Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
•Vârsta şi dezvoltarea:
– copilul mic are mişcările mai puţin coordonate, dobândindu-şi controlul pe
măsură ce înaintează în vârstă; copilul este foarte activ, se mobilizează şi
adopta tot felul de poziţii;
– adultul este activ, în deplinătatea puterii, dă supleţe mişcărilor, le
coordonează;
– vârstnicul are forţa fizică redusă, la fel agilitatea, rămâne totuşi activ în
exerciţii moderate;
– constituţia şi capacităţile fizice: influenţează intensitatea efortului fizic pe
care îl depune individual.
•Exercitii fizice – au rol menţinerea unei cât mai bune stări de sănătate.
Factori psihologici
– emoţiile: pot fi exprimate prin mişcări ale corpului; pulsul şi tensiunea
arterială se modifică în raport cu emoţiile, stresul, teama;
– personalitatea: temperamentul determină ca individul să fie mai activ,
înflăcărat, sau calm, grav.
Factori sociologici
– cultura:
– individul practică activităţi fizice, adoptă diferite posturi în viaţa cotidiană, în
funcţie de societatea în care trăieşte;
– rolurile sociale: în societate, individul poate îndeplini activităţi ce impun un
efort fizic mai mare sau mai mic, pe care să-l compenseze prin rezistenţă
fizică şi ore suficiente de repaus;
– organizarea socială: fiecare societate are legi şi regulamente pentru ca
individul să-şi menţină sănătatea, chiar dacă depune un efort deosebit;
– temperatura mediului ambiant;
– ritmul circadian: activitatea fizica este mai redusa dimineata;
– tradiţiile, religia: individul poate lua posturi acceptate, legate de
obiceiuri,tradiţii sau obiceiuri religioase.
Manifestări de independenţă
Postura adecvată
în picioare (ortostatism):
– capul drept înainte;
– spatele drept;
– braţele, pe lângă corp;
– şoldurile, gambele drepte;
– piciorul în unghi de 90 de grade cu gamba;
şezând:
– capul drept;
– spatele drept, rezemat;
– braţele sprijinite;
– coapsele orizontale;
– gambele verticale;
– piciorul în unghi de 90 de grade cu gamba, sprijinit pe podea;
culcat (clinostatism):
– decubit dorsal (pe spate);
– decubit lateral, stâng sau drept (într-o parte);
– decubit ventral (pe abdomen).
Tipuri de mişcări:
– abducţie – mişcări de îndepărtare faţă de axul median al corpului;
– adducţie– mişcări de apropiere faţă de axul median al corpului;
– flexie/extensie – mişcări de apropiere sau îndepărtare a două segmente
apropiate (braţ, antebraţ, gambă-coapsă);
– rotaţie – mişcare realizată în jurul axului care trece prin lungul segmentului
care se deplasează;
– pronaţie/supinaţie – pronaţia este mişcarea de rotaţie a mâinii, prin care
palma priveşte în jos, iar supinaţia este mişcarea inversă; la picior, palma
priveşte lateral, cu marginea externă ridicată – pronaţie, invers fiind
supinaţia;
– circumducţie – mişcare complexă, care totalizează flexia, extensia,
abducţia şi le asociază cu rotaţia.Exerciţii fizice
– eşecul;
– izolarea, agresivitatea, comunicare ineficienta.
Manifestări de dependenţă
Dificultate de deplasare
– a se ridica;
– a se aşeza;
– a merge;
Impotenta functionala
Poate fi:
– partiala sau totala interesand un segment de membru, in totalitate sau mai
multe membre – trecatoare sau definitive, regresiva, stationara sau
progresiva.
– învaţă pacientul:
– să facă exerciţii de respiraţie profunde;
– să tuşească şi să îndepărteze secreţiile;
– administrează medicaţia prescrisă de medic.
2. Hiperactivitatea
Această problemă de dependenţă constă în creşterea ritmului mişcărilor şi a
activităţilor individului, determinată de instabilitatea emoţională şi de pierderea
ideilor.
Sursele de dificultate
– senilitate;
– tulburări de gândire;
– separaţie, criză, pierdere.
Manifestări de dependenţă
3. Necoordonarea mişcărilor
Această problemă de dependenţă reprezintă dificultatea sau incapacitatea
individului de a-şi coordona mişcările diferitelor grupe musculare.
Sursele de dificultate
– tulburările de gândire ;
– anxietate, stres.
– mediu necunoscut.
Manifestări de dependenţă
4. Postura inadecvată
Este o problemă de dependenţă, reprezentată de orice poziţie care nu
respectă principiile poziţiei anatomice a corpului şi care predispune individul
la diferite deformări.
Surse de dificultate
– anxietate, stres ;
– situaţie de criză, tulburări de gândire.
