ACADEMIA ROI\{ANA

SECTNT DE $TIINTE ISTORICE

$I ARHEOLOGIE

ISTORIA ROI'INILOR
R.ornane,

Romi.ne, Bucuresti
VOL. IV
DE LA UNI\{ERSATITATEA CRE$TINA
Romine,
CATRE EUROPA,,PATRIILOR"

Comitetul de redacgie al volumului:

acad. $tefan $teftrnescu gi acad. Camil Mureganu,
redactori responsabili;
prof. univ. dr. Tudor Teoteoi, secretar

0
EDITURA ENCICLOPEDrcA
Bucuregti r 2001
 C"pitolul VII

538), Viena, 1908-

TARTLE RbUAWE $r TMPERTUL OTOMAN
i
38 din febr. I54l
(L4oo-L6oo)
l, Budapesra, 1901 .

l. De ce n-au cucerit otomanii Tarile Romine ?

Un destin istoric favorabil romAnilor a frcut ca principatele Jarii RomAnegti ;i

Moldovei si intre in fazadecisivl a cristalizlrii statale in aceeagi vreme in care micuqului
principat otoman al lui Orhan, fiul lui Osman, ii reugea acela;i pas (circa 1330-1335)
fage de statul ilhanid al mongolilor, care cucerisertr, in 1258, Iranul gi lraqul. ln
-
consecinqd, dupi atingerea liniei Dunlrii (1388), otomanii vor gtrsi la nordul marelui
fluviu state in pline consolidare, in timp ce in sudul Duntrrii evolugia politicl inregistra
un curs invers.
intr-adever, tocmai cAnd otomanii puneau piciorul in Europa, la 1352-135,4, prin
cucerirea ceti$lor Tzympe 9i Gallipoli, 9i incepeau viguroasa lor expansiune balcanici,
Imperiul bizantin era cuprins de convulsiile rdzboiului civil dintre Ioan al VJea Paleologul
gi Ioan al M-lea Cantacuzino (1341-1347,1352-1354), marele Jarat sirb se destrema
dupd. moartea lui Stefan Dqan (1355), iar Taratul bulgar se impirgea 9i el in doutr
formagiuni (Jaratul de T6.rnovo 9i cel de Vdin) dupl moartea lui IvanAlexandru (1371).
Dimpotrivd, cAnd otomanii se instalau pe termen lung la Dunlre prin cucerirea de
citre Baiazid I a garatelor de Tirnovo (1393) qi de Vidin (1396), de la care suveranul
otoman prelua gi titlul de imperatorl, Jara RomAneascd se afla sub puternica ocArmuire
a lui Mircea cel Batrin sau cel Mare (1386-141B), personalitate politico-militara
remarcabile, in timpul ctrreia Jara Romineasci a atins maxima sa intindere teritoriala.
Un proces identic de unificare s,i centralizare strtrbitea s,i Moldova, unde asaltul otoman,
inceput circa o jumitate de secol mai tArziu, il va g[si de strajtr pe $tefan cel Mare
(1457*1504), a cx.rui domnie a marcat apogeul puterii Moldovei.
CAt privqte Transilvania, ea a fost asaltatd mai insistent de otomani dupd.1432-1438;
or, tocmai duptr aceastl dati api.rarea voievodatului i-a fost lncredinlattr celebrului Iancu
de Hunedoara, mai intAi ban de Severin (din 1438), la graniga sudic{ a Ungariei, apoi
voievod al Transilvaniei (1441-1446, I44B), guvernator general gi ci.pitan general
(comandant suprem) al Regatului Ungariei (1446-1456).

I Flurmuzaki, I,2, p.376-377,380, 357.

