MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL FINANȚE ȘI BĂNCI

APROBAT
Şef Departament
_____________ Ştefaniuc Olga,
dr., conf. univ.

TEZA DE LICENȚĂ

Evaluarea portofoliului de investiţii conform veniturilor băneşti aşteptate

în baza Băncii Comerciale „Mobiasbanca Groupe Societe Generale”

la specialitatea 364.1 Finanţe şi Bănci

Tutunaru Elisaveta,
FB1604

Conducător științific
Bajura Tudor, dr. hab., prof. univ.

Chișinău, 2019
 Cuprins
Declaraţie privind asumarea răspunderii.........................................................................................3
Introducere.......................................................................................................................................4
1. Portofoliul investiţional eficient: teorii moderne şi practici avansate.....................................7
1.1. Metodele moderne de formare şi evaluare a portofoliului investiţional...........................7
1.2. Practici avansate ale ţărilor industrial dezvoltate privind obţinerea veniturilor prin
contribuţia portofoliului investiţional........................................................................................16
1.3. Planificarea strategică a componentelor principale din cadrul portofoliului investiţional
21
2. Analiza activităţii investiţionale a BC „Mobiasbanca Societe Generale”.............................24
2.1. Aspectul cantitativ şi structura existentă a hârtiilor de valoare din portofoliul
investiţional...............................................................................................................................24
Sursa: ........................................................................................................................................26
2.2. Evaluări calitative ale investiţiilor de portofoliu............................................................29
2.3. Analiza SWOT a portofoliului investiţional...................................................................34
3. Evaluarea actualizată a portofoliului de investiţii BC Mobiasbanca”...................................38
3.1. Identificarea veniturilor băneşti nete ale portofoliului investiţional...............................38
3.2. Calcularea valorii prezente şi valorii prezente nete a portofoliului investiţional........41
3.3. Rata internă de recuperarea a capitalului, investit în portofoliul investiţional...............48
Încheiere........................................................................................................................................52
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................53
ADNOTARE (în română).............................................................................................................55
ADNOTARE (în engleză).............................................................................................................56
ANEXE..........................................................................................................................................57

2
Declaraţie privind asumarea răspunderii

Subsemnatul (a),________________ declar pe răspundere

personală că materialele prezentate în teza de licență sunt rezultatul
propriilor cercetări şi realizări ştiinţifice. Conştientizez că, în caz
contrar, urmează să suport consecinţele în conformitate cu legislaţia în
vigoare.

Numele, prenumele_______________________
Semnătura______________
Data ______________

3
 Introducere
Odată cu obţinerea independenţei, în faţa Republicii Moldova au fost deschise o multitudine
de perspective şi posibilităţi. Aceste perspective pot fi urmărite şi pe piaţa noastră de capital. Şi
anume, a fost creată, în primul rând, piaţa financiară, care până la obţinerea independenţei
Republicii Moldova nu exista. O dată cu crearea acestei pieţe a apărut şi posibilitatea de a face
investiţii financiare care ar aduce un venit investitorului nu din realizarea nemijlocită a unui
proces de muncă, ci din fluxurile de mijloace băneşti caracteristice valorilor mobiliare.
Actualitatea temei de cercetare. Sistemul bancar – este una din cele mai importante structuri
ale economiei de piaţă. Băncile sunt mediatori la distribuirea capitalului, contribuind esenţial la
creşterea produsului intern brut al ţării.
Tendinţa generală a dezvoltării sistemului bancar în practica internaţională constituie
universalizarea activităţii bancare, ce se exprimă în extinderea prezenţei lor pe piaţa valorilor
mobiliare şi diversificarea activităţii pe aceasta piaţă.
Participarea băncilor comerciale la piaţa valorilor mobiliare contribuie la atragerea resurselor
suplimentare prin emisiunea valorilor mobiliare, extinderea bazei de venituri,menţinerea
nivelului necesar de lichiditate, adaptarea mai uşoară la schimbările conjuncturii pieţei.
Modelul sistemului bancar implementat în Republica Moldova admite diferite forme de
activitate a băncilor pe piaţa valorilor mobiliare. În ultimii ani băncile au devenit operatori
principali ai pieţei financiare. Băncile deţin practic tot volumul valorilor mobiliare de stat și
joacă un rol foarte activ pe piaţa valorilor mobiliare corporative.
Gradul de studiere a temei investigate. Eficienţa economică, randamentul activităţii
investiționale a Băncii Comerciale Mobiasbanca Groupe Societe Generale au stat la baza unor
studii şi cercetări aprofundate,constituind preocuparea mai multor savanţi şi specialişti în
domeniu. În prezent, practic fiecare manual de management bancar conţine compartimentul
referitor la activitatea investițională a băncilor și optimizarea portofoliilor sale investiționale.
Aceasta, precum şi un număr însemnat de publicaţii la tema dată, au evidenţiat, în mod
convingător, rolul operaţiunilor cu valori mobiliare în activitatea cotidiană a băncii. În această
ordine de idei, devine foarte utilă studierea particularităţilor operaţiunilor bancare cu valori
mobiliare şi eficientizarea acestora.
Scopul lucrării constă în analiza metodelor moderne de formare și a evaluarea a portofoliului
investițional, stabilirea practicilor avansate ale țărilor dezvoltate privind obținerea veniturilor
prin contribuția portofoliului investițional, identificarea unui planificări strategice a
4
componentelor principale din cadrul portofoliului investițional. Analizarea atât a aspectelor
cantitative cât și calitative a investițiilor de portofoliu din cadrul Băncii Comerciale
Mobiasbanca Groupe Societe Generale. Stabilirea punctelor forte și a punctelor slabe, cu ajutorul
analizei SWOT. Iar în cele din urmă evaluarea actualizată a portofoliului investițional a Băncii
Comerciale Mobiasbanca Societe Generale.
Domeniul de cercetare este determinat de operaţiunile Băncii Comerciale Mobiasbanca
Groupe Societe Generale cu valori mobiliare,care sunt investigate din perspectiva impactului lor
asupra situaţiei financiare a băncii.
Obiectul cercetării, în plan conceptual, este concretizat la nivelul Băncii Comerciale
Mobiasbanca Groupe Societe Generale, în activitatea căreia portofoliul de investiții își schimbă
structura și mărimea acestuia conform veniturilor bănești așteptate.
Structura lucrării este prezentată în corespundere cu obiectivele preconizate şi ordinea
realizării cercetărilor ştiinţifice. Teza cuprinde: introducere, trei capitole, care constituie
conţinutul de bază al cercetării, sinteza rezultatelor, concluzii şi recomandări,literatura selectivă
studiată şi anexele.
Astfel, în introducere, este argumentată actualitatea temei de cercetare, sunt precizate scopul,
obiectivele şi obiectul cercetării.
Capitolul I – „Portofoliul investiţional eficient: teorii moderne şi practici avansate”
aprofundează conceptul de portofoliu investițional, structura și funcțiile lui, precum și
enumerarea metodelor moderne de formare și a portofoliului de investiții, aducerea la cunoștință
a practicilor avansate ale țărilor dezvoltate privind obținerea veniturilor prin contribuția
portofoliului de investiții și determinarea unui planificări strategice a componentelor principale
din cadrul portofoliului de investiții.
Capitolul II – „Analiza activităţii investiţionale a Băncii Comerciale Mobiasbanca Groupe
Societe Generale” analizează portofoliului din mai multe puncte de vedere, începând cu analiza
cantitativă a investițiilor din cadrul portofoliului investițional, continuând cu o analiză calitativă
aprofundată a investițiilor și terminând cu enumerarea punctelor forte și punctelor slabe a
investițiilor cu ajutorul analizei SWOT.
Capitolul III – „Evaluarea actualizată a portofoliului de investiţii Băncii Comerciale
Mobiasbanca Groupe Societe Generale ”analizează și evaluează veniturile bănești nete ale
portofoliului de investiții, cu ajutorul mai multor indicatori. Tot în acest capitol am calculat
valoarea prezentă și valoarea prezentă netă a portofoliului de investiții a Băncii Comerciale
Mobiasbanca Groupe Societe Generale. Iar în cele din urma am stabilit rata internă de
rentabilitatea a capitalului investit.

5
 Ultimul compartiment al tezei cuprinde, concluziile autorului privind operaţiunile băncii cu
valori mobiliare şi eficienţa acestor opera. Sunt formulate recomandări cu privire la performanța
portofoliului investițional.

6
1. Portofoliul investiţional eficient: teorii moderne şi practici
avansate
1.1. Metodele moderne de formare şi evaluare a portofoliului
investiţional

Ce este o investiție?
Potrivit Legii nr. 81 cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător „investițiile sunt
totalitate de bunuri (active) depuse în activitatea de întreprinzător pe teritoriul Republicii
Moldova, inclusiv pe baza contractului de leasing financiar, precum şi în cadrul parteneriatului
public-privat, pentru a se obţine venit”.1
O investiție este un activ sau element achiziționat cu scopul de a genera venituri. În sens
economic, o investiție este achiziționarea de bunuri care nu sunt consumate astăzi, dar sunt
folosite în viitor pentru a crea bogăție. În finanțe, o investiție este un activ monetar achiziționat
cu ideea că activul va oferi venituri în viitor sau ulterior va fi vândut la un preț mai mare pentru
un profit.
Termenul "investiție" se poate referi la orice mecanism utilizat pentru generarea veniturilor
viitoare. În sensul financiar, aceasta include achiziționarea de obligațiuni, acțiuni sau proprietăți
imobiliare. La fel, o clădire sau orice ununitate utilizată cu scopul de a produce bunuri, poate fi
considerată ca și o investiție, iar producția de bunuri necesare pentru a produce alte bunuri poate
fi văzută și ca investiție.
Un exemplu poate fi, atunci când ne alegem anume niște studii, o facem cu gândul și speranța
de a obține noi cunoștințe și de a aprofunda abilitățile deja avute, ca mai târziu aceste studii să
genereze mai multe venituri ca până atunci.
Portofoliul investiţional reprezintă acea totalitate de valori mobiliare, procurate în scopul de
a obține venituri viitoare, dar mai având și scopul de a menține lichiditatea plasamentului.
Portofoliul de investiţii trebuie să asigure un echilibru între fondurile plasate pe termen scurt şi
cele investite pe termen mediu şi lung. Acest portofoliu trebuie să cuprindă o asemenea structură
a investiţiilor încât, prin acestea, să se aibă în vedere:
• gradul şi costul lichidităţii;
• riscul, din punctul de vedere al scadenţei şi caracterului investiţiei;
• profitabilitatea, ţinând cont de termen, riscul şi caracterul investiţiei.

1
http://lex.justice.md/document_rom.php?id=6F32D9AD:1AD3FF6A

7
 Structura portofoliului investițional depinde, în general, de tipul valorilor mobiliare care
circulă pe piața de capital al țării respective. În calitate de obiecte ale investiţiilor bancare pot
servi diferite valori mobiliare, însă, conform standardelor internaţionale de contabilitate, toate
valorile mobiliare se împart în:
a) valori mobiliare investiţionale
b) valori mobiliare procurate pentru vânzare.
În practica financiară ponderea valorilor mobiliare investiționale și celor procurate spre
vânzare în portofoliul investițional al băncii constituie 70% respectiv 30%. Valorile mobiliare
investiționale reprezintă acea parte a portofoliului care asigură cele mai importante venituri, pe
când valorile mobiliare procurate pentru vânzare asigura lichiditatea acestuia.
“Formarea portofoliului de investiții se poate face prin procurarea resurselor financiare
necesare care pot proveni din mai multe surse, ce pot fi identificate din perspectiva diferitelor
categorii, conform mai multor criterii de clasificare:
1. Din punct de vedere al surselor financiare de formare sau după modul de procurare a
acestora, investiţiile pot fi realizate:
• prin surse din fonduri proprii (surse din interiorul şi din exteriorul economiei agentului
economic);
• din surse obţinute prin angajamente la termen (împrumutate).
2. După apartenenţa resurselor de finanţare, se disting finanţări ale investiţiilor din:
• surse interne proprii, ce includ profitul reinvestit, rezervele, veniturile din dezinvestire
sau reevaluarea de active etc.;
• surse externe proprii, atrase prin creare şi creştere de capital, subvenţii etc.;
• surse externe împrumutate, ce includ creditele bancare, împrumuturile prin emisiuni de
obligaţiuni etc.
3. Din punct de vedere al provenienţei, pot fi identificate:
• surse private de finanţare a investiţiilor, provenite din:
 surse proprii disponibile: profitul net destinat reinvestirii, uzura şi amortizarea
acumulată, surplusul de active imobilizate etc.;
 surse proprii atrase, obţinute în urma emisiunii şi vânzării acţiunilor proprii,
precum şi finanţările cu destinaţie specială etc.;
 sursele împrumutate sub formă de credite bancare, împrumuturi comerciale;
 surse alternative de finanţare (factoring, leasing);
 sursele companiilor de asigurări, fondurilor de investiţii, asociaţiilor obşteşti;
 economiile persoanelor fizice.

