Irimia Andreea-Oana

Mari oameni de știință : Henri

Coandă

Henri Coandă s-a născut la 7 iunie

1886, la Bucureşti, tatăl său, Constantin Coandă,
originar din Craiova, a fost mareşal al curţii
princiale a prinţului Ferdinand în 1911,
prim-ministru al României în 1918, profesor de
matematică la Şcoala naţională de poduri şi şosele
din Bucureşti, iar mama, Haydé Danet, născută în
Morlaix (Franţa), era fiica doctorului
francez Gustav Danet, medicul lui Napoleon al
III-lea.

La trei ani şi jumătate, martor la malul Mării Nordului la izbucnirea

unei furtuni, Henri a
fost fascinat de puterea vântului de a ridica valurile. „S-a
îndrăgostit de vânt şi de zborul
păsărilor marine care păreau că au intrat în viaţa lui pentru
totdeauna”, se arată într-un
document al Muzeului Aviaţiei.

A învăţat la şcoala înfiinţată de Petrache Poenaru, sfătuitorul lui

Tudor Vladimirescu, cu
care era înrudită familia Coandă. A fost elev al Liceului „Sf. Sava”
din Bucureşti, apoi al
Liceului militar din Iaşi, pe care îl termină, în 1902, ca şef de
promoţie (şi tatăl lui,
Constantin Coandă, a terminat acest liceu ca şef de promoţie, în
1874). În 1905 a
absolvit Şcoala de Artilerie, Geniu şi Marină din Bucureşti ca ofiţer
de artilerie.
Una din ocupaţiile sale preferate, afară de ştiinţă, era sculptura,
celebrul Rodin fiindu-i
profesor. Analizând cu prietenul său Brâncuşi „esenţa zborului”,
Coandă a transpus-o în
formă tehnică. La 19 ani construieşte o primă machetă de avion
propulsat de un
motor-rachetă cu combustibil solid.

A urmat cursuri de specializare la trei universitati europene: Şcoala

Politehnică
din Charlottenburg (1906), Universitatea de Ştiinţe din Liege
(1908) şi Şcoala Superioară de Aeronautică şi Construcţii Mecanice
din Paris (1909).
La 22 de ani era deja inginer diplomat, licenţiat în ştiinţe, inginer în
aeronautică,
inginer frigotehnist.

La Şcoala superioară de electricitate din Montefiore construieşte un

planor cu care
zboară, iar în 1907, la Salonul expoziţiei organizat în Palatul
Sporturilor din Berlin,
a expus, pentru prima oară în lume, macheta unui avion fără elice,
viitorul avion
cu reacţie.

A revoluţionat lumea aviatică, inventând o platformă mobilă pentru

experimente aerodinamice, montată pe un tren în mişcare, asupra
căreia făcea determinări cantitative aeronautice folosind un tunel
de
vânt cu fum, o balanţă aerodinamică şi o cameră fotografică
specială, concepută de el.