UNIVERSITATEA TEHNICĂ ”GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI

FACULTATEA DE MECANICĂ
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ,
MECATRONICĂ ȘI ROBOTICA

Lucrare de laborator 4
INGINERIA CALITĂȚII

Grupa: 8408
Student: Dragan Ștefan

An universitar 2020/2021
Semestrul II
  Conspect L4 - ANALIZA MODULUI DE DEFECTARE SI A EFECTELOR

FMEA - Failure Mode and Effects Analysis, respectiv Analiza Modului de Defectare si a
Efectelor.
FMEA poate fi descrisa ca un grup de activități sistematizate, având ca obiective:
1. recunoașterea si evaluarea defectării potențiale ale unui produs sau proces si a
efectelor acestei defectări;
2. identificarea acțiunilor ce ar putea elimina sau reduce probabilitatea de apariție
a unei defectări potențiale;
3. documentarea procesului.
 Repere istorice

Tehnicile FMEA au fost dezvoltate inițial de armata SUA. Astfel, procedura

militara MIL-P-1629 din 1949 era intitulata “Procedures for Performing a Failure Mode
Effects and Criticaly Analysis” (Procedura pentru Analiza Modului de Defectare, a
Efectelor si Criticalitatii) si a fost utilizata ca o tehnica de evaluare a fiabilitatii si a
efectelor defectarilor echipamentelor. Cu toate acestea, primele aplicatii notabile a
tehnicilor FMEA sunt legate de dezvoltarea impresionanta a industriei aerospatiale de la
jumatatea anilor ’60.

 Elementele FMEA

Pentru identificarea elementelor modelului FMEA este necesara o abordare

multidisciplinara, care implica lucrul in echipa. Echipa FMEA trebuie sa fie din
specialiști in proiectare, fabricație, asamblare, service, calitate si fiabilitate. Componenta
echipei FMEA poate sa difere in funcție de proiectul, produsul sau procesul analizat.

 Funcțiile si module de défective

Modurile de defectare se pot clasifica in următoarele categorii de defectare:

- defectare completa; - defectare in timp (graduala);

- defectare parțiala; - supra performanta unei funcții.

- defectare intermitenta;
 Analiza modurilor de defectare in aceasta clasificare poate sa releve anumite
posibilități de defectare care in anumite condiții nu ar fi fost considerate. De asemenea, se
pot pune in evidenta funcțiile care nu au fost definite corespunzător. O defectare parțiala,
intermitenta, graduala sau supra performanta unei funcții poate genera o defectare
completa a altei funcții neidentificate. De aceea, utilizarea categoriilor de defectare poate
fi un ajutor util pentru relevarea unor asemenea situații:

 Efectele

După stabilirea funcțiilor si a modurilor de defectare, următorul pas al modelului

FMEA este identificarea consecințelor la apariția modurilor de defectare. Aceasta impune
o activitate de analiza a echipei. După identificarea consecințelor, acestea trebuie induse
in modelul FMEA ca efecte.

In modelul FMEA, se presupune ca efectele unui mod de defectare apar

întotdeauna atunci când apare modul de defectare respectiv, fără a i se asocia o anumita
probabilitate acestui tip de eveniment. Se începe cu un mod de defectare si se listează
toate consecințele sale potențiale. Se separa consecințele care pot fi asumate ca apar ori
de câte ori apare modul de defectare respectiv si se considera ca efecte ale acestui mod de
defectare. Se listeze apoi pentru consecințele ramase modurile de defectare potențiale
(consecințe care ar putea sa apară când apare modul de defectare respectiv, dar depinzând
de circumstanțele in care acest mod de defectare apare).