 I
-rl
LI
532 TARILE NOUAXE iN SECOI,UL AL )O/I-I,EA

osmano-habsburr
DispunAnd de resursele Transilvaniei 9i ale Ungariei, de_imensele sale venituri personale,
altfel spus intsest
pr..,r* 9i de cele ale Moldovei $i Trrii RomAneqti, unde a impus domni fideli, Iancu intre ele; pe de aft
de Hunedoara a reugit si blocheze la Belgrad, DPoarta Europei" (1456), expansiunea
a Principatelor R
otomani spre centrul Europei, condusi de insugi cuceritorul Constantinopolului, energicl gi de viol
Mahomed al Il-lea.
drept, sd. renung
Avem in aceastl situagie wolu$a politica asemlnltoare a Jarilor RomAne gi a statului
ijtoman
-
o primi explicalie a faptului cI Principatele n-au fost cucerite de otomani'
fost reinnoit aces
- acceptatin mod
Tmntiue de aneriune.A existat instr un intreg ,,ansamblu de factori, dintre care unul pentru Moldorn
luaTi in
sau altul a tras mai greu in cumpini, intr-o perioadil sau alta, dar care, numai de Regarul U.g
bloc, nepot explica de ce otomanii n-au cucerit lrrile noastre"l' Pentru ingelq
au circulat
Ert. oport,rn d"precizareaprealabila ca, dincolo de numeroasele zvonuri cire Po4i trebuie sr:
ln acest sens qi care puteau fi lansate chiar de Poartd in scop de presiune psihologicn a acestor teri, d(
asupra romAnilor, ,,rna f.r* documentate pAnd acum doar dou[ tentative otomane &tti" de grave primeid
d.'irr.orporare a Jtrrilor RomAne. Una dateaze din 1522 (aprilie-iunie), cAtnd Pentru evul med
Mehmed-Bey, sangeacbeiul de Nicopole, a lnceput sd. transforme bisericile in moschei circa 50 000-60
gi si institui. (kadii) 9i forge de ordine (subafil otomane, in condigiile celei mari", czlre ;

"d-Inirt."1ie
remanerii dupi moartea voievodului Neagoe Basarab a unui fiu minor, Teodosie, pe pierdute in sudu
tronul muntean. sPerand, intr-o 1

A doua tentativi s-a ficut in 1595, fiind vizatl gi Moldova, cu prilejul campaniei ci, beneficiind d

marelui vizir Sinan Paqa la nord de Dund.re, cAnd obiectivul transformnrii Moldovei 9i se Putea concel
Jarii RomAnegti in provincii era exPres declarat 9i cind au ;i fost numi{
beilerbeii echipament u$o
(guvernatorii) viitoarelor provincii. de foc manuale
Doar a doua tenrative mengionatd a pornit din iniqiatiya centrului (a Istanbulului),. Or, toate ace$e
ln timp ce prima a fost, de fapt, o iniqiativi locala 9i person"li, anume ^ceeaa unui fost ln nord dz Dund
care voia si revini (1386)
m.111bro al casei domnitoare a Basarabilor, trecut la mahomedanism 9i ei Varna
ca sttrpin in Jara Romdneasci mlcar pe aceasttr cdle, islamicl, dacl nu reuqise in calitatea Revelatoare
(intervenfia
sa de cregtin ortodox. Or, sultanul Soliman, confruntat cu complicaqii Moldova lui Sr

voievodului Transilvaniei in Jara RomAneascl din iunie 1522, revoltalui Ahmed 1484. Neindrl
Paqa

in Egipt din l524etc.) $i in contextul pregrtirii marelui asalt asupra Regatului Ungariei, Mahomed al II'
fin"li"at cu celebra victorie de la Mohdcs (din 29 august 1526), a dezavuat acgiunea lui pe ,,rebelul" Str
Mehmed-Bey, as,a cum rezulta limpede 9i din instrucliunile date lui Ferruh-Aga in 1523, a cetdfilor Chil
potrivit clrora trebuiau evitate orice tulburrri in zon[' ,,Plemenii" act:
opozigiei ienict
Rezistenpa ldrilor Romilne. Analizaambelor tentative otomane, din L522 9i 1595,
recurga Ia mls
de transformare a Jtrrilor RomAne (in primul r6.nd a Jerii RomAnegti) in pa;ali1
ardta
romAnilor: lupta Moldovei; el P
clar cd, pe de o parte, a fost decisiv contextul internagional favorabil
roti cei oblipu
o.o-"rrilo, cu Regatul Ungariei in iqiervalul 152l-1526 9i lungul rnzboi
timare (benefir
cu totul neobi:
Mihai Maxim , Taik Romdne g Inalu Poarta. Ca*ul juidic al relapiilor romlno-otomane
r tn ettal
mediu.
(spahiii de gar:
Cu o prefagd de prof. Halil Inalcik, Bucure$ti, 1993, cap. llL Cadral iwic: de ce n-au cucerit otomanii
nobilii aveau r
Tarile Romhne?, p. lll-L42, cu bibliografia aferenti'
 533
oToMAN (1400-1600)
IMPE'Rlul'
TARII-F, RoMAxr' $l

