MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT

Catedra Drept Public

Teza de licenţă

Contrabanda-infracţiune
predicat spalălarii banilor

A elaborat:
Dumitru IONESCU
an. IV, grupa 401

Conducător ştiinţific:
Artur AIRAPETEAN
dr. în drept, conf. univ.

Chişinău - 2019
Cuprins:

INTRODUCERE......................................................................................................3
I. Aspecte introductive privind infracţiunea de contrabandă.................................8
1.1 Noţiuni generale privind infracţiunea de contrabandă..............................8

1.2 Evoluţia conceptului de contrabandă în legislaţia penală a Republicii

Moldova..............................................................................................................17

II. Analiza juridico-penală a componenţei de infracţiune "contrabanda".........30

2.1 Elementele obiective.....................................................................................30

2.2 Elementele subiective...................................................................................38

2.3 Asemănări şi deosebiri contrabandei faţă de alte infracţiune adiacente 46

III. Aspecte criminologice privind infracţiunea de contrabandă.........................55

3.1 Cauzele şi condiţiile care favorizează comiterea contrabandei...............55

3.2 Prevenirea şi combaterea contrabandei.....................................................64

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI........................................................................76

BIBLIOGRAFIE
ANEXE

2
INTRODUCERE

Actualitatea temei de cercetare. Deşi legislaţia penală cu referire la diferite

fapte considerate infracţiuni diferă de la un stat la altul, problema fenomenului
infracţional rămîne a fi una şi aceeaşi. Avînd la bază această ultimă premisă,
activitatea de prevenire şi combatere a criminalităţii, pentru a fi eficientă, trebuie
să urmeze, de asemenea, unele standarde acceptate de fiecare stat în parte, care
realizează activitatea de combatere a criminalităţii.
În cadrul mulţimii de elemente infracţionale, o pondere aparte şi un statut
special în cadrul luptei cu criminalitatea în ansamblu îl are infracţiunea de
contrabandă. Din totdeauna, contrabanda a fost considerată o încălcare gravă a
legii, deoarece prin săvîrşirea ei se pun în pericol şi se lezează valori sociale de
maximă importanţă pentru ordinea de drept.
Dincolo de eventualitatea sau realitatea prejudiciilor cauzate intereselor
fiscale ale statului se află interesele legitime ale cetăţenilor, periclitate prin
introducerea sau scoaterea frauduloasă a mărfurilor în/din ţară. Asemenea practici
au ca principal efect întreţinerea aşa numitei „economii tenebre” şi, în consecinţă,
subminarea celei de „suprafaţă”, adică a celei legale.
Incriminarea infracţiunii de contrabandă este un imperativ absolut pentru
asigurarea ordinii în domeniul raporturilor juridico-vamale, adică pentru protejarea
regimului juridic vamal.
Cercetarea şi combaterea contrabandei într-adevăr constituie o sarcină de o
importanţă deosebită. La etapa actuală starea dezastruoasă a economiei naţionale
nu permite nici o eludare a cetăţenilor de la achitarea diferitor taxe şi impozite,
aceasta constituind principalul mijloc de venituri statale. Achitarea accizelor
vamale este o obligaţie constituţională, precum şi un comportament normal a
cetăţenilor în cadrul ţărilor dezvoltate – o conduită ce trebuie să se obişnuiască şi
în Republica Moldova. Însă, din păcate, actualmente nu se poate afirma că
conduita persoanelor ce trec frontiera Republicii Moldova se caracterizează cu o

