 8
26 26 10
30 30 8
/p. 264-265/
30 30 5
26 26 1
2 4 7 30 30 12 12
3 4 14 20 20 14
2 3 13 30 30 16 16
5 6 16 30 25 14
20 16 16 30 25 24
30 20 6
6 2 7 30 20 4 11
4 2 5 16 10 19
30 30 4 9
6
Lăpuşului
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
4 6 8 7
3 6 3,49 cr.
apă
1 2 1,8 cr. apă
2 3 2,8 cr. apă
8 10 11,8 cr.
4 4 4
2 3 3,8 cr.
1 2 2
2 2 2
279 Popa cel [sic !] 28 de găleate de sămânat, 12 cară de fân şi de la poporeani are venit destul.
280 Popa cel reformatuş de arat de 3 găleate, de cosât 4 cară de fân şi de la poporeani de gazdă 3 clăi şi de alte de toate.
281 Ca şi reformatuşilor.
282 De la poşeşori.
283 Popa cel reformatuş de toată gazda 2 feardele, 12 fierii de vin, de la poşeşori 100 de clăi, de arat 10 găleate, 8 cară de fân.
284 Popa cel reformatuş de arat de 8 găleate şi 4 cară de fân, de toată gazda 2 clăi de grâu şi una de ovăs, 1 fierie de vin, 1 car de leamne.
200 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
/p. 266-267/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Peteriche ½ P. Filip 3 1 1 2
97) Maşna 1 P. Cozmă 6 1 1
Lăpuşu Unguresc ½ P. Doroteiu 6 1 1 3
Cufoia 3/1 1 P. Grigorie 2
Borcut 1 P. Gheorghie 1 2 2 2
Inău 1 P. Vasilie 1 1
Dobriţin ½ 1 8 1 2 3
Stoiceani 1 P. Ion 2 1 2 1
P. Toader
Rogoz 3/1 P. Ion 13 2
P. Ion Tinăr
Dobric 1 1 7 1 1
Dămăcuşeani 1 1 11 1
Libotin ½
Ungureani ¼ 1 P. Marcu 6
Eparhiia Căşeaiului
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
/p. 268-269/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
1 2 1,30 cr. apă
2 3 2,32 cr.
1 2 2,22 cr.
9 1 2,8 cr.
3 3,1 cr.
1 2 1,42 cr.
2 3 2,31 cr.
1 2 1,30 cr. apă
5 7 7
şi a Sovaroşului
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
6 205
4 205
5 200
6 200
1 200
200
3 200
12 200
/p. 272-273/
3 200
1 200
14 200
3 200
12 200
4 200
8 200
5 200
20 10 200
3 200
20 10 200
4 200
200 4 4 12
2 200 5 5 12
4 200
10 200
4 200
202 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
400 4 4 16
400
4 600 18 16 51
11 200
6 200
/p. 276-277/
16 200
11 20 18 400
20 20 20 400
6 10 10 10 200
14 200
4 12 12 40 20 200 285
9 10 10 40 200 286
287
12 16 16 20 200
10 200
31 40 28 20 800
20 10 8 200
28 10 8 200 289
11 20 16 20 20 200
10 8 200
14 10 10 100
Sasmireşului
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
200 40 20 12 16 290
4 30 20
1 30 20 2 1 293
/p. 278-279/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Eparhiia
/p. 282-283/
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
/p. 280-281/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
22 29 600 200 40 30 3 18 16 294
4 42 3 30 17
12 22 15
12 15 12 24 15 2 1 1
30 16 3 2 2 295
8 6 21 220 80 38 26 12 4
7 600 200 24 22 296
20 15
20 12
63 21 297 298
20 15 299
4 12 20 15
1 24 15
20 16
8 3 25 20
10 10 26 20
28 19 300
7 6 20 20
Potşejii
/p. 284-285/
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
294 Reformatuşu de arat 14 găleate, de cosit 16 cară, de la poporeani 42, veadre de vin 85.
295 Reformatuşii de arat 20 de găleate, 16 cară, de la poporeani 59 de găleate, 30 de veadre de vin.
296 Popistaşii 80 de găleate de arat, de cosit de 30 de cară. Reformatuşii de arat de 22 de găleate, de cosit de 24 de cară, de la poporeani 200 de găleate,
Eparhiia
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A B A B C D A B C A B A B C D
Beii
10 11 12 13
A B C D A B C D E F G A B C D
a b c d e a b c a b c d e f a b c d
40 4 58 143 5 6 22 16 1
2 2 200 301
372 8 5 30 28
22 178
1 28 374
532 9 4 120 68
50 150 20 10
2 21 cr. 25 9 50 9
[Cuprinsul conscripţiei]
XXIX.
/7r/ Prea osfinţitului, Prea luminatului Arhiereului nostru Athanasie Readnic de Ghila falva,
Mării sale cu smerenie la Blaj sau unde va fi
/8r/ Şpeţificaţie
Despre supărările preoţilor uniţi din eparhiia Vineţii de Jos, din ţinutul Făgăraşului, din
partea din sus. Aşijderea şi despre moşiile lor luate, au părinţească sau zălojitură sau într-alt feal
tocmite a să hrăni cu iale, şi ce venit au avut de pe iale pe an; a 2-a, ce venit afară de acela au, sau
din moşii, sau de la poporeani; a 3-a, ce necazuri şi hule le-au făcut şi le fac feaţelor bisericeşti,
cărora le fac şi cine şi ce feal de hule şi de necazuri le-au făcut lor, sau fiilor şi featelor lor; a 4-a,
preoţii aceia cărora le caută a să strămuta la alt loc, unde ş-ar găsi popor unit, de supărările ce au;
a 5-a, despre lipsa slujitorilor bisericeşti care în vreamea slujbii bisericeşti nu pot preoţii sluji
sfânta liturghie, fiind mânaţi la slujbele domneşti dinnafară, fiind catane, şi cum că nu sănt scutiţi
de mănături ca la alte relighii, la cine şi la carii s-au întămplat şi la ce loc. Despre care aceastea,
chilin-chilin, din datoriia deregătorii protopopeşti, eu cel din jos iscălit, cu direptate le voi arăta în
scris satele şi feaţele.
În satul Netotul, sat cătănesc de pedestraşi, de supt companiia domnului căpitanului
Periciori de la Drăguş.
Iaste popa Ion Vişoiul, căruia zice că i s-au luat moşiie părinţească de 4 găleate şi
zălojitură de 12 găleate, în care pămănturi făcea căte 40 de clăi cănd să făcea bucate bune, într-alţi
timpi căte 20, cănd nu să prea făcea bucatele. Această moşie i s-au luat din porunca domnului
căpitanului prin domnul hotnogiul mare Vilaz, ce şade la Lisa. Moşiia ce are, alt căştig zice că nu
poate face fără căt abiia îş agoniseaşte bucate de nu cumpără. De la poporani n-are nimic într-un
an venit. Să jeluiaşte acest preot că au avut o mănăstire supt munte, la care sădise pomet frumos,
şi au fost şi ceva răt de făn, care loc şi acum îl stăpăneaşte şi-l îngrădeaşte cu gard şi în toţi anii
catanele îi ard gardul şi iau poamele ce să fac; şi dintr-acel loc i-au luat domnul lecmanul Vilaz,
mai susul numit, răt de un car de făn, de l-au dat la un căprari şi nimic hasnă de pe munca sa nu
poate agonisi; să roagă să să dea poruncă ca să i să întoarcă moşiia la loc şi să aibă pace despre
locul mănăstirii.
Despre slujitori, nu să pot scuti, ce-i mână la porunci domneşti căprarii şi nu-ş pot face
slujba lor bisericească.
În sat Iaşii, în care sănt mestecaţi boeri cu iobagi, carii boiari /8v/ sănt toţi dragoni de
supt companiia domnului căpitanului Oterburc de la satul Ileani.
Într-acest sat iaste popa Ionaşc. Preot funghenş bătrăn, are 2 feciori, unul e catană, altul
nu, pănă acum. Are şi 2 feate mari, pe care feate au poruncit domnul hodnogiul mare, anume
Hont ce şade la Ludişor, de companiia mai sus numitului căpitan, de le-au prins noaptea şi le-au
dus între străji la Ludişor şi le-au băgat pe amândoo la areşt şi a doao zi dimineaţa au poruncit de
le-au scos şi le-au bătut catanele cu biciu, pe una în trei rănduri, pe alta în doao, pănă le-au făcut
trupurile tot sănge, bătae groaznică, şi le-au slobozit şi dacă au venit acasă, le-au luat preotul şi le-
au adus de le-am văzut şi eu, care m-am minunat de bătae groaznică; şi după aceaia din datoriia
diregătorii am trimis la domnul colonelul de la Reacea o inştanţie cu care am poftit satişfacţie că
n-au fost slobod featele preoţeşti a le purta fără cinste aşa; pe carea inştanţie domnul colonelul au
dat puţintică rezuluţie, carea nu atinge nimic la inştanţie. După aceaia au mai dat preotul altă
inştanţie prin carea ş-au cerut comişie de vălătuit de la domnul colonelul, ca să poată arăta că
featele sale n-au fost vinovate batjocurii aceiia şi n-au vrut nici cuvănt să-i dea, necum răspuns în
scris, ce i-au dat inştanţiia înapoi fără rezuluţie, pre carii inştanţii amăndoao la trimiţ la Măriia ta
domnule. Pricina ce-au fost e scrisă în inştanţii. Zice preotul acesta că mare mănie au pus domnul
colonelul Dombrovca şi cu domnul hodnogiul Hont pe dănsul pentru căutarea aceasta, căt zice
că-i caută să să pustiiască de nu vor avea înfrănare de unde să cade ca să să odihnească la sălaşul
său, să n-aibă a mai porunci la casa lui afară din domnul episcopul, fiind faţă preoţească. Ce să
210 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
roagă a avea măngăiare. Despre feciorul ce e catană nu zice nimic, iar despre ceialalţi ai casii sale
să fie apăraţi de-a le porunci, ce nu sănt supt regula cătănească.
Satul Reacea Vodă, sat cătănesc de dragoni, unde şade domnul colonelul Dombrovca, de
companiia domnului căpitan Vizorca de la Dejani.
Popa Iane, preot funghenş, să jeluiaşte că au zălojit 8 dăraburi de livezi de 8 cară de fân,
cu 46 de florinţi. Au mai zălojit încă 4 pămănturi de arătură de 4 găleate, cu 19 florinţi, din care
tot îşi agonisia pentru hrană pe sama casii. I-au luat toată domnul obărşterul Dombrovca. Moşiia
ce are abiia face agoniseală de hrană căt nu cumpără bucate, iar mai multă dobăndă nu face;
aşijderea de la poporani pe an n-are nimic; /9r/ afară dintr-aceasta să jeluiaşte că, avănd numai un
fecior, nu e catană, care nu e despărţit de dânsul, într-o casă, într-o agoniseală cu un plug să
hrăneaşte, cu un car să chiverniseaşte la trebile casii şi nu să poate scuti casa sa de mănături, îl
mănă cu carul împreună cu satul la toate slujbele. Zice că mănă pe fecioru, dar feciorul, într-o pită
cu tată-său fiind, nu s-ar cădea, ce domnul colonelul Dombrovca zice că, de nu va mearge în
slujbă, îl va scoate din casa sa şi va băga o catană. Să roagă să aibă pace, cum sănt şi la alte relighii
feaţele preoţeşti. Iaste şi scrisoare de la legmanul de Reacea cum i-au luat calul popii Iane de l-au
mănat în slujbă, carea o am aşăzat aicea să să vază, pentru credinţa.
Despre slujitorii ce sânt rănduiţi bisericeşti, nu să pot scuti de mănături, nu-ş pot face
rănduiala slujbelor sale bisericeşti, ce stau împiedecate.
În sat Vadul, cătănesc, de companiia domnului căpitanului Şluderbah, şade la Ohaba.
Într-acest sat Vadul sănt 3 preoţi, 2 rănduiţi în sat, altul la Şinca, funghenşi, anume popa
Sin cel dintăi, care să jeluiaşte că au avut moşie părinţească de 20 de găleate de arat şi de 2 cară de
făn livadie, carea agonisiia pe sama casii de nu cumpăra bucate peste an, altă dobăndă nu făcea;
această moşie i-o au luat toată domnul baron Rauber ce iaste hodnogi mic, şade acii în sat.
Puţintică zălojitură de arat i-au lăsat, de 4 găleate şi de un car de fân, cu care moşie pănă o au avut
la mână, altă dobăndă nu avea, fără să hrăniia peste an de nu cumpăra bucate. Iar acum cumpără,
că n-are unde să să hrănească.
Au avut bisearica moşie de arat dată de ctitorii bisearicii, anume: de Borcea, Calin şi Ion,
toţi boeri, cu blestem legată ca să fie a bisearicii să să hrănească preoţii ce vor sluji la bisearică.
Această moşie iaste de 11 găleate, în doo cămpuri, şi rât de făn de 4 cară; despre această moşie
alte scrisori nu să găsesc fără din bătrăni în bătrăni s-au pomenit a fi a bisearicii; chiiar nime alt nu
s-au mestecat la ia fără numai preoţii ce au slujit la bisearică; această moşie pănă acum doi ani au
fost tot supt măna bisericei; acum 2 ani o au luat în silă domnul hodnogiu şi baron Rauber de
supt măna bisericii şi o au împărţit toată la catane. Am dat inştanţie despre aceasta la domnul
căpitan Şluderbah şi alt răspuns în scris n-au dat fără au zis că va mearge de va căuta despre
aceasta şi n-au mai mers şi stă lucru pănă acum aşa şi sfănta bisearică păgubită de zeastrea ei. Zice
acest preot că i-au dat soarte şi lui ca unii catane, loc de arat de 8 găleate şi de făn de 3 cară în 2
hotară, dar necum să-i ajungă, ce încă cumpără bucate peste an de căte 12 florinţi. A doo, de la
popor nimic venit /9v/ n-are peste an. A 3-a, are supărare mare de domnul hodnogiul Rauber, ce
şade acii în sat, că l-au băgat la areşt în 3 rănduri, l-au făcut mincinos şi cum că popa e cum e
căinele şi i-au zis măgari şi cinste mai slabă dă ca la un om mai slab. Carul său cu boii îi mănă la
slujbă, nu să poate scuti nimic de slujbele satului; pune pricina aceasta că mănă pe catana, iar nu
pe popa, da fiindcă are un fecior june necăsătorit, ca de 20 de ani încă nu va fi, într-o pită cu tată-
său, supt toată ascultarea tată-său, îi poartă grijă de îmbrăcăminte şi de hrană, nimic parte nu i-au
dat şi pentru aceaia zice că-l mănă, ca cănd ar fi boii şi carul feciorului; şi fiindcă preotul acesta
şade pe funduşul bisearicii, că funduşul său de moşie au ars casa, au dat feciorului soarte de moşie
şi funduş de casă, pe care soarte îl pune la porţie căte 3 zloţi, care bani îi caută să-i dea preotul, că
spune preotul că aşa zice domnul hodnogiul că în satul acela la bisearică şi la popor vlădica nu
porunceaşte, nici protopopul, că domniia sa e vlădică şi protopop în satul său.
