``A COMUNICA``

DEFINITIE Nevoia de a comunica este o necesitate a fiinţei umane de a schimba informaţii cu semenii săi.
Omul este o fiinta sociala. Isi petrece cea mai mare parte a unei zile comunicand cu alti oameni, intr-un fel sau
altul. Activitatea de comunicare face parte integranta din comportamentul uman, iar cuvintele, cel de-al doilea
sistem de semnalizare, este specific omului.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
Comunicarea implica un proces dinamic, verbal sau nonverbal. In orice imprejurare, individul trebuie sa fie
ajutat sa comunice, sa-si exprime nevoile, sa-si exteriorizeze sentimentele.
Comunicarea verbala este de mai multe feluri:
- comunicare incidentala – comunicare de imprejurare, circumstanta, nu se urmareste un scop precis
- comunicare subiectiva – poate fi o comunicare de reflectare, individul vorbeste pentru ca simte nevoia sa se
descarce.
- comunicare instrumentala – facuta cu un scop precis
- comunicare pedagogica – are ca scop principal transmiterea de cunostinte.
In domeniul sanitar, comunicarea este cea dintre asistent – pacient, medic – pacient, medic – asistent, asistent –
asistent.
Oamenii comunica prin semne, semnale, coduri, limbaj, toate acestea fiind reunite sub numele de simboluri.
Comunica de asemenea, prin semnificatii: idei, informatii sau unele atitudini.
Fiecare individ are un anume fond de simboluri si semnificatii, care il ajuta sa comunice eficient. Fondul se
formeaza pana la o anumita varsta, dupa care poate fi imbogatit. Un copil care nu a invatat sa vorbeasca pana la
varsta de 3 ani, nu va reusi niciodata sa vorbeasca si sa se exprime fluent.
Comunicarea se stabileste cu usurinta intre persoane care au cunostinte comune, preocupari comune. Cand
persoanele au aceleasi preocupari si comunica usor, vorbim despre homofili, cand au pregatire, interese diferite
– heterofili.
Omul poate sa comunice cu ajutorul:
- simturilor – primul sistem de semnalizare
- cuvantului vorbit – al doilea sistem de semnalizare – este specific omului, este un proces invatat, vorbirea
deosebeste omul de animale.
I Comunicarea nonverbala – se face prin semne, atitudini, pozitii, expresii – incepe de la nastere (limbaj al
copilului). Se realizeaza prin mimica, expresia fetei, pozitii, priviri.
Avantaje si dezavantaje – este un mijloc eficace de transmitere a impresiilor, reactiilor, care sunt adesea
inconstiente. Observatia facuta de asistentul medical atenta, dirijata, poate sa evidentieze niste laturi ascunse ale
individului, niste sentimente mai profunde, pe care pacientul, de teama, din necunoastere sau din nestiinta nu le
exteriorizeaza.
Expresia fetei – fata poate exprima: bucurie, tristete, satisfactie, mirare, aprobare, dezaprobare, grad de
inteligenta. Poate sa furnizeze informatii despre boli.
Gesturile – trebuie observate si uneori notate.
Pozitia individului poate sa ne informeze asupra modificarilor aparatului locomotor, poate arata stare buna,
vioiciune, durere, suferinta sau stare depresiva.
Comunicarea nonverbala are importanta deosebita, este strans legata de observatie si presupune din partea
asistentului medical capacitati dezvoltate de comunicare si de observatie.
Comunicarea nonverbala presupune in anumite situatii integritatea functiilor psihice, ale aparatului locomotor si
ale analizatorilor.
II Comunicarea verbala – invatarea vorbirii incepe de la varste foarte fragede, copilul aude din perioada
intrauterina, este capabil sa recunoasca anumite inflexiuni si tonalitati ale vocii. La nastere, cea mai obisnuita
forma de comunicare a copilului, este plansul. Copiii invata sa vorbeasca auzind anumite semnale pe care au
tendinta sa le repete. Semnalul sonor are pt sugar o semnificatie noua, este auzit si inregistrat pe scoarta
cerebrala si incearca sa-l reproduca, de aceea, primele cuvinte sunt monosilabice. Vorbirea se invata incepand
cam din luna a 8-a, trebuie dirijata, cuvintele trebuie pronuntate clar, pt a fi receptate corect. In relatia cu mediul
inconjurator, copilul capata o anumita experienta, aude sunetele, pe care incearca sa le repete. Are tendinta sa
foloseasca cuvinte bisilabice, pt ca la aceasta varsta opereaza cu mai putine simturi. Copilul care nu aude, nu
invata sa vorbeasca, desi aparatul lui fonator este integru. Uneori, sunetele nu se transmit, pt ca exista
malformatii congenitale, lipsesc oscioarele din urechea medie si copilul poate sa invete sa vorbeasca daca
aceasta malformatie este depistata la timp, se practica interventia chirurgicala care consta in protezarea oaselor.