osmano-habsburgicdin15g3-160.6,da*t"v;7;;1ffi::;^i:#T:::;;:::;;k
ngma
ild&, $stcf,ll$
i:iirf;'iw:#i!:{i##**tiTTi^rk::xr:r""ffi* unor
a Principatelo' nevoiqi, de tearna
@ ^o*un ,o*rotomanii "y fo*
energica 9i de violenti''
$'ij;fi;,", r.-"
cu rornanii'
;"n,J;tttl to'. 9i si trateze
ffi ,ahd.(texunrt,;**l"l'l,4lT^':l**:'.n;tff:
;;.;?, ;t r:,',rnt' l:l-",utul
I slfu@
e si sl de
fost relnnoit acestora
& otocllnt- accep,a, i n *" a
*. iil.; r ;;; n"
"f1456 Gi accentuat cluPr Tffi Ti $;i i#i113"'iH,;;;;;, des p ri nstr

ilrc sue reffile o.tl" tf"faova d-in

lmgg; furmi fu 'a. n g".*r u".*"t, rezistenttrafaritorRomtneTff'#il',:l't'il*T
:#"1,}|,,1.,L
Ec elr ci!€u&M o.l,'lJiil#:l':;;l;';;;;; Jri'""'it::i";"*ii=t:tl#fi
incit le'Permtte **
;;;;ti, de a;a naturtr
: psihc*.---=i*
xlurm{&'mr
;;;s'n'x"'""i'
&rnic}, sisd *;:*i#*lf
000-60
i;:;j:J*:tB%'6st'Ji;*.1"':lH"'ffi
ooti
existen;;;;"t';ni" t**in'iiL'f,;'b'fii1*
i'"Jwlnia) ;'
h in mss€hci .irca 50
in mndidils celei mari", *" "*"'a" "oi'"'1""1r'u11i1ilfr:il5::':"tt":?;#;';il"d^to'ilor'
fryie. Pc ;"':"il':;l*;ill"Hi:i:ffi ll5;;;'tf, Deasemen'H'Hi:-fiil'l,T,l
'J;ffiuil:5:ffi;ffiia" f"il", Romine, i;il;, fotosea un
oasrea acesto:
trer'tllirt'iJ,Jtt"ti*-;-t1
fut crmpnlcr
ii !*tol&rei si se purea.or,..r,.rJ?l*1"r
*o foarte scurt (maximum

mrrr fuit$fuii

Iseanbulului l"
ffi unui fosr
a
E:''ffi
g:f+#$ffi tr'if'f'.l;;;ff
tanord.deDu**;;fi;;;i;"tu'::::i1ffi[T;1.:'T::H::rH"^^t*\"':):
cu armata t":ffi?;."i,*np"p'l':tt":'l:',1i*iff'il:
l*,ffi
r rrcla se revini itS"uii uiv"rru'$444)'ori
g3E rn callf,atar
t-
Revelatoarep'*"'ai''*'"'11';^933tlll1pi'""'T':"'iltg1i:lTfr
]J'i"t"
i..?:
('+;l-iio+l in faqa camPanrer J'u"i"it"r lui.perinte'
; Moldova r*i s,.i"
nt;;;e,lX' ;1;;;ii"l*o*'a
{intenenda se aventurez'
si Ahmed Pa$a 1484' Neind'u"'i"J 'u ffi::
dui l.ingariei'
nt mdunee lui
llm::mmd1*ft
i:rjr;i,*thilia ;:il:"n:'ffifi I;
#ii*r*
..;#"f tffi
I .l,ii'r"' si Cetatea Aibl ;are' ;
bA$in 1if3'
;*inii""'""1i'jr"'ii1'"i*Jno":..1'*iif;3;',.;n;';,'frilf
n
itt
15ll
p'lso,l,k
si 1595"
arim h Ti1trlfi{i1i:i:+:':l':i: -i: *#*
I ;;mei; fi$f:Uti*:.f*""1*:",r
e[ padiqahul, cate.""-t"
*:t:T;'#
la aceasta (delinntort
tlf^
.i.are), dar in aceraqr,rTp.P1"Tt::1tl^"rT::t"r"
Mesura' '
ernlnilon luPca I ;;; olr,. i" ,,tu"uoiul sfint"'
l*gul rrzboi I ,i*"" "iiig"ii
(b"n'f ii)1"'u'o' celor care
f"iHifi *:'l:::tdid
i1 mod'lrormal la
campantt
l" 5::t'':ff1ffiruru::
'fan'"' ^M1t"11'l