Al doilea preot, Iacov, fungenş dintr-acest sat, să jeluiaşte că au avut zălojitură de cinci
găleate de arat, în care zălojitură făcea câte 50 de clăi de bucate, cu care îş ţinea şi îi ajungea peste
an bucate de nu cumpăra; această zălojitură i-au luat-o domnul hodnogi Rauber fără bani. Zice că
Documente 211
i-au lăsat de zeace găleate moşie părinţească într-amăndoao hotarăle, de toamnă de 5 găleate, de
primăvară de cinci, în care moşie zice că nu ies destule, ce cumpără bucate. Altă, să jeluiaşte că,
avănd 2 fete mari, l-au pus la bir să plătească pentru iale pe toată luna căte 4 crăiţari.
Acesta iar are mare greutate de domnul hodnogiul Rauber că, în trecutele zile, s-au pus
domnul hodnogiu numit de i-au prins pe amândoi preoţii aceştiia, Iacov şi Sin mai sus numit, şi i-
au trimis între străji cu puşti aici la mine, pentru această pricină, cum că ar fi furat aceşti preoţi un
ştiucşor de făclie de ceară din oltari, zicăndu-le de faţă că sănt hoţi şi alte vorbe slabe destule; dacă
i-au adus la mine pe o vreame slabă, ploioasă, pe jos, m-am mirat de atăta necinste, că plăngea
săracii; şi dacă am înţeles pricina, m-am mirat, neştiindu-i într-acea faptă, ce încă ei săracii ţin
biserica de cheltuiala ce e lipsă, de lumină, de tămăe, de prescuri, de vin, că nime n-au dusu nimic;
şi i-au lăsat străjile la mine şi i-am slobozit dându-le scrisoare ca să aibă pace despre aceasta pănă
la altă rănduială. Dacă au mers preoţii acasă, i-au chemat de faţă şi i-au dat scrisoarea domnului
hodnogiu, carea dacă au înţăles, o au luat şi o au rupt şi au făcut pe preoţi de au făcut făcliia la
bisearică. Preoţii zic că încă ei au făcut ştire la căprari /10r/ văzănd că au perit din oltari, că au
luat obicei duminecile şi sărbătorile cănd vin catanele la bisearică, căprari şi alte catane
obrăznicind întră în oltar în vreamea slujbii şi nu cutează preoţii să le zică nimica, că ei părăsc la
tist de au luat atăta urgie pe ei, despre care lucru zic preoţii că vrunii dintr-înşii ar fi făcut acea
necuviinţă cu făcliia şi au părăt pe preoţi că e lucrul lor, că foarte slabă cinste dau catanele şi
căprarii preoţilor, ba încă pizmă au pus asupra lor, căt ar vrea să-i pustiiască.
În trecuta vreame întămplăndu-mă eu în sat şi vrănd să să însoare o catană, au mers şi au
făcut de ştire la domnul hodnogiu şi au mănat un căprari la popă să meargă să-i cunune, într-o
vineri era; eu dacă am înţeles fiind acolo am oprit să nu cunune împotriva sfintei taine, nefiind
mai nainte cu ceale ce să cade cercaţi şi gătiţi, tocma fata fugise de la părinţi fără voia lor să să
ducă; şi aşa au rămas pănă a doao zi, sămbătă, pănă s-or cerca mai deplin despre ceale de lipsă.
Dacă au înţeles domnul că nu i s-au făcut porunca, au fost să-i areşteluiască pe preoţi şi împrotiva
mea au grăit cuvinte necuvioase, zicănd că Măriia ta şi protopopul nu porunceaşte în satele căt
ţine domnul căpitanul, adecă în 3: în Vad, în Ohabă şi în Şinca. Şi adevărat că porunca
protopopească sau arhierească nu să ascultă, căt ţine eparhiia mea pin alte sate cătăneşti nu e
batjocură ce e în satele căt ţine companiia domnului căpitanului Şluderbah, nici lucruri necuvioase
de curvii şi de alte necuviinţe nu să află airea, într-atăta că n-ar porunci protopopul ca să le cearce
din diregătorie şi n-am ce căuta pănă nu va fi altă rănduială şi poruncă ca să nu să amestece în
diregătoriia bisericească, ce încă să aibă poruncă să dea ajutor. Cu adevărat spui că de nu s-or opri
tisturile acestia, domnul hodnogiu cu domnul căpitanul a nu porunci preoţilor, de bună seamă le
caută a să pustii de-acii unde vor găsi popor unit, că îi mănă la toate slujbele, nimic n-au scutinţă.
Al treilea, popa Samoil, ce e rănduit în Şinca, să jeluiaşte că au avut moşie părinţească de
24 de găleate şi de 6 cară de făn şi zălojitură de arat de 12 găleate şi de 2 cară de făn, cu care
moşie, pănă o avea, să ajungea cu bucatele de nu cumpăra. Iar acum cumpără de căte 17 flor.
bucate într-un an; luându-i moşiia fără nice un ban, domnul căpitanul cu domnul hodnogiu
Rauber i-au dat soarte ca unii catane, dară nu-i e de ajuns, tot e cumpărător de bucate, necum să
aibă altă dobăndă; de la poporani /10v/ nimic simbrie sau alt venit n-au, unde ce slujesc, mai
nimic nu le plătesc. Acest preot au avut supărare de domnul hodnogiu că i-au zis că-i va rade
barba şi-i va da arme şi i-au zis să iasă din sat, încă şi pe amăndoi ceialalţi preoţi, ce şăd pe funduş
bisericesc, le-au zis să iasă afară din funduş, că va băga catane; încălecat-au cu frica pe ei, căt de
frica lui mai ş-au eşit den minte.
Satul Ohaba, sat cătănesc de companiia domnului căpitanului Şluderbah, ce şade acii în sat.
Într-acest sat acum un an au fost 2 popi funghenşi fraţi, de-acii, moşteani, carii le-au
căutat a budului din sat de mănăturile tistului mai sus numit.
Au venit cu catanele 2 popi de la Ardeal, anume popa Nedelcul de la Hraştăş şi popa Ion
de la Highiş; aceştiia au venit pe lăngă feciorii săi ce-au fost luat arme şi şăd cu feciorii săi într-o
pită nedeschiliniţi; pe carii, dacă s-au dus preoţii cei mai dinnainte, mi i-au căutat a aşăza pe
aceştiia, văzăndu-le direptăţile, preoţi funghenşi pe acest an. Dar să jeluesc că casă popească nu va
212 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
să le deae, moşie să să hrănească aşijderea, şăd împreună cu feciorii, carăle, boii sănt ai lor, iar nu
ai feciorilor şi îi mănă şi pe carăle lor să facă stănjeni de leamne să aducă la domnul căpitanul, şi la
alte slujbe carăle lor le mănă domnul, să hrănesc slab, că numai în soartea feciorilor ce li s-au dat
muncesc, bucate cumpără şi n-au nice pe ce să ia, că de la poporani nimic venit zic că n-au, la
rânduiala bisericii zic că să meastecă domnul căpitan, zicăndu-le şi lor că nu porunceaşte vlădica şi
protopopul în satele domnii sale.
Slujitorii bisericeşti i-au pus domnul căpitan, carii zic preoţii că nu-s de nice o slujbă,
dascal, cantor şi clopotar, care să scutesc pe cap, iar de alte mănături de nimic nu sănt scutiţi; carii
ar fi vreadnici de slujbă, nu va să-i lase.
Aceşti preoţi să roagă să aibă case popeşti şi moşie în care să poată trăi şi ei ca nişte gazde
de cinste.
Satul Buciumii, cătănesc de companiia domului căpitanului acum Şmealţăndorf, ce şade la
sat Mărgineani.
Într-acest sat iaste popa Iacov Dobrin funghenş; să jeluiaşte că i-au luat domnul căpitanul
Raizănfeld, ce-au fost căpitan mai nainte de domnul căpitanul Şmealţăndorf la companie, moşia
părinţeas/11r/că de 25 de găleate şi răt de 5 cară de făn.
I-au luat zălojitură de arat cu râturi de fân, zice că i-au luat de doao sute de florinţi fără
bani, cu care moşie pănă o avea, altă dobăndă nu făcea, fără trăia cu îndestulare, ca o gazdă de
cinste, nu cumpăra bucate, iar acum dacă i s-au luat moşiia, să hrăneşte în soartea feciorului ce-l
are catană, căruia i s-au dat soarte loc de sămănătură de toamnă şi de primăvară de 10 gălete şi de
5 cară de făn şi un fărtal, de pre care cu acea soarte foarte slab trăiaşte, de nu i să va da moşiia la
mănă-i, iar dăndu-i-să zice că apoi poate să trăiască ca o gazdă de cinste, fiindcă mai are încă 4
copii fără cel ce e catană.
Slujitorii au supărare de mănături, nu să pot scuti, ca la alte neamuri.
Satul Părăul, sat iobăgesc, nu-s catane.
Preoţii dintr-acest sat, pop Şandru şi pop Stanciul, funghenşi, carii amăndoi să jeluesc că
pănă acum 2 ani moşiile lor părinţeşti au fost scutite de dijmă, iar acum, de 2 ani au început jupân
părcălab Dridifi Andreiaş, ce iaste la iosagul domnilor de naţiia săsească, la iosagul Comanii de
Jos, avănd şi moşie bisericească, şi aceaia o dijmuiaşte, care pănă acum nu s-au dijmuit. Zice
pârcălabul că are poruncă de la domni să ia dijmă, încă de la toţi preoţii unde vor fi de dijmă.
Satul Cuciulata, sat iobăgesc al domnului Michiş Antal.
Într-acest sat iaste Pop Ion Robocea, din partea iobagilor, preot bătrăn; are supărare mare,
că în tot anul îi ia domnul Michişul căte cinci veadre de seu tacşă şi îi dijmuiaşte moşiia toată şi
dătuiaşte din zeace oi una, din porci, din stupi aşijderea, carul îl mănă în slujba domnească. Pricina
iaste aceasta că-i zice că să hrăneaşte pe moşiia domnească şi şade pe funduş domnesc. Iar eşind
din funduş şi lăsănd moşiia, nu-i va ceare nimic.
La satul Hurezii, sat cătănesc mestecat cu iobaji.
Într-acest sat iaste bisearica noastră dată de Comişie bucoviiana şi să jeluiaşte preotul
Nicodim ce iaste acii, cum fiind şi un popă neunit în sat cu vro căţiva neuniţi, cea mai multă parte
e unită şi preotul cel neunit au tras la sine vro 5 poporani la shizmaticie. Într-acest sat iaste un
slujitor catană dascal, cu care slujeşte preotul sfănta liturghie, altul nu e de slujbă, pe acesta la
vreamea slujbii sfintei liturghii îl ia şi îl mănă în slujbă şi preotul rămăne de n-are cu cine sluji, ce
de multe mănături de multe ori rămăne duminecile şi sărbă/11v/torile fără sfănta liturghie, că
domnul căpitanul Oterburc de la Ileani nu-l îngădue a fi scutit de slujbă.
Satul Ileanii, cătănesc, de dragoni, în care şade domnul căpitanul Oterburc.
Într-acest sat iaste popă Gheorhiie, funghenş, preot bătrăn, care are 3 feciori şi tuturor le-
au dat arme cu sila, nu i-au lăsat nice unul să-i fie de ajutor, despre carii feciori fiind vreadnici de a
fi slujitori bisericeşti, au fost unul rănduit cantor şi domnul căpitanul mai sus numit nu-l lasă după
rănduiala cunoştinţii protopopeşti, ce au pus altul. Acest preot ţine bisearica cu cărţile sale şi cu
alte ce e de lipsă, avănd bisearica foarte slabă ajutorinţă de la poporanii ei.
Documente 213
Moşiia ce-au avut, i-o au împărţit, i-au lăsat soarte ca la o catană, numai căt să hrăneaşte
de nu cumpără bucate, iar a mai face ceva căştig pe an, nimic. Simbrie de la săteni sau alt venit
bisericesc n-are nimic. Pe ce slujeşte mai nimic nu-i plăteaşte.
Pre slujitorii bisericeşti îi mănă cu carăle la pădure să facă stânjeni de lemne pe seama
domnului căpitanului şi a domnului colonelului la Reacea şi la alte mănături la toate, de nu-ş pot
face slujba lor besericească; ce să roagă să aibă pace pănă vor fi în slujba bisericească, cum sănt şi
la alte feaţe bisericeşti de la alte relighii, după mila chesaro-crăiască.
Satul Copăcelul, sat cătănesc de pedestraşi, de companiia domnului căpitanului Melţăndorf
de la Mărgineani.
Popa Ion Strezea să jeluiaşte că avea loc de zălojit de arat de 4 gălete şi de făn de 5 cară,
care le ţinea pe 50 de florinţi, cari i-o au luat-o domnul hodnogiul liber baron de Ştreanghi şi nu
i-au dat nice un ban, cu care zălojitură cu moşiia ce au mai avut să ajungea cu bucatele într-un an,
iar acum, lipsindu-să, cumpără bucate, venit de la bisearică sau de la poporani n-are nimic.
Despre slujitori să plăng că n-au scutinţă, îi mănă în slujbă cu satul, de nu-ş pot face slujba
lor bisericească.
Tot într-acest sat să află popa Radul Grecul, funghenş, preot bătrăn, să jeluiaşte că au
zălojit pământ de arătură de 163 de florinţi /12r/ şi rât de făn de 30 de cară, cu care moşie altă
dobăndă pe an nu făcea fără căt avea de trăia ca o gazdă de frunte; acum i s-au luat zălojitura şi
toată moşiia fără nice un ban de domnul hodnogiul mare din Copăcel, mai sus numitul; şi avănd 3
feciori, tuturor le-au dat arme; acum a rămas lăngă soartea unui fecior de să hrăneaşte, cu destulă
lipsă, neavănd simbrie de la popor, nici venit de la biserică, ce să roagă că daca i s-ar da moşiia la
mănă-i, ar trăi ca o gazdă de cinste.
Satul Mărgineanii, sat cătănesc de pedestraşi, de companiia domnului căpitanului
Şmealţăndorf, ce şade acii în sat.