8
 • surse publice (de la stat), care includ:
 mijloacele din fondurilor bugetare şi extrabugetare;
 mijloacele atrase prin sistemul de creditare şi de asigurare a statului;
 mijloacele împrumutate sub formă de datorii interne şi externe ale statului.
4. După termenul finanţării, sunt:
• surse de finanţare pe termen scurt;
• surse de finanţare pe termen mediu şi lung”.2
Performanța portofoliilor de active mobiliare este determinată de rentabilitate și risc. În
indicatorii de evaluare a performanței portofoliilor pentru cuantificarea riscului se utilizează:
abaterea standard a rentabilităților (în indicatorul lui Sharpe) și covariația dintre rentabilitățile
portofoliului (în indicatorul lui Treynor și indicatorul Jensen).
Sharpe a numit indicatorul creat pentru evaluarea performanței portofoliului – reward to
variability, care a fost redenumit ulterior – indicatorul lui Sharpe în lucrările ce îl menționează.
Indicatorul lui Sharpe se calculează conform relației:
rp  r f
Sp = (1)
σp

unde:
S p – indicatorul lui Sharpe;

rp – rentabilitatea sperată a portofoliului;

r f – rentabilitatea din plasamente alternative fără risc;

σp – riscul total al portofoliului reprezentat de abaterea standard a rentabilităților.

Portofoliul care va avea valoarea cea mai mare a indicatorului lui Sharpe va fi cel mai
performant. Acest indicator poate fi utilizat pentru evaluarea eficienței portofoliilor mai puțin
diversificate deoarece se calculează pe baza riscului total al portofoliului. De aceea acest
indicator este foarte utilizat în practica măsurării performanței portofoliului.
Indicatorul lui Treynor. În anul 1965 Treynor J. propune un indicator de măsurare a performanței
portofoliului. Acest indicator se calculează după formula:
rp  r f
Tp = (2)
βp

unde:
Tp – indicatorul lui Treynor;
βp – riscul sistematic al portofoliului.

2
Bazele activității investiționale”, autor Mariana Bunu și Daniela Dascaliuc, Editura ASEM Chișinău 2010, pag.31-
32
9
Portofoliul cu valoarea cea mai înaltă a indicatorului lui Treynor reprezintă portofoliul cel mai
performant. Indicatorul lui Treynor este utilizat în evaluarea performanței portofoliilor
diversificate deoarece consideră doar riscul sistematic al portofoliului, adică partea din riscul
total care nu poate fi eliminat prin diversificare.
Indicatorul lui Jensen. Calcularea acestui indicator a început de la o testare empirică a
modelului CAPM, propus de Sharpe pentru estimarea rentabilității sperate a portofoliului, Jensen
încercând să vadă în ce măsură piața respectă ecuațiile acestui model. Modelul CAPM se
estimează după formula:
r p = r f  β p  rm  r f  (3)
unde:
rm - rentabilitatea sperată a portofoliului de piață;

Modelul CAPM se utilizează la analiza portofoliilor diversificate, dar în realitate se cunoaște că

nici un portofoliu nu este perfect diversificat și există o parte din rentabilitate care nu poate fi
explicată prin modelul dat. Astfel, M. Jensen a propus un indice alfa pentru estimarea
performanței portofoliului:

J p = α p = rp  r f  β p  rm  r f   (4)

unde:
Jp sau αp reprezintă rentabilitatea neexplicată prin modelul CAPM sau indicatorul lui
Jensen;
rp - rentabilitatea portofoliului.
Dacă indicatorul dat are valori pozitive, atunci rezultă faptul că rentabilitatea obținută a
portofoliului este peste nivelul estimat prin modelul CAPM. Indicatorul lui Jensen poate fi
utilizat pentru compararea și clasificarea, în funcție de performanța realizată, a portofoliilor
gestionate similar și care au niveluri de risc comparabile.
Pentru compararea portofoliilor cu riscuri diferite poate fi utilizat un indicator numit “Black –
Treynor” și care se determină prin relația:
αp
BT p = (5)
βp

Un nivel mai mare al indicatorului dat demonstrează o performanță mai mare a portofoliului
pentru care s-a calculat.
Evaluarea portofoliului investițional reprezintă determinarea valorii investiţiilor la un
moment dat.
Se disting două tipuri de evaluarea: evaluarea iniţială şi cea ulterioară a investiţiilor.

10
 Conform manualului „Contabilitate financiară”, autor Valentina Paladi, Chișinău 2003, “La
primirea titlurilor de valoare se întocmește un bon de intrare în care se înregistrează denumirea
lor (acțiuni, obligațiuni), a emitentului, cantitatea, prețul, valoarea nominal, vânzătorul, etc.
Valoarea depozitelor se înregistrează în baza contratului încheiat între investitor și banca
comercială, precum și a dispoziției de plată care confirmă suma vărsată ca depozit.
Evidența analitică a investițiilor se ține într-un registru special care include: denumirea
investiției, emitentul titlurilor de valoare, cantitatea, valoarea nominală, valoarea de piață.
În cazul intrării, investițiile se evaluează la valoarea de intrare care este egală cu suma
mijloacelor bănești plătită sau valoarea venală a altei forme de compensare oferită de procurarea
investițiilor.
Valoarea de intrare se compune din valoarea de procurare și cheltuielile aferente procurării
(comisioane de brokeri, taxe, impozite și alte cheltuieli).
Evaluarea și contabilizarea investițiilor depinde de modul de procurare a acestora:
 contra mijloace bănești;
 în contul emiterii de către investitor a acțiunilor sale sau a altor titluri de valoare;
 pe calea schimbului cu alte active.
1. În cazul în care investiția se procură contra mijloace bănești, este suficient de calculat
suma mijloacelor bănești plătite sau care urmează să fie plătite pentru investiții și a
cheltuielilor aferente acestora.
2. În cazul în care investițiile se procură parțial sau integral în contul emiteri de către
investitor a acțiunilor sau a altor titluri de valoare, valoarea de intrare a investițiilor se
determină, luând ca bază valoare venală a titlurilor de valoare emise și cheltuielile de
procurare.
Valoare venală poate să coincidă sau nu cu valoarea activelor schimbate. Ea poate fi
determinată în baza valorii de piață a titlurilor de valoare, dacă acestea au circulație pe piața
sau a titlurilor de valoare similare. Dacă în acest caz nu este posibil determinarea valorii
venale, ea se evaluează de specialiști estimatori independenți sau de instituții care dispun de
certificate de calificare sau licențe.
3. În cazul în care investițiile se procură pe calea schimbului cu alt activ, valoarea de intrare
este egală cu valoarea venală a activului cedat și cheltuielile de procurare”.

Evaluarea ulterioară se efectuează în momentul întocmirii bilanţului contabil. “Investiţiile pe

termen lung se reflectă în bilanţ în baza uneia din următoarele metode de evaluare:
• la valoarea de intrare;

11
 • la valoarea reevaluată;
• la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă.
În conformitate cu prevederile STANDARDUL NAȚIONAL DE CONTABILITATE 25,
metoda valorii de intrare este considerată ca metoda de bază. Esența ei constă în aceea că
valoarea de intrare rămâne neschimbată pe parcursul perioadei de deținere a investiției. Excepție
fac doar obligațiunile procurate la prețul diferit de cel nominal în cazul când diferența se
amortizează.
Scopul amortizării diferenței de preț constă în aceea că la momentul rambursării obligațiunilor
valoarea de procurare (de intrare) trebuie să fie egală cu cea nominală.
Metoda reevaluării periodice a investițiilor poate fi utilizată de întreprindere pentru a lua în
considerație variația schimbării cursului lor (diminuarea sau creșterea) pe piața titlurilor de
valoare.
Metoda reflectării investițiilor în una din două valori – valoarea de intrare și valoarea de
piață prevede compararea valorilor, însă pentru evaluare se alege cea mai mică valoare,
respectându-se principul prudenței. Dacă prețul se modifică, aceasta nu se consideră ca
reevaluare a investițiilor, ci ca metodă de reflectare a lor la dat întocmirii bilanțului contabil.
Această metodă se utilizează numai la evaluarea titlurilor de valoare corporative”.
Conform „Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru
perioada 2016-2020”, “investiţiile străine, în special cele directe, au un rol esenţial în
accelerarea activităţii investiţionale şi formarea portofoliului investițional. Investiţiile străine
directe contribuie în mod direct la dezvoltarea exporturilor prin creşterea şi diversificarea
structurală a ofertei interne, prin sporirea productivităţii şi prin crearea locurilor de muncă în
industriile „noi”. Însă investiţiile străine directe au şi o importantă influenţă colaterală asupra
exporturilor, chiar şi atunci când nu sunt plasate în sectoare orientate în mod direct spre
exporturi”.3

3
Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru perioada 2016-2020”
12
 Figura 1.1. Ciclul de viaţă al investiţiilor străine directe
Sursa:4

Datele statistice prezentate de către Comisia Națională a Pieței Financiare în cadrul

„Raportului Anual pentru anul 2017”, valoarea totală a investițiilor străine atrase prin
intermediul pieței primare în 2017 este în descreștere cu 9,97% comparativ cu nivelul consemnat
la finele anului 2016, înregistrând valoarea de 94,97 mil.lei, ceea ce constituie aproximativ
20,52% din valoarea totală a emisiunilor de acțiuni. Investițiile străine au fost atrase prin
intermediul emisiunilor închise de valori mobiliare, partea majoritară a acestora fiind efectuată
de către investitorii din Cipru (58,44%)

Diagrama 1.1Structura investițiilor atrase de către societățile pe acțiuni după originea

investitorilor străini Mil lei
Sursa:5

4
„Investment Policy: Navigating Foreign Investment Policy”, World Bank Group, 2014
5
https://www.cnpf.md/storage/old_site_files/file/Publicatii/Raport_Anual_2017.pdf

13
 Potrivit “Raportului anual a Comisiei Naționale a Pieței Financiare”, “în 2017 pentru
investitorii străini sectorul bancar a fost cel mai atractiv, înregistrându-se 15 tranzacţii în volum
de 20,48 mil. lei sau 38,19% din volumul total de tranzacţii efectuate cu implicarea
nerezidenţilor”.

Tab. 1.1. Structura tranzacțiilor derulate de investitorii străini după țara de origine. Mil. lei

6
Sursa:

Potrivit „Situaţia financiară a sectorului bancar a Republicii Moldova pentru 9 luni ale anului
2018”, “activele totale au însumat 82.3 miliarde lei, majorându-se pe parcursul a 9 luni ale
anului 2018 cu 3.6 la sută (2.8 miliarde lei).
La 30.09.2018, soldul portofoliului de credite brut a constituit 42.0 la sută din totalul activelor
sau 34.6 miliarde lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 3.3 la sută (1.1 miliarde
lei). Totodată, s-a majorat volumul creditelor noi acordate în 9 luni ale anului 2018 față de
aceeași perioadă a anului precedent cu 14.9 la sută, unul din factorii care au contribuit la aceasta
majorare a fost diminuarea ratei dobânzii la credite pe parcursul a 9 luni ale anului 2018.
De asemenea, începând cu luna martie 2018 s-a înregistrat o creștere lunară a portofoliului de
credite în pofida faptului că organizațiile nebancare au intensificat activitatea de creditare. Cea

6
https://www.cnpf.md/storage/old_site_files/file/Publicatii/Raport_Anual_2017.pdf
14
mai mare creștere în 9 luni ale anului 2018 a fost înregistrată la creditele de consum și la
creditele acordate pentru procurarea imobilului.
Investițiile în valori mobiliare (certificatele Băncii Naționale și valorile mobiliare de stat) au
înregistrat o pondere de 17.3 la sută din totalul activelor, fiind cu 1.7 p.p. mai mică comparativ
cu sfârșitul anului 2017.
Restul activelor, care constituie 40.7 la sută, sunt menținute de către bănci în conturile deschise
la Banca Națională, în alte bănci, în numerar etc”.

Tab. 1.2. Activele sectorului bancar mlrd. Lei

7
Sursa:

7
https://www.bnm.md/ro/content/situatia-financiara-sectorului-bancar-pentru-9-luni-ale-anului-2018
15
 1.2. Practici avansate ale ţărilor industrial dezvoltate privind
obţinerea veniturilor prin contribuţia portofoliului investiţional
FRANȚA
Franța este o țară atractivă pentru afaceriștii și investitorii străini ce decid de a-și deschide
afaceri sau a investi în sectoare generatoare de venituri viitoare.
Ca o putere industrială majoră în centrul unei piețe europene pline de forță, este o țară care își
deschide porțile pentru afaceri și talente. Franța este o piață modernă, deschisă, cu demografie
puternică. Este una dintre principalele puteri economice globale.
În calitate de membru fondator al Uniunii Europene și al zonei euro și datorită localizării sale
în centrul Europei, Franța oferă acces direct la piața unică europeană și la partenerii din UE.
Investește foarte mult în sistemul său de învățământ. Are o forță de muncă calificată și adaptabilă
care poate stăpâni noile tehnologii, care sunt esențiale pentru creșterea productivității.
Franța oferă o productivitate ridicată a forței de muncă și, spre deosebire de Statele Unite, de
exemplu, oferă costuri atractive de exploatare pentru companiile străine în toate sectoarele de
activitate, în special în domeniul cercetării și dezvoltării.
Franța investește foarte mult în cercetare și dezvoltare. Din 2007, cheltuielile sale au crescut în
fiecare an, în principal ca urmare a beneficiilor fiscale. Sectoarele principale de investiții în
cercetare și dezvoltare sunt automobilele, producția de aeronave și nave spațiale, produse
farmaceutice, activități științifice și tehnice și servicii IT și de informare. În plus, Franța este
specializată în domenii de creștere precum biotehnologia și tehnologiile de mediu. Ea a făcut din
tranziția ecologică una din ramurile dezvoltării sale.
Franța facilitează viața întreprinzătorilor, cu un program ambițios de reformă a pieței muncii și
de reformă fiscală și un plan de acțiune pentru promovarea creșterii corporative și simplificarea
mediului de afaceri. Are legături rapide și eficiente cu restul lumii, în special cu Europa, Africa
și Orientul Mijlociu.
Companiile situate în Franța beneficiază, de asemenea, de o infrastructură de comunicații de
înaltă calitate, inclusiv acoperirea rețelelor de mare viteză, precum și de energie electrică la
prețuri competitive și stabile. În plus, contribuția autorităților publice la serviciile colective și
individuale (educație, sănătate, cazare, transport, cultură etc.) îmbunătățește în mod direct
calitatea vieții gospodăriilor și companiilor8.