Pt realizarea unei comunicari eficiente, verbale, este nevoie de o buna functionare a aparatului fonator si
analizatorilor (laringele, este alcatuit din 9 cartilaje, captusit in interior cu o mucoasa care face niste pliuri =
corzile vocale. Intre ele sunt delimitate 3 spatii: supraglotic – langa faringe, glotic si subglotic (infraglotic) in
partea inferioara). La trecerea aerului prin laringe, corzile vibreaza si se produc sunetele care sunt mai inalte sau
mai joase, in functie de spatiul dintre corzi si de viteza cu care intra/iese coloana de aer. Sunetele emise la acest
nivel nu sunt suficiente pt a alcatui cuvinte. Aceste sunete se pronunta cu ajutorul limbii, buzelor, prin
modificari ale fundului de gat, cu ajutorul dintilor. Tonalitatea este amplificata cu ajutorul centrilor de
rezonanta, in special de cavitatea toracica si cavitatea bucala. Sunetele emise se impart in vocale si consoane.
Consoanele labiale (m,b,p) – nu vor fi pronuntate corect de pacientul care are buzele uscate sau are leziuni ale
buzelor.
Consoanele linguale (r,s,ş,t,ţ,z) – pronuntate prin miscari caracteristice ale limbii. Pronuntia lor va fi
ingreunata atunci cand fraul limbii este lung si atunci cand limba este inflamata (glosita) sau paralizata (in
neurologie).
Consoanele guturale (c,g,k) – se pronunta antrenand radacina limbii, dificultatea apare atunci cand sunt
inflamate amigdalele si sunetele sunt mai slabe.
Invatarea scrisului se poate face la varste mici, dar si mai tarziu. Scrierea este o stereotipie, este un lung sir de
reflexe conditionate. Scrierea este posibila daca sunt integri centrii nervosi, daca sunt functionale mainile, daca
sunt integri analizatorii, nu exista o sursa de dificultate (durerea). Scrierea se realizeaza prin semne (litere),
fiecare individ prezinta anumite caractere ale scrisului, care pot fi foarte importante cand se produc dereglari
neurologice si psihice.
III Comunicarea terapeutica – Intre asistent si pacient exista un tip special de comunicare, comunicarea
terapeutica, prin atingere.
Asistentul trebuie sa tina seama de faptul ca un individ are o anumita intimitate, care nu trebuie violata.
Informatiile pe care ni le comunica pacientul pot fi foarte sincere, deschise, iar altele pot fi mascate, asistentul
isi da seama ca individul are un spatiu intim.
Empatia trebuie putin extinsa la ce ar simti asistentul, daca in locul pacientului ar fi o persoana apropiata.
Simpatia este o calitate a asistentului medical, care este legata de apropierea fata de pacient si apartinatori.
Cuvintele de legatura sau episoade de legatura, dau pacientului posibilitatea sa se descatuseze, sa vorbeasca.
In timpul ingrijirilor, prin efectuarea tehnicilor, asistentul este obligat sa atinga pacientul. Atingerea trebuie
facuta in asa fel incat, pacientul sa nu se simta jenat si sa nu fie atinse zonele care au conotatie sexuala.
Situatii in care se realizeaza atingerea:
- pt verificarea unor reflexe (senzatie de durere, atingere, cald, rece – in urma unui AVC, accident)
- pt a fi incurajat, pacientul se strange de mana, in functie de varsta poate fi mangaiat pe fata, poate fi ajutat sa-
si schimbe pozitia, combinand atingerea cu comunicarea verbala.
- cu ocazia unor tehnici de ingrijire, cea mai intima fiind toaleta regiunii genitale, urmata de alte tehnici (sondaj
vezical, clisma) – trebuie asigurata intimitatea pacientului
Pacientul trebuie sa fie ajutat sa ia decizii si sa incerce sa se adapteze noii situatii. Pt ca aceasta comunicare,
prin atingere, sa fie eficienta, asistentul trebuie sa demonstreze prin comportament intelegere, fata nu trebuie sa
exprime sila, trebuie sa vorbeasca tot timpul cu pacientul, mai ales cand starea lui este grava, pt a-i demonstra
ca nu este singur.
Este nevoie si de instruirea apartinatorilor, care sa suplineasca nevoile individului si actiunile pe care le-ar
desfasura asistentul medical.
Nivelul la care poate avea loc comunicarea – faptul ca un individ ascunde in mod voit informatii care nu doreste
sa fie impartasite altora, dar cu importanta deosebita in anumite situatii, a determinat sociologii sa faca o serie
de studii. Unul dintre sociologii americani descrie 4 zone de comunicare : ascunsa, deschisa, necunoscuta,
oarba = ``fereastra lui Johary``, care are 4 ochiuri
A|D
N|O
D – zona deschisa – corespunde unui continut de informatii de care suntem constienti si pe care suntem dispusi
sa-l dezvaluim altora. Este ceea ce pacientul ne spune chiar de la prima intalnire, fara nici un fel de retinere.
A – zona ascunsa – cuprinde informatii date, de care suntem constienti, dar pe care in mod deliberat nu le
dezvaluim. Le putem obtine numai daca vom da dovada de capacitati deosebite de a intra in relatie si de a
castiga increderea individului. Cel mai adesea ne impiedica sa alegem, sa planificam cele mai potrivite ingrijiri.
O – zona oarba – are un continut de care suntem constienti, dar care poate sa apartina si altora. O persoana cu
abilitati de observare si comunicare poate sa identifice elementele, in aceasta zona, care noua ni se par
neesentiale.
N – zona necunoscuta – contine date de care nici noi, nici ceilalti nu suntem constienti.
Independenta in satisfacerea acestei nevoi presupune integritatea individului, a organelor de simt, o dezvoltare
intelectuala suficienta pentru a intelege semnificatia mesajelor schimbate.