3
respectare întrutotul a regulilor vamale. Astfel, din an în an se măreşte numărul de
dosare (administrative şi penale privind încălcarea regulilor vamale, în special de
contrabandă penală. De exemplu, conform statisticii oficiale în anul 2018 au fost
înregistrate 120 de cazuri de contrabandă. Însă, conform aceluiaşi izvor, numai 21
de cazuri au fost deferite justiţiei, celelalte fiind clasate din diferite motive.
După cum se ştie din practică, majoritatea dosarelor penale sînt clasate
datorită clasificării incorecte a faptelor (totuşi social- periculoase) de către
lucrătorii corespunzători, ca efect a aplicării unei metodici de cercetare greşite în
astfel de cazuri. Cred că în cazul contrabandei penale aceste încadrări greşite s-au
datorat în mare măsură lipsei de cunoştinţe teoretice (ci nu practice), precum şi
unei lipse de literatură juridică în acest domeniu.
Dorinţa de a-şi aprofunda cunoştinţele teoretice în specialitate, precum şi de a
completa lacune teoretice în domeniu, m-au făcut să redactez lucrarea respectivă.
În aceasta am încercat să arăt toate opiniile existente referitoare, să eludez lacunele
şi deficienţele în tratamentul infracţiunii respective, precum să propun ideile şi
opinile proprii.
Gradul de investigare ca temei: În lucrare au fost folosite atît surse
doctrinare cît şi acte normative care reglementează contrabanda. Reieşind din cele
relatate, menţionăm, că în ultimii ani, în literatura de specialitate autohtonă şi
română, infracţiunii de contrabandă i-au fost consacrate mai multe studii, în care
acest subiect a fost tratat sub diferite aspecte. Printre ele se evidenţiază: Maimescu
S., Traficul de fiinţe umane şi contrabanda: aspecte comune şi delimitări, Condor
Ioan, Condor Silvia Cristea, ’’Drept vamal şi fiscal’’, Gh.Badescu, E.Dragnea,
C.Ghita, ’’Valoarea în vama a mărfurilor de import’’ etc.
În ceea ce priveşte autorii ruşi aceştia au precăutat problema infracţiunilor de
contrabandă, menţionîd unele aspecte chiar în detalii, astfel printre cei mai de baza
autori îi putem menţiona pe: Бойко А.И., Родина Л.Ю. «Контрабанда»,
Кругликов Л.Л., Соловьев О.Г., «Преступления в сфере экономической
деятельности и налогообложения», Верин В.П., «Преступления в сфере

4
экономики», Коротков Л.Н., Гусев О.Б., Завидов Б.Д., Попов И.А.
«Преступления в сфере экономики».
Scopul şi obiectivele. Orice acţiune sau inacţiune urmăreşte un anume scop.
Deoarece scopul este rezultatul gândit, spre a cărui atingere sunt îndreptate
acţiunile, acestea, în cazul nostru, au fost orientate spre evaluarea cercetării
infracţiunii de contrabandă.
Pentru atingerea scopurilor propuse au fost trasate şi realizate următoarele
sarcini:
 Noţiuni generale privind infracţiunea de contrabandă
 Evoluţia conceptului de contrabandă în legislaţia penală a Republicii
Moldova
 Elementele obiective şi subiective
 Asemănări şi deosebiri contrabandei faţă de alte infracţiuni adiacente
 Cauzele şi condiţiile care favorizează comiterea contrabandei
 Prevenirea şi combaterea contrabandei
Baza metodică şi metodologică a lucrării. Investigarea şi cercetarea
premizelor legislative s-a bazat pe studierea materialului legislativ existent în
domeniu, folosind ca metode:
 tratarea în plan istorico-juridic,
 organizaţional,
 doctrină şi jurisprudenţă,
 legislaţie;
 uzanţe internaţionale.
La baza metodologico-teoretică a prezentei cercetări stau principiile
fundamentale ale dialecticii materialiste şi ale teoriei cunoaşterii. De asemenea,
am folosit metoda logico-formală de analiză, statistică şi metoda juridică
comparativă ceea ce a permis o cercetare riguros ştiinţifică, o pătrundere în esenţa
problematicii incriminării infracţiunii de contrabandă.