În 2017, Franța a reprezentat a noua cea mai mare piață globală pentru intrările de investiții
străine directe (ISD), cu o creștere anuală de 16%. În total, există peste 28.000 de companii
străine care fac afaceri în Franța. Este casa a 29 dintre cele mai mari 500 de companii din lume.
8
https://www.state.gov/e/eb/rls/othr/ics/2018/eur/281583.htm
16
Forumul Economic Mondial a clasat pe locul 22 Franța în ceea ce privește competitivitatea
globală pentru 2017. Statele Unite sunt al șaptelea cel mai mare investitor străin din Franța.
Aproximativ 4.600 de companii din S.U.A. din Franța, de toate mărimile, angajează peste
460.000 de cetățeni francezi.
Franța a început deja să beneficieze de o creștere mai mare în Europa, cu o creștere a PIB-ului
de două procente în 2017, iar crearea de locuri de muncă atinge niveluri record. Deficitul bugetar
al Franței a scăzut sub limita de trei procente la 2,6% din PIB în 2017, iar guvernul s-a angajat să
reducă în continuare în 2018. Rata datoriei publice a Franței de 97% din PIB rămâne una dintre
cele mai mari din zona euro9.
În 2017, investițiile de portofoliu pentru Franța au fost de 19.218 milioane USD. Deși investițiile
de portofoliu din Franța au fluctuat substanțial în ultimii ani, au scăzut în perioada 1998-2017,
ajungând la 19.218 milioane USD în 2017.
ITALIA
Economia Italiei este a patra din Uniunea Europeană, după Germania, Marea Britanie și
Franța. Cele mai Dezvoltate ramuri sunt industria grea , serviciile și turismul, generând venituri
ce fac ca economia italiană să își păstreze un loc onorabil în lista celor mai mari puteri ale lumii.
Membră a grupului G7, Italia reprezintă a șasea putere în 2004, după statele Unite, Japonia,
Germania, Regatul Unit al Marii Britanii și Franța, Italia are o economie industrială diversificată,
cu un venit pe cap de locuitori apropiat unor țări ca Franța și Regatul Unit.
Economia capitalistă rămâne divizată într-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii
private și un sudagricultural, cu o rată a șomajului de 20%.
Majoritatea materiilor prime necesare industriei și mai mult decât 75% din necesarul de
energie este acoperit prin importuri. În deceniul trecut, Italia a urmărit o politică fiscală strânsă
pentru a îndeplinii criteriile Uniunilor economice și monetare, beneficiind de o rată a inflației
scăzută care i-a permis alăturarea la Euro de la conceperea sa în 1999.
Performanța economică italiană a rămas în urma partenerilor săi europeni, guvernul actual
inițiind o serie de reforme pe termen scurt destinate îmbunătățirii competivității și a creșterii pe
termen lung. S-a mișcat încet, totuși, în implementarea reformelor10.

9
https://knoema.com/atlas/France/topics/Economy/Balance-of-Payments-Capital-and-financial-account/Portfolio-
investment
10
https://ec.europa.eu/commission/priorities/jobs-growth-and-investment/investment-plan-europe-juncker-
plan/investment-plan-results/investment-plan-italy_ro

17
 Potrivita site-lui „European Comision”, finanțarea totală din cadrul Fondului European pentru
investiții strategice (EFSI) în Italia se ridică la 9,8 miliarde de euro și este prevăzută să genereze
investiții suplimentare în valoare de 63,6 miliarde de euro.
În luna aprilie 2019, radiografia investițiilor atrase de către statul Italian arăta astfel:
Proiecte de infrastructură și inovare:
 81 proiecte aprobate finanțate de Banca Europeană de Investiții (BEI) cu sprijinul EFSI
 aproximativ 7 miliarde de euro în finanțare totală
 care va determina investiții totale de 30,8 miliarde de euro
Întreprinderile mici și mijlocii:
 78 de acorduri aprobate cu bănci intermediare sau cu fonduri finanțate de Fondul European
de Investiții (FEI), susținute de EFSI
 2,8 miliarde EUR în finanțare totală
 care va determina investiții de aproximativ 32,9 miliarde de euro, cu circa 287,340 de
întreprinderi mici și întreprinderi cu capital mediu care se așteaptă să beneficieze de un
acces îmbunătățit la finanțare.
Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI), denumit și Planul Juncker, este o
inițiativă a Grupului BEI și a Comisiei Europene, care vizează stimularea economiei prin
mobilizarea finanțării private pentru investiții strategice. EFSI a fost înființat în 2015 printr-un
Regulament al Uniunii Europene, al Parlamentului European și al Consiliului. Fondul European
pentru Investiții Strategice este unul dintre cei trei piloni ai Planului de investiții pentru Europa,
EFSI este o garanție de 16 miliarde EUR din bugetul UE plus 5 miliarde EUR din capitalul
propriu al BEI. EFSI a fost integrat în Grupul Băncii Europene pentru Investiții (BEI) și
proiectele susținute de EFSI fac obiectul unui ciclu normal de proiect și al guvernanței BEI.
Pentru anul 2019, Fondul European pentru Investiții Strategice, susține mai multe proiecte,
cum ar fi:
1. Acquedotto pugliese- servicii de apă
La data de 22 decembrie 2017, un credit de 200 de milioane de euro de la Banca Europeană de
Investiții (BEI) pentru Acquedotto pugliese (AQP) a fost semnat pentru a sprijini programul de
investiții 2017-2022 al celui mai mare operator de servicii integrate în sudul Italiei. Acordul este
susținut de Fondul european pentru investiții strategice. Previziunile acestui credit arată că
semnarea acestuia va declanșa investiții totale în valoare de 542 milioane de EUR.
AQP, care este în întregime deținută de regiunea Puglia, deservește aproximativ 4 milioane de
persoane în Apulia și 30 000 în regiunea Campania - aproximativ 7% din populația națională.
Ambele regiuni fac parte din sudul Italiei, unde îmbunătățirea infrastructurii de apă este esențială

18
pentru creșterea nivelului de trai al oamenilor. Împrumutul va contribui la finanțarea investițiilor
atât în rețeaua de apă AQP, care are nevoie de o revizie majoră și de modernizare, cât și în
instalațiile de tratare a apei, pentru a spori disponibilitatea și calitatea apei potabile distribuite
populației locale.
Investițiile Acquedotto pugliese vizează reducerea deșeurilor de apă, menținerea eficienței
instalațiilor gestionate, îmbunătățirea calității apei, creșterea cantității de apă disponibile pe cap
de locuitor, extinderea zonelor acoperite de serviciile de apă și de canalizare și, în general,
respectarea cerințelor naționale și legislația europeană în domeniul mediului.
2. Treviso hospital
La data de 27 iulie 2017, Banca Europeană de Investiții (BEI) a semnat un împrumut de 29
milioane EUR cu Ospedal Grando S.p.A., pentru a susține proiectarea, construcția și
funcționarea noii Cittadella della Salute în cadrul Spitalului Ca 'Foncello din Treviso.Finanțarea.
Previziunile acestui credit arată că semnarea acestuia va declanșa investiții totale în valoare de
267 milioane de EUR. Acest acord a fost posibil prin sprijinul Fondului european pentru
investiții strategice (EFSI).
Acordul de împrumut va finanța renovarea unor clădiri existente și construcția de noi spații.
Acestea vor include un centru medical îmbunătățit, cu aproape 1.000 de paturi și centre de
cercetare și logistice noi. Clădirile noi și renovate vor respecta cele mai recente reglementări
structurale de siguranță și anti-seismice, precum și standarde energetice mai ridicate care să
permită economii și reducerea emisiilor de CO2.
3. Italglas Smar Metering
Banca Europeană pentru Investiții semnează un împrumut în mărime de 300 milioane EUR cu
Italgas Smart Metering. Acest acord este semnat pentru a lansa contoare de gaz în Italia.
Proiectul își propune să îmbunătățească eficiența sistemului de distribuție a gazelor, să sporească
informarea și conștientizarea clienților, facilitând în același timp citirea la distanță.
Previziunile acestui credit arată semnarea acestuia va declanșa investiții totale în valoare de
620 milioane EUR. Acest acord a fost posibil prin sprijinul Fondului european pentru investiții
strategice (EFSI).
4. Dolomiti Energia
Banca Europeană de Investiții (BEI) sprijină planul de dezvoltare Dolomiti Energia pentru anii
2017-2020 cu un împrumut în mărime de 100 de milioane EUR. Operațiunea va fi garantată de
Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI). Resursele BEI vor acoperi aproximativ
jumătate din costul total al investiției Dolomiti Energia, care vizează reînnoirea și dezvoltarea
rețelelor de distribuție a gazelor și a energiei electrice și consolidarea și menținerea instalațiilor

19
hidroelectrice în provincia Trento din nordul Italiei, principala zonă în care operează Dolomiti
Energia și angajează 1400 de persoane.
Previziunile acestui credit arată că semnarea acestuia va declanșa investiții în valoare de 180
milioane de EUR. Acest acord a fost posibil prin sprijinul Fondului european pentru investiții
strategice (EFSI).
5. Telecom Italia
Banca Europeană de Investiții acordă companiei Telecom Italia 500 de milioane de euro pentru
introducerea unei noi rețele de acces în bandă largă - soluții combinate de fibre și cupru - pentru
serviciile de bandă largă de mare viteză în Italia. Ca urmare a acestei finanțări, mai mult de 7
milioane de cetățeni vor beneficia de bandă largă de mare viteză, sporind acoperirea populației
cu 32% până la 60% din toate gospodăriile italiene.
Previziunile acestui credit arată că semnarea acestuia va declanșa investiții în valoare de 1808
milioane EUR. Acest acord a fost posibil prin sprijinul Fondului european pentru investiții
strategice (EFSI).

20
 1.3. Planificarea strategică a componentelor principale din cadrul
portofoliului investiţional
Structura portofoliului investițional depinde, în general, de tipul valorilor mobiliare care circulă
pe piața de capital al țării respective. În calitate de obiecte ale investiţiilor bancare pot servi
diferite valori mobiliare, însă, conform standardelor internaţionale de contabilitate, toate valorile
mobiliare se împart în:
a) valori mobiliare investiţionale;
b) valori mobiliare procurate pentru vânzare.
În practica financiară ponderea valorilor mobiliare investiționale și celor procurate spre
vânzare în portofoliul investițional al băncii constituie 70% respectiv 30%.

30% Valori moviliare

investiționale
70%
Valori mobiliare
pentru vânzare

Diagrama. 1.2. Structura portofoliului investițional.