FACTORI CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII
1) Factori biologici:
– integritatea organelor de simt – auzul, vazul permit comunicarea cu lumea exterioara; gustul, pipaitul
protejeaza individul fata de pericolele din lumea inconjuratoare. In neurologie, tulburarile de vorbire si scris
furnizeaza informatii pretioase cu privire la zona lezata. La handicapatii senzoriali (surdomuti, orbi),
comunicarea se poate face printr-un sistem de coduri, gratie unui exercitiu, se dezvolta unele abilitati, astfel
incat, comunicarea se poate face intre handicapati si intre un handicapat si o persoana normala. Copilul invata
sa comunice treptat, la varsta adulta comunicarea este strans legata de nivelul de cultura, la batranete este
posibil sa scada fluenta vorbirii, sa se reduca usor vocabularul.
– integritatea organelor fonatiei – permite comunicarea verbala, laringele sa fie sanatos, ca si toate organele care
contribuie la articularea cuvintelor (integritatea organelor de simt si a centrilor nervosi)
– integritatea aparatului locomotor – face posibila comunicarea nonverbala (gesturi, miscari)
2) Factori psihologici:
- integritatea proceselor psihice. Individul poate sa comunice daca este orientat temporo-spatial, atentia este
neafectata, memoria, gandirea si starea de constienta. In timpul interviului putem observa calitatile atentiei,
memoriei, gandirii, tulburari de perceptie sau ale starii de constienta.
Calitatile atentiei – stabilitate, volum, concentrare, distributie, mobilitate. Putem observa tulburari de atentie
cum ar fi atentia exagerata, scaderea sau lipsa atentiei, ele fiind legate frecvent de tulburari de gandire.
– inteligenta – comunicarea este influentata de gradul de inteligenta a individului, de puterea de intelegere a
stimulilor primiti, de gandire, imaginatie, memorie
– perceptia – reprezinta reflectarea personala a unui fenomen, obiect care se face cu ajutorul simturilor
– emotiile – sunt exprimate prin expresia fetei, prin debitul verbal (bucurie-tristete; ras-plans)
3) Factori sociologici:
- anturajul – este determinant, deoarece, climatul armonios in anturaj, in familie, permite individului sa
stabileasca legaturi afective
- cultura si statutul social – educatia, cultura joaca un rol important in comunicare
- personalitatea – determina individul sa fie increzator in capacitatile sale de a se exprima, a se afirma, sa
stabileasca legaturi semnificative cu cei din jur
4) Factori cultural-spirituali: fiecare avem un vocabular care este conditionat de gradul de cultura si de vointa
de a invata, deoarece sunt persoane foarte bine pregatite in domeniul lor profesional, care nu au cultura si nu
reusesc sa comunice cu altii. Credinta, spiritualitatea, influenteaza capacitatea de comunicare a unui individ. Un
individ cu educatie religioasa este mai tolerant, mai rabdator si reuseste sa stabileasca relatii interpersonale.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA
– functionarea adecvata a organelor de simt:
– acuitate vizuala
– acuitate auditiva
– finete gustativa si a mirosului
– sensibilitate tactila
– debit verbal usor cu ritm moderat, limbaj clar si precis
– expresie nonverbala – facies expresiv, privire semnificativa, posturi si gesturi ale mainii adecvate, mecanisme
senzoro – perceptuale adecvate
– exprimare usoara a nevoilor, dorintelor, ideilor, emotiilor, exprimare clara a gandurilor
– imagine pozitiva de sine
– exprimarea sentimentelor prin pipait
– utilizarea adecvata a mecanismelor de aparare
– atitudinea receptiva si de incredere in altii
– stabilirea de relatii armonioase in familie, la locul de munca, in grupuri de prieteni
INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI NEVOII
- Exploreaza impreuna cu pacientul, mijloacele sale de comunicare;
- Invata pacientul:
- sa mentina integritatea simturilor (vazului, auzului, gustului, mirosului)
- sa utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor, emotiilor
- sa aiba o atitudine de receptivitate si de incredere in alte persoane
- sa mentina legaturi cu persoanele apropiate
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
SURSE DE DIFICULTATE
SURSE DE ORDIN FIZIC
Tulburari circulatorii cerebrale;
Accident vascular cerebral
Degenerescenta;
Traumatisme; deficit senzorial: auditiv, vizual, olfactiv, tactil;
Surmenaj; oboseala;
Diminuarea sau pierderea unei functii
Durere;
Dezechilibrul hidroelectrolitic, endocrin, metabolic;
Droguri, medicamente, alcoolism
SURSE DE ORDIN PSIHIC
Tulburari de gandire
Pierdere, separare, stare de criza
Anxietate, stress
SURSE DE ORDIN SOCIAL
Poluare
Mediu inadecvat
Climat
Conflicte, esec, statut social si economic defavorabil
SURSE DE ORDIN CULTURAL
Lipsa de cultura, insuficienta cunoastere de sine, a altora si a mediului ambiant
PROBLEME DE DEPENDENTA
1. Comunicare nonverbala – expresia fetei poate furniza informatii despre boli.
2. Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor
3. Comunicare ineficienta la nivel intelectual
4. Comunicare ineficienta la nivel afectiv
5. Confuzie
6. Singuratate
7. Atingerea integritatii functiei si rolului sexual
8. Izolare sociala
9. Perturbarea comunicarii familiale
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. Comunicarea nonverbala – Expresia fetei poate sa furnizeze informatii despre boli.