Preotul Tămaş ce e rănduit la sat Şăbăş, funghenş, să plănge că au fost zălojit loc de
arătură de 6 găleate, în care făcea căte 40 de clăi, şi iar loc mai slab de ovăs de 10 găleate, în care
făcea căte 50 de clăi de ovăs, pentru florinţi 40. Care zălojitură i-o au luat domnul căpitanul fără
bani, şi zice că pănă avea moşiia la mănă-i, toată, cu care au mai avut părinţească, altă dobăndă nu
făcea peste an fără făcea bucate de trăia ca o gazdă de frunte, nu cumpăra bucate, iar acum au
rămas la scădeare, de cumpără bucate. Ce s-ar ruga ca să i să dea moşiia la mănă-i, să nu trăiască
cu atăta lipsă, neavănd după slujba sa popească nice un venit.
Despre slujitorii de la acest sat, despre mănături cu cară la stănjinii domneşti îi mănă, şi la
alte mănături şi nu să pot scuti; domnul căpitanul mai sus numit îi sileaşte, nu-i lasă la slujba
bisericească să-şi poarte slujbele; ce să roagă să aibă apărare, precum şi la alte neamuri.
Satul Hărseani, mestecaţi iobagi cu catane de companiia domnului căpitanului de la
Mărgineani, pedestraşi.
Într-acest sat iaste popa Mihai, funghenş, care să jeluiaşte că i s-au luat un loc bisericesc
cu potenţiia de nişte boeri, Răneştii le zic, carii sănt catane, loc de 6 feardele de arătură, care loc
iaste scris, zice, în catastiful său, unde e scrisă moşiia bisearicii, carii loc l-au fost gunoit preotul şi
boerii aceia l-ar fi sămănat cu grău şi ar fi luat tot căte 10 găleate de bucate rod dintr-ănsul şi au
rămas bisearica fără de rod.
Altă supărare arată iară, că avănd moşie părinţească, nemişască, zice, la satul Buciumii, de
doao sute şi cincizăci de găleate de arat şi de 30 de cară de făn, în care moşie a sa avea hasnă de
300 de florinţi, şi i-o au luat domnul obărşteru Loci, al căruia e reghementul, şi nu i s-au întors
nimic; într-aceale rături de făn zice că au mai avut o livadie de 10 cară de făn, moşie de-a sa, care
au fost zălog la nişte boeri de la Mărgineani şi o au răscumpărat însuşi, şi fiind pline de tufe, au
muncit mult de o au curăţit, cu mare cheltuiale, acum şi livadiia aceasta zice că s-au pus un boer
din Buciumi care are 2 feciori catane şi i-o au luat /12v/ cu potenţiia, şi nu i-au dat nice un ban şi
au făcut făn pe acea livadie, 15 furcituri mari, adecă cară 8, şi au mai arat dintr-ănsa de au sămănat
mălai, de au luat 8 găleate, şi aşa au rămas, zice, fără livadie, de au rămas fără marhă, neavănd cu
ce le ţinea. Ce despre aceasta să roagă au să i să întoarcă moşiia la mână, au să i să dea bani pe căt
214 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
va fi vreadnică, să nu fie de atăta mare sărăcie şi pagubă. Moşiia sa ce mai are părinţească, cu a
bisearicii ce o ţine, zice că agoniseaşte atăta căt are de hrana casii sale peste an, iar altă dobăndă
nu poate spori, avănd casă grea.
În satul Săsciorii, sat cătănesc de dragoni, de companiia domnului căpitanului Vizorca, de
la Dejani.
Slujitorii de la acest sat să jeluesc că îi mănă tistul la toate slujbele cătăneşti, nimic scutinţă
n-au afară de cap, şi pentru multele slujbe nu-şi pot purta slujba lor cea bisericească.
Despre aceaste mai sus însemnate pănă aici arătate supărările preoţilor şi ale slujitorilor
carii să află în mai sus numita eparhie a Vineţii de Jos, eu aici mai jos iscălitul, după cum mi s-au
dat de la fieştecare plănsoarea sa în scris, aşa am luat şi eu în scris, fără nice o adaogere sau
micşorare oarecarea. Drept aceaia pentru ca să să crează oricănd şi oriunde aceasta, supt
sufleteasca mea credinţă aici am iscălit şi cu pecetea am întărit.
7 Localitatea este repetată aici; în Ms. lat. 281 apare o singură dată.
Nomina Pagorum Sacer- Neces- Facultates Media seu fundi ad sup[p]lendam congruam subsistentiam Necessitas
dotes sitas faciunt Restituenda ablata Parochialia signo x notata Excindendi fundi fundorum
Sacer- Vineae Prata Terrae Vineae Prata Inveniuntur internorum
dotum Rf. cr. urn. curr. arabilium et alia Quartae Decimae urn. curr. terrae ara-
cub. bilium cub.
Also Templom 2 7 5 2
Kőzep Templom 1 1
F. Templom 2 20 2
Prund 1 1
Ticha 1 26 26
Sztrimba 2 2
Besztertze 2 2
Szasz Balasfalva 2 6 6 x x 12 10 1
Ola Balasfalva 1 x x
Kaila 2 16 16 12 x x 11 12 1
Szfintul 1 4 8 10 8
Sajo Keresztur 1 13 38 10 4
Kentelke 1 16 16 4 4
Magyaros 1 14 14 x x 19 8
Comitatus Szolnok Interior
Szamos Ujvar 1 1
Gengeleg 1 30 20 20
Ormány 2 35 20 20
Pentek 1 30 20 20
Girolt 1 15 20 20 1
Somberek 1 25 30 20 20
[11v] F. Gekényes 1 18 20 20
Sajgo 1 9 20 20
Zaprots 1 20 20 1
Somkut 1 10 30 20 20
Pestés 1 4 30 20 20
Csatany 1 20 20
A. Gekényes 1 18 20 20 1
Kodor 20 20 1
Dezs Akna 2 20 20 1
Kerő 1 15 20 20
Nomina Pagorum Sacer- Neces- Facultates Media seu fundi ad sup[p]lendam congruam subsistentiam Necessitas
dotes sitas faciunt Restituenda ablata Parochialia signo x notata Excindendi fundi fundorum
Sacer- Vineae Prata Terrae Vineae Prata Inveniuntur internorum
dotum Rf. cr. urn. curr. arabilium et alia Quartae Decimae urn. curr. terrae ara-
cub. bilium cub.
Szeplák 1 24 20 20
Vallya 1 20 20
Kőzepfalva 1 12 12 x x 15 14
Tsitseo Keresztur 1 5 4
Tetőr 1 x x 11 13
Nagy Kaján 2 13 2
Kis Kaján 1 15 20
N. Debrek 1 3 3 13 16
Kis Debrek 1
Ispány Mező 1 4
Borlasza 1
Egres 2 4 4
F. Kőrtvelyes 1
Dőz Mező 2 13 16 1
Szasz Arma 2 30 30
Kots 1
Magasmort 1
Viragas Berek 1
M. Nemesgye 1 x x 8 12
[12r] O. Nemesgye 1
Lusk 1 8 10 1
Priszlop 1 12 12
O. Nemeti 1 2 2 11 19
Tohat 1 16 16 5 14
Bretyő 1 7 20 30
Sulistye 1 5 10 16
Nagyfalu 1 30 30
Bőd 1
O. Lapus 1 4 1
Tőke 2 1
F. Sőts 1 1
Nomina Pagorum Sacer- Neces- Facultates Media seu fundi ad sup[p]lendam congruam subsistentiam Necessitas
dotes sitas faciunt Restituenda ablata Parochialia signo x notata Excindendi fundi fundorum
Sacer- Vineae Prata Terrae Vineae Prata Inveniuntur internorum
dotum Rf. cr. urn. curr. arabilium et alia Quartae Decimae urn. curr. terrae ara-
cub. bilium cub.
A. Sőts 1
Bóerfalva 2 2
Rohi 2 2
Pojana 1 1
Dan Patak 1
Korulyfalva 1 1
Peterite 1
Matska Mező 1
M. Lápus 1
Kő Patak 1 1
Borkut 1
Ino Mező 1
Debreczen 1
Sztojkafalva 1
Rogoz 3 3
Domokas 1
Ungurfalva 1 1
[12v] Gjaka 1 6
Hoszu Mező 1 4
Szurduk 1 5
Beszked 1 6
Szolona 1 1
Olvaj 1
O. Bogata 1 3
Zálka 1 12
Nagy Lozna 1 1
Gyurkapatak 1 3
Prelves 1 1
Pruny 1 14
Talasfalva 1 3
Szinye 1 12
Nomina Pagorum Sacer- Neces- Facultates Media seu fundi ad sup[p]lendam congruam subsistentiam Necessitas
dotes sitas faciunt Restituenda ablata Parochialia signo x notata Excindendi fundi fundorum
Sacer- Vineae Prata Terrae Vineae Prata Inveniuntur internorum
dotum Rf. cr. urn. curr. arabilium et alia Quartae Decimae urn. curr. terrae ara-
cub. bilium cub.
Szó Város 1 4
Manya 1 8
Todorhaza 1 5
Vád 1 10 20
Dobrazina 1 3
Csumény 1 4 10 20
Hagymás 1
N. Illanda 1
Sos Mező 1
Dregia 1 2
Doboka 1 4
Baba 1 10
Galmare 1 4
Hallo Mező 2 2
Hargas Patak 2 2
Petsetsug 3
[13r] F. Kassai 1 11
Garbo 1 6
Csitso Ujfalu 1 16
Kancs 2 11 18 20 1
Győrgyfalva 2 20 40 2
Negetfalva 1 6 10 20
Hagymas 1 14
Retteg 1 4 40 12 32
Mihalyfalva 1 9 10 50
Monostorsiug 1 12 16 36
Kozar Var 3 114 2
Allőr 1 10
Keszei 2 31 28 60 1
Kaplán 1 20 8 10
Szelyes Kő 1 28 10
Nomina Pagorum Sacer- Neces- Facultates Media seu fundi ad sup[p]lendam congruam subsistentiam Necessitas
dotes sitas faciunt Restituenda ablata Parochialia signo x notata Excindendi fundi fundorum
Sacer- Vineae Prata Terrae Vineae Prata Inveniuntur internorum
dotum Rf. cr. urn. curr. arabilium et alia Quartae Decimae urn. curr. terrae ara-
cub. bilium cub.
Kaczko 1 11 20 16 40
Muntsél 1 8 10
Kapolna 1 14 10 10
Szasz Nyires 1 20 40
Sz. Margita 2 10 1
Malocz 1 20 30
Arpasen 1 1 20 30
Bethlem 1 29 x x 30 40
Fűge 1 4 3 42 17 30
A. Oroszfalu 1 12 flor. 15 22
F. Oroszfalu 1 15 12 flor. 15 24
Malom 1 16 30
Batom 1 21 x x 26 38
Bálványas Varolya 1 7 x x 22 24
Csoba 1 15 20
[13v] Csop Telek 1 12 20
Fűzes 1 x x 12 22
Szomos Ujvar Németi 2 15 10 1
Péterhaza 1 12 15 20
Szilatin 1 15 24
Mikehaza 1 16 20
Comitatus Szolnok Mediocris
Udvarhely 2 4 1
Genő 1 10
Szeplak 1 11
Kőd 2 15 2 2 2
Naprad 1 4 8
Trajnis 1 22
Benefalva 1 12 2 10 1
Bőshaza 1 10
Szilagy Arda 1
Nomina Pagorum Sacer- Neces- Facultates Media seu fundi ad sup[p]lendam congruam subsistentiam Necessitas
dotes sitas faciunt Restituenda ablata Parochialia signo x notata Excindendi fundi fundorum
Sacer- Vineae Prata Terrae Vineae Prata Inveniuntur internorum
dotum Rf. cr. urn. curr. arabilium et alia Quartae Decimae urn. curr. terrae ara-
cub. bilium cub.
Tohat 1 22 1
Szélszég 1 12 14 12 1
Vecse 1 23 14 12 18
Veltseg 1 2
Ola Nados 2 30 3
Horvath 1 16
Czigany 1 16
Dobyam 1 30
Szanto 1 1
Szodoren 1 Fundi in his Possessionibus 1
Hatván 1 tam interni quam externi sunt 1
Kovás 1 occupati qui tamen 1
Darotz 1 60 sufficientes non sunt. 1
Peleszarvad 1 1
Szilvás 1 1
Tosnad Szorvad 1 1
[14r] Sző Demeter 1 1
Illyesfalva 1 24 8 16
Egyerbegy 1 30 12 10
Egyerhat 1 49 10 10
Őrmenyes 1 40 12 8
A. Szivagy 1 27 2 8 8
Gordanyfalva 1 10 1 1 8 10
Hadad Vadesti 1 12 15 8
Bik haz 1 28 5 3 12 10
Gyűgy Telek 1 10 14 12
Motos 1 30 11 10
Babucza 1 1
Korond 1 2
Nomina Pagorum Sacer- Neces- Facultates Media seu fundi ad sup[p]lendam congruam subsistentiam Necessitas
dotes sitas faciunt Restituenda ablata Parochialia signo x notata Excindendi fundi fundorum
Sacer- Vineae Prata Terrae Vineae Prata Inveniuntur internorum
dotum Rf. cr. urn. curr. arabilium et alia Quartae Decimae urn. curr. terrae ara-
cub. bilium cub.
Agribics 1 3 1
Haszag 1 3 1
[20v] Ad Gubernium
Saepius a Majestate Sacratissima clementissime demandatum intuitu subsistentiae cleri mei investigationem et de fundo unde eidem clero competens
subsistentia subministrari queat adinveniendo projectum justo tardius ob justas (rebus uti informor stantibus) rationes a loci archidiaconis percipiens
hic Excellentiis Vestris Majestati Sacratissimae submittendum humillime accludo, quod cleri negotium cum Majestatis Sacratissimae qua Reginae
Apostolicae zelum et providentiam merito pertinere dignoscatur, plane confido fore ut Excellentiae Vestrae juxta illud juridicum odia restringi et
favores convenit ampliari ad Augustissimum Majestatis Sacratissimae Tronum gratiose promovere et comendare dignentur. Pro quo dum Excellentias
Vestras demisse exoro iugi eorundem observantiae cultu maneo Balasfalvae 11ma Novembris 1767.
