ETICA IN SANATATE

Viata poate fi cand frumoasa, cand interesanta. Frumusetea ei se datoreste in general marilor
evenimente fericite (nasterea unui copil, o reusita profesionala deosebita, aparitia unei carti), dar mai ales
micilor satisfactii si placeri cotidiene...Prima lege a eticii trebuie sa inceapa cu noi. Pentru un observator in
viata poate fi interesant daca sunt sesizate, urmarite, faptele si comportamentul oamenilor, manifestandu-
se in situatiile cele mai diferite, modul in care sunt rezolvate dupa inteligenta si tactul fiecaruia. Profesia de
asistent medical are o istorie mai veche de cel putin câteva mii de ani si care a imbracat diferite forme. Referindu-ne
la medicina greaca, amintim colectia hipocratica capitolele care trateaza despre legi si care precizeaza "pentru a-ti
insusi mestesugul medicinii este necesar inainte de toate o predispozitie naturala: daca aceasta lucreaza impotriva
1
toate sunt zadarnice" . Este uimitor cum mai bine de 2000 de ani, medicina din scoala hipocratica a facut aceasta
remarca de inalta tinuta etica. In medicina, etica inseamna comportarea morala a personalului medical fata de
bolnav, colegi, familie, societate si fata de sine. Privita astfel etica ofera o imagine asupra vietii acestui personal.
Pornind de la realitatea ca pacientul pe care il ingrijeste indiferent de vârsta (copil, tânar sau batrân), când ajunge in
mâinile tale este o fiinta fara aparare care apeleaza la stiinta si calitatea ta, trebuie sa ai in vedere ca esti obligat sa
2
dai dovada de mult profesionalism, confidentialitate, constiinta, daruire, modestie si responsabilitate profesionala.

Tot comportament etic este si secretul profesional si relatia cu ceilalti membri ai echipei, deoarece problemele de
sanatate a oricarui individ sau grupe de indivizi sunt foarte complexe si asistenta este obligata sa-si cunoasca
atributiile pe care trebuie sa le indeplineasca participând prin cunostintele sale la rezolvarea problemelor comune.

Calitatile native sunt indispensabile profesiei noastre. Asistenta medicala trebuie sa aiba puterea de a iubi oamenii,
si sa-si practice meseria cu pasiune si devotament, sa vada in fiecare pacient un parinte, un copil, un sot, un frate si
sa-i ingrijeasca cu daruire si devotament, sa-i acorde fiecaruia un zâmbet, o vorba buna, sa semene speranta, sa
poata face ca fiecare pacient sa creada in el si sa-i redea demnitatea pierduta temporar.

De asemenea sa fie inzestrata cu spirit critic si de observatie pentru a-si aprecia activitatea la justa valoare si a sesiza
rapid tot ce nu este bine in echipa medicala. Ca urmare: fiecare dintre noi poate deveni un ghid, o voce, un sfatuitor
precum si o persoana cu o putere considerabila in a-i ajuta pe cei suferinzi. Pentru ca viata noastra sa fie placuta
trebuie sa fii intelept si prima si cea mai de seama intelepciune este viata morala cladita din dragoste fata de lumea
suferinda " Doar o viata traita pentru altii merita sa fie traita" – spunea Einstein. Trebuie de asemenea sa ne amintim
ca munca noastra ca profesionisti ne defineste ca fiinte umane si mai ales sa nu ne pierdem dorinta de a veni in
ajutorul celor ce au nevoie de servicii de calitate care sa le confere respect si demnitate. Profesia de asistent medical
nu este doar o tehnica, ci un proces care incorporeaza elementele sufletului, mintii si imaginatiei. Esenta acestuia se