5
 Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. Noutatea acestei lucrări constă
în faptul că anterior această ea nu a fost abordată în nici o lucrare ştiinţifică. Tema
acestei lucrări, adică în materia combaterii infracţiunii de contrabandă. Consider că
am introdus momente noi în ceea ce priveşte definirea activităţilor de combatere a
infracţiunii de contrabandă.
Teza abordează, în conţinutul său, problemele şi aspectele pe care le-am
considerat a fi cele mai importante şi care se cer a fi corect înţelese şi aplicate în
mod pertinent în practică.
Sub aspect teoretic teza constituie o abordare a opiniilor şi propunerilor
controversate expuse în literatura de specialitate a Republicii Moldova, cât şi
străină, cu referire specială la combaterea infracţiunii de contrabandă.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a investigaţiei. Semnificaţia şi
valoarea prezentei teze de licenţă reiese din cercetarea complexă şi cu titlu de
amănunt operată pe baza unui subiect (sub aspect juridico-penal) şi anume –
infracţiunea de contrabandă. Investigarea a fost realizată prin reflectarea unui şir de
idei, opinii şi soluţii reieşite din literatura de specialitate, opinii de certă valoare
ştiinţifică expuse tangenţial de către unii autori autohtoni, însă, în mare măsură,
propuse de către autorii străini, toate acestea trecute prin filtrul propriu de analiză
al autorului şi în corespundere strictă cu dispoziţiile normative în vigoare din
Republica Moldova şi din alte state cu diferite sisteme de drept.
Deci, valoarea aplicativă a lucrării reiese din faptul că teza de licenţă a fost
elaborată ţinînduse cont de ultimele cerinţe impuse de practica de urmărire penală
şi judiciară, fapt consemnat prin prisma complexităţii de soluţii înregistrate cu
referire la infracţiunea de contrabandă şi direcţiile propuse de către autor în
vederea soluţionării acestora. Aceste propuneri, inclusiv cele cu caracter de lege
ferenda, pot fi luate în vedere de către legiuitor în procesul modificării normelor
penale, precum şi de către practicieni la cercetarea genului respectiv de infracţiuni.
Structura şi conţinutul tezei. Structura tezei are la baza structurii sale
următoarele: întroducere, concluziile, bibliografia.

6
 În "Introducere" se analizează actualitatea temei investigate, scopul şi
sarcinile, suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific, gradul de elaborare ca temei
de investigare, noutatea ştiinţifică a lucrării, semnificaţia şi valoarea ei aplicativă.
Capitolul I. întitulat Aspecte introductive privind infracţiunea de
contrabandă, prezintă: Noţiuni generale privind infracţiunea de contrabandă;
Evoluţia conceptului de contrabandă în legislaţia penală a Republicii Moldova
Capitolul II. denumit Analiza juridico-penală a componenţei de infracţiune
"contrabanda", prezintă: Elementele obiective; Elementele subiective;
Delimitarea contrabandei de alte infracţiune adiacente
Capitolul III. întitulat Aspecte criminologice privind infracţiunea de
contrabandă, analizează: Cauzele şi condiţiile care favorizează comiterea
contrabandei; Prevenirea şi combaterea contrabandei
Încheierea tezei reprezintă o generalizare, în baza constatărilor, observaţiilor
şi concluziilor făcute pe parcursul realizării tezei a principalelor rezultate ale
investigaţiei.
Consider că lucrarea dată va arăta problematica şi nivelul dezvoltării
atribuţiilor organelor vamale ale Republicii Moldova în combaterea infracţiunilor
de caracter internaţional.
Cuvintele cheie ale tezei: contrabandă, pseudocontrabandă, regim vamal,
frontieră vamală, taxă vamală, bun, eludare, tăinuire, fraudulos, valoare, proporţii.

7
I. Aspecte introductive privind infracţiunea de contrabandă

1.1 Noţiuni generale privind infracţiunea de contrabandă

Contrabanda reprezintă una dintre principalele surse de alimentare a

economiei subterane care se realizează fie prin contrabandă efectiv, fie prin
supraevaluarea flagrantă în vamă a bunurilor introduse sau scoase din ţară. 1
Cuvîntul “contrabanda” este de originea italiană, provenind de la asociaţie de
cuvinte: "contra bando,“ ce însemnă “contra ordinului, legii de stat,” adica este o
acţiune ce este interzisă de lege în mod legislativ2.
Referitor la alineatul de mai sus, autorul F. Sandu constată că termenul, de
origine italiană, a fost asimilat prin "filieră franceză", limbi în care semnifică
aceeaşi acţiune de introducere ilegală într-o ţară a unor mărfuri prohibite sau
supuse unor taxe, cu intenţia de a frauda interesele financiare ale statului,
respectiv, în propriul profit material. În limba de provenienţă era un cuvînt compus
din prefixul contra, care înseamnă împotrivă, şi cuvîntul bando cu înţelesul de
proclamaţie, decret, act cu putere de lege. Aşadar, împotriva legii, contra legii sau
contrabandă.3
La momentul actual se continuă practicarea schimbului fraudulos de mărfuri
tranzitate peste graniţe, prin spatele vameşilor, ori cu concursul acestora. La
început s-au traficat mătase, aur, cauciuc sau porţelan. Apoi contrabandiştii au
ajuns să transporte alcool, Biblii sau tutun. Azi se trafichează droguri, antichităţi,
armament sau persoane. Termenul “contrabandist” a fost înlocuit de cu cel de
“traficant”.4
În zorii omenirii, în urmă cu zeci de mii de ani, a început, timid, schimbul de
produse. Un fildeş de mamut contra unei femei sau a unei suliţe de piatră. În
1
Noana R., Contrabanda - sursa de alimentare a economiei subterane // Legea şi viaţa, 2007, nr.6, p. 30
2
Сучков B., Контрабанда и ответсвенность, Калининград, "Книжное издательство" 1976, p. 12
3
Sandu Fl. Contrabanda - componentă a crimei organizate. Cluj: Edil. Naţional, 2017, p. 13
4
Синицын Ф.Л., Международное законодательcтво по проблемам торговли людьми, Пермь: Пермский центр
против насилия и торговли людьми, 2011, р. 5