- facies congestionat – rosu, ochii par mai sclipitori (febra)
- facies vultuos – caracteristic celor hipertensivi, consumatorilor de alcool
- facies exoftalmic – ochii par sa iasa din orbite, privirea este fixa, musculatura fetei este rigida (hipertiroidie)
- facies in ``luna plina``- rotunda, grasa, caracteristica sindromului Cushing (afectiune de glanda suprarenala,
in care grasimea se dispune intr-un mod caracteristic)
- fata rotunda – palida, uscata (hipotiroidie). Daca este afectiune congenitala, buzele sunt groase, privirea este
tampa.
- facies peritoneal – in peritonita, fata este neagra pamantie, ochii infundati in orbite, incercanati, nasul pare
mai ascutit.
- facies hemoragic – in anemia acuta, dupa hemoragii, pacientul este palid ca de ceara, privirea atintita in gol,
pe frunte prezinta o transpiratie rece si vascoasa. Se asociaza cu extremitati reci si unghii cianotice.
- facies ``ras sardonic`` (dracesc) – arata o expresie specifica tetanosului, este un semn patognomonic. In
tetanos se produce o hiperexcitabilitate a musculaturii, tradusa prin contractie patologica. Atingerea fetei
pacientului declanseaza o contractura si mai puternica, partea atinsa se strange, se crispeaza si apare un fel de
ranjet pe o fata intristata.
- facies cianotic – coloratie violacee, albastruie, cianoza poate fi localizata in jurul gurii, nasului sau poate fi
generalizata (intreaga fata este vanata), culoarea mai accentuata la buze si la lobii urechilor (insuficienta
cardiaca).
- facies icteric – fata este galbena (hepatita sau icter mecanic)
- facies bronzat – boala Addison
Privirea poate fi vie, inteligenta, absenta, atintita in gol.
Gesturile si atitudinile (pozitia) – anumite miscari, ticuri, arata fie o preocupare pt ceva, fie teama pt ceva.
2. Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor – Este dificultatea individului de a capta, prin
intermediul simturilor sale, mesaje care vin din anturaj, din mediul exterior sau din ambele.
a) Tulburari senzoriale
Tulburari de vedere:
- cecitate: pierderea vederii
- diplopie: vedere dubla;
- fosfene: puncte luminoase in campul vizual;
- fotofobie: intoleranta la lumina;
- scotoame: pete luminoase sau intunecate in campul vizual;
- amauroza: diminuarea vederii;
- strabism: devierea globilor oculari;
- nistagmus: miscari ritmice ale globilor oculari;
- mioza: micsorarea diametrului pupilar;
- midriaza: marirea diametrului pupilar;
- hemianopsie: pierderea vederii intr-o jumatate a campului vizual;
- acromatopsie: abolirea simtului cromatic;
- hemelaropie: scaderea acuitatii vizuale in conditii de luminozitate redusa;
- nictalopie: acuitate mai buna noaptea;
- deformarea obiectelor: limitele obiectelor apar deformate, modificate.
Tulburari auditive:
- surditate: pierderea auzului;
- hipoacuzie: diminuarea auzului.
Tulburari ale mirosului:
- hiposmie: diminuarea simtului olfactiv;
- anosmie: absenta simtului olfactiv;
- parosmie: confundarea mirosurilor.
Tulburari ale gustului :
- diminuarea/pierderea senzatiei gustative
- perturbarea: confuzii intre cele 4 senzatii gustative de baza;
- pierderea simtului de control al hranei.
Tulburari ale sensibilitatii cutanate:
- hipoestezie: scaderea sensibilitatii cutanate;
- hiperestezie: cresterea sensibilitatii cutanate;
- parestezie: senzatia de furnicaturi, amorteli;
- anestezie: pierderea sensibilitatii cutanate.
b) Tulburari motorii – care impiedica exprimarea prin gesturi si atitudini ale corpului.
- Pareza: diminuarea fortei musculare
- Paralizia: pierderea pasagera sau definitiva a functiei motrice a unui muschi/grup muscular
Poate fi cauzata de o leziune periferica sau centrala, si atunci vorbim de:
- Paralizii periferice: scade tonusul muscular, miscarile pasive se pot efectua cu amplitudine mai mare
- Paralizii centrale: tonusul muscular este pastrat sau chiar exagerat, miscarile pasive se pot executa cu
amplitudine redusa. Se disting:
- monoplegia = paralizia unui singur membru
- hemiplegia = paralizia ˝ corp lateral
- paraplegia = paralizia membrelor inferioare
- tetraplegia = parazilia celor patru membre
c) Tulburari de limbaj
- afazie – nu poate vorbi
- afazie motorie – intelege dar nu vorbeste
- afazie senzoriala – vorbeste dar nu intelege
- anartrie - incapacitatea de a articula cuvintele
- disartria: dificultatea de a articula cuvintele, pronuntie neinteligibila
- balbaiala (logonevroza) – repetarea unor silabe la inceputul, la mijlocul cuvintelor, cu pauze, cu spasme
(cauze ereditare, nevrotice, crize psihologice)
- alalia (mutismul) – poate fi mut pt ca nu aude sau datorita unui baraj psihologic de comunicare. Pt cei care nu
vorbesc si nu aud, specifica este lipsa expresivitatii (cauze prenatale: sifilis congenital, TBC, alcoolism, rubeola,
intranatale: traumatisme grave in timpul sarcinii, lipsa respiratiei fetale mai mult de 5-7 minute la nastere,
postnatale: encefalite, meningite, varicela).