I ,r .o,,rl ,,tobiqntlnl'itt*tut
nmer
,I -.n
sm atd wdt*
:t figgilt J'|-i:
tr
t
oo*iii a. r",ri,"."' i,.'11'"u'
,roUitii aveau monopolul
.r;::.*if:'$]'i:fif:l;H**i;'
purdrtt arm
;"'i'" "t't"".'
 534

fhre precedent: ,,in acest an nu se ia nimdnui din cAqtigul saupencik-ul l,

adicd cilcimea frei asu"pra T-Ar
din prade (robi, vite etc.), cuvenitd impiratului.
Dacd adiugdm la acestea pacea incheiati cu Matia Corvin, regele Ungar iei, in I4g32,
a{ Ii-iea, 1.f 6:
+-' t' T t n-
,)oitfilail i, i)-
luate pentru intlrirea frontierei dintre Ungaria lmai al"es prin crearea
1i lalurlle alte mari cs r i :
beglerbe/ib-ului de Bosnia in acelasi an), cooperarea rnasive dintre flota si armata
de uscat, aici \/rlr rllai i:-_ ,
Precum qi sosirea in persoand a hanului Crimeii cu teribila sa caldrirne r4oare, se va ingelege
mai bine insemndtatea excepgionale pe care Baiazid al Il-lea a acordar-o acestei .*,rrp",rli,
Itainine 5^r.ri.
ai li-iea, \ (t
-
dovada categorici a redutabilei capacitrgi de rezistengd a Moldovei.
Nlir: pun c :
Ra;iuni economice. Pe lAngi ace$d factori de ordin politico-miiitar, p.p. panaitescu .si europf i1c. . ..
a in 1947, gi asupra aitui aspect: cel economic. l)upa opinia marelui istoric,
atras atenlia,
{frna aCniinr.:
,,Principatele Romine nu se aflau pe directia principali a cuceririi turcesri, ele ocup1ld se exprima -F. .
o pozitie lituralnica fata de aceastd iinie" (Constantinopol-Sofia-Belgrad-Buda-Viena),
Ce unc{€ ve ri;r.
dovadi -- spunea el ci ,,nici o ogtire turceasce n-a trecut p. l" ,roii-porriva Eurgpei \, -

centrale". Dar ,,din -punct de vedere econoinic, stepAnirea Principateior RomAne

a secolulur a,
Lra 28[J 00C dc *.
esen$ald pentru turci; era in interesul imprirdtiei ca grAnarul ei, fhri de
care ar fi rnurit nistrarir.e -si r.
de foame ogtirea qi capitaia, st fie bine gospodarit qigospoderi" buni o asigura
numai intr-o scri-.:
administragia romineascd.. Credem deci incheia P.P.- Panaitescu ca aceasra esre
una din cauzele, poate cea mai insernnati, - pentru care turcii n-au cucerit
- Prilcipatele ref*rind-u-se l.i .'
vine Cc acoic -
RomAne gi nu le-au inglobat in impirigia ior"3.
cie priz*nie rj ; -
Cu alte cuvinte, un regim indirect de dominaqie, prin intermediul administraliei _

lotokiova rl r-l i,- . :

romAnesti, era mai rentabil, mai profitabil pentru starul oroman, inreresat in chip
vital
sa aiba la dispozitie un ,,hambar de provizii" pentru firarea sa armari. cic i:e Bosfor, -.,
9i enio.rna
clin Malclct'.r :
capitali"-caracatigd de pe Bosfor. A.gadar, ra$unile economice au prevalar asupra
celor
politico-militare. cie oaie al lia: -