Valorile mobiliare investiționale reprezintă acea parte a portofoliului care asigură cele mai
importante venituri, pe când valorile mobiliare procurate pentru vânzare asigura lichiditatea
acestuia.
Principalele valori mobiliare care pot constitui investiții financiare pentru băncile din Republica
Moldova sunt următoarele:
a) valori mobiliare de stat (VMS)
b) acțiuni, obligațiuni, alte valori mobiliare emise de către unele companii (valori mobiliare
corporative) c) certificate ale Băncii Naționale ale Moldovei (CBN).
Valorile mobiliare de stat (VMS) – sunt instrumente ale datoriei de stat , emise în formă de
titlu financiar negociabil.
Portofoliul investiţional al băncii reprezintă o totalitate de valori mobiliare, procurate de către
bancă pentru obţinerea veniturilor şi asigurarea lichidităţii plasamentului.
Portofoliul de investiţii al unei bănci trebuie să asigure un echilibru între fondurile plasate
pe termen scurt şi cele investite pe termen mediu şi lung. Acest portofoliu trebuie să cuprindă o
asemenea structură a investiţiilor încât, prin acestea, să se aibă în vedere:

21
• gradul şi costul lichidităţii;
• riscul, din punctul de vedere al scadenţei şi caracterului investiţiei;
• profitabilitatea, ţinând cont cont de termenul, riscul şi caracterul investiţiei.
După scopurile şi sarcinile investiţionale toate investiţiile sunt clasificate în:
- investiţii pe termen lung (OS cu termenul de circulaţie 1-5 ani, investiţii în capitalul social al
agenţilor economici);
- investiţii pe termen scurt (VMS, CBN, acţiuni procurate pentru vânzare);
- investiţii în valorile mobiliare ale altor societăţi cu scopul de a primi venituri.
Investiţii pe termen lung: sunt instrumentele financiare caracteristice:
a)Obligaţiunile de stat;
b)Cotele deţinute în capitalul unităţilor economice.
Scopul efectuării investiţiilor pe termen lung:
- obţinerea veniturilor din dobânzi;
- controlul asupra unităţii economice şi participarea la procesul decizional.
Pentru realizarea acestor scopuri este necesar de efectuat analiza fundamentală care include:
a. Evaluarea situaţiei economice a pieţei de capital, rezultatele căreia permit de a stabili
pe cât de favorabile sunt investiţiile.
b. Analiza anumitor segmente ale pieţei valorilor mobiliare pentru a determina care din
ele, reieşind din situaţia economică sunt cele mai favorabile pentru investiţii. în acest
caz este necesar, în baza analizei indicatorilor macroeconomici de studiat situaţia din
diferite ramuri şi subramuri ale economiei naţionale
c. Determinarea celor mai favorabile direcţii de plasare a mijloacelor (ramuri ale
industriei, serviciilor, creează baza pentru alegerea lor în cadrul anumitor tipuri de
valori mobiliare, investiţiile în care ar asigura îndeplinirea sarcinilor investiţionale.
d. Analiza situaţiei economico-financiare a societăţilor-emitente a valorile mobiliare se
află în circulaţie pe piaţa de capital, în scopul determinării gradului de lichiditate şi
atractivitate ale acestora.
Ca bază informaţională la efectuarea analizei economico-financiare se utilizează:
a) rapoartele financiare anuale a societăţilor pentru cel puţin ultimii doi ani;
b) materialele despre companie care sunt publicate în mass-media;
c) datele din comunicatele publice prezentate de conducerea societăţii;
d) rezultatele analizelor efectuate de către estimatori ai VM licenţiaţi de CNPF cât şi a altor
organizaţii.
Scopul efectuării investiţiilor pe termen scurt:

22
a)Obţinerea veniturilor din dobânzile / dividendele achitate
b)Obţinerea profitului de la vânzarea valorilor mobiliare /cotelor deţinute în capitalul unităţilor
economice.
Veniturile directe de la investiții în valori mobiliare sunt obținute în formă de dividende, dobânzi
sau în urma realizării lor la un preț mai mare. Veniturile indirecte se formează din contul
extinderii cotei de piață, controlate de bancă prin societăţile afiliate şi dependente.

23
2. Analiza activităţii investiţionale a BC „Mobiasbanca Societe
Generale”
2.1. Aspectul cantitativ şi structura existentă a hârtiilor de
valoare din portofoliul investiţional

Cu o prezență de peste 26 de ani pe piața bancară, Mobiasbancă se declară una dintre cele mai
inovative și de încredere bănci, cu procese operaționale și produse care corespund standardelor
internaționale, un partener de încredere pe termen lung, țintind excelența în serviciile financiare,
fiind și prima bancă cu acces la fonduri internaționale.
În anul 2007, banca devine parte a Grupului francez Société Générale, preluând modelul de
bancă universală dedicată în prezent celor 3 axe de activitate:
• Banca de retail, oferind produse de creditare, carduri, conturi de economii, operațiuni curente
și produse la distanță pentru persoanele fizice și antreprenori;
• Corporate & Investment Banking, cu o gamă vastă de servicii, produse și consultanță
bancară companiilor multinaționale cu sediul în Moldova, companiilor locale private și de stat,
autorităților locale și instituțiilor financiare. Grație rețelei extinse de filiale, banca poate deservi
clienții corporativi din toată țara, iar consilierii de clientelă corporate oferă expertiză în domenii
bancare cheie;
• Servicii specializate - o gamă completă de servicii financiare specializate și de trezorerie,
inclusiv leasing financiar, leasing operațional, credite de consum în magazine, titluri, asigurări,
pensii și altele;
Istoricul Mobiasbancă a început la 4 iulie 1990, la inițiativa unor întreprinzători cu experiență
profesională în domeniul financiar-bancar, care au întemeiat o bancă independentă cu statut legal
de societate cu răspundere limitată. Banca și-a orientat la început activitatea spre sectorul IMM
(Întreprinderi Micro, Mici și Mijlocii), iar în anul 1996 banca a fost transformată în societate pe
acțiuni.
BC Mobiasbanca, se plasează cu un pas înaintea celorlalte bănci din Republica Moldova când
în anul 1995 fiind una din primele bănci afirmate pe piaţa valorilor mobiliare. Cu un an mai
târziu, în 1996 fiind printre primele bănci care au beneficiat de linii de creditare din partea
organizaţiilor financiare internaţionale. În anul 2005 devine prima bancă care a lansat creditul de
consum și cardul de credit pe piaţa locală – NEOS. În anul 2013 obţine certificatul
internaţional ISO 9001:2008 „Sisteme de management al calităţii", devenind prima bancă din
RM care deţine un astfel de certificat. În 2017are loc deschiderea primului Centru Ipotecar
Mobiasbancă din Moldova. Este desemnată cea mai activă bancă emitentă din Moldova în 2016,
distincția BERD în cadrul TFP și „best bank” in Moldova – Cea mai bună bancă din Moldova,
24
potrivit Euromoney. Iar în anul 2018 i se acordă același titlu de “cea mai activă bancă emitentă
din Moldova în 2017”, distincția acordată de BERD în cadrul TFP.
Capitalul social al Băncii constituie 100 000 000 (o sută milioane) lei moldoveneşti.
Deținătorii direcți ai cotelor substanțiale din Capitalul Social al băncii sunt Societe Generale și
BRD. Societe Generale deține majoritatea valorilor mobiliare, acestea fiind 7,669,154 de unități,
pe când Banca Europenă pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare doar 2,000,001 de unități.
La data de 5 aprilie 2019, în urma înregistrării tranzacției de vânzare-cumpărare a pachetului
de acțiuni în mărime de 884.151, la Bursa de Valori a Moldovei, SOCIÉTÉ GÉNÉRALE a
devenit deținător de 7.669.154 de acțiuni, ceea ce constituie 76.69 % din totalul acțiunilor emise
de BC ”MOBIASBANCĂ - Groupe Société Générale” S.A.
Pe de altă parte, potrivit portalului de știri bizlaw.md, “Banca Europeană pentru Reconstrucții
și Dezvoltare (BERD) vrea să vândă acțiunile deținute la B.C. Mobiasbancă-GSG S.A prin
tranzacție directă. În acest sens, Consiliul de administrație al Comisiei Naționale a Pieței
Financiare a avizat prin coordonare tranzacția specială de vânzare-cumpărare a 884.151 de
acțiuni emise de BC Mobiasbancă-GSG SA, în urma examinării cererilor și documentelor atașate
depuse de Societe Generale SA și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
În prezent, BERD deține 8,8 la sută din acțiunile băncii. Tranzacția de vânzare directă
presupune că atât cumpărătorul, cât și vânzătorul trebuie să obțină autorizația directă a CNPF.
Potrivit reprezentanților instituției, în această tranzacție, BERD are calitatea de vânzător, iar
banca – cumpărător”11

Tab.2.1. Cota parte a acționarilor în capitalul social al băncii

Nr. Beneficiarii efectivi ai
Crt. Deținătorii direcției ai cotelor substanțiale Cotelor substanțiale
Numele, Țara de Numărul Cota de Dreptul de Numele, Țara de
prenumele/ reședință grupului participare vot prenumele reședință
Denumirea beneficilor
acționarilor efective
1 Societe Generale Franța 1 76,69 76,73 Nu există Nu există
2 BRD-Groupe România 1 20,00 20,01 Nu există Nu există
Societe Generale
Sursa: 12

11
https://www.bizlaw.md/berd-vinde-actiunile-detinute-la-mobiasbanca-prin-tranzactie-directa-cnpf-a-autorizat-operatiunea
12
https://mobiasbanca.md/files/inform.%20oblig.%20prestare%20servicii/Anexa%206%20%20Reg%20dezvaluirea
%20info%20%20pagina%20web.pdf

25
Din totalul acționarilor Băncii Comerciale Mobiasbanca, persoanele juridice dețin cea mai mare
parte a acțiunilor, în proporție de 96,89%, iar persoanelor fizice le revin doar 3,11%.
Tab.2.2. Cota de participare a acționarilor persoanelor fizice, juridice și acțiunilor de tezaur

Cote de participare, % Numărul acționarilor

Persoane juridice >= 1% 96.69%

Persoane fizice >=1% 0.00%

Persoane juridice < 1% 0.20%

Persoane fizice <1% 3.05%

Acţiunile de tezaur 0.06%

TOTAL 100%
Sursa: 13

Investițiile disponibile pentru vânzare cuprind investițiile în capital și titluri de creanță.

Investițiile în capital clasificate drept disponibile pentru vânzarea sunt cele care nu sunt
disponibile drept o altă categorie de active financiare. Pentru titluri de creanțe incluse în această
categorie există intenția de a le deține pentru o perioadă de timp nedefinită, acestea însă pot fi
vândute, la necesitate în scopul reglării lichidității sau din cauza unor modificări ale condițiilor
pe piață.

Tab.2.3. Structura investițiilor financiare. mii MDL

13
: https://mobiasbanca.md/actionari/page/informatii-despre-actiunile-bancii-si-structura-actionarilor
26
 31 decembrie2015 31 decembrie 2016 31 decembrie Unitatea de
2017 măsură
Active financiare- 99,618% din totalul 99,853% din totalul 99,909% din
activelor financiare activelor financiare
credite și creanțe totalul activelor %
financiare
Bonuri de tezaur emise de 420,567 696,164 513,075 mii MDL
Ministerul Finanțelor
Obligațiuni de stat emise 7,657 2,706 234 mii MDL
de Ministerul Finanțelor
Certificate BNM - 380,479 630,628 mii MDL
Total active financiare -
428,224 1,079,349
credite și creanțe 1,143,937 mii MDL
Active financiare – 0,381% din totalul 0,152% din totalul 0,090% din
activelor financiare activelor financiare
disponibile pentru totalul activelor %
vânzare financiare
Investiții de capital 1,639 1,644 1,031 mii MDL
Total investiții
1,639 1,644
financiare disponibile 1,031 mii MDL
pentru vânzare
Total active financiare 429,863 1,080,933 1,144,968 mii MDL
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor din anbexă
Toate investiţiile de capital de la sfârşitul anilor 2015, 2016 și 2017 sunt clasificate ca
disponibile pentru vânzare şi sunt deţinute la cost minus provizionul pentru pierderi.
Investițiile financiare joacă un rol important în activitatea financiară de mai departe a băncii
comerciale, acestea având rolul de a stimula venituri, dezvoltarea acesteia și menținerea
capacității de a activa în continuare.
Portofoliul de investiții a Băncii Comerciale „Mobiasbanca” este format în cea mai mare parte
de credite și creanțe acordate, acestea având o cotă parte mai mare chiar și de 99% din totalul
activelor financiare. Activele financiare disponibile spre vânzare o cot de participare mult mai
mică, aproape nesemnificativă în formarea portofoliului de investiții, acestea fiind în proporție
doar de circa 0,2% din totalul activelor financiare.

27
 1200000
Total active
1000000 financiare- credite și
creanțe
800000
Total investiții
600000 financiare-
disponibile pentru
400000 vânzare
Total Active
200000 Financiare

0
2015 2016 2017

Diagrama. 2.1. Evoluția portofoliului investițional a Banca Comercială „Mobiasbanca” (mii MD)

În diagrama de mai sus este relatată evoluția portofoliului de investiții din anul 2015 până în
anul 2017. Cea mai semnificativă evoluție este este în anul 2016 față de anul 2015. Această
evoluție se datorează în mare parte plasării din nou a Certificatelor de către Banca Națională a
Moldovei, în valoare de 380,479 mii MDL.
Potrivit Regulamentului cu privire la emiterea, circulaţia şi răscumpărarea Certificatelor
Băncii Naţionale a Moldovei, Certificatele Băncii Naționale ale Moldovei sunt – „instrumente
negociabile de datorie ale BNM ce reprezintă obligaţii ale Băncii Naţionale faţă de deţinătorii
acestor instrumente. Certificatele sunt instrumente ale pieţei monetare şi se emit în scopul
realizării politicii monetare şi valutare a BNM”14

14
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=291646
28
 2.2. Evaluări calitative ale investiţiilor de portofoliu

Evaluarea calitativă a investițiilor este un proces complex în cadrul căruia se analizează

proveniența investițiilor, capacitatea lor de retehnologizare și domeniile în care au fost
investite resursele financiare.
“Activitatea de investiții necesită resurse financiare, a căror formare este stimulată de
mecanismele economiei de piață și de pârghiile financiare și fiscale utilizate de stat. În economia
de piață este caracteristică autonomia gestiunii resurselor de investiții. Acoperirea nevoilor de
finanțare a investițiilor se face în principal, din surse interne (autohtone).
Pentru nevoile de retehnologizare, de schimbări structurale, de schimbări structurale se
apelează și la surse externe pentru investiții (importul de capital). Creditele externe sunt de mai
multe categorii și anume:
a. Credite guvernamentale sau garanții guvernamentale în spatele cărora stau staul;
b. Credite bancare unde riscul, unde riscul este exclusiv al băncilor;
c. Credite acordate de instituții internaționale: Fondul Monetar Internațional, Banca
Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții,
etc.”
„Eficiența investițiilor aplicată” , autor Ion Vasilescu, Claudiu Cicea, Cătălina Dobrea, editura: Lumina Lex
pag. 168

“În calitate de bancă a Uniunii Europene, Banca Europeană de Investiţii (BEI), fondată în

1958, este cel mai mare creditor şi emitent multilateral la nivel mondial, cu un portofoliu total al
creditelor acordate în mărime de 71,7 mlrd. euro.
Volumul investiţiilor BEI în economia Moldovei a sumat cca 586 mln. EUR la finele anului
2014, printre care se numără proiecte de reabilitare a drumurilor naţionale şi modernizare a
infrastructurii transporturilor publice, de finanţare a proiectelor de dezvoltare şi de eficienţă
energetică ale IMM şi sectorului public, a proiectelor companiilor locale din domeniul viti-
vinicol și horticol.
Parteneriatul dintre Mobiasbancă şi BEI a fost iniţiat în anul 2010 când a avut loc semnarea
primului acord de finanţare pentru o linie de credit, în sumă de 20 milioane de euro.
“Investiţia reprezintă o linie de credit destinată susţinerii în special a proiectelor
întreprinderilor mici şi mijlocii, incluzând o tranşă pentru proiectele de energie şi mediu, de
scară mică şi medie, promovate de companiile corporative medii şi entităţile publice
Această linie de creditare cu Mobiasbancă este un element-cheie în strategia BEI de sprijinire
a sistemului bancar şi de oferire de credite sectorului economiei reale cu focusare pe
Întreprinderi Mici și Mijlocii (ÎMM).