- mutism psihogen sau voluntar – individul refuza sa vorbeasca cu anumite persoane in anumite momente.
Daca nu comunica cu nici un fel de persoana este semn de gravitate
- dislalia – omiteri, deformari, inlocuiri, inversari de sunete si silabe (normala sub varsta de 3 ani) – dupa varsta
de 3 ani favorizata de implantarea defectuoasa a dintilor, anomalii ale buzelor, deficiente de auz, tumori
cerebrale, AVC.
- bradilalie – raspunde greu si monosilabic la intrebari
- logoree – pacientul vorbeste mult, este foarte greu de urmarit sau dimpotriva, apare incoerenta in gandire,
trece rapid de la o idee la alta (``fuga de idei``)
- palilalia: repetarea involuntara a ultimei silabe sau a ultimului cuvant din fraza;
- verbigeratie: flux de cuvinte rapid, incoercibil;
- rinolalia – voce nazonata, vorbire nazala (inflamatia amigdalelor, polipi)
- alexie – nu mai intelege cuvintele scrise
- agrafie – nu mai stie sa scrie
- disgrafie – tulburari de scris
- dislexie – tulburari de limbaj verbal
- parafrazie – schimba ordinea silabelor in cuvant sau le inlocuieste ( si in boli psihice)
- jargonofrazie – inventeaza unele cuvinte (si in boli psihice)
- afonie – vocea nu se aude (laringita sau laringectomie), poate fi temporara sau definitiva, trebuie stabilit un
cod de comunicare, privit in fata sau prin semne sa comunice.
- disfonie – vocea ragusita (laringita, pubertatea la baieti mai ales, menstruatia la fete, tulburari ale glandelor
endocrine – discrinii, la alcoolici si fumatori).
- voce infantila – cand laringele nu este suficient dezvoltat, se produc involutii in dezvoltarea persoanei ca
urmare a tulburarilor functiilor sexuale.
- fonoastenia – voce obosita, individul incepe sa vorbeasca si pe masura ce vorbeste, vocea dispare (efort de
vorbire foarte mare, afectiune nervoasa si musculara – miastenia).
- fading mental = barajul in vorbire: repetarea obsedanta a unui cuvant sau a mai multor cuvinte;
- stereotipia verbala – fixarea in forma incoercibila a unor expresii verbale, repetate fara incetare si fara scop.
d)Tulburari de gandire
- obsesie – idee care revine in mod repetat si pe care pacientul o exprima, de care nu poate sa scape.
- acalculie - incapacitatea de a efectua calcule
- bradipsihie – individul prezinta o gandire lenta
- tahipsihie – individul prezinta o gandire tumultoasa, rapida care se poate asocia cu idei coerente
- retardul mintal – vorbirea corecta presupune gandire logica, legaturi nervoase, pe care copilul cu oligofrenie
nu e capabil sa le faca. Ramane la un grad de dezvoltare redus, corespunzator unei anumite varste: 1-3 ani –
oligofren de gradul III (idiot), 3-7 ani – gradul II, 7-12 ani – gradul I.
e) Reactii afective in insuficiente sau exces senzorial
Neliniste: lipsa de liniste sufleteasca, framantari
Inactivitate: lipsa activitatii fizice sau intelectuale, ori ambele
Anxietate: sentiment profund de disconfort sau de tensiune, pe care individul il resimte in fata vietii, in relatiile
sociale;
Incetinirea dezvoltarii gandirii: ritmul asociatiilor de idei este mai lent.
Halucinatii: perceptii fara obiect; in functie de analizatori (halucinatii auditive, vizuale, gustative, olfactive,
cutanate)
Izolare – singuratate: starea individului de a fi singur, retras
INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL
Obiective – Interventii autonome si delegate
Pac. sa fie echilibrat psihic permanent
– asistenta linisteste bolnavul cu privire la starea sa explicandu-i scopul si natura interventiilor
– familiarizeaza pacientul cu mediul sau ambiant
– asigura un mediu de securitate, linistit
– administreaza medicatia prescrisa de medic
Pac. sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale
– asistenta cerceteaza posibilitatile de comunicare ale bolnavului
– furnizeaza mijloacele de comunicare
– invata pacientul sa foloseasca mijloace de comunicare conform posibilitatilor sale
Pac. sa fie compensat senzorial si motor prin propriile forte
– asistenta asigura ingrijiri de suplinire la perturbarile senzoriale si motorii ale pacientului (cecitate, surditate,
paralizie)
– pregateste pacientul pentru diverse examinari ale simturilor si il ingrijeste dupa examinare
– administreaza medicatia prescrisa de medic
– efectueaza exercitii pasive si active pentru prevenirea complicatiilor musculare, articulare
3. Comunicare ineficienta la nivel intelectual – reprezinta dificultatea individului de a intelege stimulii primiti
si de a-si utiliza judecata, memoria pentru a putea comunica cu semenii.
- hipermnezie – pacientul reproduce cu lux de amanunte unele aspecte si uneori revine asupra lor.
