CONF. UNIV. DR.

MANGRA GABRIEL STUDENT: ZAMFIR MANUEL CĂTĂLIN

ANUL: II

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA,

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT,

DR. TR. SEVERIN

1
 CUPRINS

Introducere...................................................................................................... ...3

Capitolul I – Funcţia Managementului...............................................................3

Funcţia de previziune...........................................................................................4

Funcția de organizare.................... …………………………………………..…4

Funcţia de coordonare..........................................................................................5

Funcţia de antrenare.............................................................................................5

Funcţia de control-evaluare..................................................................................6

Bibliografie...........................................................................................................6

2
 INTRODUCERE

Managementul este o particularitate a activitatilor sistemului sportiv

naţional, care are un loc bine determinat în societatea românească, cu nevoie în
mod imperios de implementarea elementelor fundamentale ale ştiinţei
managementului sportiv. Această implementare, parte componentă a reformei,
răspunde cerinţelor de cunoaştere a actului managerial de către cei implicaţi, a
folosirii metodelor moderne privind funcţiile şi resursele specifice activităţii
sportive.
Domeniul sistemului sportiv, a devenit atractiv şi necesar studiului, mărturie
fiind titularizarea managementului ca disciplină didactică şi ca profesie bine
ancorată în realitate, indispensabilă unei activităţi performante. Implicit, a generat
teme tratabile pentru lucrări de licenţă şi doctorat, subiecte pentru simpozioane şi
congrese.
Managementul se delimitează ca ştiinţă, corespunzând celor patru
caracteristici:
 are obiect de activitate  prezintă teorii ce fundamentează
 foloseşte metode specifice conţinutut.
 prezintă interes de cunoaştere

CAPITOLUL I
FUNCTIILE MANAGEMENTULUI

Henri Fayol a fost primul autor în domeniul managementului care a grupat

activităţile executate de manageri în seturi distincte în funcţie de caracterul şi
direcţia lor. Aceste seturi de activităţi sunt denumite funcţii manageriale, sau
funcţii ale managementului.
Funcţia de management reprezintă o activitate îndreptată către un anumit
scop, specifică din punct de vedere al caracterului său, şi care în interacţiune cu
alte activităţi, deosebite de aceasta prin caracter şi direcţie. Este obiectiv necesară
pentru conducerea eficientă a sistemului organizaţiei.
Fayol a considerat că există cinci funcţii ale managementului, şi anume:
 Prevederea,  Coordonarea,
 Organizarea,  Control.
 Comanda,

3
1. FUNCTIA DE PREVIZIUNE
Previziunea reprezintă funcţia de bază managementului prin care se
corelează necesităţile şi posibilităţile unei structuri sportive cu resursele, se
anticipează evoluţia sportivilor pornind de la selecţie şi până la performanţă.
Previziunea se bazează pe analiza profundă a următoarelor elemente:
- resurse disponibile; - situaţia actuală;
- rezultatele activităţii trecute; - scopurile activităţii;
Ca obiective ale previziunii se pot reţine:
 stabilirea rezultatelor finale care urmează să fie realizate;
 precizarea şi repartizarea obiectivelor pe fiecare compartiment de
muncă şi salariat;
 conceperea politicii de orientare şi coordonare;
 prevederea disfuncţionalităţilor şi adoptarea măsurilor colective;
 conturarea şi amplificarea sistemului de control in organizaţie.
Cu alte cuvinte, previziunea are in vedere următoarele aspecte: tendinţe,
obiective, politici, programe, bugete,repartizarea sarcinilor, programarea
muncii,expansiune şi dezvoltare, control, ameliorări,etc.

2. FUNCŢIA DE ORGANIZARE
Organizarea reflectă calităţile manageriale de optimizare a activităţilor
diferitelor sectoare din structura sistemului sportiv, stabilindu-se cu claritate
sarcinile care revin fiecărui executant şi urmărindu-se îmbinarea intereselor
individuale ale sportivului cu cele ale organizaţiei sportive printr-o coordonare a
funcţionalităţilor fiecărui compartiment: instruire, dotare tehnico-materială,
asistenţă medicală, implicare financiară ş.a.
Organizarea ca funcţie a conducerii se detaşează de celelalte funcţii prin
expresivitatea ei , ea fiind cea mai ”vizibilă" funcţie a managementului, deoarece
este direct simţită de fiecare om care desfăşoară activităţi in colectiv.
Realizarea acestei funcţii implică punerea in valoare a următoarelor
concepte:
 autoritatea,  delegarea,
 responsabilitatea,  centralizarea-
 răspunderea, descentralizarea.