 Severitatea

Primul pas in analiza riscului este cuantificarea severității efectelor. Efectele sunt
clasificate pe o scara de la 1 la 10, 10 fiind severitatea cea mai mare. Sistemele de
clasificare a severității pentru proiect (DFMEA in Tabelul 1) si respectiv pentru proces
(PFMEA in Tabelul 2) sunt prezentate in continuare. Echipa FMEA trebuie sa stabilească
criterii de evaluare pentru a utiliza corespunzător scara de clasificare.
 Tabelul 1

Efect Criterii: Severitatea Efectului pentru DFMEA Punctaj

Hazard fără Defectarea afectează operarea sigura a produsului sau 10
avertizare implica nerespectarea legislației - fără avertizare
Hazard cu Defectarea afectează operarea sigura a produsului sau 9
avertizare implica nerespectarea legislației - cu avertizare
Foarte mare Produsul este inoperabil, cu pierderea funcției de baza 8
Mare Produsul este operabil, dar la un nivel redus de 7
performanta
Moderat Produsul este operabil, dar confortul sau articolele care 6
li realizează nu sunt funcționale
Redus Produsul este operabil, dar confortul sau articolele care li 5
realizează funcționează la un nivel redus de performanta
Foarte redus Articolele de finisare si aspectul nu sunt conforme. 4
Majoritatea clienților sesizează defectarea
Minor Articolele de finisare si aspectul nu sunt conforme. 3
Circa jumătate din clienți sesizează defectarea
Foarte minor Articolele de finisare si aspectul nu sunt conforme. 2
O mica parte din clienți sesizează defectarea
Inexistent Nici un defect 1

Sa remarcam ca scala datelor de severitate nu discriminează defectările care

conduc la rezultate catastrofice, de cele cu consecințe minore, sau cele care conduc la
nerespectarea prevederilor legislației. De asemenea, un defect sesizat de cea mai mare
parte a clienților este cuantificat la mai puțin de jumătate din scala de severitate, scala
care începe de la valoarea 1 pentru situația “Nici un efect” (valoarea zero nu se
utilizează).

Tabelul 2
 Efect Criterii: Severitatea Efectului pentru PFMEA Punctaj
Hazard fără Defectarea poate pune in pericol operatorii. Defectarea
avertizare afectează funcționarea in siguranța a produsului sau
10
implica nerespectarea legislației – fără avertizare
Hazard cu Defectarea poate pune in pericol operatorii. Defectarea
avertizare afectează funcționarea in siguranța a produsului sau
9
implica nerespectarea legislației – cu avertizare
Întreruperea majora a procesului. Produsele pot fi 100%
defective. Produsul este inoperabil, cu pierderea
Foarte mare 8
funcției de baza
Întreruperea minora a procesului. Produsele pot fi sortate
si o parte sunt defective. Produsul este operabil, dar la un
Mare 7
nivel scăzut de performanta.
Întreruperea minora a procesului. O parte din produse sunt
defective. Produsul eter operabil, dar confortul sau
Moderat 6
articolele care li realizează funcționează la un nivel redus
de performanta
Întreruperea minora a procesului. O parte din produse sunt
defective. Produsul eter operabil, dar confortul sau
Redus 5
articolele care li realizează nu sunt funcționale.
Întrerupere minora a procesului. Produsele pot fi
reanimate, articolele de finisare si aspectul nu sunt
Foarte redus 4
conforme.
Majoritatea clienților sesizează defectarea.
Întrerupere minora a procesului. Produsele pot fi
reanimate, articolele de finisare si aspectul nu sunt
Minor 3
conforme.
Circa jumătate din clienți sesizează defectarea.
Întrerupere minora a procesului. Produsele pot fi
reanimate, articolele de finisare si aspectul nu sunt
Foarte minor 2
conforme.
O mica parte din clienți sesizează defectarea.
Inexistent Nici un defect 1
  Cauzele

După stabilirea efectelor si a severității, următorul pas li constituie identificarea

cauzelor pentru modurile de defectare, activitate care implica de asemenea echipa FMEA.
Identificarea cauzelor trebuie sa înceapă cu modurile de defectare care au cele mai
serioase efecte.