8
antichitate, după apariţia scrisului, a apărut şi legislaţia. Mesopotamienii, locuitorii
Orientului Mijlociu de azi, au lansat primele coduri de legi (în urmă cu 3800 de
ani), creând premizele definirii infracţiunii de contrabandă.5
În anul 119 î.Hr., Imperiul Han ajungea să stăpânească drumul mătăsii şi,
implicit, producţia firului de borangic. La 553 d.Hr., se spune că primii viermi de
mătase soseau în Imperiul Bizantin, ascunşi în toiegele unor călugări. Secretul nu
fusese îndeajuns de bine păzit. Apoi, în 1091, are loc prima cruciadă. O sută de ani
mai târziu, cruciaţii cucereau Constantinopolul, prilej cu care s-au furat la greu
tehnologii nemaivăzute până atunci de europeni (veneţienii, mai ales). De atunci a
urmat o veritabilă cursă a furtului şi contrabandei. Cu orice şi spre oriunde. Iată o
scurtă cronologie a celor mai diverse mărfuri care au fost de-a lungul timpului
obiecte de contrabandă.6
În “lumea ideilor”, opera lui Ovidiu ("Ars amandi", editată în anul 43 î.Hr.)
devine, la 500 de ani de la creeare, marfă de contrabandă. Manuscrisele copiate
după aceasta şi-au făcut loc, pervers, în bibliotecile şi inimile mănăstirilor
timpului. Anul 406 este cel al editării finale a "Vulgatei", prima Biblie în
adevăratul sens al cuvântului, care ajunge, la rându-i, marfă prohibită şi traficată ca
atare până în ziua de azi (în Coreea de Nord, Sudan, Eritreea, Yemen sau Arabia
Saudită).7 În 1785, Marchizul de Sade editează "Cele o sută de zile ale Sodomei"...
La 1824, socialistul englez Owen întemeiază o colonie comunistă unde domnesc
principiile cooperatiste, în 1848 apare "Manifestul partidului comunist" de K.
Marx şi F. Engels, iar în 1854 "Originea speciilor" de C. Darwin. Idei, idei, idei. Şi
toate au fost traficate.8
În secolul XVII, contrabanda cu sclavi africani atinge apogeul. Urmează
anii… negri. La începutul veacului XX, americanii pun prohibiţie pe alcool,
provocând cel mai înfloritor comerţ de contrabandă din istoria lumii şi ascensiunea

5
Тюрюканова E.B., Ерохина Л.Д., Торговля людьми. Москва: Академия, 2002, р. 12
6
Untilă V., Criminalitatea organizată: noţiune, esenţă, tipuri şi tendinţe de evoluţie, Geneva 2010, p. 104
7
Grama M., Organizaţia criminal. În: Analele Universităţii de Stat din Moldova. Vol. 1. Chişinău, 2001, p. 254
8
Pitulescu I., Al 3-lea război mondial - Crima Organizată, Ed. Naţional, 2006, p. 56