29
 Acordul prevede că nu mai puţin de 70% din linia de credit trebuie să fie îndreptată spre
finanţarea proiectelor din businessul mic şi mijlociu pe termen de până la zece ani. Totodată, cel
mult 30% din suma creditului poate fi acordată companiilor corporative medii private sau
entităţilor publice pentru proiecte ce ţin de majorarea eficienţei utilizării energiei şi protecţia
mediului ambiant.
Referitor la potenţialii utilizatori ai acestei linii de credite s-a menţionat că nu există domenii
bine determinate, depinde de solicitant şi viabilitatea proiectului concret propus. Suma creditului
va putea fi atrasă atât în euro, cât şi în dolari SUA.
Creditele din această linie vor fi acordate la rate ale dobânzilor care vor fi mai joase decât
ratele medii existente pe piaţă. Deoarece acest lucru este permis de condiţiile de credit foarte
avantajoase acordate de BEI.
Potrivit lui Jean-François Myard, banca propune de a valorifica toate cele 20 mil. de euro pe
parcursul a doi ani. Banca va promova activ aceste credite şi va face posibil accesul cât mai facil
la aceste resurse pentru businessul din Moldova.
Linia de credit este deschisă şi pentru proiectele de susţinere a mediului ambiant şi eficienţă
energetică. Aceste proiecte pot fi înaintate atât de sectorul privat, public, întreprinderile
municipale şi chiar primării.
Încheierea acordului de deschidere a liniei de credit se încadrează în iniţiativa Parteneriatului
Estic ÎMM lansat la summit-ul din Praga în mai 2009 şi în Planul comun de Acţiune IFI pentru
susţinerea sistemelor bancare şi creditarea economiei reale. Această linie de credit este cel de-al
şaselea proiect al Băncii Europene de Investiţii în Moldova cu care BEI lucrează de la finele
anului 2006. Acest credit a majorat volumul investiţiilor BEI în Moldova până la 235 mil. de
euro.”15
Mobiasbancă a fost prima instituţie bancară din Moldova cu care BEI a semnat un astfel de
acord, iar la finele anului 2013 colaborarea a fost consolidată prin semnarea unui nou contract în
aceeaşi sumă.
Programul BEI, implementat în comun cu Mobiasbancă, acordă asistenţă financiară pe termen
lung (până la 10 ani) agenților economici din diferite sectoare economice. 
Participarea BEI în economia ţării s-a remarcat şi prin implementarea Programului de
restructurare a sectorului vitivinicol prin acordarea unei facilităţi de credit în mărime de 75
mil. EUR pentru finanţarea investiţiilor companiilor din RM din acest sector, la care
Mobiasbancă a aderat în anul 2011. În 2014 BEI a oferit Guvernului Republicii Moldova sprijin

15
https://mobiasbanca.md/files/press/MBSG%20si%20BEI%2011_26%20noiembrie.pdf

30
financiar în sumă de 120 mil. EUR pentru implementarea programului „Livada Moldovei”, la
care Mobiasbancă a fost aprobată ca Instituție Financiară Participantă. 
Până la data curentă Mobiasbancă a finanţat cca 260 proiecte din resursele BEI în sumă de cca
42 mil.EUR.”16
“ La data de 18 noiembrie 2013, BC „MOBIASBANCA – Groupe Societe Generale” a semnat
un nou acord de finanţare cu Banca Europeană pentru Investiţii pentru o linie de credit în sumă
de 20 milioane de euro.
Semnarea acestui acord reprezintă o nouă reuşită în parteneriatul dintre Mobiasbancă şi BEI,
care a început în 2010, prin oferirea unui împrumut în suma totală de 20 mln. EUR. Astfel,
Mobiasbancă devine prima instituţie bancară din Moldova, cu care BEI a semnat un astfel de
acord. Datorită condiţiilor foarte convenabile ale facilităţii - finanţare pe termen de până la 10
ani, cu rate ale dobânzii avantajoase – această sumă a fost totalmente valorificată. Prin urmare,
semnarea noului acord de împrumut reprezintă o continuare de succes a relaţiilor de parteneriat
cu BEI.
Ridha Tekaia, preşedintele Mobiasbancă – Groupe Société Générale, a remarcat: „Datorită
acordului semnat astăzi, Mobiasbancă va avea posibilitatea să-şi susţină clienţii - întreprinderile
mici şi mijlocii, precum şi companiile corporative - la dezvoltarea şi consolidarea afacerilor prin
accesul la finanţe pe termen lung (până la 10 ani) cu o dobândă competitivă, pentru finanţarea
investiţiilor, a capitalului circulant precum şi leasingul financiar. Suma creditului va putea fi
atrasă atât în euro, cât şi în dolari SUA. Adiţional, această facilitate include şi o tranşă de 30%
pentru companiile corporative medii şi municipalităţile implicate în iniţiative de eficienţă
energetică şi de mediu, ceea ce corespunde şi politicii de responsabilitate socială a
Mobiasbancă.”
Această facilitate este în conformitate cu priorităţile BEI de a oferi acces la finanţare pe
termen lung pentru IMM-uri. Acest fapt va sprijini restructurarea economică, diversificarea,
precum şi consolidarea competitivităţii sectorului IMM-urilor din Republica Moldova.”17
„Cunoscut drept președinte al Mobiasbancă – Groupe Société Générale, domnul Ridha Tekaia,
după ce a fost ales președinte al Asociației Investitorilor Străini (AIS) spune: Asociația
Investitorilor Străini reunește cele mai mari companii cu capital străin din Moldova, cu o
pondere substanțială de investiții, dar și cu o perspectivă îndelungată în această țară. AIS numără
companii care reprezintă aproape tot spectrul de activități din Moldova – agricol, industrial,

16
https://mobiasbanca.md/Banca-Europeana-de-Investitii
17
https://mobiasbanca.md/news/3493

31
telecomunicații, distribuție, audit, juridic și bancar. Asociației îi revine misiunea de a reprezenta
interesele tuturor acestor investitori, pentru a putea activa într-un mediu de afaceri corect.”18
“Cel mai recent, Fondul European De Investiții – parte a grupului BEI – a semnat cu
Mobiasbanca o garanție parțială a portofoliului în contextul programului InnovFin – Orizont
2020 sprijinit de Uniunea Europeană, în vederea facilitării accesului la finanțarea pentru IMM-
urile care au nevoie de investiții sau capital operațional, pentru susținerea activităților de
creditare, dezvoltare și inovare.”19
La data de 15 martie 2015 BC „Mobiasbancă - Groupe Société Générale” S.A. a primit licența
nouă de societate de investiții de categoria „C” pe un termen nelimitat.
Conform licenței „Mobiasbancă - Groupe Société Générale” S.A. poate presta următoarele
activităţi şi servicii de investiţii:
 primirea şi transmiterea ordinelor privind unul sau mai multe instrumente financiare;
 executarea ordinelor privind instrumentele financiare în numele clienţilor;
 tranzacţionarea în cont propriu;
 managementul portofoliului;
 consultanţa de investiţii;
 intermedierea subscrierii instrumentelor financiare şi/sau plasamentul instrumentelor
financiare în baza unui angajament ferm;
 plasamentul instrumentelor financiare fără angajament ferm;
 consultanţă acordată societăţilor pe acţiuni privind structura capitalului, strategia
industrială şi aspectele conexe, servicii referitoare la fuziuni şi achiziţii de societăţi.20
Potrivit portalului de știri PublikaTV, în luna februarie a anului curent se anunțau investiţii
importante în sectorul bancar din ţara noastră, iar OTP Bank Group, cea mai mare instituţie
bancară din Ungaria, intenţiona să cumpere pachetul majoritar de acţiuni la Mobiasbancă.
Grupul din Ungaria şi Societe Generale, cea care deţine în prezent pachetul majoritar la
Mobiasbancă, încheiase deja un acord în acest sens.
Conform legii cu privire la activitatea bancară, pentru a vinde cea mai mare parte a acţiunilor,
aceasta trebuie să obţină permisiunea în scris de la Banca Naţională.
Într-un comunicat pentru presă, OTP Bank Group anunţă că prin această achiziţie îşi propune
să modernizeze serviciile pentru deponenți şi clienţi.

18
https://mobiasbanca.md/files/press/Altitude%20--%20Ridha%20Tekaia%20Interview.pdf
19
https://mobiasbanca.md/10-ani/banca-europeana-pentru-investitii
20
https://mobiasbanca.md/noutati/Mobiasbanca-a-primit-licenta-noua-de-societate-de-investitii-de-categoria-C

32
 Dacă tranzacţia va fi acceptată, Mobiasbancă va funcţiona la fel ca şi până acum, iar clienţii
vor putea beneficia de întreaga gamă de servicii, inclusiv cele legate de operațiunile cu
depozitele, de creditare și decontări. Grupul bancar maghiar are o experienţă de activitate de
peste 30 de ani şi îşi desfăşoară activitatea în nouă ţări.21
Pe parcursul aceleași luni a anului curent, potrivit portalului de știri .bizlaw.md, Societatea
Generală deja anunța semnarea unui acord de vânzare a participației sale majoritare în
Mobiasbancă Societe Generale (Moldova) către OTP.
Se estimează că tranzacția va avea un impact pozitiv asupra Ratei Fondurilor Proprii de gradul
1, aproximativ cu 1 punct de bază și reducerea activelor ponderate la risc ale grupului cu
aproximativ 400 milioane euro. Tranzacția va avea un impact de aproximativ -28 milioane euro
asupra venitului Grupului pentru trimestru IV 2018, datorită deprecierii fondului comercial.
Acest impact este înglobat în cheltuielile excepționale de cca. -240 milioane euro.
Adițional, Societe Generale și OTP Bank au semnat un acord de cooperare, care cuprinde
prestarea serviciilor reciproce în diverse domenii de activitate (și anume: investiții bancare, piețe
de capital, finanțare, gestiunea numerarului și a lichidității). Ungaria face parte din acest acord de
cooperare; Bulgaria și Croația se vor alătura curând. Albania, Serbia și Moldova vor fi parte a
acestuia după finalizarea tranzacțiilor.22

21
https://www.publika.md/investitii-importante-in-sectorul-bancar-din-tara-noastra-otp-bank-group-vrea-sa-
cumpere-mobiasbanca_3033287.htmlhttp://lex.justice.md/md/373267/
22
https://www.bizlaw.md/este-oficial-mobiasbanca-va-fi-cumparata-de-otp-bank-din-ungaria

33
 2.3. Analiza SWOT a portofoliului investiţional
Analiza SWOT este o metodă de planificare strategică utilizată pentru a evalua punctele forte,
punctele slabe, oportunităţile şi pericolele specifice. Principalul scop al analizei SWOT este de a
dezvolta o înţelegere structurată atotcuprinzătoare a factorilor pozitivi şi negativi ce determină
exploatarea optimă a investițiilor pentru satisfacerea nevoilor clienților.
Cu ajutorul analizei SWOT putem identifica care sunt punctele forte a portofoliului de
investiții, în urmă cărora să se axeze banca pentru un maxim profit și minim cheltuieli. Punctele
slabe sunt acele puncte ce trag un semn de alarmă băncii și care urmează a fi gestionate.
Tab.2.4. Analiza SWOT a portofoliului investiţional
Puncte forte Puncte slabe
1.Din totalul împrumuturilor acordate de Banca
1. Generator continuu de venituri Europeană de Investiții, 90% sunt îndreptate
către țările Uniunii Europene.
2. Pilon de stabilitate a Băncii Comerciale
3. Axarea investițiilor în susținerea în special
proiectelor ÎMM.
4. Îndreptarea atenție și față de proiectele de
energie și mediu.
5. Programul BEI, implementată în comun cu 2.Existența unui dezechilibru dintre active
BC „Mobiasbanca” acordă asistență financiare – credite și creanțe și active
financiară agenților economici din diferite financiare disponibile spre vânzare.
sectoare economice importante țării noastre.
6. În anul 2015, BC „Mobiasbanca” a primit
licență nouă de societate de investiții de
categoria C.
Oportunități Amenințări
1. Oportunitatea băncii de a excela în domeniul
serviciilor. 1. Vinderea celor 8,84% deținute de către
2. Banca poate gestiona astfel cu succes riscurile
BERD din Capialul Băncii Comerciale
bancare de lichiditate.
Mobiasbanca