Relatio status parochiarum Episcopatus Fogarasiensis Graeci Ritus Catholici in Magno Principatu Transilvaniae de anno 1767 et media quibus ad benignam Majestatis
Sacratissimae anni 1765 die 20 Iunii datam resolutionem de congrua clericorum ejusdem Episcopatus subsistentiae prospici posset11
§ 1mus
Clerici de Episcopatu Fogarasiensi nullibi in Principatu ad S. Canonum, privilegiorum suorum et regiam in ordinationum exigentiam secundum statum
suum congrue provisi sunt; nam ex parte nec internos pro sui habitatione, nec externos pro sui intertenimento fundos habent et idcirco multi in
privilegiorum suorum praejudicium dominis terrestribus taxam solvere coguntur, ex parte fundi, quos habent, ii pro congruo nec interne, nec externe
sufficiunt, facultates vero seu reditus ex fundis ecclesiasticis provenientes qui hic in tabella exhibentur propria sua industria, seu labore et expensis
procurant; hinc nec isti sunt puri proventus, uti iura exigunt deductis scilicet deducendis. Subsistentia autem ipsorum est talis, alii (quod rarissimi sunt)
vivunt ex aviticis, alii (quod plures inveniuntur) subsistunt ex oppignoratitijs, alii operam suam corporalem in loco ubi degunt, vel allibi, subinde extra
provinciam, alijs pro mercede dictum locant, quae de Sacris Canonibus est extrema paupertas clericorum, alii demum, qui laborare non valent,
mendicando panem suum quotidianum quaerunt.
10 Menţiunea, împreună cu datele referitoare la cele două localităţi, se găseşte în Ms. lat. 281, f. 155v.
11 În Ms. lat. 281, acest text este plasat înainte şi separat de textul conscripţiei (f. 111r-v), doar în cea de-a doua copie fiind aşezat la sfârşitul acesteia (f. 156r-157r).
§ 2dus
Media, quibus clericis de subsistentia provideri possit sunt sequentia, hic in tabella annotata. 1ma Ut [21r] fundi interni et externi per quoscunque a
parochiis indebite abalienati restituantur. 2do Ut decimae, quartae et alia parochialia, quae ad legem diocesanam pertinent a Graeci ritus populo sui ritus
clericis assignentur. 3tio Ut fundi externi excindantur, ubi autem in tabella nulli fundi excindendi annotantur, ibi non intelligendum nullos simpliciter
dari fundos, sed non inveniri fundos communes, qui a nullo colerentur. Quod autem praedictis mediis secundum iura canonica et civilia Divorum
Hungariae Regum sancita regni constitutiones, privilegia cleri articulariter in provincia confirmata Principatus, in aliis religionibus observari solitam
consuetudinem de congrua cleri subsistentiam prospici possit, ex iisdem docetur.
§ 3tius
Quantitas portionis canonicae, quantum scilicet cuilibet clericorum assignandum sit, antea secundum iura a Metropolitanae Ecclesiae consuetudine
desumebatur, hodie conscientioso episcoporum loci judicio S. Canones id integre reliquerunt, quod et privilegia caesareo regiae episcopis ultro
concedere dignoscuntur, maxime cum de iure canonico subsistentia clericorum Graeci ritus catholicorum ea censeatur esse sufficiens, quae pro se et
suis, seu, si conjugati sint, conjuge et filiis sufficiat, quemadmodum et aliarum in Principatu religionum ejusmodi subsistentia effective gaudent quae
nempe pro se et suis sufficiat. Archidiaconorum autem subsistentia ea, de S. Canonibus censeatur sufficiens, quae sufficiat ad supportanda onera
congruae sustentationis archidiaconi, hospitalitatis et episcopalium iurium.
§ 4tus
In tabella circa ludimagistros, ut ut et hi secundum S. Canones, leges patriae et privilegia hujus cleri ubique in parochiis constituendi essent, nihil
annotatum exhibetur cum nullibi pro his ulla hucusque habeatur provisio.
§ 5tus
Ad statum parochiarum ecclesiae quoque materiales pertinent, his autem catholici Graeci ritus auditores in compluribus Principatus locis destituuntur,
partim quia non unitorum usu eae asserunt, partim quia ubi numerus auditorum ecclesias erigi jure exigit, ut Cibinii, Bistricii, Mediae et alibi nec dum
fundi excisi sunt, quoniam autem Majestas Sacratissima zelo plane apostolico circa haec benignissimos ordines jam dare dignata est, speratur quod eae
ordinationes pro re nata in Principatu effectum suum fortientur. Quod dotem ecclesiarum attinet illae nec intrinsece nec extrinsece pro sui fabrica, seu
reparatione et conservatione, a principio ullibi dotatae sunt, adeoque occasione dotationis parochiarum ecclesias quoque dotari conveniret, ne parochi
propriam dotem in ecclesiarum necessitates convertere cogantur.
Documente 257
XXXI.
/157v/ Ordinatio canonica, qua parochiarum catholicarum in Regno Hungariae et Principatu Transilvaniae
erectio et dotatio verbis ut plurimum legum et jurium concepta exhibetur et declaratur
§ 1mus
Necessitas erectionis Parochiarum
In omnibus praesidijs, civitatibus, oppidis et
pagis, in quibus decem hospites catholici degunt
A. Causa 10, q. 3, c. Unio in glossa. ecclesiam aedificent. A. Quibus episcopi
L. 3 Decretum Greg., tit. 48, c. 2, cum dicat in praesbiterum provideant. B. Pauciores alijs
glossa. conjungantur ecclesiis qui tamen si ob nimiam
S. Stephanus Rex, l. 2, c. 34.
B. S. Paulus, tit. 1. 5. distantiam aut aliud impedimentum vicinas sibi
Causa 10, q. 3, c. Unio in corpore et glossa. ecclesias commode adire non possent, et hi
S. Congregatio de Propaganda, 1763, 21 May. ecclesiam sibi aedificare possunt, dum modo ipsi
Ferd. I, 1548, art. 6. aut loci dominus eam dotare velit. C. In parochia
C. L. 3 Decretum Greg., tit. 48, c. 2, cum dicat in quoque alterius secundum exigentiam populi de
glossa et c. 3, ad audientiam.
D. De consecr. diss. 1, omnes basilicae in glossa. ecclesiarum pluralitate et quantitate episcopi
Causa 16, q. 1, c. 53, praecipimus in glossa. providere debent. D. Et unicuique ecclesiae de
L. 3 Decretum, tit. 48, c. 6, tua nos duxit in novo erectae proprium praeficiant sacerdotem.
glossa. E. Cumque subinde praesbiteri ecclesiarum opus
Trid., sess. 21, c. 4. habeant auxilio, subinde auditores ipsorum
E. Conc. Aquisgran. 3, p. 3, c. ultimo apud Card.
tit., ecclesiae quot praesbiteros habent. aliquo indigeant, qui quod deest suppleat. F.
Causa 10, q. 3, c. Unio in glossa. Ideo quilibet praesbiter si loci vel temporis vel
S. Congreg. de Prop., 1763, 21 May. cleri copia suffragatur coadjutorem in parochia
F. S. Basilius, l. 1, de Baptism., q. 12. sacerdotem habeat. G. Ubi vero ita numerosus
G. Causa 7, q. 1, c. 15, illud in glossa. populus est et unus praesbiter pro cura
H. Trident., ses. 21, c. 4.
S. Carolus Borromeus actor., p. 1, Conc. Prov. 4 animarum sufficere non possit in omnibus illis
const., p. 2, de ijs quae ad Sacramentorum ecclesijs episcopi tanquam Sedis Apostolicae
ministrationem communiter pertineat. delegati parochis tot sacerdotes adjungant, quot
ad sacramenta parochianis administranda et
cultum divinum peragendum sufficiant. H. Ad
vacantia quoque beneficia quae de jure per
qualemcunque vacationem /158r/ ad ipsos
I. S. Antoninus, p. 2, tit. 12, c. 4, § 2. devolvuntur, praesbiteros deputare debent. I.
Synod. Bud. sub Ladislao IV, can. 52. Qui auditoribus suis spiritualia administrent, et
Ferd. I, 1760, 1748, art. 6. eos qui a religione catholica defecerunt, ab
Trid., sess. 24 de ref., c. 18.
Approb. Const., p. 1, tit. 5. art. 1. erroribus et male sanis doctrinis ad pristinam
K. Mathei, 18. 12. religionis catholicae normam exemplis et
Rom., 10. 18. doctrina a Sanctis Patribus deprompta proposse
Trid., sess. 24, c. 18. deducere conentur, K. Scholas quoque episcopi
Trid., 1548, art. 5. et 6 et 1550, art. 13. in parochiis erigant et ludimagistros constituant.
L. S. Carolus Borromeus actor., p. 1, Conc. Prov.
4 const., p. 1, de doctrina Christiana. L. Sacristani denique seu campanatorem
Ferd. I, 1548, art. 6. quaelibet ecclesia authoritate episcopi
Leopoldus, 1701 8 octobris, ad commissarios in constitutum habeat. M.
Hung. Eppum Varadiensem Benkovits et
Comitem Alex. Károly.
Ferd. I, 1560.
M. S. Carolus Borromeus actor., p. 3, in
Instructione avertimento per aver notizia dello
statu dell clero.
Majestas Sacratissima, 1753, 3 octobris.
258 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
§ 2dus
De dotatione ecclesiarum
In quolibet loco ubi ecclesiae erigendae
necessitas est, si ex ruderibus vestigiis alijsve
documentis inveniri possit, quae ab antiquo
fuerit dos ecclesiae illa primum pro ecclesia
assignanda est. A. Si vero nihil restituendum
A. Sanctus Ladislaus, l. 1, c. 7 et 8. inveniatur et vel nullus vel nimis exiguus fundus
Leopoldus, 1701, 8 octobris.
B. Iosephus imperator, 1708, 30 Marty.
pro ecclesia habeatur, fundus conveniens
Majestas Sacratissima, 1743, 9 Septembr. et 1752, excindatur et assignetur. B. Et ante quam
24 May. ecclesia aedificari incipiat ea dos pro ecclesia et
C. De consecr. diss. 1, c. 9, nemo duobus ad minus clericis praefiniatur et
S. Antonin., p. 3, tit. 12, c. 2. assignetur. C. Locus pro ecclesia sit congruus
D. Causa 16, q. 1, c. 28, ecclesias. Leopoldus,
1701, 8 octobris.
idoneus utilis in quantitate sufficiens. D. Pro
E. Leopoldus, 1701, 8 octobris. fabrica quoque seu restauratione et
F. S. Antoninus., p. 3, tit. 12, c. 2. conservatione ecclesiae unus alterve fundus cum
De consecr. diss. 1, c. 9, nemo et 14. 2. finali universis suis externis appertinentijs assignetur.
comperimus. E. Aut demum alibi et tantundem assignetur, ubi
Iosephus imperator, 1708, 30ma Marty.
et quantum episcopi vel eorum exmissi
conscientioso suo arbitrio necessarium
indicaverint. F.
/158v/ § 3tius
Dotatio clericorum
Episcopi et patroni ecclesiarum de congrua
clericorum portione seu intertentione et
subsistentia secundum Sanctorum Patrum
praescripta et S. Canonum instituta praestanda
prospiciunt, A. congrua haec portio canonica, sit
A. L. 1 Decret. Greg., tit. 2, c. 1, canonum.
De consecr. diss. 1, c. 9 nemo Colomanus, l. 1, c. sufficiens pro spirituali parochiae necessitate et
25. alimonia clericorum secundum qualitatem
S. Carolus Borromeus actor., p. 1, Conc. Prov. 4 eorundem, ita ut se et suos, si conjugati sint et
const., p. 2, de ijsquae ad sacram ministrationem uxores et filios sustentare et hospites recipere
communiter item et p. 2, Synod. Diaeces. 4, possint. B. Ne defectu subsistentiae cogantur
decret. 47.
Iosephus imperator, 1708, 30 Marty. Carolus VI, suum officium derelinqvere et proprio labore,
1721, art. 72, in Corpore Juris Hungarici. seu artificio victum sibi quaerere et comparare,
B. Trid., sess. 24, c. 13. quae est extrema paupertas clericorum. C. Si
Causa 12, q. 1, c. 24, § cum ergo vero archidiaconi sint pro quibus fit provisio
Causa 21, q. 1, c. clericus in glossa. horum subsistentia sufficiat ad supportanda
L. 3 Decret., tit. 5, c. 30, exstirpandae in glossa.
C. Causa 21, q. 1, c. clericus in glossa. onera congruae sustentationis archidiaconi
Benedictus XIV, de Synod. Diaeces. hospitalitatis et episcopalium jurium. D. Portio
L. 2, c. 12, § 1. et in indice ad verbum sacerdos. haec clericorum super re certa assignari debet,
D. Sextus Decret., l. 3, c. dudum in glossa. accidentia enim quae ex mera liberalitate
E. Trid., sess. 7, c. 7. offerentium proveniunt ad congruam clericorum
Benedictus XIV, de Synod. Diaeces., l. 12, c. 9.
Approb. Const., p. 1, tit. 5, art. 1. portionem numeranda non veniunt. E. In
F. Leopoldus, 1701, 8 octobris. ordinanda hac competenti subsistentia
clericorum illud primo attenditur, quod si ab
antiquo parochia dotata fuerat et illa dos ex
ruderibus aut ex vestigiis appareat vel aliunde
edoceri possit, haec ante aliam provisionem pro
praesbiterorum et ludi magistrorum, subsistentia
Documente 259
§ 4tus
Immunitas et protectio ecclesiastica
Personae ecclesiasticae, ecclesiae et res tum
ecclesiasticae, tum quae pro necessitate
ecclesiarum et clericorum comparantur vel
congruam eorum subsistentiam in defectu
A. Sexti Decret., l. 3, tit. 23, c. 3, nos igitur.
Causa 23, q. 8, c. 25, sancitum. aliarum facultatum supplent, servi item
Causa 12, q. 2, c. 69, ecclesiarum servos. clericorum liberi et immunes sunt ab omni censu
S. Antoninus, p. 3, tit. 12, c. 3 et 4, et p. 1, tit. 1, contributionibus ordinarijs et extraordinarijs,
c. 13, § 4. exactionibus, collectis, dacijs et
Synod. Bud., can. 59 et 60. condescensionibus, robotis et laboribus
Andreas II, art. 3.
Uladislaus, 1492, art. 28. colonicalibus, decimis, taxis, honorarijs, oneribus
Leopoldus, 1699, 16 Febr. et 1701, 8 octobris. et muneribus publicis vel privatis laicorum. A.