Aceastr tezi, foarte ragionalS., are insi nevoie de unele nuan(eri, in lumina izvoarelor veneaU irr ..
i1t.I" -

oaie si rie ,iii.i,

;i cercetirilor pubiicate in cele cinci decenii scurse de la data formuldrii ei.
a
Este evident cd drumul principal spre inima Europei Cenuaie (Viena) trecea si cear5, brii i2.,
pril
sofia, Belgrad 9i Buda (,drumul imperial"). Aceasra insi nu insemna ca principateie $i wtnrile cft i, : :
:

Romi.ne se aflau pe o cale ldturalnici a expansiunii oromane in Europa. Do-rad" cie scrisoare rr c:.
o
constituie cele sapte campanii suhana/e (conduse de sultani in persoani) impotriva lo. linri:ectc iii c -

eFl rOv;zicnare ;
ICf'.Bursa ;er'iye sicilleri A 44 ;i 87 a (Registrele kadiilor de Bursa...), apulK.I{epeciogiu, sA fie, ?n chr 1-', S:
Bursa;a "jlara
Seri'i mahkerne sicillerit'tden ue muhteliJ'ar;iu baynahlarintlan roplarmn bilgitei ue uesikalar ($tli istorice
si
Ei Roman;- -
documeute adunate din registlele de judecate ale kadiilor de la BLrrsa pi din Jirrrse izvoare
de arhiva), Vakifler: pentru inaita l':
Dergisi, II, Ankara, 1942, p. 406; cit. si de Irdne-Beldiceanrr-steinher r, in Turcica (paris-strasbourg)
1 l, Ilar rnaril,:
1979' P.87, n. 40. Recent documentr.il a fost publicat integral in: Ahmed Akgindliz,
ae Tahlilleri (Codicele de legi otomane
Osmanli Kanunnineleri ,neinte de anil :
-si analiza lor), II, Istanbul, 1g90, p. 135 (text) s.i 135 (facsirnil).
2 Topkapi Sarayi
Muzesi Argivi (Arhiva Muzeului Palatului Topkapi), Istanbul, 1r. 5 86l; Dir".1i" i;rilor Rc;nan.
.
Arhivelor Nationale Centrale, Microfilme Turci a, rola 4, c. 312: suret,i 'altdname (copia i tf ri1;tricir
,,certii de jurimd't,,)
,i ai ,

emisr de Baiazid al Il-lea ,,fratelui gi prierenului" Matia, regele LJngariei.

3 P'P. Panaitescu,
De ce n'au cucerit turcii ldrile Romhnr, in Idern, Inrerpretiri romineqti.
Studii de 1
i* Cnkrtai I
istorie economictr 5i sociale, Bucuregti, 1947,1>. 153-157. ")
.

" ful1ltai Ii,;:t,,

r r r
',.