1
http://camr-bv.20m.com/lucr/38.htm
2
http://www.vmr.ro/pg12-2706.htm
afla in imaginatia creatoare, spiritul sensibil si intelegerea inteligenta – care reprezinta temelia asistentei eficiente.
Sa ne amintim ca drumul spre succes nu are scurtaturi sau benzi rapide si sa nu consideram nici un moment ca viata
plina de succes si putine recompense nu merita a fi traita. Mintea si actiunea noastra trebuie indreptate catre fapte
bune "Omul traieste vesnic fericit prin faptele lui morale care sunt asa cum si le-a facut el si asa vor ramâne in
eternitate ; viata morala viitoare si-o creeaza omul insusi; prin felul cum traieste viata trecatoare de aici in bine si
3
frumosul moral sau in aprobiu" (Dobrogeanu Gherea) .
Colectivul in care lucram trebuie sa alcatuiasca familia, un for inalt al respectului, al demnitatii, al libertatii
interioare si seninatatii constructive. Sa poti lasa problemele de familie la usa institutiei si sa-ti iei pe umeri
problemele uriase ale celeilalte familii este o dovada de mare echilibru sufletesc. Asistentul medical la rândul lui,
om cu trairi si sentimente, mai mult sau mai putin evidente nu poate ramâne indiferent la suferintele pacientilor, nu
poate sta lânga un bolnav de cancer fara sa-l consoleze, nu poate trece pe lânga un comatos fara sa se intrebe de ce
are nevoie, nu poate privi un pacient muribund fara sa simta ca odata cu el dispare o speranta. In timp ce lucram
impreuna pentru atingerea telurilor comune sa nu uitam ca serviciile sunt chiria pe care o platim pentru a trai si ca
serviciile sunt cele ce ne vor departaja, servicii aduse noua insine, pacientilor, familiilor noastre si comunitatii.
Echipa medicala are datoria morala si responsabilitatea sa actioneze in toate imprejurarile in interesul pacientului.
Pacientii sunt unici cu propriile lor nevoi, puteri, valori si credinte. Cei ce acorda ingrijiri de sanatate trebuie sa
lupte pentru a câstiga increderea si comunicarea libera cu pacientii si pentru a intelege si a apara valorile culturale
psiho-sociale si spirituale ale fiecarui pacient. Pentru promovarea drepturilor pacientului intr-o organizatie de
sanatate ar trebui sa se inceapa prin definirea acestor drepturi si a personalului in spiritul acestor drepturi. Evolutia
tehnologica a medicinii cere deci competenta si constiinciozitate in cel mai inalt grad, mai ales in sectoarele practicii
medicale de inalt risc, in scopul evaluarii stiintifice a riscurilor si pentru a stavili astfel riscul unei practici medicale
defensive la care evolutia actuala a medicinii poate duce. Cuplul competenta constiinta este deci calea cea mai
eficienta de lupta cu riscurile practicii medicale aduse de noile tehnologii medicale. Pentru imbunatatirea calitatii
ingrijirilor, cât si imaginii asistentei medicale in societate alaturi de ceilalti profesionisti ai echipei de ingrijire
necesitatea perfectionarii continue si tinerea pasului cu noile tehnici este mandatorie. Indiferent de locul de munca
pe lânga celelalte atributii, asistentei medicale ii revine si rolul de a educa populatia. Educatia pentru sanatate face
4
parte din viata culturala, a fiecarei tari. Ea trebuie facuta nu numai de catre cadrele medicale, ci si de cei care
apartin altor sectoare indiferent de profesia lor: invatamântul, organizatiile civice, mass media. Pentru ca noi ne
implicam direct in deciziile ce privesc sanatatea natiunii noastre impreuna construim o forta ce trebuie recunoscuta
ca profesie. Nu este o noutate pentru nimeni individualizarea in ultimii ani a unor boli noi, aparitia unor
mijloace moderne de investigatie clinica si tratament, care vor trebui cunoscute si aplicate in practica
curenta. La toate aceste aspecte va fi adaugat si caracterul moral etic al profesiunii medicale, pentru ca a
ingriji si a supraveghea sanatatea oamenilor este o munca de mare responsabilitate, avand si o

3
http://www.medical.portal-romania.ro/emedical.htm
4
http://www.oamr.ro/manifestari.php
incarcatura emotionala. In acest sens, dragostea de oameni si intelegerea deosebita a omului bolnav
completeaza obligatoriu comportamentul medical. Suferinta modifica total omul, care pe langa asistenta
medicala de specialitate, are nevoie si de caldura umana, atat in familie cat si in spital.

Fara calitati morale remarcabile, activitatea asistentului medical nu este posibila. Numai priceperea,
oricat de mare ar fi ea, este insuficienta. Ideal ar fi ca asistentul medical, fie el si de laborator, atunci cand
vine in contact cu bolnavul, sa aiba un mod de comportament adecvat, imbinand profesionalismul cu
umanismul. Nu place distanta, morga, raceala, felul de a fi ermetic si important, mima "ocupatului"
permanent, cum nu place nici accesibilitatea exagerata, cumsecadenia ostentativa, larghetea verbala si
comportamentala, compromisul, secretomania, banalizarea bolii si a tratamentului, promisiunile facile, de
obicei neindeplinite.
Recomandarea judicioasa a analizelor de laborator denota respect atat pentru salariatii laboratorului, cat
si pentru bolnavul investigat si medicul lui curant. Profesiunea noastra ne solicita si o vestimentatie
corespunzatoare. De ce sa nu recunoastem ca bolnavul este foarte atent la felul in care se prezinta un
asistent medical din punct de vedere vestimentar. Comunicarea intre specialistii aceluiasi compartiment,
cat mai ales intre specialisti din domenii de activitate diferita, este o obligatie etica si profesionala. In
medicina, activitatea laboratorului clinic are un aspect mai putin spectacular pentru ca noi lucram "in
spatele usilor inchise"5, fiind de aceea mai putin cunoscuti de catre bolnavi, insa, contributia noastra este
de foarte multe ori decisiva, atat in stabilirea corecta a diagnosticului, cat si in recomandarea unui
tratament adecvat.