Majestas Sacratissima, 1746, 16 Aprilis et 1755, Censio vero seu contributio aut taxa quae ab alijs
21 January et 1757, 20ma Decembris et 1759, 15 pro rebus suis ut dictum est solvenda esset, eam
Juny et 1743, 9 septembris et 1746, 15ta Aprilis. non clerici qui sunt personae exemptae, sed
B. Sanctus Carolus Borromeus actor., p. 1, Conc.
Prov. 4 const., p. 2, de Parochiis et parochialibus eorum auditores praestare tenentur. B. Hic
iuribus. superius declarata iura, favores et immunitates,
Ex. R. Gubernium, 1747, 9 Marty. omniaque et alia /161r/ sacra et profana, quae
episcopis et clero catholico ecclesiis et rebus
earundem secundum iura divina et humana,
instituta sanctorum, S. Canonum authoritatem,
pristinum Dei cultum et ritum Sanctae Dei
Catholicae Ecclesiae, regum Hungariae et
principum Transilvaniae sancita et indulta,
constitutionesque tum Hungariae tum
Principatus Transilvaniae competere
dignoscuntur, per decreta regum Hungariae et
principum Transilvaniae legesque Hungariae et
Transilvaniae, cum omni omnino religionis
exercitio et libertate confirmantur et approbantur
et quae eorundem iuribus, favoribus, immunitati
ecclesiasticae et libero religionis exercitio
quoquomodo adversantur pro deletis et
262 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
/162v/ Puncta quae Clerus Graeci ritus catholicus in suis ad Majestatem Sacratissimam pro cibus cum
conscriptione facultatum suarum eidem Majestati Sacratissimae medio Excelso Regii Gubernij submissis per
canonicam ordinationem amplius dilucidantur et legibus conformia esse ostenduntur, quae vero in conformitate
ejusdem ordinationis a Majestate Sacratissima nunc supplicanda et quae in aliud tempus releganda sint
sequentibus declarantur
defecerunt; et adhuc amplius non unitorum praesbiterorum praesentia quorum magnus numerus
est et in dies plures in Valachia ordinantur et reduces a populo hoc ad libitum assumunt (et a Deo
solum suam substantiam aquirit) variis subdolis persuasionibus ad defectionem provocantur et
cum populus hic valde ignarus infirmus et pluribus pessimis contra Sanctam Ecclesiam
Catholicam praejudiciis praeocupatus sit, vere cum S. Stephano rege libro 1o cap. 1o dici potest; hi
(scilicet non uniti praesbiterij) si nutriantur et defendantur sanctae fidei filios omnino reddunt
morbosos et istam novellam S. Ecclesiae plebem miserabiliter destruunt ac etiam disipabunt, hi
sacerdotes cum suis complicibus secularibus, cum quibus nempe stipendium, quod a populo
aquirere solent, simul absummunt, ne vitae commoda amittant, omnimode S. Religionem
calumniari et reliquum populum in odio erga religionem fovere vel penitus ab ea seducere student
et quia libertatem omnes quaerunt, facillime illos populus aliunde rudis adhuc et infirmus equitur.
Hinc tanto malo obviandi medium inter potiora illud esset si omnes turbulentis temporibus
violentae ocupatae ecclesiae ad legum et jurium exigentiam uti in ordinatione juridica § 3o tit. D.
notatur catholicis Graeci ritus restituentur; nam et a principio susceptae in Principatu S. Unionis
unitorum usui traditis ecclesiis totus populus sensim sine sensus unionem amplexus fuisse
dignoscitur. Quod si ex altissimis considerationibus omnes adhuc restitui nequirent, eae saltem
nunc restituerentur, ubi primo duae in eodem loco sunt ecclesiae, una et quidem primaria ob
praerogativam religionis catholicae in Principatu dominantis, secundo ubi ob nimiam distantiam
aut aliud impedimentum cum primis exundationis aquarum ecclesiam catholicam adire nequeunt,
vicinior, tertio ubi in pluribus sibi conterminantibus locis catholici sparsim habitant commodior,
quarto ubi fundus ecclesiasticus, ab ecclesia adhuc alienatus invenitur vel in quo sacerdos
catholicus et vel maxime archi-diaconus aut alius locum archidiaconi tenens officialis
ecclesiasticus resideret; ea quae in loco habetur ecclesia restitueretur, ut sic secundum leges et jura
in ordinatione canonica § 1o sacerdotes catholici auditoribus qui essent, Divinum Cultum facere,
adversarios S. Religionis ad eandem reducere et pro Majestate Sacratissima Deo prout obligantur
sacrificia offerre valerent, et nisi hic populus /163v/ variis praejudiciis quasi totus praeocupatus
continuo praesentem habeat Doctorem S. Religionis, nunquam uti Trident. sess. 23 capite 18o
sancte observat, perfecte ac sine maximo ac singulari prope modum Dei omnipotentis auxilio ad
S. Religionis dogmata credenda perduci poterit. Quantus autem populus esse debeat, ut singularis
illa Majestatis Sacratissimae clementia de restitutione templorum eidem conferatur, si ecclesia
gratiam apud Majestatem Sacratissimam invenerit, vel ut quondam Abraham coram Domino
Genesis 18 supplicat ut ubi 50, ubi 40, ubi 30, ubi 20, ubi 10, qui et de jure canonico, ubi in
ordinatione canonica § 1o requiritur, forent catholici, iisdem ecclesia restitueretur ne boni cum
malis pereant quin potius mali bonorum exemplis ad S. Ecclesiae gremium reducantur, quanquam
si gratiam adhuc invenerit ecclesia supplicat, ut ubi tres etiam fuerint orthodoxi, qui de sententia
Sanctorum Patrum ut S. Studites libro 1o Epistola 39 loquitur, constituunt aut demum ubi unusve
catholicus inventus fuerit (plurij est enim ut rursus S. Studites libro 1o Epistola 48. ex S. Basilio
loquitur unus Deo placens quam mijriades se se aroganter jactantium, eidem ecclesia restituatur).
Et in nonnullis locis ubi ob multitudinem incolarum de jure ecclesiasticam catholici habere
deberent et necdum adhuc excissum vel nimis exiguum fundum haberent, pro his secundum
praescripta jurium § 2o fundus pro ecclesia excinderetur, in quo nec locorum Domini contrarii
esse possunt, cum de titulo 10o prolog. juris tripartitalis, juris legis sit et bonum publicum et salus
animae incolarum, pro bono autem publico articuli 13 et 73 anni 1723 fundi pro comitatu et
tricesimatoribus excindi solent. Haec proinde de ecclesiis apud ministros catholicos exponi
possunt, hic nunc tamen pro ecclesiis instandum non nisi in ejusmodi locis existimamus, ubi
archidiaconi, aut sub officiales uniti cleri carent ecclesiis secus vet ideo contemnuntur a populo
tanquam omni activitate destituti, quos maxime habere illam conveniret.
Ad § 2um
Ad A. Bistricii rudera habentur alicujus ecclesiae in nullius usu, Graeci ritus auditores in
suburbio sunt ad 200. Hospites horreum loco oratorij habent, quod annuatim solvunt,
Documente 265
Volfgangus Nassodi archidiaconus ante 8 annos Viennae a Sua Majestate obtinuisse refertur,
locum illum ruderum pro aedificanda ecclesia unitis, res in effectum deducta non est,
supplicandum Majestati pro novo mandato /164r/ ad magistratum eundem medio Excelsi Regii
Gubernij danda, ut locus ille unitis tradatur, et ecclesia erigatur.
Ad C. Expectatur effectus resolutionis regiae de restituendis ecclesiis et non petimus
novum fundum excindi, sed petimus antiquas potius ecclesias, restitui.
Ad E. Supplicandum penes subsistentiam cleri ut fundus pro ecclesiarum restauratione et
conservatione assignetur. Quem admodum aliae quoque religiones habent.
Ad J. [sic!] Circumspectae attendendum ne de loci qualitate et quantitate pro ecclesiis vel
subsistentia cleri quoad quantitatem fiat absoluta determinatio in audito episcopo.
Ad § 3um
Ad A. B. C. D. De sufficienti subsistentia illud animadvertendum – et cum coeteris
supplicandum ut in assignanda sufficienti subsistentia cleri Graeci ritus et in quantum conjugati
sunt, sicut et in aliis religionibus conjugati pastores provisi sunt, adeoque a proportiones quantitas
subsistentia major pro clero Graeco quam Latino, si tamen ut lit. V. habebitus secundum
consuetudinem Metropolitanae Strigoniensis Ecclesiae clerus contentus erit aut relinquenda
arbitrio episcopi ut A.
Ad E. Cum portio congrua cleri debeat esse certa, stolares proventus qui in clero hoc aut
nulli aut valde exigui hac temporum injuria inveniuntur, non assummantur in rationem congruae;
ut enim lit. aa. et bb. jura decernuntur praeter congruam portionem his sacerdotibus dandi sunt
et Majestas Sacratissima 1743 9 septembris § 1o formalibus declarat praeter portionem canonicam
in terris, agris consistentem, stolares proventus parochis dari debere; confirmat haec canonista
Van Expens, part. 2 tit. 34 cap. 6o ex citato Consilio Tridentino docens proventus stolares
Baptismi nullatenus ingredi congruam portionem, cum porro onera fundationalia missarum
celebrandarum ut ut certum quotannis stipendium inde percipiatur non non tamen ingredior
congruam parochorum subsistentiam, nisi episcopus loci aliter censuerit, uti docet ex Romana
decisione Benedictus XIV, de Sinodo Diaecesana lib. 12. cap. 9, multominus incertus proventus
stolaris congruam parochorum subsistentiam ingredietur.
Ad G. et H. De restitutione fundorum illud supplicandum ut fundi sive antiquitus seu
recenter ab ecclesia avulsi pro subsistentia parochorum restituantur sequentibus ex rationibus,
qua uti praerogative Ecclesiae Hungariae sub G. habent, res sacrae praescribi non possunt nec
unquam in judiciis secularibus, ubi res ad forum litigiosum devenit judicatum est, quod bona
semel dedicata quae talia extitisse dignoscebantur, maneant penes saeculares adeoque et in casu
praesenti, si quaestio de restituendis ejusmodo bonis mota fuerit ab ecclesia abjudicari non
poterit, sed eidem virtuti decreti Ferdinandei restituenda, aut parocho viventi /164v/ aut eodem
mortuo episcopo loci Majestas quoque Sacratissima in decreto tollerantiae 1760, 21 Martij
emanato formalibus declarat beneficia quaecunque etiam a principibus Transilvaniae usibus cleri
Graeci data, eidem clero restituenda et licet per illud decretum unitis penitus in loco deficientibus
eadem bona vacantia possessoribus a quorum liberalitate profluxerunt indulserit haec tamen
ordinatio regia per Comissionem Aulicam tunc in negotio hoc per Majestatem Sacratissimam
deputatam eo tenore in Principatu declaratas est ut cum tempore eadem vacantia be[ne]ficia unitis
reincorporentur, si nempe homines conversi fuerint, ut circulares Comissionis anno 1761, 6 July
clare exprimunt.
Modus autem restituendi hic esset: art. 26 anni 1723 in corpus juris Ungariae
praescribitur, ut causarum pauperum condigna ratio habeatur, ideo talibus vi articuli 30 anni
ejusdem fiscalis procurator applacidatur, ostenditur id et exemplo, Majestas Sacratissima in causa
cujusdam Nemes nobilis 1753 8 Novembris mandat ut titulo paupertatis causarum fiscalium
Director, cui vi officij incumbit miseris personis cum primus vero pauperibus nobilibus opem
ferre ne pauperiores a potentioribus oprimantur causam agat, et cum clerus jure nobilium gaudeat
seu ut leges habent, aequalis eorum cum nobilibus secularibus libertas, ut in praerogativis
266 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
ecclesiarum Hungariae sub lit. G. praerogativa 3a ideo ab Officio Nobili per directorem et
Comitatos Fiscum agi posset, contra violentos ocupatores et detentores bonorum
ecclesiasticorum, hi tamen non agent, nisi a Majestate positivum habeant mandatum, pro quo
supplicandum est.
Ad I. Quod prius fundi excindendi sint pro subsistentia ratio est; quia ut causa 12. q. 1,
cap. videntes dicitur, plus utilitatis fundi conferunt ecclesiae, quam pretium eorum ideo ecclesia,
quae ut lit. X. habetur, res suas semper meliorare debet elegit fundos Graecorum pretiis tenere,
abundare autem fundis is locus dicitur (hic bene observandum ne in alia persuasione sint
contrariumque mandent ubi locus communis a nullo cultivatus habetur, vel vero ubi totus quidem
locus cultivatus est et aliqui colonorum respectu aliorum duorum vel trium in eadem loca plus
possident quod plus congruam ipsorum subsistentiam excedit, illud parocho loci pro subsistentia
assignari potest, tanquam ex comuni terreno uti Colomanus rex lib. 1o cap. 19o ad lit. M. idem
intelligendum de fundis loci possessorum; nam ut Iosephus imperator lit. cc. declarat; et de
obligatione Christiani hominis, et de lege regni tenentur, possessores excindere fundos pro
parochis et his renitentibus et missi comissarii non attenta eorum renitentia excindunt; id
confirmat jus regni nam titulo 10o in prolog. juris tripartitalis dicitur finis legis est bonum
publicum et salus animae incolarum, pro bono publico uti comitatu et tricesimis vi articuli 13 et
73 anni 1723 fundi invitis possessoribus excindi solent; ideoque et pro salute animae incolarum
quod parochi /165r/ procurant, quod autem Colomanni regis decretum suffragetur Graeco clero
Transylvano dipploma Unionis a Leopoldo 1699 16 Februarij datum et articulo 6o diaetali 1744 in
Principatu receptum et confirmatum ostendit in quo habetur quod quae a regibus Ungariae et de
constitutionibus regni ejusdem quae ad clerum Latinum ordinata sint, ea ad jus quoque cleri
Graeci Transilvani pertinere et rursus eodem art. confirmantur resolutiones Graeci ritus clero
Transilvano datae confirmat et aliud decretum Leopoldinum quod sancita regni Ungariae
suffragentur huic ecclesiae in ordinatione ecclesiae § 5to sub A. patens Cardinalis a Kollonich in
Transilvania Albae Juliae aeditum.
Ad K. et L. Duas sessiones imo in aliquibus et plures habent ministri aliarum religionum
et status conjugalis cleri Graeci id amplius exigit, quam in clero Latino, id ipsum auditur in
Hungaria in Episcopatu Munkacsiensi de assignatione fundorum pro parochis vi citati decreti
Leopoldini, quod pro Graecis quoque episcopis unitis intelligendum esse ipsum decretum per se
declarat pro hoc supplicandum est, penes substantiam cleri, ut competens sit.