,
 TARILE ROMANTE $I IMPERIUI. OTOMAI'{ (1400-1600) 535

f&' rdict crnr-r*' trei asupra Jirii RomAnegti (Baiazid I,l3g4l1395; Mahomed I,I4l9lM2A; Mahomed
al illei 1462),trei asupra Moldovei (Mahomed al Illea, 1476;Baiazidd'Il-\ea,1484,
h;rid, ls l{8}:,, Soliman I, 1538), on" Transilvaniei (Murad al Illea, l43B), fdrl a mai aminti
dcr * €nmer "rrrpr" (1471)' Pe
alte mari o$tiri, conduse de marele vizir (1595) sau de beglerbeiul Rumeliei
ri xmrrt dc rx*q, aici vor mai trece insi, in secolul al XVIIlea, in drum spre Polonia (deci iatn ca Jirile
rrrl,rrebgCeE RomAne se aflau pe o cale strategicd) alte doui mari ogtiri imperiale, conduse de Osman
)qsrrffii al Il-lea, 162011621, qi Mahomed al'IY-lea,1672.
Din punct de vedere economic, este un lucru dovedit, in lumina izvoarelor otomane
n, P-P- Peneimrcrr gi e*roper., ctr regimul de dominaqie indirecti, prin domni cre$tini, in Jarile RomAne
sirmrtrfuiiwiq (ferf aiministraqie gi garnizoane otomane) era mai rentabil, mai ,,productiv", dup5" curn
Esri, & oarpand se exprima Evliya Qeiebil, decAt cel direct, prin pagale musulmane, ca in bogatul
Egipt,
ed*edp\k** veneau anual la Istanbul imense cantit4i de aur. Prin contrast, ln a doua jumdtate
d. .rrrde
ryorrirnr grrrqpct a secolului al XVIlea, otomanii trebuiau s[ trimittr anual de la Istanbul cAte 260 000-
r*or Romi*c cm 280 000 de galbeni in beglerbeylik-lrl Budei, pentru a acoperi enormele cheltuieli admi-
[c crrc er S mnlis nistrative gi Lai ales militare din zond, lucrind altfel spus in pierdere.
- -
I o u{;una s.rrqrt lntr-o scrisoare imperiala ctrtre hanul Crimeii din l'august 1574,Selimal Illea afirma,
-
Ct t(Fcpr egt referindu-se la Moldova, ci,,majoritatea zaherelei (proviziilor) Istanbulului cel bine ocrotit
rcrit Principrdc vine de acolo"2. Afirma1ia, fecutd pentru a-l determina pe han si restituie marele num?ir
de prizonieri moldoveni, care li.sa go"la, nu trebuie ingeleasl in chip absolut: desigur,
f"r"
ld -'*inisnrsdi Moldorra nu putea trimite singuri,,majoritatea proviziilor" Pentru hr{nirea,,caracatilei'l
nenx io .hip ri€ril de pe Bosfor, de circa jumetate de milion de locuitori. De pilde, oile vAndute Istanbulului
r@f,cl si eno{wsit din Moldova qi Jara RomAneasci nu Par sn fi depnqit l5-20o/o din necesarul de carne
nr$ar rsupm @r de oaie al marelui orag. Dar scrisoarea imperiah pune clar in luminl faptul cn de niciieri
nu veneau,in asemenea propo4ie gi varietate articolele vitale pentru otomani: carne de
h'rniqeinm.& oaie gi de vitd, sare, orz,-caide tracfune, lemn gi cineptr pentru cortrbii, miere de albine
hdi ct gi ceard, de cea mai bund calitate. Aceastd ma.re ua'rietate d'e produse
brlnzi, goimi, toate
icnai trffi prrc
qi marile cantitdti aduse la Istanbul, in comparaTie cu alte regiuni vor fi avute in vedere
r cl Pri$cipse de scrisoarea emanind de la cea mai aurorizati surstr a statului otoman qi care scoate
$mpr- Dorzda o
limpede evidenqi rolul de prim ordin jucat de Moldova 9i fara Romineascl in
in
e3 impotrha troc
aprovizionarea oromand, ince din a doua jumdtate a secolului al XVIlea. Acest rol avea
,a fi", in chip semnificativ, reliefat gi de denumirea oficiale otomanil, pe care Moldov,a
Kryrqg$u, E;rr,izsd,l
)il[IIJea, aceea de kiler (,,cetmatede provizii")
9i Jara Rom6.neasci au primit-o ln secolul al
w&lw i5di imsrfurc d
ade rlhirt}, \"r&i&nr pentru lnalta Poarte.
ufo-Stle$ourg] I !* Dar marile avantaje ale acestui regim de dominagie indirecti nu s-au putut relwa
rneM inainte de anii 1538-1541, cind s-a instaurat ffeptat o veritabili dependengl a
!&$ s 135 {&simif*- - -
RomAne fage de Istanbul, acestea pierzAndu-gi acum calitatea de subiecqi de drept
ag" 5 E6l; Dirccria
Jaritor
,'crrcii & iurtrailse*,;
internaqional. Or, pintr la sfrrgitul secolului al XVI-lea trecuseri aProaPe doue secole de

nmincrd- Snrdii da L
In Cdktori strdini,W, p. 476 (text ingrijit de Mustafa Ali Mehrned).
2 Mihai Maxim, Culegere d.e texte utumane, Bucure$ti, 1974, p.49.
536 TARII-E ROMAXT iX SECOI,UI, AL XW-I,EA 'l

relalii romino-oromane, cind statutul politico-juridic al Principatelor Romine in raport L7lll1716) an