In Azul unie analité FMEA de Project, cautèle de défective pot fi déficiente de

proie tare care Ar pûtela conçue la mourir de défective. De semaine, pot fi incluse in
cause si déficiente de proie tare care Ar pûtela gênera erre de prelucrare sau de
asamblare. In principiu, analiza FMEA a unui proiect presupune ca specificatiile de
prelucrare si de asamblare sunt realizate in proces, concentrându-se asupra defectarilor ce
pot rezulta din proiectarea produsului.
In cazul unei analize FMEA de proces, cauzele sunt erori specifice, descrise in
termenii unor actiuni care pot fi corectate sau controlate. Analiza FMEA a unui proces
presupune, la rândul ei, ca produsul a fost proiectat in mod corespunzator si nu se va
defecta din cauza unei deficiente de proiectare. Aceasta nu implica insa ca toate intrarile
in proces sunt conforme cu specificatiile. Variatia datorata, de exemplu, articolelor
aprovizionate, poate fi considerata intr-o analiza, FMEA de proces.

 Aparitia

Cauzele sunt punctate prin intermediul aparitiei. Aparitia este probabilitatea ca o

anumita cauza sa apara si sa aiba ca rezultat un mod de defectare pe perioada prevazuta
de viata si de utilizare a unui produs. Ca si efectele, cauzele nu sunt evaluate grupat
atunci când este evaluat riscul. Fiecarei cauze a unui mod de defectare i se atribuie o
valoare distincta.

Tabelele cu ratele de aparitie pentru proiect si pentru proces, care sunt prezentate
in continuare, contin pe o scala neliniara de la 1 la 10, probabilitatile ca o anumita cauza
sa apara si sa aiba ca efect un mod de defectare. Pentru cazurile in care ratele de defectare
sunt necunoscute se adopta un punctaj de aparitie de 10. Punctajul de aparitie se bazeaza
pe informatii de la produse sau procese similare, daca acestea sunt disponibile.

Tabelul 3
 Probabilitate de defectare Rata posibila de Cpk Punctaj
defectare
Foarte mare: Defectarea este  1 din 2 < 0,33 10
aproape inevitabila
1 din 3  0,33 9
Mare: Defectari repetate 1 din 8  0,51 8
1 din 20  0,67 7
1 din 80  0,83 6
Moderata: Defectari 1 din 400  1,00 5
ocazionale
1 din 2.000  1,17 4
Redusa: Defectari relativ putine 1 din 15.000  1,33 3
1 din 150.000  1,50 2
Foarte mica: Defectarea este  1 din 150.000  1,67 1
improbabila

Tabelul 4

Probabilitate de defectare Rata posibila de defectare Punctaj

Foarte mare: Defectarea este  1 din 2 10
aproape inevitabila
1 din 3 9
Mare: Defectari repetate 1 din 8 8
1 din 20 7
1 din 80 6
Moderata: Defectari ocazionale 1 din 400 5
1 din 2.000 4
Redusa: Defectari relativ putine 1 din 15.000 3
1 din 150.000 2
Foarte mica: Defectarea este  1 din 150.000 1
improbabila
In tabelul ratei de aparitie pentru proces (PFMEA – tabelul 4) se observa
introducerea unui termen specific controlului statistic al proceselor (SPC) si anume
indicele de capabilitate Cpk, care este utilizat pentru acordarea punctajului de aparitie, pe
baza studiilor de capabilitate ale procesului respectiv sau ale unor procese similare.

Controlul curent
Controalele curente aplicate proiectului sau procesului se clasifica in urmatoarele
3 tipuri, având ca obiective:

(1) Prevenirea aparitiei unei cauze sau a unui mod de defectare, sau reducerea
ratei lor de aparitie.

(2) Detectarea cauzei unui mod de defectare si orientarea catre actiunea corectiva
ce trebuie aplicata.