- hipomnezie – relateaza amintiri cu continut mai sarac, memorie scazuta
- paramnezie – individul falsifica niste amintiri, se considera o personalitate sau confabuleaza, inventeaza
(verificam informatiile obtinute cu cele de la apartinatori)
- amnezie – pierderea memoriei, care poate fi inainte de episodul de boala, lacunara sau totala.
- amnezie retrograda – afectate fiind evenimentele ce au avut loc inaintea cauzei
- amnezia anteretrograda – caracterizata prin incapacitatea de inmagazinare a informatiilor noi petrecute
dupa cauza reprectiva
- amnezia specifica unui anumit simt – caracterizata prin incapacitatea de a pastra amintirile produse de
stimularea unui anumit stimul.
- amnezie tranzitorie – aparuta spre exemplu dupa un traumatism caranio-cerebral si care dispare dupa
tratarea cauzei
- amnezie fixa – aparuta dupa un eveniment major precum encefalita, inschemia globala sau stopul cardiac si
este ireversibila
- amnezia progresiva – cauzata de o afectiune degenerativa precum afectiunea Alzheimer
- criptomania – isi atribuie evenimentele citite
- confabulatie – umple golurile din memorie cu evenimente verosimile dar netraite in realitate
- pseudoreminiscente – amesteca trecutul cu prezentul
- confuzie – stare patologica caracterizata prin tulburari de orientare temporala, spatiala, de perceptie etc.;
- obnubilare – tulburare a starii de constienta in care functiile psihice sunt incetinite, pragul perceptiei este
scazut, ducand la ingreunarea perceptiilor si in general a contactului si posibilitatilor de orientare in mediul
ambiant, neurmata de amnezie
- dezorientare – pierdere a simtului de orientare in timp si/sau in spatiu
- suprasimulatia – exagerarea sau actualizarea unor manifestari deja remise
- mitomanie – tendinta sistematica mai mult sau mai putin voluntar de a minti
- cleptomanie – nevoia irezistibila patologica, de a fura obiecte de care nu are nevoie deosebita
INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL
Pacientul sa fie orientat in timp, spatiu si la propria persoana
- ajuta bolnavul sa se orienteze in timp, spatiu si referitor la propria persoana
- sugereaza pacientului sa tina un jurnal
- ajuta pacientul sa completeze jurnalul
- il ajuta sa-si recunoasca capacitatile si preferintele
- lasa bolnavul sa faca tot ceea ce poate cu propriile sale mijloace
4. Comunicare ineficienta la nivel afectiv
Reprezinta dificultatea individului de a se afirma, a fi deschis catre altii si catre nevoile lor, de a stabili legaturi
semnificative cu anturajul.
Fiinta umana care nu poate comunica adecvat sufera interior si isi diminueaza stima de sine. In consecinta,
capacitatea de afirmare este, de asemenea, redusa si situatia sa se schimba, devine insecurizata.
Individul nu mai poate stabili legaturi cu anturajul.
Tulburari de afectivitate:
- agresivitate: manifestare impulsiva de a ataca verbal sau fizic pe cei din jur
- alienare mentala: incapacitatea individului de a detine controlul asupra propriilor acte; nu poate sa-si
aprecieze nici suferinta si nici nu raspunde de actele sale
- devalorizare: perceptie negativa pe care individul o are fata de valoarea personala si competenta sa
- apatie: indiferenta fata de sine si ceea ce se petrece in mediul sau
- egocentrism: preocuparea exagerata a individului fata de propria persoana, propriile necesitati, motiv pentru
care se crede persecutat.
- fobie – teama, o traire neplacuta pe care pacientul fie o exprima, fie o resimte
- agorafobie - teama de spaţiu deschis;
- claustrofobie - teama de a sta închis în cameră;
- nozofobie - teama de boală.
- euforie: stare de foarte buna dispozitie, dar fara obiect
- delir: tulburare de gandire prin prezenta nemotivata, neconforma cu realitatea
- delir mistic - tulburare psihica in care pacientul pretinde ca i se ordona ce trebuie sa faca, ca este persoana
aleasa de divinitate pt a indeplini o misiune.
- halucinatii : perceptii false fara obiect (auditive, vizuale)
- iluzii: perceptii false cu obiect
- hipotimie: scaderea afectivitatii
- versatilitate timica: pendulare intre euforie si tristete
- percepere inadecvata de sine: perceptia negativa a individului fata de aparenta sa fizica
- anxietate: de relatie; de anticipatie; vitala; existentiala
Dificultatea de a se afirma, de a-si exprima sentimentele, ideile, opiniile dificultatea de a stabili legaturi
semnificative cu semenii
Atingerea integritatii functiei si rolului sexual
INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL
Pacientul sa se poata afirma, sa aiba perceptie pozitiva de sine
- pune in valoare capacitatile, talentele si realizarile anterioare ale bolnavului
- da posibilitate pacientului sa-si exprime nevoile, sentimentele, ideile si dorintele sale
- da posibilitate pacientului sa ia singur decizii
- invata bolnavul: tehnici de afirmare de sine, tehnici de comunicare, tehnici de relaxare
- ajuta bolnavul sa identifice posibilitatile sale de a asculta, de a schimba idei cu altii, de a crea legaturi
semnificative
- antreneaza bolnavul in diferite activitati, care sa-i dea sentimentul de utilitate
Pacientul sa fie ferit de pericole interne sau externe
- supravegheaza in permanenta bolnavul
- administreaza medicatia prescrisa: antidepresive, anxiolitice, tranchilizante
- utilizeaza unele mijloace fizice de imobilizare: chingi, camasa de protectie
5. Confuzia
Absenta sau diminuarea interactiunii cu altii
Dificultate in a recunoaste persoane, a percepe spatiul, timpul
Pierderea controlului asupra mediului fizic si uman
6. Singuratatea
Absenta scopului in viata
Expresia sentimentelor de singuratate si respingere
Izolarea de anturaj si de mediu
Izolarea de persoanele semnificative
Lipsa de interes

INTERDEPENDENTA CU CELELALTE NEVOI

Nesatisfacerea nevoii de a comunica afectează buna relaţie cu celelalte nevoi.