cu inalta Poartd fusese deja de multd vreme fixat. fusese definitiv
Schimbarile esengiale, de confinut, au survenit in relaliile romAno-otomane in anii Putem conc
'5010 ai veacului al XVI-lea, la capdtul cirora se constate gi inceputurile declinului etap5., a marilor
institugional otoman. Aceste schimbti se inregistreazn pe multiple planuri, dar in special jumatate a seco
in cel economic, unde tributul, pqchegurile (daruri oficiale, protocolare) ;i rugfeturile datorit5. remarr
(sumele pletite ca mita.) cunosc cote neblnuite alttrdati gi unde obliga$i noi de cre$tine din rrln
aprovizionare, de transport ;i in muncl
-
indeplinite'efectiv, vin str se adauge celor intre ele qi I*tr
-,
vechi, cu consecinle dintre cele mai importante atAt asupra evolu$ei societ[qii romAnegti, jumi"tate a sec(
cAt gi asupra vielii economice otomane. Deceniile de la 1538-1 541 pdnd,, ctrtre 1580, in dominafia indi
care s-au relevat marile avantaje pentru Poartl ale formulei de state tributare, in locul
celei a pagalAcului, au fost hot[ritoare 9i pentru renunfarea din partea otomanl la ideea
transformlrii acestora in provincii otomane. Aceste rafiuni erau, de altfel, intirite de 2. Cadr
multe nevoi de proviant cerute de campaniile germane ori de cele iraniene ale Imperiului
otoman. Din punct r

Decizia din 1595 de transformare a Moldovei 9i a Jarii RomAne;ti in beglerbe/tk-uri

tributare ft.cear
al-Islam (,,Casr
otomane apare, astfel, mai mult ca un accident, ca o abatere de la politica tradigionalE
Acest stxtut err
a Po4ii faqa de Jerile RomAne, gi lucrul se datoreaztr, in buni misuri, a$a cum unanim
teoretic itg
noteazi.cronicarii otomani, imprudenlei marelui vizir Sinan Pa;a. Dar chiar qi in aceasti
(inclusiv -faimq
perspectivi, Jarile Romine urmau sr fie incluse in Imperiul otoman nu ca simple
ca o zonl. disdr
provincii, ci ca entite! autonome, ,,la fel ca vilaietul Egiptului" (uilayet'i Misriye gib),
Totugi, in a
dupd cum ne spune contemporanul Mustafa Selanikil. Or, aceasta ar fi insemnat o
au recunoscttt d
introducere doar pa4iah a regimului timariot (boierimea autohtonl urmi,nd sl-gi pdstreze,
$ef al cornunictt
in cea mai mare parte, pd.minturi[e), precum gi aplicarea sistemului saliyane, adic5 15S 5, cd,lidgiil
autofinangare, cu trimiterea la Istanbul doar a unei deri anuale (irsaliye)' nu este d.ar al-
Teribila riposttr primittr de Poartf, din partea lui Mihai Viteazul (membru al Ligii Model,tl iu
Sfinte, alaturi de principele Transilvaniei 9i de domnul Moldovei) a fost ,prima reacgie acordat de cln
de anverguri impotriva regimului otoman" in sud-estul Europei2. Ea s-a constituit, Nadjranului (a
totodatl, intr-un serios avertisment pentru Inalta Poarttr de a nu mai reveni niciodattr acestui docum
la apisarea economicl din ajunul marii rdbufniri romAneEti. suveranii islan
In perioada urmitoare, in ciuda lanslrii unor noi zvonuri de transformare a lirilor Acd, redn
RomAne in pa;alAcuri (cala 1672,1703), in fapt formula statelor tributare a dainuit. (in primul rin,
Simplul fapt ca otomanii au recurs la solulia de compromis a numirii de domni cregtini neschimbari a
nu de pa;ale musulmane din rAndul supugilor sei greci din cartierul Fanar (Fener) sistemul de jud
- -
al Istanbulului (practici inauguratd inci de la1659, dar devenitl regula, sistem, de la care organi zA i

rurmele lor) ir
I ApudMihai Maxim, Tarile Romdne ii fnaha Poartd, p. 134. apel, in caz de
2
Halil Inalcik, The Ottoman Decline and h Efect upon the Rea1a. Rappon, Association Internationale
des Etudes Sud-Est Europdennes, IIh" Congrls International des Etudes du Sud-Est EuropCen, Athbnes, t Mihai N{ar
7-13 mai 1970, Athbnes, 1970, p.19. fu Lt tecowh ,rron
 (1400-1d00) 537
TARIT.E RouAxE $r IMrERIUT. oToMAI\T