Sursa: Elaborat de autor

PUNCTE FORTE
Prin definiția sa, însăți portofoliu de investiții reprezintă un generator continuu de venituri
atâta timp cât investițiile sunt active, rentabile, cu costuri minime și venituri maxime. Cu ajutorul
acestora, banca îți poate lărgi spectru de servicii, atrăgând astfel cât mai mulți clienți.
Investițiile fiind definite ca un „cost azi, un venit mâine”, acestea au rolul și de a menține
echilibru la cota admisibilă a lichidării activității băncii. Veniturile generate de investiții pot
acoperi cheltuieli nepreconizate, astfel eliminându-se situații de îndatorare cu un grad mare.
Parteneriatul dintre Banca Comercală Mobiasbanca și Banca Europeană de Investiții din anul
2010, în cadrul căruia s-a semnat un împrumut, în sumă de 20 milioane de euro, reprezintă o
34
linie de credite ce se axează în mare parte susținerii proiectelor întreprinderilor mici și mijlocii.
Acordul prevede că nu mai puţin de 70% din linia de credit trebuie să fie îndreptată spre
finanţarea proiectelor din businessul mic şi mijlociu pe termen de până la zece ani. Sectorul
întreprinderilor mici şi mijlocii stă la baza creării şi dezvoltării unei economii moderne şi
dinamice.
Conform Biroului Național de Statistică “în anul 2017 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii
(ÎMM) a constituit 53,6 mii întreprinderi și reprezintă circa 98,6% din numărul total de
întreprinderi. Numărul salariaților care au activat în întreprinderile mici şi mijlocii în perioada de
referinţă a constituit 323,3 mii persoane, deținând 61,2% din numărul total de salariați ai
întreprinderilor. Veniturile din vînzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în această perioadă au
însumat 137 506,1 mil. lei sau 41,5% din venituri din vînzări în total pe economie”.23
Numărul de 323,3 mii de peroane angajate în câmpul muncii ce au activat în întreprinderile
mici și mijlocii, reprezintă o cifră semnificativă ce duce la diminuarea ratei șomajului și a
peroanelor plecate peste hotare. Veniturile din vânzări a întreprinderilor mici și mijlocii,
însumate în 137 506,1 mil. lei reprezintă o parte semnificativă din Pibul Intern Brut al țării.
Programul BEI, implementat în comun cu BC „Mobiasbanca” acordă asistență financiară
agenților economici din diferite sectoare economice importante țării noastre. Parteneriatul dintre
Banca Comercală „Mobiasbanca” și Banca Europeană de Investiții din anul 2010, în care
Mobiasbanca primea un împrumut în valoare de 20 milioane de euro, cel mult 30% era acordată
companiilor corporative medii private sau entităţilor publice pentru proiecte ce ţin de majorarea
eficienţei utilizării energiei şi protecţia mediului ambiant. Participarea BEI în economia ţării s-a
remarcat şi prin implementarea “Programului de restructurare a sectorului vitivinicol” prin
acordarea unei facilităţi de credit în mărime de 75 mil. EUR pentru finanţarea investiţiilor
companiilor din RM din acest sector, la care Mobiasbancă a aderat în anul 2011. Programul de
restructurare a Sectorului Vitivinicol (Program) a fost conceput de către Guvernul Republicii
Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru a soluționa vulnerabilitățile structurale
din industria vitivinicolă a Moldovei. Scopul Programului este de a contribui la redresarea
sectorului vitivinicol din țară și promovarea producerii vinului cu denumire de origine protejată
(D.O.P.) și indicație geografică protejată (I.G.P.).
În 2014 BEI a oferit Guvernului Republicii Moldova sprijin financiar în sumă de 120 mil.
EUR pentru implementarea programului „Livada Moldovei”, la care Mobiasbancă a fost
aprobată ca Instituție Financiară Participantă.  Sarcina programului Băncii Europene de Investiţii
este crearea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea întregului lanț valoric al sectorului horticol
din Republica Moldova. În cadrul Componentei Liniei de Credit sunt eligibile spre finanțare
23
http://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6061
35
Sub-Proiecte de plantare / replantare / restructurare a livezilor și a podgoriilor de struguri de
masă, inclusiv în pepiniere asociate, investiţii în infrastructura de post-recoltare, inclusiv
instalații de pre-răcire, transportare la rece, unități de sortare, instalații de prelucrare şi calibrare,
platforme de comercializare, soluții de ambalare și altele.
BC „Mobiasbancă - Groupe Société Générale” S.A. a primit licența nouă de societate de
investiții de categoria „C” pe un termen nelimitat, începând cu 15 martie 2015. Acest fapt îi
permite BC „Mobiasbancă - Groupe Société Générale” S.A. să rămână un participant activ al
pieței de capital a Republicii Moldova, având cele mai moderne sisteme informaționale și
personalul calificat pentru a satisface cerințele clienților săi.
PUNCTE SLABE
Din totalul împrumuturilor acordate de Banca Europeană de Investiții, 90% sunt îndreptate
către țările Uniunii Europene. Faptul că Republica Moldova nu este membră a Uniunii Europene,
clasează Banca Comercială „Mobiasbanca” în categoria băncilor țărilor în care Banca Europeană
de Investiți 10% din totalul împrumuturilor acordate de acestea. O eventual aderare a Republicii
Moldova la Uniunea Europeană ar conduce la o dezvoltare și mai bună a relațiilor dintre Banca
Europeană de Investiții și Banca Comercială „Mobiasbanca”.
Existența unui dezechilibru dintre active financiare – credite și creanțe și active financiare
disponibile spre vânzare. Portofoliul de investiții a Băncii Comerciale „Mobiasbanca” este
format în cea mai mare parte de credite și creanțe acordate, acestea având o cotă parte mai mare
chiar și de 99% din totalul activelor financiare. Activele financiare disponibile spre vânzare o cot
de participare mult mai mică, aproape nesemnificativă în formarea portofoliului de investiții,
acestea fiind în proporție doar de circa 0,2% din totalul activelor financiare.
OPORTUNITĂȚI
Oportunitatea băncii de a excela în domeniul serviciilor. Cu fiecare proiect investițional
implementat în cadrul băncii, aceasta are posibilitatea de-a investi în serviciile acordate pentru a
satisface cerințele și necesitățile tuturor clienților.
Banca poate gestiona cu succes riscurile bancare de lichiditate. Investițiile ce aduc mâine
venituri sunt bune resurse financiare ce formează un capital de rezervă cu ajutorul căruia se pot
achita diferite costuri nepreconizate.
AMENINȚĂRI
Potrivit portalului de știri TV8, BERD anunță vinderea pachetului de 8,84% deținută din
Mobiasbanca, o filială a Groupe Société Générale din Franța și a patra cea mai mare bancă din
țară, pentru 2,6 milioane de euro. Acest fapt poate duce la un dezechilibru financiare și la teama
clienților de a mai avea relații cu banca.

36
3. Evaluarea actualizată a portofoliului de investiţii BC
Mobiasbanca”

3.1. Identificarea veniturilor băneşti nete ale portofoliului

investiţional

Luând în considerație faptul că evaluarea generală a investițiilor se face în baza analizei

profunde și detaliate a fluxurilor bănești (Cash Flow- CF) în ambele direcții de circulație a lor

37
(intrare și ieșire. Ieșirile de numerar la un proiect investițional sau altul pot fi și sunt diferite,
însă, fiind grupate, de obicei, formează următoarele grupe mari:
- Consumuri variabile
- Consumuri fixe
- Volumul necesar de investiții – pentru toată perioada de construcție a obiectului
investițional, adică începând din prima zi și terminând cu realizarea proiectului
investițional corespunzător.
Potrivit la intrările de numerar, evident, ele sunt mult mai diverse atât după volumul lor, cât
și după sursele de proveniență, perioada de utilizare în cadrul proiectului, destinația banilor,
etc.
Pentru reflectarea mai exactă și mai detaliată a circulației banilor, departamentul contabil
duc o evidență contabilă și, la sfârșitul perioadei (de obicei, trimestrului și/sau anual) se
întocmește un raport special, numit – Raportul veniturilor bănești.
La etapa elaborării unui proiect investițional datele contabile privind intrările și ieșirile de
numerar, evident, lipsesc. De aici necesitatea planificării fluxului mijloacelor bănești care vor
avea loc pe parcursul funcționării proiectului investițional.

În continuare, conform tabelului 3.1. putem identifica veniturile bănești nete ale portofoliului
investițional.
Tab. 3.1. Fluxurile de numerar pe parcursul realizării proiectelor investiționale (mii MDL)
2015 2016 2017
Cheltuieli curente (367,042) (313,241) (354,275)
Venit net aferent
dobânzilor 361,825 453,491 441,709
Venit net aferent
taxelor și 89,160 93,334 98,757
comisioanelor
Venit net bancar 606,296 668,339 667,457
38
 Venit Net până la
impozitare 239,254 355,098 313,200
Impozit pe venit (9,599) (28,708) (35,521)
Venit net al perioadei
de gestiune 229,655 326,390 277,679
Total Active 7,356,742 9,014,508 10,114,634

Rata rentabilității economice ROA – una din cele mai importante rate de rentabilitate,
rata rentabilității economice pune în evidență performanțele utilizării activului total a băncii,
respectiv a capitalului investit pentru obținerea acestor performanțe
Nivelul rentabilității economice trebuie să permită remunerarea acționarilor și creditorilor,
în concordanță cu riscul asumat investind în bancă sau acordându-i împrumuturi.

Profit net, după impozitare

ROA =
Active totale
x100% (6)
239,254
ROA2015  x100%  3,25%
7,356,742

355,098
ROA2016  x100%  3,94%
9,014,508

313,200
ROA2017  x100%  3,1%
10,114,634

În urma calculelor efectuate observăm că în perioada anilor 2015-2017, rata rentabilității

economice nu are o evoluție continuă, ci mai degrabă deviază de-a lungul timpului.
Trebuie de menționat că, “printre punctele slabe ale indicatorului rentabilității investițiilor se
numără următoarele aspecte:
- nu ia în considerație impactul factorului de timp în perioada realizării lucrărilor prevăzute
de proiecte, nu reflectă mărimea duratei de execuție, fenomenul de imobilizare a
fondurilor de investiții și consecințele acestuia – valoarea medie anuală a investițiilor
neterminate, costul imobilizărilor fondurilor, etc.;
- nu face legătură cu costul de oportunitate al bunurilor ce se achiziționează sau al
investițiilor imobilizate;
- nu reflectă dinamica efectivă a investițiilor și a avantajelor economice, respectiv a
situației economice financiare în timp;
- pentru aprecierea rezultatelor calculelor sunt necesare nivelul de referință ale acestui
indicator (ro,rs,rminim dorit), care de multe greu de stabilit corect.
În literatura de specialitate se subliniază faptul că rata de rentabilitate a investițiilor se poate
utiliza pentru evaluarea eficienței investițiilor la proiecte de amploare mică, cu durată de
39
execuție sub un an, referitoare la achizițiile de utilaje și instalații, la realizarea de capacități în
domeniu industriei mici și mijlocii. Nu se recomandă pentru proiectele cu durată de viață
economică mare și d>1.”24

3.2. Calcularea valorii prezente şi valorii prezente nete a

portofoliului investiţional

Valoarea prezentă a unui proiect investițional constituie, de fapt o valoare de piață a

investiției efectuate, calculate în vaza încasărilor viitoare nete de bani, generate prin
realizarea proiectului respectiv. Procesul determinării valorii prezente (PV) a proiectului
investițional se numește proces de actualizare a fluxurilor bănești nete (eng.- discount). Pe de
altă parte, valoarea prezentă a procesului investițional arată, care este suma de bani, necesară
de a fi cheltuită în prezent la zi pentru ca în condițiile concrete ale proiectului respectiv să fie
obținute anumite sume de bani în viitor.
Odată ce este conturată valoarea prezentă a investițiilor (altfel fie spus – prețul de piață a
obiectului investițional) putem declara existența valorii viitoare (Future Value – FV) a
investițiilor, adică a valorii, care poate fi evaluată la finele proiectului investițional.
Spre deosebire de procesul actualizării, procesul de evaluare a valorii viitoare se numește
proces al capitalizării. Fiind două mărimi identice, valoare prezentă și valoarea viitoare a
investițiilor, sunt divizate în timp ( dar nu și în spațiu). Evident, diferența dintre FV și PV va
fi cât mai mare cu cât:

24
Eficiența investițiilor, autor: Dumitru Pârvu, Editura Lumina Lex, București 2003 pag. 119
40
 d. intervalul de timp dintre începutul și sfârșitul realizării proiectului investițional va
fi mai mare;
e. cu cât rata inflației (rata devalorizării banilor) în procesul realizării proiectului va
fi mai înaltă.
Luând în considerație faptul, că nivelul de profitabilitate a investițiilor, oricum cuprinde și
nivelul de devalorizare a banilor putem distinge două modalități diferite de creștere a valorii
viitoare a proiectului în comparație cu valoarea prezentă.
Prima metodă – rata (metoda) simplă de capitalizare:
Rns=IC×(1+n×rs) (7)
Unde:
Rns – suma scontată de bani la sfârșitul perioadei de exploatare a investițiilor, calculată după
metoda simplă de capitalizare, lei;
IC – costul inițial a investiției;
n – numărul perioadelor de calcul (de obicei, ani);
rs – rata medie a profitabilității investițiilor pe parcursul perioadei evaluate.
A doua modalitate – rata (metoda) compusă de capitalizare:
Rnc=IC×(1+rc)n (8)

Unde:
Rnc – Suma scontată de banila sfârșitul perioadei de exploatare a investițiilor, calculată după
metoda compusă.
După această metodă volumul profitului, obținut pe parcursul primei etape de exploatare a
proiectului , nu se socoate, ci rămâne în cadrul în cadrul proiectului , astfel suma inițială de bani,
acumulată pe contul proiectului investițional va fi nu IC, ci IC+(IC×r c) sau IC×(1+rc)1; pentru
anul doi - IC×(1+rc)2 și așa mai depart, finalizând cu anul n prin formula: IC×(1+rc)n.
Tab. 3.2. Valoarea de bilanț a investițiilor financiare.
2015 2016 2017
Achiziționarea
mijloacelor fixe (37,694) (24,450) (29,473)
Achiziționarea
activelor materiale (6,213) (9,334) (18,803)
Încasări din
vânzarea mijloacelor 245 (126) (420)
fixe

41
 Achiziționarea
hârtiilor de valoare la (1,973,604) (10,464,653) (14,951,242)
scadență.
Încasări din vânzarea
hârtiilor de valoare 1,772,531 10,212,553 15,152,701
investiționale
Fluxuri nete primite
în activitatea 244,735 286,009 152,763
investițională
Reieșind din considerațiile de mai sus, avem:

IC2015=37,694+6,213+1,973,604=2,017,511 mii MDL

IC2016=24,450+9,334+126+10,464,653=10,498,563 mii MDL
IC2017=29,473+18,803+42014,951,242=14,999,938 mii MDL

V2015=245+1,772,531+244,735=2,017,511 mii MDL

V2016=10,212,553+286,009=10,498,562 mii MDL
V2017=15,152,701+152,763=15,305,646 mii MDL

20000000

15000000
Capital investit
10000000
Venit
5000000

0
2015 2016 2017

Diagrama3.1. Dinamica veniturilor generate de investiții în perioada 2015-2017 față de capitalul

investit mii MDL.
Potrivit datelor de mai sus, Banca Comercială “Mobiasbanca”, în anul 2015 a avut cea mai
mică activitate investițională din perioada anilor 2015-2017. Cu venituri egale cu zero din
activitatea investițională. Iar cel mai atractiv an din perspectiva activității investiționale și a

42
veniturilor obținute în baza capitalului investit, este anul 2017, unde se înregistrează un CF
pozitiv, în mărime de 305,708 mii MDL.

Rata medie a profitabilității investițiilor pe parcursul perioadei evaluate

PN
rs= VNC
×100% (9)

Unde:
PN -Profit Net;
VNC – Investiția inițială.
244,735
2015 rs= 1,973,604 ×100%=14,4%

286,009
2016 rs= 10,464,653
×100%=2,73%
152,763
2017 rs= 14,951,242
×100%=1,02%

1. Metoda dobânzii simple:

Rns=27,516,012×(1+3×6,05%)=32,510,168.2
2. Metoda dobânzii compuse:
Rnc=27,516,012×(1+6,05%)3=32,818,408

Cash flow-ul sau fluxurie de numerar reprezintă un indicator de apreciere a

performanței unei entități financiare, și se calculează prin diferența dintre intrările și ieșirile
de numerar.

ATRAGEREA DE FONDURI ACTIVE ACHIZIȚIONATE

(CASH)
1. Externe: 1. Active fixe (pe termen lung)
 de la proprietari folosite la
 de la creditori
2. Intern: 2. Capital de lucru
 cash-flow-ul din
exploatarea sau
activități opraționale;
 lichidarea de active

folosite la

1. Fonduri pentru a fi reinvestite PRODUCȚIA ȘI VÂNZAREA

BUNURILOR/SERVICIILOR
2. Fonduri pentru a le distribui
proprietarilor de capital și 1. Prestarea de servicii sau
43 creditorilor. convertirea stocurilor prin
valorificarea n cash și
creanțe.
2. Încasarea creanțelor
 generează

Fig. 3.1. Procesul de generare a cash-flow-urilor de către o firmă

CF=-IC+V (10)
Unde:
CF – cash-flow (fluxuri de numerar)
IC – capital investit
V – venituri generate de investiții

CF2015=-2,017,511+2,017,511=0 mii MDL

CF2016=-10,498,563+10,498,562=-1 mii MDL
CF2017=-14,999,938+15,305,646=305,708 mii MDL

350
300
250
200
150 CF- Fluxuri de numerar
100
50
0
-502015 2016 2017

Diagrama 3. 2. Dinamica Fluxurilor de du merar în perioada 2015-2017. Mii MDL

Potrivit calculelor de mai sus, pe parcursul celor trei ani analizați, fluxurile de numerar au avut
trei forme diferite:

44
 - în anul 2015 fluxurile de numerar au fost egale cu zero, asta înseamnă că intrările de
lichidități sunt egale cu ieșirile;
- în anul 2016 fluxurile de numerar au căpătat valoare negativă, în valoare de – 1 mii
MDL, prin urmare, ieșirile de lichidități depășesc intrările;
- în anul 2017 fluxurile de numerar au obținut într-un final valoare pozitivă, în valoare de
305,708 mii MDL, prin urmare, intrările de lichidități sunt mai mari ca și ieșirile.
Mărimea medie anuală a fluxurilor de numerar:
- 1  305,708
CFn =  305,707 mii MDL
3
O anumita sumă de bani astazi valorează mai mult decât aceeași suma de bani în viitor,
deoarece în prezent ea poate fi investită și se poate câștiga dobanda.
FV - Future Value reprezintă valoarea viitoare, ținând cont de ratele de dobândă (ratele de
rentabilitate) înregistrate în prezent pe piață, care va fi deținută de un agent economic care
investește în prezent o anumita suma de bani.

FV=PV(1+r)n (11)
Unde:
FV - valoarea viitoare a investițiilor; (1+r)n
PV – valoarea prezentă a banilor;
r – rata profitabilității portofoliului investițional;
n – numărul perioadei de calcul, în ani.
Pn
PV =  (12)
(1 + r) n

Unde:
PV – valoarea prezentă a banilor;
Pn – fluxuri anuale nete;
r – rata profitabilității portofoliului de investiții;
n – numărul perioadei de calcul, în ani.
244,735  286,009  152,763
PV =   573,074.318
(1 + 6,05%)3

FV=573,074.318×(1+6,05%)3=683,507

45
Este necesar de a deosebi mărimea ratei de actualizare de mărimea ratei de capitalizare.
Având ca bază de calcul mărimea FV și PV, rata de capitalizare (rc) se va calcul după
formula:
FV - PV
rc =
PV
×100% (13)
683,507 - 573,074.318
rc = ×100%=19,27%
573,074.318

La rândul sau, rata de actualizare se va calcula după formula:

FV - PV
ra =
FV
×100% (14)
683,507 - 573,074,318
ra = ×100%=16,57%
683,507

Reieșind din formulele (13) și (14), într-o economie ideală avem:

FV×ra=PV×rc (15)
683,507×16,57%≠573,074.318×19,27%
113,275.11≠110,431.11
Evident, în condițiile economiei inflaționiste valoarea viitoare este permanent mai înaltă
decât valoarea prezentă, adică, FV>PV, iar:
ra<rc
16,57%<19.27%
Acești indicatori, pot ajuta la selectarea variantei optime de investiție. Conform calculelor
efectuate a mai sus, unde valoarea viitoare a banilor este mai mare ca valoare prezentă,
putem concluziona că resursele investite generează venituri, iar proiectul de investiții este
unul rentabil.

46
3.3. Rata internă de recuperarea a capitalului, investit în
portofoliul investiţional

Rata Internă de Rentabilitate a investiției (RIR) este definită ca fiind acea rată de
actualizare care face să existe egalitate între valoarea actualizată a intrărilor nete de numerar,
estimat în cadrul proiectului și valoarea actualizată a costurilor investiționale (deci ieșirile de
numerar), estimate pentru proiectul respectiv.
Astfel, RIR reprezintă rata de actualizare r care face ca VAN (valoarea actualizată netă) să
fie egală cu 0.
Prin urmare, RIR reprezintă rata-limită de actualizare, pentru care se analizează realizarea
VAN globală la proiectul investițional dat VAN (r=RIR)=0
Pentru a accepta sau a respinge un proiect investițional RIR, acesta se compară cu rata de
actualizare r.
Pentru RIR>r, proiectul de investiții devine acceptabil, fiindcă I t’ este mai mică decât CF’t și
respectiv, VAN va avea valoare pozitivă .
47
 Pentru RIR<r, proiectul trebuie respins, fiindcă It’ devine mai mare decât CF’t , și respectiv,
VAN va avea valoare negativă.
Pentru RIR=r, proiectul este indiferent, adică costul actualizat al capitalului investit (It’)
devine egal cu fluxurile de numerar actualizate degajat de proiect (CF’t), astfel VAN=0
Analitic, pentru pentru determinarea RIR se pornește de la egalitatea:
It’= CF’t, respectiv de la ecuația:
VNA= CF’t - It’=0
Valoarea RIR poate fi stabilită prin mai multe metode :
a) Calcularea RIR prin încasări successive.
Pentru a calcula RIR, se determină VNA a proiectului, care se actualizează cu diferite rate de
actualizare, alese arbitrar, până se obține două valori consecutive având semen contrare (se
fac mai multe încercări în acest scop).
În final pentru determinarea cu exactitate a RIR se folosește relația:
VAN ( )
RIR  rmin  (rmax  rmin ) (16)
VAN ( )  VAN ()

Unde:
rmin și rmax – reprezintă respectiv rata minimă și rata maximă de actualizare folosită în calculul
VAN.
VAN(+) – valoarea netă actuală pozitivă, actualizată cu rmin ;
VAN(-) – valoarea netă actuală negativă, actualizată cu rmax.
La stabilirea RIR, este important să se țină cont de faptul că diferența admisă dintre rmin și
rmax să nu depășească 5 puncte procentuale.
b) Calcularea RIR cu ajutorul calculatoarelor financiare și a computerelor.
Majoritatea caluculatoarelor financiare moderne sau programele computerizate care
conțin foi de calcul, precum Excel, care au funcții RIR, permit calcularea cu rapiditate a
acestui indicator, după introducerea simplă a informațiilor numerice privind fluxurile de
numerar.
În condițiile economiei de piață, RIR are semnificația și funcția de criteriu fundamental
pentru acceptarea proiectelor de investiții și formularea opțiunilor.
În cazul în care se compară proiectele sau variante alternative de investiții, ce se
caracterizează prin VAN apropiate, aproximativ egale, se dă prioritate proiectului
(variantei) cu RIR maxim.

48
 În funcție de costul capitalului împrumutat, RIR constituie rata maximă a dobânzii la
care este posibil un împrumut de capital necesar finanțării investiției, astfel în cât
proiectul ce se va realiza să nu fie nerentabil.
Pentru o rată a dobânzii i<RIR, proiectul va avea o mărime a VAN>0, calculată pentru
r=i, și, prin urmare, proiectul va fi avantajos.
Pentru o rată a dobânzii, C, proiectul va fi inacceptabil, deoarece în aceste condiții el
cauzează pierderi; respectiv VAN<0.
În situația în care i=RIR, capitalul împrumutat nu aduce nici un câșttig.
De aici tragem concluzia: se acceptă doar proiectele caracterizate prin RIR mai mare
decât costul capitalului.
Selectarea unui proiect de investiții după criteriul max. RIR presupune că toate
proiectele vor avea o durată de viață economică de aceeași mărime. În caz contrar RIR nu
va evalua corect proiectele.
Sub aspect teoretic, RIR se consideră inferioară VAN fiindcă RIR are câteva
dezavantaje majore:
1. Dacă veniturile și costurile perioadei pentru un proiect îți schimbă semnul mai mult
decât o dată, adică au loc fluxuri de numerar neconvenționale (costurile exced
veniturile și creează fluxuri negative, alternând cu cazul când excedează costurile și
creează fluxuri pozitive) pe durată de viață a unu proiect, nu poate fi fundamentată o
soluție doar prin luarea în calcul a criteriului RIR, căci în acest caz pot apărea mai
multe rate intere de rentabilitate.
Asemenea fenomene se întâlnesc la proiectele cu duratele de exploatare mari, când pe
parcursul exploatării se realizează noi investiții pentru înlocuiri periodice de utilaje.
2. Spre deosebire de criteriul VAN, care presupune că încasările din realizarea
proiectului investițional vor fi reinvestite cu rata de rentabilitate egală cu rata de
actualizare (costul capitalului), RIR presupune reinvestirea fluxurilor de numerar
degajate de proiect pe anii duratei de exploatare în operații și proiecte rentabile, cu o
rată a rentabilității unică egală cu RIR, ceea ce în realitate nu se prea întâmplă.
3. RIR nu ține seama de amploarea efortului de investiții și nici nu răspunde direct
criteriului de maximizare a valorilor firmelor.
Cu toate că RIR poate conduce uneori la rezultate incoerente în analiza proiectelor,
acest indicator rămâne un criteriu semnificativ de selecție a proiectelor.

