TEST RECAPITULATIV 1

Seminar 1 - 4

1. Care din criteriile enumerate mai jos stau la baza clasificării nevoilor?
a. consumul de energie fizică;
b. consumul de energie intelectuală;
c. !ciclul activităţii umane;
d. durata vieţii active a omului;
e. evoluţia raportului dintre nevoi şi resurse.
2. Prin ce trăsături se caracterizează nevoile?
a. interacţiunea nevoilor;
b. substituirea nevoilor;
c. !complementaritatea nevoilor;
d. elasticitatea nevoilor;
e. caracterul social al nevoilor.
3. Doctrina sterilităţii schimbului a fost formulată de:
a. Platon;
b. !Aristotel;
c. Antoin de Montchréstién;
d. Francois Quesnay;
e. Adam Smith.
4. Existenţa unei ordini naturale în societate şi a unor legi naturale de dezvoltare a
acesteia a fost fundamentată de:
a. Adam Smith;
b. David Ricardo;
c. !Francois Quesnay;
d. Thomas Malthus;
e. Jean Baptiste Say.
5. Precizaţi care sunt, din enumerarea de mai jos, trăsăturile comune legilor
economice:
a. legea economică întruchipează o legătură esenţială;
b. legile economice au un mod specific de acţiune;
c. legile economice îşi modifică forma şi conţinutul mai repede, în perioade
mai scurte de timp;
d. legăturile cu caracter de lege se manifestă numai ca tendinţă, ca regulă şi în
medie;
e. legea constituie o legătură, o relaţie necesară şi nu întâmplătoare.
7. Care din enumerările de mai jos reprezintă caracteristici ale economiei de
schimb?
a. !specializarea agenţilor economici în obţinerea anumitor bunuri;
b. !bunurile produse îmbracă forma economică de marfă;
c. agenţii economici nu au libertatea de decizie;
d. producţia are la bază proprietatea comună obştească;
e. schimbul de bunuri este cu totul întâmplător.
8. Care sunt condiţiile ce au favorizat apariţia şi dezvoltarea economiei de
schimb?
a. belşugul de bunuri economice;
b. raritatea bunurilor economice;
c. autonomia, independenţa producătorului;
d. diviziunea socială a muncii;
e. procurarea bunurilor economice direct din natură.
9. Pe ce se fundamentează autonomia, independenţa producătorilor:
a. pe proprietatea publică;
b. pe proprietatea mixtă;
c. pe interesul colectiv;
d. pe proprietatea particulară;
e. pe înţelegerea dintre producători.

55
10. Ce este marfa?
a. un bun preluat din natură şi destinat consumului;
b. un bun produs şi consumat de către producători;
c. un bun produs şi care ajunge în consum în urma schimbului pe piaţă;
d. un bun fără valoare de schimb;
e. un bun produs doar de activităţile din agricultură.
11. Banii fiduciari sunt:
a. banii marfă (orice marfă);
b. banii din aur sau alte metale preţioase;
c. banii hârtie;
d. banii electronici;
e. orice rezultat al producţiei investit de autoritatea publică cu putere de
schimb.
12. Care din caracteristicile enumerate mai jos nu sunt specifice banilor de hârtie?
a.  !sunt lipsiţi de valoare, reprezentând semne ale valorii;
b. existenţa lor este garantată prin lege;
c.  !sunt investite de stat cu un curs obligatoriu;
d. pot fi oricând convertiţi în aur;
e. valoarea banilor de hârtie rezultă din semnul valoric înscris pe ei.
13. În cazul banilor de hârtie valoarea lor este determinată de următorii factori:
a. factorul politic;
b. factorul economic;
c. factorul extern;
d. factorul social;
e. factori aleatori.
14. Care din enunţurile următoare exprimă funcţii ale banilor contemporani?
a. !mijloc de impulsionare a creşterii economice;
b. mijloc de impulsionare a activităţilor social-culturale;
c. mijloc de manifestare a personalităţii fiecărui individ;
d. mijloc de măsurare a activităţilor economice;
e. mijloc de schimb.
15. Rolul pieţei de mână invizibilă a fost relevat de:
a. !Adam Smith;
b. !David Ricardo;
c. J.M.Keynes;
d. Platon;
e. Aristotel.
16. Bazele primului model teoretic al economiei de piaţă au fost puse de:
a. Francois Quesnay;
b. J.M.Keynes;
c. !Adam Smith;
d. David Ricardo;
e. K.Marx.
17. Sistemul economiei de comandă (cu planificare centralizată) a fost
fundamentat de:
a. J.M.Keynes;
b. J.B.Say;
c. Tomas Malthus;
d. !K.Marx;
e. Alfred Marshall.
18. Din enumerarea de mai jos selectaţi caracteristicile economiei de piaţă:
a. dominaţia porprietăţii publice în economie;
b. mobilul întregii activităţi îl reprezintă consumul;
c. statul are un rol hotărâtor în desfăşurarea vieţii economice;
d. !bunurile economice îmbracă forma economică de marfă;
e. !preţul mărfurilor se stabileşte pe piaţă.