Manifestări de dependenţă
– picior strâmb
– sprijinit pe antepicior (equin) ;
– sprijinit pe călcâi (talus);
– sprijinit pe partea externă (varus);
– sprijinit pe partea internă (valgus);
– picior plat – bolta plantară prăbuşită;
Poziții de examinare
Poziţii inadecvate impuse (fortate) – pentru examinare:
Poziţii patognomonice
Sunt specifice unei boli; de exemplu, în tetanos
– opistotonus– poziția de arc de cerc a pacientului sprijinit in occiput si
calcaie datorata spasmului prelungit al mușchilor spatelui;
– pleurostotonus: atitudine de incovoiere a corpului lateral, in arc de cerc,
determinata de contractura muschilor unei jumatati a corpului.
– poziţia „cocoş de puşcă”, în meningită (capul în hiperextensie iar
membrele inferioare flectate atât din articulaţia coxofemurală cât şi din aceea
a genunchiului).
5. Circulaţia inadecvată
Circulaţia inadecvată a fost tratată în cadrul problemelor de dependenţă
ale nevoii de a respira și nevoii de a avea o bună circulație.
A comunica
• comunicare ineficientă şi izolare prin limitarea posibilităţilor de mişcare sau
invaliditate.
A respira
• restrângerea activităţilor fizice recreative, deficitul motor, postura inadecvată,
determină, apariţia tulburărilor funcţionale şi a afecţiunilor respiratorii.
A mânca şi a bea
• lezarea integrităţii sistemului locomotor (fractură, amputaţie), sau afecţiunea
neurologică cu deficit motor (durere exacerbată la mobilizare) determină
dezechilibrul alimentar şi hidroelectrolitic.
A elimina
• mobilizarea deficitară determină deplasare dificilă la toaletă, iar imobilizarea
prelungită la pat este cauza apariţiei tulburărilor reno-vezicale (incontinenţa
de urină – materii fecale, litiază urinară, infecţie urinară cronică).
A dormi şi a se odihni
• diminuarea/incapacitatea de mobilizare afectează odihna şi somnul prin
lipsa de activi¬tate, efort fizic.
A se îmbrăca şi dezbrăca
• disconfortul cauzat de durere la mobilizare, precum şi afecţiunile articulare,
limitează capacitatea de autoservire, pentru îmbrăcat şi dezbrăcat, iar
imobilitatea determină imposibilitatea de a se imbrâca şi dezbrăca.
A evita pericolele
•risc potenţial major de rănire prin cădere, cauzat de imposibilitatea menţinerii
echili¬brului, ortostatismului şi a tulburărilor de mers.
A se realiza
• restrângerea preocupărilor sociale şi imposibilitatea participării active pe
plan profe-sional datorită afecţiunilor locomotorii şi invalidităţii.
A se recrea
• afectarea mobilităţii diminuează capacitatea de participare la activităţi
recreative.
A învăţa
• diminuarea/ incapacitatea de mobilizare determină restrângerea sau
renunţarea la activităţi şcolare şi a preocupărilor intelectuale, precum şi
neacceptarea handicapului.
Identificarea problemelor
Planificarea îngrijirilor
Aplicarea îngrijirilor
Intervenţii generale:
• îngrijirea pacientului imobilizat parţial sau total la pat;
• schimbarea lenjeriei de pat cu pacient imobilizat;
• schimbarea poziţiilor în pat, mobilizarea pacientului, metode;
• prevenirea escarelor de decubit, a tulburărilor circulatorii periferice, a
anchilozelor, contracturilor, metode de recuperare a mobilităţii;
• efectuarea de mişcări active, pasive, efectuarea de exerciţii fizice permise;
• ingrijirea pacientului cu atele, aparat gipsat, aparate ortopedice;
• utilizarea metodelor de recuperare = utilizarea de cârje, cadru sau baston;
• asigurarea transportului pacientului,
• depistarea tulburărilor de statică;
• efectuarea exerciţiilor de corectare poziţiilor vicioase;
• determinarea şi înregistrarea valorilor de pulsului , respiratiei, tensiunii
arteriale în repaus şi efort.
Evaluarea îngrijirilor
Se va referi la:
• postură corectă, reluarea activităţii fizice, menţinerea activităţii fizice;
• postură corectă, reluarea activităţii fizice, menţinerea activităţii fizice limitele
mişcării, mobilităţii, valorile funcţiilor vitale, înregistrarea lor;
• durere, prezenţa tulburărilor circulatorii periferice, prevenirea tulburărilor de
decubit;
• gradul de mobilizare, toleranţa la efort, starea psihică, nivelul de cunoştinţe,
alte semne asociate.
窗体顶端