Ad R. S. T. U. X. et Z. De decimis uti ex Q. de quartis animadvertendum, quod in
Principatu decimae et quartae et ante defectionem populi ad haereses et schisma datae fuerint, uti
praxis et hodie ostendit, post defectionem ex indultu principum ut Approbatae Constitutiones
parte tertia tit. 5 art 2o terrestribus etiam dominibus a Graeci ritus populo ex concessu principum
dari coepisse parte vero prima tit. 5ta art. 1o ministris ecclesiarum datas fuisse, anno 1699 5
septembris ut sub Q. § 5to Leopoldus imperator quartas ab auditoribus suis parochis dari
mandabat, vi illius decreti, auditores catholici, qui ab haereticis ad catholicos redeunt et si prius a
catholico ministro praestabant decimas aut quartas post conversionem nihilominus catholico
praestant supplicandum hic est cum aliis circa subsistentiam praecibus, ut ubi in conscriptione
decimae et quartae annotatae habentur, clero Graeci ritus restituantur, ex his fundamentis. Primo
leges et jura sub litteris in ordinatione canonica dicunt decimas et quartas non potuisse ad
seculares devenire, nec per perscriptionem uti praerogativae cleri Ungariae lit. 9, nisi ecclesiae
status per eorum alienationem melior conditio ecclesiae evadat, seu melius ecclesiae dotentur et
seculares quibus decimae et quartae coedunt peculiariter protegant ecclesiam, si autem ad
haeresim populus labatur jam hoc ipso bona ecclesiastica nullo jure ab haereticis posideri possunt
et sic postquam in Principatu ad haeresim devenerunt, ut ut per suos principes in possessione
decimarum et quartarum confirmati sint, haec tamen /165v/ possessio abusus dicendus est, quia
nulla alia lege praeter voluntatem principis Transilvanici et Approbatarum Constitutionum plures
haereticas propositiones continentium adeoque libri reprobati et per articulos diaetales 1744, art.
7, quoad omnia praejudiciosa religioni et immunitati sublati quod autem vi illius privilegii
Documente 267
articularis possessio per abusum fuerit, ostendit praedictus articulus 7 diaetalis et a Majestate
Sacratissima approbatus et decret. Leopoldinum citatum, quo catholici sive haereticis
convertantur suis parochis praestant parochialia, ostendit et jus cleri nam ut litera Z in corporis
juris Ungariae habetur; clerus non consensit in alienationem decimarum a clero nisi melior per id
reddatur conditio ecclesiarum, cum autem Ecclesiae Graeci cleri conditio pauperrima sit, imo nec
protectionem ab haereticis habeat, ideo jam decimae et quartae nullo jure contra jus cleri nostri ab
aliennis possideri possunt; sed juxta articulum 8vum 1748, in quo habetur inter omnia bona
proventus quoque decimales ecclesiis a laicis restituendi sunt; de decimis in Statu Catholico 1759,
mense septembri Cibinij sub praesidio comitis Gabrielis de Bethlen projectatum est, ut interea
regij suis parochis praestent decimas. Hic et illud observandum est quod cum Latinus clerus a suis
auditoribus qui prius qua acatholici suo ministro acatholico praestabunt decimas post
conversionem accipiant et clerus Graeci ritus catholicus eodem jure ac ipsi gaudeant justum foret
ut quandoquidem hic Episcopatus cum suo clero quoad legem diaecesanam, ad quam pertinet jus
percipiendi decimas, a Latini episcopi et cleri jurisdictione vi suae quoque fundationis ut ad § 5tum
lit. A. exemptus est, Latini praesbiteri decimas et quartas a populo Graeco non accipiant sed a suo
quorum parochi sunt; nec praetendere ullo jure possunt, nam praeterquam quod decimae et
quartae ad jus parochiale seu parochi, qui sacramenta sui administrat, pertinet ipse etiam S.
Ladislaus rex lib. 1o cap. 24o praecipit, ut res ecclesiarum ubicunque inveniant, sive apud alias
ecclesias vel apud dominos ad priorem suam ecclesiam redeant, praeterea quantum
impedimentum Unionis si Valachicus populus ante schismaticus decimas et quartas a catholicis
ministris praestabat postquam ad Unionem rediit Latinus violenter ab ejis /166r/ accipit, unde
facile quivis e rudioribus maxime qui Latinos calumniantur licet nos, si ad Unionem redeamus
beneficia parochialia Latinis parochis praestare cogimur ut ut nostri parochi nullam subsistentiam
habent, ex quo facile coligitur, Latinos velle omnia nostra ad se trahere et cum tempore ritum
mutare similia inquam dicere possunt aliqui ex his quo colliget.
1mo Sive catholicus sive acatholicus ecclesiasticus aut terrestris dominus decimas a populo
Valachico desummendi nullum jus habere sed per abusum eas tenere eo idque ideo
2do Quia de omni jure uti et decreto Leopoldino auditores suis parochis praestare tenentur
decimas, neque ullo decreto etiam principis ab ecclesia abalienari possunt, sine ejus consensus.
Ecclesia vero haec Fogarasiensis non ut consensisset aliquando in decimarum abalienationem
verum easdem semper sibi restitui institit, sed dato hoc etiam.
3o Quod exstet aliquod decretum aut regni constitutio vigorum a Valachis alienae nationes
decimas desummere consueverunt, ista tamen tanquam Ecclesiae immunitati et privilegiis
praejudiciosa per posteriores articulus diaetales et decretum Leopoldi num abrogate et sublata
esse constat.
4o Quod decimae et quartae ob servitium divinum spectent ad jus parochiale et ideo nec
per decretum aliquod nec per descriptionem abalienare possint, ab ecclesiae per seculares, nisi
harum loco de amplioribus fundis ecclesiae provisum fuerit a secularibus et quidem consenciente
eatenus Ecclesia illa quarum socies dictae decimae et quartae concernerent, cum autem Ecclesia
Fogarasiensis decimis suis per potentiam aliorum viduata sit, neque aliunde dotata de jure et
justitia eidem resistendae veniunt supplicandum proinde est, ut Valachicus populus parochis
Graeci ritus unitis deinceps praestet decimas et quidem etiam non unitus tum quia non uniti
magis pertinent ad Ecclesiam Fogarasiense Unitam quam ad Lutheranorum, Calvinistarum aut
Latinorum cum aliunde pro priori et ipsi uniti erant et eos Majestas ad S. Unionem reducendos
vult tales futuri sperantur. Tum etiam quam cum decimae et quartae sint beneficium
ecclesiasticum et autem beneficium tale in haeresim et schisma prolapsos non sequatur,
consequens esse quod sicut ante lapsum populi ita et postmodum ad jus Ecclesiae Unitae de jure
spectare debeant. Tum denique quod clerus unitus congrua vitae subsistentia aliunde destitutus
solo charitatis ordine et necessitate spectatis totius populi Valachicicis [!] decimis et quartis
dignior sit, quam reliqui, qui hodie quoquo titulo se eas possidere dicunt.
268 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
XXXII.
Condolenter intelleximus Eandem Dominatio Vestra per majorem, uti fertur, anni partem
gravi morbo laborasse, unde fors etiam accidit, ut ad missas anno priori hujus cleri preces aliqvas
resolutiones a Sua Majestate Sacratissima exoperari neqviverit. Nos circa dispensationem 10.000
recenter rursus admonitione informationem eandem summam incaepimus jam a longo tempore
sacerdotibus per 12 Rh. florenos dispensare et 691 numero sacerdotes fungentes qvoad
comitatus, sedes et loca specificati prout percipiunt penes instantiam hic Dominatione Vestrae
acclusam Suae Majestati Sacratissimae medio Thesaurariatus submissimus; qvare Dominatio
Vestra eadem saepius copiatam et si commode fieri poterit in germanicum translatam unam
Majestati Suae Sacratissimae, alias intimis ministris nobis faventibus poriget, eosqve informare
genuine studebit; ut autem cum majori fundamento res promoveatur, ex juridica declaratione
canonica circa erectionem parochiarum catholicarum a nobis anno priori concinnata et
Dominatione Vestrae per priorem vicarium transmissa, et ex citatis in instantia moderna ad
Majestatem legibus, ex copiis item hic per extensum sub A. B. C. D. E. F. acclusis, Dominus
Stephanus faciet unam juridicam cum legibus qvoqve Hungariae adornatam remonstrationem, in
qva pro 1mo puncto ponetur, uti in instantia ut fundi violenter occupati restituantur, maxime
interni, qvia alias nec scholas in parochiis, qvas anno priori positive Majestas Sacratissima institui
mandaverat, introducere poterimus; ubi autem tales fundi non essent, qvod ex conscriptione
anno priori Dominatione Vestrae transmissa cognoscet, ut inqvam, ibidem exscindantur, prout
saepius Sua Majestas Sacratissima mandaverat. 2dum ut decimae et qvartae, ubi habentur, nostro
parocho non alieno pendantur, nos enim vere catholici sumus, uti hic sub A., et art. 6to diaetali
1744, et Leopoldus hic sub B, beneficium parochiale in decimis consistens etiam ad parochos
Graeci ritus extendit, hinc Decretum Leopoldi sub C., ut nostros tunc temporis ad unionem
allicerent, in valachicum transtulerunt, et episcopo Athanasio /1v/ translatum cum ea
declaratione tradiderunt, ut et Graeci uniti suis parochis catholicis Graecis decimas qvartasve
solvant et si in eodem Decreto auditores acatholici suis eas pendere relinqvuntur, qvanto magis
uniti, utpote veri catholici suis eas pendere relinqvi debent. Posset et illud hic adjici argumentum,
qvod legibus, qvae clare dicunt, eas pendi propriis parochis debere fiat injuria et hanc injuriam
semper non uniti et fundi [?] interni et externi nobis et Latinis objicere poterunt, qvod Latini per
unionem, non intendant veram fidei unionem, qvae per charitatem operatur et charitas non
qvaerit, qvae sua sunt, 1 Cor. 13, adeoqve facile dicere poterunt: si propter cibum frater tuus
contristatur, jam non secundum charitatem ambulas, noli cibo tuo illum perdere, pro qvo
Christus mortuus est, Rom. 14, qvid dico cibo? Qvando inveni locum, in qvo minister alienus a
nostris accipit decimas et convertit in simbrias cinguli aureas, si aliud nullum stipendium habebit;
tale enim cingulum videbatur habere, nostri e contra parochi in eodem loco vix panem
qvotidianum habent et qvomodo jam non uniti ex eodem loco, qvi pariter copiosi sunt, cum suis
parochis ad unionem redibunt, adhoc faciet multum Decretum Leopoldi sub B. nec Latini aut alii
hic possunt dicere esse suas per Decretum; nam 1mo titulo functionis vi institutionis suae dantur,
2do qvamprimum non uniti facti sunt uniti in aliqvibus locis Latini parochi acceperunt eas ab
acatholicis ministris, qvemadmodum accipiunt a converso haeretico, imo in dominio Balasfalva
qvamprimum lutherani Stej vocati conversi sunt, illico qvartae cesserunt nostris parochis et usqve
hodie accipiuntur a nostris. 3tium ut pendant ipsi auditores vel melius ipsi possessores parochis hoc
videmus Suam Majestatem Sacratissimam facere in dominiis fiscalibus et dominos terrestres in
suis cum ministris etiam alienis, etiam si parochiani vix aliqvi sint illorum.
/2r/ Hic, ut videt sub F., sacerdotes honesta ratione vacantes ad contribuendum
adiguntur, qvod responsum est ad meam epistolam, qva supplicaveram circa sacerdotes vacantes
per defectionem populi sui ad schisma, et res mira superius sub Majestas Sacratissimas eos
immunitat, tales autem sacerdotes sunt 936 et in dies per mortem deficiunt, porrigat Suae
Documente 269
Majestati Sacratissimae instantiam horum intuitu qvatenus ab emanatione illius decreti omnis
contributio eis restituantur; non enim videmus, qvaliter scandalizari non possint in charitate
dominorum Transilvanorum directe opposita jussis regiis. Ex eodem F. videbit pro uno sacerdote
non esse portionem canonicam sed pro omnibus simul sumptis et sic etiam fungentes sacerdotes
actu contribuunt, dum pro 10 solum cubulis eximuntur, qvotqvot sunt in eodem loco fungentes,
si qvatuor sint, solum a duobus cubulis unus eximitur, si autem solum vineam habeant, pro hac
omnes pendunt, qvae qvaliter consentiant cum decreto sub E. considerabit et sub A, dum Sua
Majestas Sacratissima vult positive ita exemptos esse Graecos uti Latinos et quidem singulos
etiam seorsim; dicitur enim pro qvolibet clericorum annue determinandum, post qvod decretum emanavit
illud sub E.; laboret per instantiam ut his qvoqve super regiam clementiam accepta contributio
restituatur et clare positive mandetur, ut qvemadmodum 150 congrua est pro qvolibet seorsim
sacerdote, 20 cubuli et in horum defectu vineae et aeqvivalentes a contribuendo eximantur, et 20
cubuli in una calcatura intelligantur, hoc autem plurimum illud confirmare potest, qvod ante
novum Systema Contributionis sacerdotes uniti etiam adhuc actu multi superstites a
contributione omni vi Diplomatis Leopoldini eximebantur, uti /2v/ et ipse usus ostendit et
Thesaurariatus 1757 ad oppidum fiscale Szék mandatum circa exemptionem a contributione
Graeci uniti sacerdotis datis disertis verbis declarat. Circa haereditatem Dyonisij decretaliter
Seminario Diaecesano a Sua Majestate Sacratissima relictam circa 12 Rh. fl. cum augmento 4
singulis annis accrescente, qvi solum pro anno praeterito dati sunt, si necdum potuit exoperari,
eos nobis seu clero transponendos, pariter aget, ut haereditas iudicetur ubi qvaerenda sint et 12
cum augmento pro 691 sacerdotibus et aliis, qvi deinceps juxta determinationem mixtae
Comissionis pro auditor exigentia necessario ordinari debent, suum cuiqve obtingens obvenire
possit. Haec qvamprimum acceperit, nos circa omnia hic demandata informabit, qvid hucusqve
egerit et qvomodo rem aggredietur. Postqvam Dominus Stephanus suas reflexiones fecerit
Dominatio qvoqve Vestra suas uberiores qvas habebit, adjiciet et sic rem promovere aggredietur;
qvidqvid autem qvoad substantiam porrexerit, instantias per extensum jura autem si non per
extensum saltem citando ea nobis transmittet; nec ulla petita nova absqve nostro scitu porriget,
praeterea, qvae anno priori in mea relatione continebantur et qvae hic instantia ad Majestatem
exhibet. In hoc negotio seu mecum seu cum patre vicario correspondentiam habere potest; nam
unum idemqve spectamus objectum et pro eodem laboramus; et eadem causa cum ego ob
visitationem domo saepius ab esse deberem, hucusqve etiam Dominatione Vestrae tum
scripseram, tum scribi curaveram, qvod perinde cum ipso correspondere in hoc negotio poterit.
Sub qvorum commendatione constanti observantia maneo. Kut, 20 Augusti 1769.