56
 19. Delimitarea dintre diferitele tipuri de economie de piaţă se face în raport de
anumite criterii:
a. raportul dintre producţie şi consum;
b. succesiunea fazelor procesului de reproducţie;
c. caracterul puterii politice;
d. !modul şi nivelul la care statul se implică în economie;
e. !rolul şi funcţiile îndeplinite de piaţă.
20. Care din afirmaţiile de mai jos sunt proprii utilităţii economice a unui bun?
a. !utilitatea economică cuprinde (exprimă) atât proprietăţile corporale ale
bunului, cât şi raportarea lor la o trebuinţă a neposesorului
(neproducătorului) mărfii;
b. este dată de munca ce a fost cheltuită pentru obţinerea bunului respectiv;
c. utilitate economică au toate bunurile indiferent dacă le-a produs sau nu
consumatorul;
d. numai bunurile libere au utilitate economică;
e. utilitate economică au bunurile de care cineva are nevoie, pe care nu le
deţine şi pe care trebuie să le cumpere.
21. În gândirea economică neoclasică (marginalistă) utilitatea economică:
a. rezultă din reacţia psihologică, subiectivă a indivizilor în raport cu bunurile;
b. !presupune stabilirea unei relaţii între caracteristicile bunului şi cel puţin o
nevoie a consumatorului;
c. este aceeaşi pentru fiecare unitate de bunuri identice ale unei mulţimi
omogene;
d. este dată de cantitatea în care este oferit bunul respectiv;
e. este dată de preţul la care poate fi cumpărat bunul respectiv.
22. Calitatea unui bun economic exprimă:
a. munca încorporată în bunul respectiv;
b. aprecierea subiectivă pe care un consumator o acordă unui anumit bun;
c. !măsura sau gradul în care produsul, sau mai precis, utilitatea lui satisface o
trebuinţă socială;
d. utilitatea unui bun economic;
e. doar activitatea depusă în procesul circulaţiei şi consumului;
23. Punctul de saturaţie se realizează:
a. !la cel mai înalt consum dintr-un produs, după care utilitatea marginală
devine nulă;
b. când utilitatea marginală devine nulă;
c. când utilitatea marginală devine negativă;
d. când utilitatea marginală este mai mare decât zero;
e. nici una din afirmaţiile de mai sus nu este corectă.
24. Valoare economică:
a. au toate bunurile;
b. au doar bunurile libere;
c. !au doar bunurile economice care îmbracă forma de marfă;
d. au toate bunurile economice;
e. nici una din afirmaţiile de mai sus nu este corectă.
25. Teoria obiectivă a valorii consideră că valoarea mărfurilor este dată:
a.  !de munca omenească încorporată în marfa respectivă;
b. de timpul de muncă socialmente necesar;
c. de raritatea mărfurilor;
d. de valoarea marginală indiferent de ramura de activitate în care este produsă
marfa;
e. de aprecierea subiectivă pe care un consumator o acordă mărfii respective.
26. Şcoala marginalistă a explicat valoarea mărfurilor pornind de la:
a. !un element subiectiv: trebuinţa, care se caracterizează prin intensitatea
utilităţii;
b. munca omenească încorporată în marfa respectivă;
c. un element obiectiv - raritatea bunurilor economice;

57
 d. de timpul de muncă socialmente necesar;
e. de raportul în care o marfă se schimbă cu o altă marfă în procesul
schimbului.
27. Teoria obiectivă a valorii consideră:
a. că valoarea se obţine în toate sferele reproducţiei;
b. că în determinarea valorii rolul hotărâtor îl are utilitatea bunurilor
economice;
c. că valoarea este o categorie macroeconomică;
d. că doar munca de cercetare ştiinţifică, de conducere şi organizare ar sta la
baza determinării valorii;
e. !nici una din afirmaţiile de mai sus nu este corectă.
28. În cadrul teoriei subiective a valorii se apreciază că:
a. valoarea se creează doar în procesul de producţie;
b. valoarea este o categorie microeconomică;
c.  !valoarea este dată de consumul de factori de producţie;
d. valoarea are doar un caracter obiectiv;
e. nici una din afirmaţiile de mai sus nu este corectă.

58