(3) Detectarea modului de defectare inainte ca produsul sa ajunga la client.

Cospect L5 - AUDITUL CALITATII SI CERTIFICAREA CONFORMITATII

  AUDITUL CALITATII
Scopul principal al auditului calităţii este de a evalua acţiunile corective necesare pentru
eliminarea deficienţelor şi posibilităţile de îmbunătăţire a sistemului calităţii
întreprinderii, a produselor/serviciilor pe care le oferă.
Standardul ISO 9000 defineşte auditul calităţii ca reprezentand o examinare
sistematică şi independentă efectuată pentru a determina dacă activităţile şi rezultatele
lor, referitoare la calitate, corespund dispoziţiilor prestabilite, dacă aceste dispoziţii sunt
efectiv implementate şi corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor.
Prin auditul calitătii se evaluează :
 sistemul calităţii întreprinderiiîn ansamblul său sau elemente (clauze) ale acestuia;
 procesele întreprinderii;
 rezultatele proceselor
Evaluarea se face în raport cu un referenţial aplicabil ( standarde, manual al
calităţii,proceduri etc.) pentru a stabili în ce măsură acestea sunt implementate şi menţinute .
Eficacitatea auditurilor calităţii depinde mult de competenţa şi experienţa auditorilor. Prin
AUDITOR (în domeniul calităţii) se înţelege o persoană care are calificarea necesară pentru a
efectua audituri ale calităţii.
Auditurile calităţii se pot clasifica în funcţie de :
- obiectul lor , în :
 auditul calităţii produsului/serviciului;
 auditul calităţii procesului;
 auditul sistemului calităţii.
- scopul lor, în:
 audituri interne care au ca scop evaluarea acţiunilor corective sau de îmbunătăţire
necesare în cadrul organizaţiei;
 audituri externe care au ca scop principal obţinerea unei dovezi privind
capacitatea furnizorului de a asigura obţinerea calităţii cerute.
Auditul calităţii produsului serveşte la evaluarea conformităţii caracteristicilor de calitate
a unui produs finit sau semifinit cu cerinţele clientului sau cu cerinţele documentelor
considerate ca referenţial . Frecventa auditurilor calităţii produselor este mentionată în
planul calităţii iar programarea este făcută de Departamentul Calitate al organizaţiei. In
cadrul auditului se iau în considerare procedurile sistemului calitate, specificaţia
produsului, documentaţia constructiva, de fabricaţie şi de utilizare a produsului precum şi
mijloacele de muncă utilizate.
Auditul calităţii procesului serveşte pentru evaluarea conformităţii unui proces cu
cerinţele clientului sau cu cerinţele documentelor considerate ca referenţial. In cadrul
auditului se iau în considerare procedurile sistemului calitate, documentele referitoare la
desfăşurarea, supravegherea, inspecţia şi monitorizarea procesului considerat şi cerinţele
referitoare la calificarea personalului.
 Auditul calităţii sistemelor se poate face:

 în scopuri interne ( o organizaţie poate hotărâ realizarea unui audit pentru

evaluarea propriului sistem al calităţii în raport cu cerinţele unui referenţial,
pentru evaluarea eficacităţii sistemului şi a documentelor aferente privind
realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus în domeniul calităţii);
 în scopuri externe ( la cererea unor organisme independente pentru a determina
dacă sistemul calităţii satisface cerinţele reglementate sau când se doreşte
certificarea sistemului calităţii);
 în cadrul relaţiei contractuale între beneficiar şi furnizor pentru evaluarea
sistemului calităţii unui furnizor.