Nu se face nici cea mai mica interventie medicala fara efectuarea prealabila a unor teste curente de
laborator clinic, iar cand starea bolnavului solicita si alte analize, este necesar un numar remarcabil de
6
investigatii de profil . Obtinerea unui rezultat in analizele efectuate asupra realitatii careia exista
incertitudine sau suspiciuni, implica in mod obligatoriu repetarea lui. Eliberarea rezultatelor asupra carora
cel care a executat analizele nu are totala certitudine a veridicitatii lor constituie nu numai o cauza
principala in comiterea unei erori de diagnostic si tratament, ci si o incalcare grava a disciplinei in munca.
O incalcare a normelor de etica si deontologie medicala poate crea in anumite conditii repercusiuni si
asupra colectivitatii din care face parte asistentul vinovat, fie de natura civica, fie de ordin moral.
Capodopera medicinei antice in ceea ce priveste etica profesionala ramane totusi documentul cunoscut
sub numele de "JURAMaNTUL LUI HIPOCRATE".
Ca sa concretizez normele de etica si deontologie medicala, redau o parte din cel mai elevat document

5
http://www.ele.ro/articol_2142.html
6
http://www.cncsis.ro/includes/etica.html
de morala medicala, numit ‘’DECALOG AL PERSONALULUI SANITAR"7, formulat de profesorul spaniol
B. Masci:

"1. Onoreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi: copil, tanar, sau batran. Cand a ajuns in mainile tale,
este o fiinta fara aparare care nu are alta arma de sustinere decat apeland la stiinta si la caritatea ta.

2. Da acceasi stima si atentie saracului ca si bogatului. In dragostea ta de oameni, saracul se simte

bogat. Respecta nuditatea maladiei, spectacolul mizeriei si al suferintei.
3. Respecta nobila ta misiune, incepand cu insasi persoana ta. Sa nu o profanezi. Poarta-te demn,
cuviincios, cu omenie. Nu specula pe bolnav, caci profesiunea ta nu e ca oricare alta. Sacrificiul tau,
ajutorul tau nu pot fi pretuite ca o meserie obisnuita.

4. Oboseala ta sa fie luminata de credinta si de dragoste. Atunci cand stiinta nu mai poate face nimic,
bunatatea ta, purtarea ta, sa sustina pe bolnav. Invinge greutatile inerente profesiunii tale, stapaneste
supararea si nerabdarea ta; gandeste-te ca cel suferind este dezarmat, fara putere si are nevoie de
ajutorul si ingrijirea ta

5. Sa nu umilesti niciodata pe bolnav, care si asa e umilit de boala lui, oricare ar fi boala, sa nu pronunti
cuvantul deznadejde. Sa nu distrugi nici unui bolnav iluzia vindecarii, chiar de ar fi vorba de un muribund.
Sunt oameni care au nevoie sa-i insotesti pana la ultima lor clipa, pentru a nu-i lasa sa ghiceasca sfarsitul

6. Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in ceea ce priveste o maladie este ceva sfant,
care nu poate fi tradat, destainuit altei persoane. Profesiunea ta este un sacerdontiu. Tu nu trebuie sa
faci nici o deosebire de clasa sociala, de credinte religioase. Inaintea ta toti sa fie tratati deopotriva, caci
toti oamenii sunt tratati deopotriva de legile firii...
7. Sa nu vezi in ingrijirea bolnavilor tai o povara, o corvoada. Acest sentiment ar ingreuna exercitiul
meseriei tale. Invata sa cunosti bolnavii tai si sa-i intelegi in felul lor de a cere ceva, cand au nevoie de
ajutorul tau, cand au nevoie de somn, de odihna, de mancare, etc. Defectele, pretentiile, toanele
bolnavilor sunt datorate suferintei. La fel ai fi si tu cand ai fi bolnav.

8. Niciodata, fata de bolnav sa nu te arati neincrezator in reusita tratamentului. MenJtine-i speranta,

credinta. Fa ca bolnavul sa nu se simta singur, izolat. Daca a suferi e greu, a suferi singur e incomparabil
mai greu. Poarta-te astfel, ca bolnavul sa fie sigur ca are in tine un sprijin, da-i curaj cand il vezi trist,
amarat, disperat.

7
http://camr-bv.20m.com/lucr/38.htm
9. Nu ajunge numai bunavointa, ci se cere si stiinta in ingrijirea bolnavilor. Zilnic, se descopera noi
mijloace pentru alinarea suferintelor. Nu te multumi si nu te margini numai la stiintele si cunostintele ce le-
ai dobandit in scoala! Improspateaza-le mereu! Invata mereu! Citeste mereu carti si reviste medicale!

10. Nu discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in fata bolnavului. Ii rapesti increderea in
medicina, ii distrugi speranta in vindecare."...