This volume depicts the image of statistical actions from 1767, which focused on the realization
of a religious census of the clergy and the churches of the Uniate Bishopric of Făgăraş. This new
confessional census (after the previous ones, conducted by bishop Inochentie Micu-Klein, in 1733, and
vicar apostolic Petru Aron, in 1750) recorded the actual situation (the number of parishes, churches,
priests and believers, the number and capacity of ecclesiastical terrains) but also proposed means to
improve this situation, which more than once was miserable, in a period of time in which the revigoration
of the Romanian Church United with Rome was prepared. From this point of view, it continued a
tendency inaugurated by the census of bishop Petru Pavel Aaron from 1755, which attempted to suggest
explicit possibilities of increasing the clergy’s incomes and endowing of parishes. Edited documents
illustrate both the general image of the Church, by the tables of the census from September 1767 and of
the cumulative one from November 1767, as well as details recorded by the six new archpriestly rapports,
archivistic identified and another ten letters send by the protopopes to the bishop Atanasie Rednic. To
these are added: seven episcopal circular letters issued in 1765, 1766 and 1767; three petitions addressed
by the Uniate bishop to the Imperial Court from Vienna between 1765 and 1768, and respectively
addressed by the representatives of the Uniate clergy to Transylvania’s Gubernium in 1766; two letters
addressed by the same bishop to the Gubernium, in 1767, and to the Viennese Court, in 1769; two
decrees of the Transylvanian Aulic Chancellery issued in 1765 and 1767. On the whole, documents reflect
the evolution of censusing operations, the difficulties that proptopopes encountered, but also the
motivation of the bishop’s actions, or the attitude of the provincial authority (Transylvania’s Gubernium)
but also of the central one (the Court from Vienna).
An essential feature of the actions of bishop Atanasie Rednic was the wish of leveling the means
of sustentation of the Uniate priests with those of the Roman-Catholic ones. Present in the demands
formulated by the memorial forwarded to the Imperial Court by the bishop in 1765, the idea was taken
over by the Aulic decree from 20 June of the same year, which requested that the Gubernium of
Transylvania and the bishop himself came up with viable proposals in this respect. The following year, it is
found within the memorial forwarded to the Gubernium by the representatives of Uniate clergy appointed
in the mixed commission which was constituted by the will of Imperial Court; these related exactly to the
text of the Aulic decree and the stipulations of a previous imperial decree, from 15 June 1759, by which
size of portio canonica was established. The proper operations of censusing carried out starting with the
spring of 1767, when the first rapports of the protopopes were forwarded. Worth mentioning are also the
religious censuses previously conducted in 1765 and 1766, which focused on the number of churches,
priests, believers and church terrains; these censuses may be connected with the bishop’s actions, which
began ever since 1765, but also with the demand of Andreas Hadik, general commander of the Principality
and president of Transylvania’s Gubernium, who aimed at the realization of general statistics of the
population from the Principality, by summing up data related to all denominations from Transylvania.
Censuses from 1767 evidence the trend towards an ever more clear distinction between different
types of terrains (belonging to parishes and priests) and revenues (generated by the exploitation of
parishes’ properties, priests’ properties or contributions that believers offered). Secondly, there are
mentioned the propositions of priests for supplementation of own revenues, thirdly, there appear
comparative data concerning the financial position of priests belonging to other denominations. All these
data are found in the general census of Uniate Diocese, issued in September 1767, which included the
situation of 49 archpriestships and the royal free town Târgu Mureş. It offers detailed information about
number and place of ordination or confirmation of priests, number of churches and believers, number
and capacity of church terrains (within or outside the built-up areas), the amount of the believers’
contributions, the total amount of the priests’ revenues, means of improving the situation of the clergy (by
restitution of properties lost by Uniate parishes and priests, attribution of taxes collected from Romanian
believers by priests of other denominations, grant of some terrains from the rural lands or those of
owners or giving some contributions from the believers, exemption from contributions of the terrains
rented by the priests), the position of the priests belonging to the other denominations.
This complex census firstly aimed at offering information necessary for the claiming actions of
the bishop. The Gubernium of Transylvania and the Imperial Court were sent an abstract of the census,
structured according to the administrative units of the Principality (comitatus, seat and district) and which
only included the number of priests, the revenues of parishes and means of supplementing these revenues.
272 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
In 1768, the Uniate bishop sent to the Court from Vienna a new memorial, which focused on four issues:
establishment of parishes, endowment of churches, endowment of clerics, ecclesiastical immunities. The
main idea resulting from here is the necessity of bringing together the Uniate clergy, from the point of
view of the financial position with the situation of the clergy of the other denominations from
Transylvania, especially the Roman-Catholic one. The actions of the bishop next to the Imperial Court
continued also for the following year, when Atanasie Rednic appealed also to the support of the new
representatives of provincial authority, president of the Gubernium Carol O’Donell and governor Maria-
Joseph Auersperg.
For the moment, consequences of these actions weren’t the expected ones. The only positive
thing was represented by the confirmation, on 20 June 1768, of exemptions granted to Uniate clergy by
decree from 15 June 1759 and grant of 10.000 florins, assistance following progresses registered by
religious union. Still the issue of clergy’s endowment remained further on a priority of the heads of the
Uniate Church, who tried to take advantage of the imperial environment’ availability on this line. The issue
was essential, because from it depended the satisfactory fulfilment of pastoral attributions of priests and
even spreading of religious union, through increase of dignity conferred by affiliation to Uniate clergy.
List of regests
were missing. The circular is accompanied by a model of the census’ form. Protopopes were sent also
directions for deacons who wished to become priests.
careful the census demanded by the circular from 1 May, taking into consideration especially the exact
calculation of priests’ revenues (resulted from arable lands, hayfields, contributions from believers in kind
or in cash) and those of churches.
revenues they generated, from archpriestships of Iernut and Şomfalău (Corneşti), carried out by
protopope Nicolae Pop „Beianul”; the second part of the census depicts the demands of priests related to
the supplementation of own revenues (consisting mainly of amounts of money), terrains lost by Uniate
priests, data about the financila position of priests belonging to other denominations, distances between
localities, cases when the number of priests was necessary to be supplemented.
which the supplementation of this number or completion of vacant parishes was necessary) and the
material conditions of churches (revenues of parishes and ways of supplementing these revenues, by
restitutions of terrains, grant of tithes, quartae or other contributions and attributions of terrains, also
being mentioned the number of necessary within the build-up areas). As opposed to the extended variant
of the census (presented in the previous issue), this is structured not on archpriestships, but accordingly to
the administrative units of the Principality (comitatus, seat, district).
XXXI. [1768].
Thesis drawn up by Greek-Catholic bishop Atanasie Rednic, addressed to the Viennese court, regarding
four issues: establishment of parishes, endowment of churches, endowment of clerics and ecclesiastical
immunities (Ordinatio canonica, qua parochiarum catholicarum in regno Hungariae et principatu
Transilvaniae erectio et dotatio verbis ut plurimum legum et jurium concepta exhibetur et declaratur). The
thesis is accompanied by a schedule which includes examples touching the situation of clerics and Greek-
Catholic parishes and the other denominations, with aspects such as: restitution of churches and occupied
ecclesiastical terrains, the issue of tithes and quartae owed by Uniate believers etc.
Deoarece raţiuni tehnice nu au permis adăugarea numelor corecte, româneşti şi actuale ale
localităţilor enumerate în documentele acum publicate, alcătuirea unui indice care să cuprindă toate
toponimele întâlnite în cuprinsul acestora era imperios necesară. De asemenea, pentru că nu lipsesc
situaţiile în care denumirile maghiare au fost redate incorect, nu s-a procedat la completarea tacită a
prescurtărilor de tipul A[lsó], F[első], K[is], M[agyar], M[aros], N[agy], O[láh], P[uszta], Sz[amos], Sz[ász],
Sz[ent], V[ajda] etc. şi integrarea lor în ordinea alfabetică firească, ci a fost păstrată redacţia documentului,
facilitând astfel regăsirea lor în indice, în special pentru cei mai puţin familiarizaţi cu geografia istorică a
Transilvaniei. Acolo unde corespondentul actual nu a fost identificat cu siguranţă, s-au făcut comentariile
de rigoare în note de subsol. Multe localităţi au rămas neidentificate, fie datorită formei grafice în care au
fost redate şi care a făcut imposibilă orice corelaţie, fie pentru că este vorba de aşezări comasate cu timpul
şi, în consecinţă, dispărute din nomenclatorul actual al localităţilor, fie pentru că acele localităţi au dispărut,
dar, nefiind consemnate de alte izvoare documentare, ele au rămas neindexate de Dicţionarul istoric al
localităţilor din Transilvania, publicat în 1967 de Coriolan Suciu. Uneori pur şi simplu nu s-a putut opta între
localităţile omonime din acelaşi areal administrativ, fiind lăsată cercetătorului mai avizat sarcina opţiunii
finale.
10 În lipsa altor repere, poate fi vorba atât de localitatea 12 Localitate neidentificată din protopopiatul Ungheni.
Caşinu Nou (Cason-Uifalău), cât şi de Imper (Casonu 13 Comunitate neidentificată din protopopiatul Coaş; posibil
Mare). să nu fie vorba de o localitate, ci doar de un grup uman
11 Localitate neidentificată din protopopiatul Poşaga; poate stabilit cel mai probabil în Cavnic, la fel ca şi în cazul
Coşlariu. rubricii referitoare la “Colto catolic”.
Indice de locuri 285
14Localitate neidentificată din protopopiatul Santău; posibil 15Mai degrabă Ciutac, sat component al comunei Remetea
Giorocuţa. (Harghita).
286 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
19 Nu s-a putut preciza dacă este vorba de componenta 20 Identificare nesigură, deoarece localitatea, azi în jud.
comunei Bahnea (germ. Dengel, magh. Dányán) sau de cea Braşov, este conscrisă în scaunul Orăştie.
a comunei Apold (germ. Denndorf, magh. Szászdálya). 21 Localitate neidentificată din protopopiatul Şomcuta Mare.
288 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
26 Localitate neidentificată din protopopiatul Calbor. 27 Localitate neidentificată din protopopiatul Căşeiu-Suarăş.
Indice de locuri 291
Lăpuşu Unguresc – vezi Târgu-Lăpuş Ludişor – 53, 55, 172, 209, 215
Lăscăia – vezi Lăschia Ludos, Ludoş – 114, 253
Lăschia – 178 Luduş – vezi Ludoş
Lăscud – 78, 140, 223 Luduş – 152, 226
Lăureni – 130, 250 Luieriu (Bistriţa) – 124, 252
Leaş – vezi Leşu Lujerdiu – 62, 148, 234
Lechinţa (Mureş) – 132, 229 Lukács – vezi Lucăceşti
Léget – vezi Dumbrava (Mureş) Lumpert – vezi Zoreni (Bistriţa)
Legii – 134 Luna (Cluj) – 59, 162, 226
Lelei – 184 Lunca (Blaj, Alba) – 206, 224
Lelesa, Lelese – 158, 243 Lunca (Arieşului) – 204, 225
Lelesz – vezi Lelese Lunca (Bistriţa) – 120, 233
Leliceni – 170 Lunca Dobrii – 126, 242
Lemheny – vezi Lemnia Lunca Mureşului – 250
Lemiul – vezi Lemniu Lunca Târnavei – 224
Lemnia – 168, 248 Luncani (Cluj) – 162, 226
Lemnijs – vezi Lemniu Lunká – vezi Lunca (Arieşului)
Lemniu – 180, 247 Lunka – vezi Lunca (Blaj, Alba)
Lepind – vezi Lepindea Lupşa (Alba) – 156, 225
Lepindea – 76, 140, 223 Lupşa (Făgăraş) – 97
Les, Leşu – 124, 252 Lupu – 116, 218
Letca, Letka – 180, 247 Lusk –vezi Luşca
Letzfalva – vezi Leţ Luşard – vezi Lujerdiu
Leţ – 170 Luşca – 192, 237
Libanfalva – vezi Ibăneşti Lutza – vezi Luţa
Libotin – 200 Luţa – 31, 53, 55, 172, 215, 274
Lieri, Lieriu – vezi Luieriu (Bistriţa) Luxemburg – 260, 262
Ligen – vezi Dumbrava (Cluj
Limba – 112 M
Lipova – 188 M. Herepe – vezi Herepea (Mureş)
Lisa – 53, 82, 172, 209, 215 M. Iakabfalva – vezi Iacobeni (Cluj)
Lisnău – 170 M. Igen – vezi Ighiu
Liszá – vezi Lisa M. Kőblős – vezi Cubleşu (Someşan)
Lita – 60, 144, 225 M. Lápus – vezi Târgu Lăpuş
Livada – vezi Dindeleag M. Nemesgye – vezi Nimigea de Jos
Livada – vezi Şchiopi M. Orba – vezi Gârbova de Jos
Livadia (Hunedoara) – 160, 244 M. Peterd – vezi Petreştii de Jos
Livadye – vezi Livadia (Hunedoara) M. Sângeorz – vezi Sângeorgiu de Mureş
Livezile (Alba) – 162, 220 M. Sz. Ana – vezi Sântana de Mureş
Liviu Rebreanu – 192, 237 M. Sz. Győrgy – vezi Sângeorgiu de Mureş
Liznău – vezi Lisnău M. Ujfalu – vezi Vultureni
Loamneş – 116, 218 M. Varodgya – vezi Oarda (de Jos şi de Sus)
Lodormány – vezi Lodroman Mada, Mádá – 196, 245
Lodroman – 206, 224 Madaras – vezi Mădăraş (Mureş)
Lodvig – vezi Logig Madaras – vezi Păsăreni
Logig – 186, 231 Maeru – vezi Maieru
Lojnicul – vezi Lovnic Magasfalva – vezi Mogoşeşti
Loman – 114, 254 Magasmort – vezi Potău
Lona – vezi Luna (Cluj) Maghiar Reghin – vezi Reghin-Sat
Longodár – vezi Dăişoara Magyar Brétye – vezi Bretea Streiului
Lopadea Rumânească – vezi Lopadea Veche Magyar Régen – vezi Reghin-Sat
Lopadea Veche – 162, 220 Magyar Salymos – vezi Şoimuş (Bistriţa)
Lovnic – 194 Magyaro – vezi Aluniş (Mureş)
Lozna (Mare) – 200, 238 Magyaros – vezi Şieu-Măgheruş
Lucăceşti – 180, 248 Maia – vezi Manya
Ludeşti (Hunedoara) – 128 Maieru – 122 , 252
296 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
35 Localitate neidentificată din arealul cuprins între Dej, 38 Poate fi unul din cătunele omonime ale localităţilor
Zalău şi Baia Mare; poate Maia. Bucium, Costeşti, Orăştioara (toate din jud. Hunedoara) şi