• A se misca, a-si păstra o bună postură:

- disconfort şi degradarea mobilizării prin comunicare deficitară.
•A-şi menţine temperatura corpului în limite normale
- lipsa culegerii de date şi a implementării intervenţiilor datorită comunicării deficitare.
•A respira
- diminuarea/incapacitatea de a relata despre respiraţia ineficace.
•A mânca şi a bea
- deficit de alimentaţie prin diminuarea/incapacitatea de a comunica că îi este foame/sete.
•A elimina
- deficit de eliminare prin diminuarea/incapacitatea de a-şi exprima nevoia.
• A fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumentele
- tulburări trofice şi cutanate prin diminuarea/incapacitatea de a relata că este ud-murdar.
• A dormi, a se odihni
- Imposibilitatea exprimării lipsei de odihnă, somn, etc.
• A se îmbrăca şi dezbrăca
- imposibilitatea exprimării obiceiurilor şi preferinţelor vestimentare.
• A evita pericolele
- imposibilitatea exprimării nevoilor, fricii, opiniilor, etc.
• A actiona conform propriilor convingeri si valori
- alterarea funcţiilor de comunicare face imposibilă participarea la serviciul religios.
• A se ocupa de propria realizare
- izolare prin dificultatea de a comunica.
• A se recreea
- diminuarea/incapacitatea de a participa la activităţi recreative.
• A învăţa
- ignorarea reeducării tulburărilor de vorbire şi comunicare.

FISA DE INTERVIU
STAGIU PRACTIC..........................................
SPECIALITATEA.............................................

ELEV...........................................................................
SCOALA.....................................................................
ANUL......................DATA.........................................
DATE GENERALE DESPRE PACIENT
INITIALELE PACIENTULUI: ........................................................varsta ..................sex ............ starea
civila ........................ nr.copii .......... religie ...................... profesia ................................ statutul
social ......................... ocupatia .................................................................loc de
munca...............................................................................
DOMICILIUL: Localitatea..........................................casa...................................camere........................................
Locuieste: singur / cu soti(e) / cu copii / cu parinti / institutionalizat.

OBISNUINTE DE VIATA:
Alcool: da / nu / ocazional. Tutun: da / nu / ocazional.
Drog: da / nu / denumirea...........................................mod de administrare..............................................................
Cafea: da / nu / ocazional.
Dieta..............................greutate......................./kg;inaltime.................TA.........................puls......................../min
Semne particulare.......................................Alergii cunoscute:.........................................reactia..............................

STAREA DE DEPENDENŢA:
Autonom..................................semidependent........................................dependent..................................................
proteze: dentară / oculară / auditivă / de membru / valvulară, stimulator cardiac / din anul ..................................
lentile de contact; / ochelari - dioptrii ; ..............................................................afecţiuni care limitează activitatea:
cardiace / respiratorii / locomotorii / senzoriale / altele.............................................................................................

ALTE PROBLEME DE SANATATE:

Spitalizări / anterioare pentru.....................................................................................la data.....................................
operaţii / intervenţii ................................................................................................la data.....................................
Tratamente prescrise ........................................................................................................................urmate: da/nu.
Impresii din spitalizarea anterioară ........................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
PREZENTARE DE CAZ (CULEGEREA DE DATE):
Data apariţiei..............................................................................................................................................................
Motivele internării.....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
Probleme de sănătate (dependenţa - P -)....................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
Surse de dificultate (etiologia - E - ) ........................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome - S )................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
Alte date: (investigaţii paraclinice, etc.)
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei comunicari corespunzatoare

CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz)

INTERVIUL:
Pregatirea interviului - se anunta pacientul
Inceperea interviului
- asistenta se prezinta: nume, functia
- se explica scopul interviului
- se cere acordul pacientului
- pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului
Desfasurarea propriu-zisa a interviului:
Informatii( date) generale:
• nume, prenume
• sex
• stare civila
• ocupatie
• religie
• surse de sustinere
Antecedente medicale personale
• bolile copilariei, vaccinari
• traumatisme
• interventii chirurgicale
• alergii medicamentoase
• utilizarea tratamentelor empirice
• factori de risc: - fumat: - de cand?
- cat ?
- alti membrii ai familiei fumeaza ?
• sedentarism: - efectuati o munca sedentara?
- mergeti pe jos la serviciu?
- practicati vreun sport?
- stati timp indelungat in picioare
- conditii de mediu: - lucrati sau locuiti in mediu poluant?