 EXEMPLU: Registrul Auto Român – organism de certificare a sistemelor

calităţii (OCS)

 RAR-OCS este un organism de certificare de „terţă parte” ce efectuează

certificarea conformităţii sistemelor de management al calităţii ale furnizorilor de
produse şi servicii din domeniul industriilor producătoare de vehicule rutiere, maşini,
instalaţii, echipamente, aparate, dispozitive, aparatură şi componente aferente mijloacelor
de transport rutier, precum şi activităţilor conexe acestora (transport, vânzare, întreţinere,
reparare, reciclare, depozitare şi comunicaţii).
 RAR – OCS este constituit de Registrul Auto Român, ca o entitate distinctă a
cărei independenţă şi imparţialitate sunt asigurate şi garantate de implicarea echilibrată,
în stabilirea politicii şi a regulilor de certificare, a factorilor interesaţi în certificarea
sistemelor calităţii furnizorilor din domeniul auto reprezentaţi prin:
- producători/distribuitori de produse;
- organizaţii de protecţia consumatorilor;
- organisme de aplicare a reglementărilor;
- autorităţi de stat în domeniul auto;
- servicii de inspecţie a traficului;
- utilizatori;
- organizaţii de învăţământ –cercetare.

 RAR – OCS este acreditat de către RENAR – Asociaţia Reţelei

Naţionale de Acreditare din România (certificat nr.5) şi corespunde, din punct de
vedere al organizării şi funcţionării, condiţiilor din standardul european EN 45012, find
echivalent cu organismele similare din Uniunea Europeană.
 Domeniul de activitate acreditat al RAR – OCS include furnizorii de
servicii şi produse din:
 - industria pielăriei şi încălţămintei;
- industria textilă şi a produselor textile;
- industria de prelucrare a lemnului;
- industria celulozei, hârtiei, cartonului şi a articolelor din hârtie şi carton;
- industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui;
- industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale;
- industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice;
- industria altor produse din minerale nemetalice;
- industria metalurgică;
- industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal;
- industria de maşini şi echipamente;
- industria de echipamente electronice şi optice;
- industria mijloacelor de transport;
- alte activităţi industriale;
- comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor,
motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice;
- transport şi depozitare;
- tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal
întreprinderilor.

 Pentru efectuarea activităţilor de audit şi certificare RAR – OCS dispune

de auditori proprii calificaţi şi certificaţi la nivel internaţional la IRCA – Internaţional
Register of Certificated Auditors din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
precum şi de experţi cu experienţă în domeniile sale de competenţă.
Prin diversitatea specializărilor, auditorii RAR – OCS îmbină experienţa în
domeniul certificării cu cea în produsele şi tehnologiile specifice domeniului de activitate
al furnizorilor fapt ce dă posibilitatea identificării modalităţilor de îmbunătăţire a
acestora.
Procesul de evaluare şi înregistrare

 Iniţierea certificării
 Pentru iniţierea certificării, solicitantul trebuie să transmită RAR – OCS o
cerere de intenţie care să furnizeze informaţii preliminare referitoare la sistemul
calităţii, precizând:
- datele de identificare ale societăţii;
- standardul pentru sistemul calităţii şi domeniul sau domeniile de
activitate;
- zonele sau compartimentele incluse în sistemul calităţii şi personalul
implicat;
- stadiul implementării sistemului calităţii inclusiv, dacă este aplicabil,
date referitoare la alte audituri sau terţă parte anterioare.
Solicitantul certificării trebuie să se angajeze să respecte regulile de certificare
şi înregistrare stabilite de RAR-OCS. În baza analizei informaţiilor transmise de
solicitant, RAR-OCS estimează capacitatea de lucru necesară pentru realizarea
serviciului de certificare şi transmite solicitantului oferta.