36 Identificare nesigură. Săliştea (jud. Alba).
37 Localitate neidentificată din protopopiatul Căşeiu-Suarăş; 39 Localitate neidentificată, situată în apropiere de Topliţa
Miceşti (Alba) – 154, 219 Moldova – 19, 68, 86, 88, 90, 92, 96, 98, 104,
Miceşti (Cluj) – 60, 144, 225 118, 120, 122, 124, 128, 130, 132, 162,
Miceştii de Câmpie – 168, 231 164, 166, 168, 170, 172, 178, 182, 184,
Micloşoara (scaun) – vezi Miklos Vár (scaun) 186, 190, 192, 198, 202, 204
Micojlaca, Micoşlaca – 188, 221 Moldoveneşti – 164
Micuş – vezi Miceşti (Cluj) Molomfalău – vezi Moreşti
Miercurea (Sibiului) – 116, 254 Monor – 20, 120, 231
Miercurea (Sibiului) (scaun) – 114, 253 Monor-Gurghiu (protopopiat) – 10, 11, 12, 17,
Mierţa – 62, 146 18, 19, 20, 21, 120, 208
Mihalczfalva – vezi Mihalţ Monora – vezi Mănărade
Mihalţ – 112, 217 Monostorsiug – vezi Mănăşturel
Mihályfalva – vezi Boarta Monostur – vezi Copalnic-Mănăştur
Mihályfalva – vezi Ciceu-Mihăieşti Morăreni – 120
Mihai Viteazul (Turda) – 164, 250 Morăşsechiu – vezi Mureş (scaun)
Mihăeşti – vezi Ciceu-Mihăieşti Morău – vezi Mata
Mihăieşti (Cluj) – 61, 146, 230 Moreşti – 130
Mihăileni (Sibiu) – 118, 218 Morohaza – vezi Tăuşeni
Mihăş – vezi Miheşu de Câmpie Morokhaza – vezi Tăuşeni
Miheşu de Câmpie – 71, 132, 134, 232 Moso Bánya – vezi Băiţa (Maramureş)
Mijloceani – vezi Mijlocenii Bârgăului Moşna – 174, 194
Mijlocenii Bârgăului – 166, 236 Motâşu – vezi Motiş (Sălaj)
Mikehaza – vezi Mica (Cluj) Motis, Motiş (Sălaj) – 184, 241
Mikés – vezi Miceşti (Cluj) Mots – vezi Mociu
Mikeszasza – vezi Micăsasa Movile – 253
Miklos Laka – vezi Micoşlaca Mucundorful – vezi Grânari
Miklos Vár (scaun) – 248 Mukundorff – vezi Grânari
Milaşu (Mare) – 168, 231 Muncaci – 19, 61, 88, 114, 120, 132, 134, 136,
Milaşu Mic – vezi Milăşel 152, 174, 186, 188, 204, 266
Milăşel – 168, 231 Muncel (Alba) – 156, 219
Miluani (protopopiat) – 13, 14, 17, 18, 22, 23, 32, Muncel (Cluj) – 202, 240
62, 63, 149, 151, 208, 275 Muntsel – vezi Muncel (Alba) şi Muncel (Cluj)
Mineşu – vezi Herghelia Munzina – vezi Măgina
Mintiu Gherlii – 90, 91, 240 Mura Mare – 227
Mintiu (Român) – 192, 204, 237 Mura Mică – 227
Miraştău – vezi Niraşteu Murăş Vaşarheaiu – 192
Mirăslău – 160, 220 Mureş (scaun) – 128, 249
Mireşu Mare – 180, 248 Mureş-Sat (Suseni, Mureş) – 228
Miriszlo – vezi Mirăslău Mureşeni (Târgu-Mureş) – 130, 249
Mişcreac – vezi Meşcreac Murgeşti – 250
Mititei, Mititej – 122, 252 Muska – vezi Muşca
Miţchiu – vezi Cheia (Cluj) Muşca – 156, 219
Moch – vezi Mohu Mutas – 70
Mociu – 134, 232
Mocod – 122, 252 N
Moerău – vezi Aluniş (Mureş) N. Debrek – vezi Dobric (Bistriţa)\
Mogoş-Cojocani – 204 N. Illanda – vezi Ileanda
Mogoş-Mămăligani – 204 Nádas – vezi Nadăşa
Mogoşeşti – 180, 248 Nadăş – vezi Nadiş (Sălaj)
Mogoşmort – vezi Potău Nadăşa – 118, 227
Mohaci – vezi Măhăceni Nadiş (Sălaj) – 178, 241
Mohats – vezi Măhăceni Nadişu Hododului – 241
Mohu – 136, 250 Nagy Aklas – vezi Ocolişu Mare
Moişa – 184, 227 Nagy Almas – vezi Almaşu Mare (Alba)
Mokod – vezi Mocod Nagy Aranyas – vezi Arieşu Mare
Moldavia – vezi Moldova Nagy Bazinta – vezi Bozinta Mare
Moldoa – vezi Moldova Nagy Berivaj – vezi Berivoii Mari
298 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
Ocolişu Mare – 156, 204, 225, 242 Ormeniş – vezi Urmeniş (Mureş)
Ocolişu Mic – 158, 204, 225, 242 Ormeniş (Alba) – 164, 250
Odărheaiu – vezi Odorheiu (Secuiesc) Oroiu – 130, 132, 228, 249
Odăşti, Odeşti – 69, 182 Orosfaia – 168
Odorheaiu – vezi Someş-Odorhei Orosia – 186, 220
Odorhei (protopopiat) – vezi Someş-Odorhei Orosz falu – vezi Ruşii-Munţi
(pro-topopiat) Oroszfalva – vezi Deleni (Ideciu, Mureş)
Odorhei (scaun) – 174, 176, 194, 248 Oroszszia – vezi Orosia
Odorheiu (Secuiesc) – 76, 140, 194, 248 Orşova (Mureş) – 118, 228
Odverem – 221 Ortiţa – 69, 184
Offum Banya – vezi Baia de Arieş Ortya42 – 226
Ogna – vezi Ocna Dejului Osoi (Sălaj) – 200
Ogna – vezi Ocna-Mureş Ostrovu Mare – 160, 244
Ogra – 74, 138, 222 Otveaream – vezi Otverem
Ogruţi – 62, 148, 234 Otverem – 188
Ohaba (Alba) – 112, 217 Ozunu – 170
Ohaba (Făgăraş) – 36, 98, 99, 105, 109, 190, 210, Őr – vezi Iuriu de Câmpie
211, 216, 277 Őrményes – vezi Ormeniş (Alba)
Ohaba de sub Piatră – 160, 244 Őrményes – vezi Urmeniş (Maramureş)
Ohaba Ponorului – 160, 244 Őrményes – vezi Urmeniş (Mureş)
Ohaba-Sibişel – 160, 244 Őrményszék – vezi Armeni
Oidahaza – vezi Voivodeni (Sălaj) Őtves – vezi Ulieşu (Mureş)
Oiejdea – 154, 219
Ökörtó – vezi Curitău P
Ola Balasfalva – vezi Blăjenii de Sus P. Cămăraş – vezi Cămăraşul
Ola Bogát – vezi Bogatu Pád – vezi Spini (Hunedoara)
Ola Buda – vezi Vechea (Cluj) Paklisa – vezi Pâclişa (Hunedoara)
Ola Cseszve – vezi Cisteiu Paklos – vezi Pâclişa (Alba)
Ola Dallya – vezi Daia Română Paloş – 194, 221 (vezi şi Păluşeni)
Ola Nados – vezi Nadiş (Sălaj) Panad – vezi Pănade
Ola Pián – vezi Pianu de Sus Panit – vezi Pănet
Ola Tikos – vezi Ticuşu Nou Panticeu – 63, 150, 235
Ola Zák – vezi Jacu (Mureş) Pantzéltsek – vezi Panticeu
Oladileu – vezi Dileu Vechi Pap Telek – vezi Poptelec
Olt – vezi Ţara Oltului Papfalva – vezi Popeşti (Cluj)
Olteţ – 52, 110, 170, 215 Papiu Ilarian – 132, 229
Olvaj41 – 238 Papoltz – vezi Păpăuţi
Oprişani – 162 Paroş – 160, 244
Oradea – 19, 62, 86, 90, 92, 96, 100, 116, 118, Paszmos – vezi Posmuş
120, 122, 124, 126, 128, 130, 132, 134, Pata – 59, 142, 229
160, 162, 164, 166, 170, 172, 174, 178, Patsolka – vezi Peţelca
184, 186, 188, 190, 192, 202, 204, 206, 257 Patzfalva – vezi Păucişoara
Orăsiia – vezi Orosia Pădurenii (Cluj) – 152, 204, 226, 240
Orăştie – 39, 128, 254 Păgaia – 182
Orăştie (protopopiat) – 22, 23, 127, 208 Păgida – 221
Orăştie (scaun) – 128, 254 Pălatca – 134
Orăştioara – 128 Păluşeni (posibil Paloş) – 31, 55
Orba – vezi Oarba de Mureş Pănade – 224
Orbai (scaun) – vezi Orbaj (scaun) Pănet – 130, 249
Orbaj (scaun) – 170, 248 Păpăuţi – 170, 248
Ordoc Cărstur – vezi Cristorel Părău – 36, 96-98, 190, 212, 216, 277
Orlat, Orlath – 174, 251 Păsăreni – 250
Orman, Ormány – 63, 150, 236 Pătrânjeni – 154, 219
41Localitate neidentificată, situată în arealul cuprins între 42 Localitate neidentificată din comitatul Turda, posibil
Dej, Târgu-Lăpuş şi Zalău. situată între Câmpia Turzii, Frata şi Luduş.
300 Biserica românească din Transilvania în izvoarele statistice ale anului 1767
Z
Zád – vezi Sadu
Zagra – 122, 252
Záh – vezi Zau de Câmpie
Zalathna – vezi Zlatna
Zalha – 200, 238
Zálka – vezi Zalha
Zalnoc – 182
Zambár – vezi Jimbor (Bistriţa-Năsăud)
Zaprots – vezi Băbdiu
Zarand, Zaránd (comitat) – 124, 126
Zau de Câmpie – 152, 226
Zăicani – vezi Zeicani
Zănac – vezi Zalnoc
Zăpărţu – vezi Băbdiu
Indice selectiv de nume
Ghedeon, mitropolitul Moldovei – 96, 168, 170, Ladislau al V-lea, regele Ungariei – 42, 43, 259,
192, 194 261
Gherontie – vezi Cotore, Gherontie Ladislau cel Sfânt, regele Ungariei – 40, 41, 258,
Ghitta, Ovidiu – 9 259, 267
Grecul, Radul – 213 Laposi, Alexa – 18
Grigore, mitropolitul Ungrovlahiei – 96 Laslo, Filotei – 108
Grigore, papă – 262 Leopold I de Habsburg – 38, 39, 41-43, 45, 47,
Gyémánt, Ladislau – 10, 11, 19 48, 257-259, 261-263, 266-268
Gyulaj, Iosephus – 68, 69 Loci, ofiţer – 213
H M
Hadik, Andreas – 11, 19, 57, 109, 271 Macsai, Iştfani – 87
Haller, Gábor – 75 Maer, Grigorie – vezi Maior, Grigore
Heler Gabor – vezi Haller, Gábor Magdalina, călugăriţă – 82, 276
Henter, Adam – 55 Maior, Grigore – 82
Hitchins, Keith – 11, 12 Maria Tereza1 – 31, 255, 256, 257, 258, 259, 260,
Hont, ofiţer – 209 261, 262, 263, 264, 265, 268, 269, 274
Horvat, Moisi – 77 Matei, Mathei, Evanghelistul – 257
Horvath, Alexander – 45 Mathias Corvinus – 42
Maxim Peloponesianul – 43
I Meheşi, Teodor/Toader – 13, 14, 17, 32, 59, 64,
Iabroţchi – 90 142, 275
Inocenţiu al III-lea – 259, 262 Melentie – vezi Covaci, Meletie
Inocenţiu al XI-lea – 42, 262 Melţăndorf, căpitan – 213
Inochentie – vezi Micu, Inochentie Mera, László – 71
Ioan – vezi Patachi, Ioan Meteş, Ştefan – 24, 25
Ioanichie, arhiereu – 100, 170 Methodie, episcopul Buzăului – 98
Ion, boier din Vad – 210 Michiş, Antal – 97, 212
Ion, protopop de Cheţiu – 198 Micu, Inochentie – 9, 19, 51-54, 59-63, 66, 71,
Ion din Bistra, protopop de Carlova şi Bistra – 74, 76, 78, 86, 88, 92, 96, 98, 102, 103,
156 112, 114, 116, 118, 120, 122, 124, 126,
Ion din Clopotiva, protopop de Haţeg – 160 128, 130, 132, 134, 136, 138, 140, 142,
Iosif I de Habsburg – 45, 48, 258-262 144, 146, 148, 150, 152, 154, 156, 158,
Iosif al II-lea – 19, 31, 58 160, 162, 164, 166, 168, 170, 172, 174,
Isaiia Hagiu – 107 176, 178, 180, 182, 184, 186, 188, 190,
Ivanovici, Constantin – 15, 16, 20, 35, 36, 52, 55, 192, 194, 196, 198, 200, 202, 204, 206, 271
106, 108, 109, 214, 276, 277 Micu, Samuil – 12
Miron, Greta-Monica – 9-18, 23, 24
J Mone, Ioan – 11
Jenens – 220
N
K Nagy, Paulus – 69
Károly, Alex. – 257 Nasodi, Teodor – 13, 15, 86, 87, 92
Kassai, Dimitrie – 12 Nassodi, Volfgangus – 265
Kemény, Gregorius – 69 Neagoe, Emanuel (Maniu) – 12
Klain – vezi Micu, Inochentie Neagoe, Ioan – 24, 37, 278
Klaraj, Ferenţ – 77 Neofit Criteanul, mitropolitul Ungrovlahiei – 98,
Klein – vezi Micu, Inochentie 100-102, 104, 124, 126, 170, 190, 192, 194
Kollonich, Leopold – 262, 266 Nicanor, arhiereu – 98
Korda, B. – 41 Nichifor, mitropolitul Moldovei – 104
Korda, Georgius – 69-71 Nichita din Copalnic-Mănăştur, protopop de
Kornis, Zsigmond – 92 Coaş – 176
Nicolae, protopop de Frumoasa – 35, 108, 277
L Niculae, protopop de Şomcuta Mare – 178
Ladislau al III-lea, regele Ungariei – 48
Ladislau al IV-lea, regele Ungariei – 257 1 Au fost indexate şi situaţiile când numele împărătesei este
redat prin formula oficială Majestas Sacratissima.
Indice selectiv de nume 313
Z
Ztanciu, protopop – 99