Romane
17llll7l6)arat[ limpede, prin el insqi, ci formula paqdtcului Pentru Tdrile
fusese definitiv abandonatl.
primx
putem conchide ctr otomanii n-au cucerit Jarile Romane' Pellt-ru cd, intr-o
XIV-lea pani in prima
o"po *-ilor confrurri*i -ili,"r. de la sfdrgitul secolului al
jumitate" a secolului al XVIlea, ei s-au temut de complicagii interne 9i internafonale'
s.i a interesului marilor puteri
datoriti remarcabilei capacit[1i de rezistenqi romaneqii
habsburgic) de a pistraJirile Romane
cregtine din zoni (Polonia, Ungaria, apoi Imperiul
doua etapd, inceplnd dtl 1:i"
intre ele ;i Imperiul otoman ca state-tamPon; iar intr-a "
aduse Po4ii de
jumltate a secolului al xvllea, datorite marilor avantaje economice
dominaqia indirecttr.

2. Cadrul juridic. Statutul larilor RomAne faln de lndta Poarti

de otomani, lirile
Din punct de vedere al dreptului .islamic de rit hanefit, practicat,
Pecii"), situati intre dar
tributare frceau parte din dnr)l-'ohd (,,Casa Pactului", ,,Casa
a inamicilor islamului)'
al-Islam(,,Casa lrl"*,ri.ri"; 9i d.ar al-h,arb (,,Casa Rezboiului",
etapa urmitoare fiind cel puqin
Acest statut era considerat provizoriu, vremelnic, -
teoretic inglobare" pt"pi*-rir a in dar al-Isk*' tt't"i mult, jurigtii hanefili rigoriqti
-
(inclusiv faimosul iur^ni* ija.uJ, a" t*"r"r d X\4Jea) nu
recuno$teauzona dar al-'ahd

ca o zond distinctd, ci o includeau pur 9i simplu in dar al-Islam' . .

pragmatici' factorii de decizie
Totugi, in ansamblu, m"i pulin spett'l"ti"i9i mai mult
zone. De oremplu, insuli sultanul Murad al
III-lea'
au recunoscut defactooirt.rrl"
"..*.i 20 ;aban993l26 august
f.f A.o*.rrrit4ii islamice (Umrna),recuno;teaintr-un firman din
legea musulmani' "deoarece Moldova
1585, cr litigiile din Moldo',ra n,r r. po' judecl dlle
nu este d.ar-al'Islam (turceqte: Bogdan dar al-Islam olmamagin)"'' (arab' 'ahd)'
Modelul juridic al statutului icestei zone l-a constituit-actul-legdmAnt
acordat de cf,tre insugiProfetul Muhammad,in 632
d' chr. micii republici cregtine a
Date fiind insemndtatea
Nadjranului (azi provincie cu acelaqi nume in Arabia saudita).
acestui document, r"-i, drept literi de lege inqelegerilor ulterioare incheiate
*r. de
" si stiruim pugin asupra lui'
suveranii islamici cu statele musulmane, .ra. ,t.ir",
bunurilor
Actul, redact", ,,rU Ar-" rr,,.i diplo*t date de Profet' prevedea:conservarea
le administra, menlinerea
(in primul rind a pernenturilor) proprii,_deci 9i a statului care
neamestecul in.treburile interne' in
neschimbati a organizarii si i.r"rhi.i'biserice;ti,
" diri 9i impozite, deci qi a administraliei
sistemul de judecatl, p**rr." propriului sistem de
care organiza impunerea gi ,trArri.r." lor, interdicgia
pentiu musulmani de a trece (cu
ocupalie, posibilitatea de a face
turmele lor) in t.ritori,il ,.prrbli."ii, lipsa unor tr.tp" d.
apel, in caz de nedreptate, la autoritatea islamicd'

actes officiels de la Porte alt cours

Mihai Maxirn, I.'auton0t'ni€ de la Moltlauie et de la vnlachie dans
1 les

cle la secunde moitid tlu XW siicle, in RESEE 15, 1977,2, P.210.