4
 3. FUNCȚIA DE COORDONARE
Coordonarea tuturor factorilor, a resurselor umane (antrenori, tehnicieni,
personal medical şi administrativ, sportivi) care trebuie să-şi desfăşoare în mod
unitar toate acţiunile îndreptate spre atingerea scopurilor, reprezintă o altă funcţie
importantă a managementului sportiv. Rolul managerului constă în angrenarea
tuturor persoanelor, grupelor sau compartimentelor, conform previziunilor şi
organizării stabilite, armonizând la toate nivelurile (uman, tehnico-material,
financiar si informaţional) sistemul de comunicare într-un mod cât mai eficient.
Coordonarea ca funcţie a managementului este necesară datorită puternicelor
influenţe pe care le resimte organizaţia atat in interior cat şi din exterior, datorită
mutaţiilor generate de progresul tehnic.
Acţiunea de coordonare poate fi bilaterală,
 atunci cand ea se derulează  necesar, sau poate fi
intre manager şi multilaterală, respectiv
 subordonat, reuşindu-se  dintre manager şi mai mulţi
realizarea echilibrului subordonaţi sau
 toţi subordonaţii.
4. FUNCȚIA DE ANTRENARE

Această funcţie a managementului organizaţiilor prezintă o importanţă

deosebită deoarece ea încorporează acţiuni ce se concentrează asupra factorului
uman cu scopul de a-l determina să contribuie, să participe activ, la realizarea
integrală a sarcinilor şi obiectivelor stabilite. Prin intermediul funcţiei de antrenare,
personalul de execuţie, ca de altfel şi managerii sunt implicaţi direct, în primul
rând, la stabilirea obiectivelor organizaţiei, şi în al doilea rând, la realizarea
acestora prin asimilarea lor la obiectivele proprii.
Prin intermediul funcţiei de antrenare, personalul de execuţie, ca de altfel şi
managerii sunt implicaţi direct, in primul rand, la stabilirea obiectivelor
organizaţiei, şi in al doilea rand, la realizarea acestora prin asimilarea lor la
obiectivele proprii.
Modul concret in care prin comandă, managerul influenţează acţiunile
celorlalţi depinde atat de situaţia concretă in care se găseşte cat şi de trăsăturile lui
de caracter, de experienţa pe care o are şi de gradul de cunoaştere al
subordonaţilor.

5
 5. FUNCȚIA DE CONTROL – EVALUARE

Controlul ca funcţie a managementului constă din ansamblul de activităţi

prin care se verifică performanţele realizate de organizaţie, sau de diferite
compartimente ale ei, la un moment dat, în comparaţie cu obiectivele prevăzute, în
scopul intervenţiei prompte în cazul apariţiei unor eventuale anomalii sau
neajunsuri în realizarea acestora. Cu alte cuvinte, controlul, contribuie activ la
realizarea obiectivelor organizaţiei, la elaborarea direcţiilor de acţiune. El este
conceput şi desfăşurat ca un proces prin care se realizează măsurarea
performanţelor actuale ale unui sistem productiv sau de altă natură. Necesitatea
activităţii de control rezultă din complexitatea sarcinilor ce trebuie rezolvate la
fiecare loc de muncă, din cerinţa de combatere a risipei, a birocratismului, a
oricărei forme de indisciplină, din rolul pe care îl are la formarea unei atitudini
pozitive faţă de muncă, la stimularea spiritului de iniţiativă şi a răspunderii in
muncă etc.

BIBLIOGRAFIE

1.http://fefs.s1t.eu/fisiere/cadre/Management%20aplicat%20in%20EFS_suport%2
0curs.pdf – accesat in data de 23.05.2021
2.https://fefsoradea.ro/fisiere/cadre/Management%20in%20sport_curs.pdf – accesat
in data de 23.05.2021