 Evaluarea preliminară
RAR-OCS face o evaluare preliminară a documentaţiei şi o vizită preliminară
la sediul solicitantului pentru a obţine informaţii cu privire la dimensiunile
organizaţiei, modul de operare, stadiul implementării sistemului calităţii şi cerinţele
de specializare necesare pentru auditori. Dacă documentaţia şi informaţiile cu privire
la sistemul calităţii transmise de solicitant nu sunt complete şi / sau corecte, se cere
solicitantului să le completeze şi/ sau să aplice corecţii.
În etapa de evaluare preliminară se identifică toate cerinţele de reglementare ce
decurg din legi, regulamente, aplicabile domeniului de activitate al solicitantului, cerinţe
care completează standardul de referinţă pentru sistemul calităţii.
În urma acceptării de către solicitant a ofertei de certificare, se încheie contractul
de certificare ale cărui condiţii se convin cu solicitantul. Contractul include de regulă
fazele:
- evaluarea preliminară;
- analiza documentaţiei sistemului calităţii;
- auditul la faţa locului;
- evaluarea finală a dosarului de certificare al solicitantului;
- supravegherea.
 - Analiza documentaţiei
Directorul Executiv al RAR-OCS numeşte auditorul şef şi stabileşte împreună cu
acesta componenţa echipei de audit, comunicând-o solicitantului. Acesta poate formula
obiecţii întemeiate asupra componenţei echipei de audit.
Auditorul-şef desemnat analizează documentaţia sistemului calităţii transmisă de
solicitant, consemnează şi încadrează neconformităţile faţă de cerinţele standardului şi
elaborează raportul de evaluare a documentaţiei. Un exemplu din raport şi din notele de
neconformităţi este transmis solicitantului în vederea stabilirii de către acesta a acţiunilor
corective necesare.
În cazul în care în documentaţie sunt identificate neconformităţi majore,
solicitantul trebuie să aplice acţiunile corective stabilite şi să demonstreze aplicarea
acestora.
Desfăşurarea auditului este condiţionată de soluţionarea neconformităţilor din
documentaţie.

 Auditul iniţial
Auditorul şef elaborează planul auditului care este comunicat solicitantului în vederea
realizării aranjamantelor necesare pentru audit. Planul de audit trebuie să includă
activităţile cuprinse în domeniul de certificare solicitat, condiţiile aplicabile* ale
standardului pentru fiecare dintre activităţi.
*NOTĂ: Condiţiile aplicabile includ şi condiţiile de reglementare.
Se defineşte clar şi se aduce la cunoştinţa solicitantului mandatul echipei de audit.
Planul de audit şi data auditului se convin cu solicitantul.
Auditul se desfăşoară în conformitate cu SR ISO 10011-1. Echipa de audit
evaluează sistemul calităţii solicitantului pentru domeniul inclus în cererea de certificare,
faţă de toate condiţiile de certificare şi înregistrare aplicabile.
Neconformităţile se încadrează de către auditorul şef în minore sau majore în
funcţie de implicaţiile lor asupra funcţionării sistemului calităţii solicitantului.
Neconformităţile identificate sunt prezentate de către auditorul-şef la şedinţa de închidere
a auditului.
Solicitantul are dreptul să comenteze constatările echipei de audit. Auditorul şef
elaborează şi transmite raportul de audit. Faţă de neconformităţile constatate, solicitantul
trebuie să stabilească şi să comunice RAR-OCS, în timp util, acţiuni corective adecvate,
inclusiv termenele şi responsabilii pentru implementarea acestora. În cazul înregistrării
unor neconformităţi majore, se efectuează, de către aceeaşi echipă sau de o echipă
 restrânsă, după caz, un audit pentru verificarea eficienţei acţiunilor corective
implementate de solicitant.
Rezultatele auditului de verificare se consemnează de auditorul-şef într-un nou
raport. Acesta trebuie să evidenţieze eficacitatea acţiunilor corective întreprinse de
solcitant pentru înlăturarea neconformităţilor constatate la auditul iniţial.