- stress, anxietate
- alimentatia: - obiceiuri alimentare
Antecedente familiale:
• boli cronice
• afectiuni psihice ale membrilor familiei
Probleme de sanatate actuala (motivul internarii: aparitia simptomelor, istoricul bolii):
• Capacitatea senzoriala : - integritatea/diminuarea/absenta reactiilor senzoriale(vaz, auz, gust, miros, tactil)
- utilizarea de proteze ; permanent / intermitent
- corectarea defectelor : ochelari
• Comunicarea verbala
• Comunicarea nonverbala
• Dorinta de a comunica
• Perceptia mesajului
• Starea mentala
• Cunostinte despre sanatate
Pregatirea incheierii interviului
• “Am sa va mai pun doua intrebari”
• “Vom termina in doua minute”
Concluzia interviului: asistenta va trage concluziile asupra interviului
• “va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari”
• “am inteles care va sunt problemele dvs.”
• “raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile”
STABILIREA PROBLEMELOR DE SANATATE ( DEPENDENTA - P - )
Comunicarea ineficienta la nivel senzo-motor
Comunicarea ineficienta la nivel intelectual
Comunicare ineficienta la nivel afectiv
Confuzie
Singuratate
SURSELE DE DIFICULTATE (ETIOLOGIE - E - )
Vezi surse de dificultate
MANIFESTARILE DE DEPENDENTA (SEMNE SI SIMPTOME - S - )
Vezi manifestari de dependenta
EVALUAREA UNEI COMUNICARI OPTIME
ENUNTAREA DIAGNOSTICULUI DE INGRIJIRE
Enuntul problemei + legat de ... / cauzat de... + cauza / etiologia / sursa de dificultate ± semne
- Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor cauzata de / legata de... (+ sursa de dificultate)
- lipsa de cunoastere a mijloacelor de a se adapta la limitele sale
- Comunicare ineficienta la nivel intelectual cauzata de / legata de...
- confuzie
- tulburari de gandire
- supraincarcare de stimuli
- tulburari de perceptie senzoriala
- Comunicare ineficienta la nivel afectiv cauzata de / legata de...
- anxietate
- lipsa eficace a mijloacelor de a comunica
- neadaptarea la o situatie
- Confuzie cauzata de / legata de...
- deshidratare
- lipsa stimularii senzoriale
- Atingerea integritatii functiei si rolului sexual cauzata de / legata de...
- conflict de valori
- insuficienta/neadaptarea la un model de rol
- perturbarea imaginii de sine
Izolare sociala cauzata de / legata de...
- pierdere - separare
- dificultatea de a se adapta la o criza existentiala sau situationala
Perturbarea comunicarii familiale cauzata de / legata de...
- dificultatea de adaptare la o problema de situatie
SATISFACEREA UNEI COMUNICARI OPTIME
OBIECTIVE - trebuie sa aiba urmatoarele componente / caracteristice

Specificitate ( S ) = cine face actiunea? = sa apartina unui singur subiect ( ex.: d-na / d-l X...)
Performanta ( P ) = ce ? (actiuni, comportamente asteptate de la pers.)
- activ: ce face pacientul?
- pasiv: ce se poate face pentru pacient?
- ex.: - d-na / d-l X …
- d-na / d-l X va fi supravegheata la fiecare ora privind... (atunci cand pac. nu se poate implica
in efectuarea obiectivului).
Implicare ( I ) = verb activ
- cum se face actiunea? - nivelul de angajare al persoanei, actioneaza singur sau cu ajutor
Realism ( R ) = cum?
- in ce masura se poate face actiunea?
 - dpdv al capacitatii persoanei,
- dpdv al disponibilitatii si abilitatii asistentului medical
Observabil ( O ) = cand?
- in ce moment se face actiunea?
- actiunile, atitudinile trebuie sa fie observabile, masurabile, evaluate
Formula mnemotehnica: S.P.I.R.O.
INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL AUTONOME SI INDEPENDENTE:
Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor
o sa-si exprime prin gesturi nevoile in termen de ....zile
o sa utilizeze mijloace de comunicare eficiente in termen de .....zile
o sa raspunda corect la intrebari in termen de ....zile
Comunicare ineficienta la nivel intelectual
o sa pronunte anumite cuvinte clar in temen de .....zile
o sa exprime mesaje verbale clar in termen de ....zile
o sa formuleze clar fraze complete in termen de .....zile
Comunicare ineficienta la nivel afectiv
o sa comunice in mod eficace cu alte persoane in termen de ....zile
o sa-si exprime emotiile si nevoile in termen de ....zile
o sa-si exprime increderea fata de alte persoane in termen de ....zile
Confuzie
o sa recunoasca membrii personalului sanitar si membrii familiei in termen de ...zile
o sa raspunda corect la intrbari simple in termen de ....zile
Atingerea integritatii functiei si rolului sexual
o sa-si exprime diminuarea - absenta nelinistii fata de sexualitate in termen de ....zile
Izolare sociala
o sa initieze o conversatie cu o persoana din anturaj in termen de ....zile
o sa stabileasca comunicari cu alte persoane in termen de ....zile
o sa-si exprime diminuarea - absenta sentimentului de singurate in termen de ....zile
Perturbarea comunicarii familiale
o sa-si exprime ameliorarea