49
 Totodată, se recomandă ca indicatorii RIR să fie utilizați în combinație cu alți indicatori: cu
valoarea anuală netă (VAN), cu termenul de recuperare actualizat (T ’), precum și indicele de
profitabilitate (PI).
VAN= -It’+CF’ (17)
rmin=16,5%
rmax=21,5%
17,029,310.653
It’(16,5%)=  14,617,434.04
1  16.5%

2,017,511 10,498,562 15,305,646

CF’(16,5%)=    19,147,046.1
(1  16.5%) 1
(1  16.5%) 2
(1  16.5%) 3

Valoarea actualizată netă la rmin:

VAN(16,5%)= -14,617,434.04+19,147,046.1=4,529,612.06

17,029,310.653
It’(21.5%)=  15,137,165
1  21,5%

2,017,511 10,498,562 15,305,646

CF’(21,5%)=    17,305,679.3
(1  21,5%)1
(1  21,5%) 2
(1  21,%)3

VAN(21,5%)= -15,137,165+17,305,679.3=2,168,514.3
4,529,612.06
RIR  21,5%  (21,5%  16,5%)  21,5% ×0,67 =17,92%
4,529,612.06  2,168,514.3

Prin urmare: VAN>0

RIR>r
Potrivit calculelor efectuate, am obținut RIR>r, deci, proiectul de investiții devine
acceptabil, deoarece It’ este mai mică decât CF’t și respectiv, VAN va avea valoare pozitivă .

50
 Încheiere
Portofoliul de investiţii al unei bănci trebuie să asigure un echilibru între fondurile plasate pe
termen scurt şi cele investite pe termen mediu şi lung. Acest portofoliu trebuiesă cuprindă o
asemenea structură a investiţiilor încât, prin acestea, să se aibă în vedere: gradul şi costul
lichidităţii, riscul, din punctul de vedere al scadenţei şi caracterul uiinvestiţiei, profitabilitatea,
ţinând cont cont de termenul, riscul şi caracterul investiţiei.
De asemenea, o bancă trebuie să se decidă cât, unde şi în ce instrumente săi nvestească
fondurile disponibile. Managementul portofoliului investiţional al unei băncinecesită o
planificare atentă, deoarece sunt foarte multe aspecte care trebuie luate înconsiderare simultan.
Banca, pe lângă asigurarea unui echilibru cu privire la risc,termen, profitabilitate şi lichiditate
trebuie să-şi reformuleze propria-i politicăinvestiţională, care să corespundă necesităţilor proprii
şi care să fie funcţională într-unclimat economic care se modifică permanent.
51
 Recomandări:
1. În evaluarea eficienţei activității bancare investiționale propunem aplicarea unui sistem de
indicatori, care să cuprindă un set de indicatori individuali ce caracterizează rentabilitatea,
calitatea valorilor mobiliare, suficienţa capitalului şi lichiditatea.
2. Urmând tendinţele actuale de pe pieţele bancare şi în corespundere cu analizele şi
concluziile formulate în acordurile de la Basel, este oportună calcularea rentabilităţii financiare
considerând influenţa riscurilor. În acest scop este indicată aplicarea indicatorului RAROC.
3. Se impune stimularea apariţiei noilor instrumente financiare investiționale atractive pentru
bancă –a obligaţiunilor corporative şi instrumentelor pieţei monetare. Organele de reglementare
trebuie să creeze toate condiţiile şi să omită toate obstacolele în emisiunea şi circulaţia acestor
instrumente. Aceste instrumente vor permite băncii să atragă excesul lichidităţii de pe piaţă şi să-
l direcţioneze în economia naţională.
4. Sporirea eficienţei pieţei de capital, dezvoltarea ei în direcţia pozitivă poate fi înfăptuită,
atingându-se următoarele obiective:
a) ajustarea pieţei de capital principiilor administrării corporative din ţările cu economia de piaţă,
b) diversificarea instrumentelor de atragere a capitalului şi creşterea calităţii serviciilor de
investiţii,
c) creşterea contribuţiei pieţei de capital la finanţarea sectorului real al economiei,
d) îmbunătăţirea climatului investiţional al ţării.

BIBLIOGRAFIE

Acte legislative normative

1. http://lex.justice.md/document_rom.php?id=6F32D9AD:1AD3FF6A
2. Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru perioada 2016-
2020”
3. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=291646
4. http://lex.justice.md/md/373267/
Manuale, cărți, monografii
5. „Bazele activității investiționale”, autor Mariana Bunu și Daniela Dascaliuc, Editura
ASEM Chișinău 2010, pag.31-32
6. „Eficiența investițiilor”, autor: Dumitru Pârvu, Editura Lumina Lex, București 2003
pag. 119
7. „Bazele activității investiționale”, autori: A. Caraganciuc, O. Domenti, S. Ciobu,
Editura ASEM, Chișinău, 2004, pag. 131-135
52
8. „Eficiența investițiilor aplicată”, autori: Ion Vasilescu, Caudia Cicea, Cătălin Dobrea,
Editura Lumina LEX, București, 2003, pag. 168
9. „Investiții”, autori Ion Vasilescu, Ion Român, Claudia Cicea, editura Economică,
București, 2000.
10. „Eficiența investițiilor”, autori: R. Despa, D. Zirea, A. Munteanu, M. Nedelescu,
Editura Universală, București, 2010.
11. „Economia, eficiența și finanțarea investițiilor”, autor: Lazăr M. Cristeleanu, editura
Economică, București 2002.
12. „Gestiunea portofoliului investițional”, autor: Ion Borș, Editura ASEM, Chișinău, 2013
13. „Managementul bancar. Fundamente şi orientări”, autori: Danilă N., Berea A. Editura
economică, Bucureşti, 200.
14. “Management banacar”, autor: Dedu V., Editura Mondan, Bucureşti, 1997
15. “Gestiunea bancară”, autor: Dedu V., Editura didactică şi pedagogică – R.A.,
Bucureşti, 1996
16.  “Management bancar”, autori: Manolescu, G., Diaconescu, Bucureşti, 2001
17.  “Management bancar”, autor: Gust M. - Вraila, 1999.
Articole din reviste și ziare
18. Investment Policy: Navigating Foreign Investment Policy”, World Bank Group, 2014
19. https://www.publika.md/investitii-importante-in-sectorul-bancar-din-tara-noastra-otp-
bank-group-vrea-sa-cumpere-mobiasbanca_3033287

Rapoarte statistice și informații de pe internet

14. https://www.cnpf.md/storage/old_site_files/file/Publicatii/Raport_Anual_2017.pdf
15. https://www.bnm.md/ro/content/situatia-financiara-sectorului-bancar-pentru-9-luni-
ale-anului-2018
16. https://www.state.gov/e/eb/rls/othr/ics/2018/eur/281583.htm
17. https://knoema.com/atlas/France/topics/Economy/Balance-of-Payments-Capital-
and-financial-account/Portfolio-investment
18. https://ec.europa.eu/commission/priorities/jobs-growth-and-investment/investment-
plan-europe-juncker-plan/investment-plan-results/investment-plan-italy_ro
19. https://www.bizlaw.md/berd-vinde-actiunile-detinute-la-mobiasbanca-prin-
tranzactie-directa-cnpf-a-autorizat-operatiunea
20. https://mobiasbanca.md/files/inform.%20oblig.%20prestare%20servicii/Anexa
%206%20%20Reg%20dezvaluirea%20info%20%20pagina%20web.pdf
21. https://mobiasbanca.md/actionari/page/informatii-despre-actiunile-bancii-si-
structura-actionarilor
22. https://mobiasbanca.md/files/press/MBSG%20si%20BEI
%2011_26%20noiembrie.pdf
23. https://mobiasbanca.md/Banca-Europeana-de-Investitii
24. https://mobiasbanca.md/news/3493
25. https://mobiasbanca.md/files/press/Altitude%20--%20Ridha%20Tekaia
%20Interview.pdf
26. https://mobiasbanca.md/10-ani/banca-europeana-pentru-investitii

53
 27. https://mobiasbanca.md/noutati/Mobiasbanca-a-primit-licenta-noua-de-societate-
de-investitii-de-categoria-C
28. http://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6061

ADNOTARE (în română)

„Evaluarea portofoliului de investiţii conform veniturilor băneşti aşteptate în baza Băncii

Comerciale Mobiasbanca Groupe Societe Generale”

Scopul tezei îl reprezintă evaluarea portofoliului de investiții conform veniturilor așteptate, cu

ajutorul mai multor indicatori sintetici, precum și evaluarea stabilității financiare a portofoliului
de investiții, dar și a întregii bănci.
Actualitatea subiectului ales este datorat că sistemul bancar este una din cele mai importante
structuri ale economiei de piaţă. Băncile sunt mediatori la distribuirea capitalului, contribuind
esenţial la creşterea produsului intern brut al ţării.

54
 Lucrarea este structurată în felul următor: introducerea, trei capitol, concluzii și
recomandări, bibliografie și anexe. Pe baza materialului teoretic prezentat în primul capitol, am
definit metodele modern de formare și evaluare a portofoliului investițional, am prezentat
principalele practice avansate ale țărilor dezvoltate privind obținerea veniturilor prin contribuția
portofoliului de investiții, și am stabilit planificarea strategică a componentelor portofoliului de
investiți
În al doilea capitol am prezentat o scurtă descriere a Băncii Comerciale Mobiasbanca
Groupe Societe Generale, am analizat portofoliul de investiții sub aspect cantitativ și calitativ, și,
în cele din urmă am identificat punctele foste și cele slabe a acestuia cu ajutorul analizei SWOT.
În al treilea capitol am analizat și identificat veniturile bănești nete a băncii pe parcursul
realizării proiectelor investiționale, am stabilit care este valoarea prezentă și valoarea viitoare a
banilor, prin calcularea unui șir de indicatori, iar în cele din urmă am calculat rata internă de
rentabilitate a capitalului investit.
Lucrarea a tratat idei, cu am ar fi sporirea eficienţei pieţei de capital, dezvoltarea ei în direcţia
pozitivă poate fi înfăptuită, atingându-se următoarele obiective:
a) ajustarea pieţei de capital principiilor administrării corporative din ţările cu economia de piaţă,
b) diversificarea instrumentelor de atragere a capitalului şi creşterea calităţii serviciilor de
investiţii,
c) creşterea contribuţiei pieţei de capital la finanţarea sectorului real al economiei,
d) îmbunătăţirea climatului investiţional al ţării.

ADNOTARE (în engleză)

Evaluation of the investment portfolio according to the expected cash income based on
Mobiasbanca Bank Groupe Societe Generale"
The purpose of the thesis is to evaluate the investment portfolio according to the expected
revenues, using several synthetic indicators, as well as assessing the financial stability of the
investment portfolio, but also of the entire bank.
The topic of choice is due to the fact that the banking system is one of the most important
structures of the economy. Banks are mediators in capital distribution, contributing substantially
to the country's gross domestic product.

55
 The paper is structured in the following way: introduction, three chapters, conclusions and
recommendations, bibliography and annexes. On the basis of the theoretical material presented
in the first chapter I have defined the modern methods of training and evaluation of the
investment portfolio, presented the advanced practices of the developed countries in obtaining
income through the contribution of the investment portfolio and we have established the strategy
of planning the investment portfolio components
In the second chapter we presented a brief description of the Mobiasbanca Groupe Societe
Generale Commercial Bank, we analyzed the investment portfolio in quantitative and qualitative
terms, and finally we identified its former and weak points with the SWOT analysis.
In the third chapter we analyzed and identified the bank's net income during the investment
projects, we settled the present value and the future value of the money by calculating a series of
indicators and finally we calculated the internal rate of return of of the invested capital.
The paper and the treaty, in order to increase the efficiency of the capital market, its
development in the positive position can be achieved, achieving the following objectives:
a) capital market adjustment of corporate governance principles in market economy countries,
b) diversification of capital attraction instruments and increasing the quality of investment
services,
c) increasing the contribution of the capital market to the financing of the real sector of the
economy,
d) improving the country's investment climate.

56
 ANEXE

31 decembrie 2016

57
 Anexa 1 – Situația rezultatului global pentru exercițiul financiar

58
 Anexa 2

59
 Anexa 3

60
 Anexa 4

61
 Anexa 5

62
 Anexa6

63
 Anexa 7
31 decembrie 2017

64
 Anexa 8

65
 Anexa 9

66
 Anexa 10

67
 Anexa 11
2015
Investiții financiare

Anexa 12

68
 Anexa 13
69
 Anexa 14
70
 Anexa 15
71
 Anexa 16

72
 Anexa 17

73
74