 Evaluarea finală, certificarea şi înregistrarea sistemului calităţii

Dosarul de certificare se analizează în mod independent. În baza concluziilor
analizei, Directorul Executiv al RAR-OCS ia decizia referitoare la acordarea
certificării. Se acordă certificarea / înregistrarea solicitantului în cazul când:
- toate neconformităţile majore constatate în timpul auditului au fost
soluţionate;
- pentru soluţionarea neconformităţilor minore au fost stabilite acţiuni
adecvate;
- evaluatorul apreciază că neconformităţile minore restante pot fi eliminate de
solicitant în mod eficient într-o perioadă de timp adecvată (max. 3 luni de la audit).
Decizia privind certificarea este comunicată solicitantului şi i se eliberează
certificatul.
Certificarea se acordă pe o perioadă de 3 ani, cu condiţia menţinerii
condiţiilor iniţiale privind sistemul calităţii.

 Semnificaţia certificării şi înregistrării

Solicitarea certificării este voluntară. Certificarea sistemului calităţii nu este
echivalentă cu o autorizare pentru anumite activităţi. Furnizorii certificaţi poartă
întreaga răspundere pentru activităţile proprii şi nu se pot prevala, de certificarea
acordată de RAR-OCS pentru a fi exoneraţi de răspundere sau pentru împărţirea
răspunderii.

 Utilizarea siglei (mărcii) RAR-OCS

RAR-OCS acordă furnizorilor certificaţi şi înregistraţi dreptul de a utiliza
marca sau simbolul său pentru a indica certificarea sistemului calităţii.
Furnizorii certificaţi pot utiliza marca sau simbolul de certificare în reclame, pe
documente sau pe sediile proprii, în condiţiile stabilite de RAR-OCS. Marca de
certificare a sistemului calităţii nu se aplică pe produse sau într-un mod care să poată
fi interpretat ca indicând certificarea produselor.

 Supravegherea menţinerii condiţiilor de certificare şi înregistrare

În timpul perioadei de valabilitate a certificării, RAR-OCS supraveghează
permanent menţinerea sistemului calităţii de către furnizorul certificat.
 Supravegherea se desfăşoară prin interemediul a 3 audituri programate.
În cazul unor reclamaţii referitoare la furnizorul certificat, RAR-OCS poate
desfăşura audituri de supraveghere neprogramate.
Auditurile de supraveghere se desfăşoară în conformitate cu SR ISO 10011-1.
Furnizorul certificat are obligaţia să anunţe RAR-OCS următoarele situaţii:
- modificările apărute în organizare care pot afecta sistemul calităţii;
- sistarea temporară a activităţii;
- modificarea statutului legal.

 CERTIFICAREA CONFORMITATII
 Definitie:
Certificare a conformităţii - acţiune a unei terţe părţi care dovedeşte existenţa
încrederii adecvate că un produs, identificat corespunzător, este conform cu un anumit
standard sau cu un alt document normativ.
Certificat de conformitate – document emis pe baza regulilor unui sistem de
certificare şi care indică existenţa încrederii adecvate că un produs, identificat
corespunzător, este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ;
Declaraţie de conformitate – procedura prin care un producător sau un
reprezentant autorizat al acestuia dă o asigurare scrisă că un produs este conform
condiţiilor specificate;
Marcaj de conformitate- simbol care se aplică de producător sau de reprezentantul
autorizat al acestuia, înainte de introducerea pe piaţă şi/sau de utilizare, pe un produs, pe
ambalajul acestuia şi/sau pe documentele însoţitoare şi care are semnificaţia conformităţii
produsului cu toate cerinţele aplicabile, prevăzute în reglementările tehnice:
CE - marcaj european de conformitate;
CS – marcaj naţional de conformitate.
MARCAJUL CE
Marcajul de conformitate CE constă din iniţialele “CE” având următoarea formă:
CE
În cazul în care marcajul trebuie să fie mărit sau micşorat, este necesar să se
respecte proporţiile prezentate în figura de mai sus.
Componentele C şi E ale marcajului de conformitate CE trebuie să aibă aceeaşi
dimensiune pe verticală, dar aceasta nu trebuie să fie mai mică de 5 mm.