9
mafiei pe culmi nebănuite.9 Ţara ajunge în pragul colapsului. Greşeala
“obligativităţii la abstinenţă” este repetată de Rusia (în anii ’80-’90), dar şi de
statele arabe (chiar şi în ziua de azi), dovedind că lecţia americană nu a fost
suficientă.
În 1937 se descoperă nailonul, iar chinezii intră din nou în cărţi, fabricând din
acesta orice, de la ceasuri şi maşini, până la haine sau cravate. 1955 este un an
“mare” pentru contrabandişti: apar pilula anticoncepţională orală şi diamantele
artificiale. În 1957 se lansează primul satelit artificial sovietic (Sputnik 1), iar în
1961 Iuri Gagarin devine primul om care zboară în Cosmos. Ocazia este
considerată tocmai potrivită ascensiunea spre apogeu a contrabandei de stat cu
informaţii spaţiale. În anii ’70 încep să apară primele videocasete (1972), primul
CD (în 1979), iar 1981 aduce MS DOS, sistemul de exploatare al Microsoft. Toate,
motive suficient de atractive pentru contrabandişti. Pe actualul teritoriu al
României contrabanda a apărut o dată cu prima “interdicţie majoră”.10
Burebista a ajuns regele dacilor în anul 70 î.Hr. La scurt timp, getul şi-a
obligat supuşii să nu mai bea vin, prin barbara metodă a tăierii tuturor viilor din
Dacia. Supuşii s-au consolat repede, găsind calea de a aduce fraudulos vinul
produs de grecii din cetăţile Pontului Euxin (litoralul Mării Negre de azi). Peste
Dunăre. Infamul trafic a luat sfârşit în anul 55, când regele şi ostaşii săi abstinenţi
au reuşit să cucerească şi să radă de pe suprafaţa pământului coloniile grecilor.
Câţiva ani mai târziu, Burebista a fost ucis de o conspiraţie aristocratică internă şi
din statul său centralizat s-a ales praful. Dacii au replantat viţa de vie, şi, după cinci
generaţii, ultimul regat independent a căzut sub sabia romană (fără nici o legătură,
bineînţeles).
Încă de la atestarea primelor vămi medievale pe actualul teritoriu românesc
(secolul XIII), au început să se facă schimburi frauduloase cu produse de peste
graniţă. La început, traficanţii s-au axat pe sare şi postavuri, apoi şi-au diversificat

9
Keller M., Corupţia în America. Continuitate şi schimbare. Bucureşti: Politică, 2009, p. 74
10
Gheorghiţă M., Criminalitatea organizată: probleme ale teoriei şi practicii de cercetare, Chişinău 1998, p. 44

10
marfa. De la sclavi, până la vite şi mirodenii, de la aur la arme sau postav de
Ypres, ei au traficat tot ce considerau rentabil, eludând vămile domneşti. Sute de
documente incriminatoare păstrate din acele timpuri atestă existenţa traficanţilor de
produse.11
În vorbirea curentă, prin contrabandă se înţelege trecerea clandestină peste
graniţă a unor mărfuri interzise sau sustrase de la plata taxelor vamale. Termenul,
de origine italiană a fost asimilat prin „filieră franceză”, limbi în care semnifică
aceeaşi acţiune de introducere ilegală într-o ţară a unor mărfuri prohibite sau
supuse unor taxe, cu intenţia de a frauda interesele financiare ale statului în
propriul profit material;12 în limba de provenienţă era un cuvînt compus din
prefixul „contra” care înseamnă împotrivă şi cuvîntul „bando” - cu înţelesul de
proclamaţie, decret, act cu putere de lege. Aşadar, împotriva legii, contrar legii, sau
pe scurt: contrabando.
Contrabanda a căpătat caracter organizat şi constă în folosirea unor
documente false pentru introducerea sau scoaterea din ţară de bunuri sau valori, în
strînsă corelaţie cu realizarea unor legături cu criminalitatea economico-financiară
internaţională, sau în trecerea peste frontieră a acestora prin alte locuri decît cele
impuse controlului vamal, evitîndu-se taxele şi obţinîndu-se profituri
considerabile.13
Subiectul contrabandei a constituit o direcţie de cercetare în cadrul multiplelor
manual publicate în România, în special elaborate de către autorii V. Dongoroz, C.
Bulai, G. Antoniu, A. Boroi, V. Dobrinoiu, Gh. Nistoreanu etc., care, de rînd cu
alte infracţiuni incluse în legislaţia României, au supus interpretării doctrinale şi
infracţiunea de contrabandă. O atenţie special asupra infracţionalităţii
transnaţionale şi contrabandei au acordat-o autorii români F. Sandu14 şi C. Voicu.15
În acest context, C. Voicu menţionează că fiecare guvernare nouă este preocupată
11
Ţurcan V. Organele de drept în statul totalitar. În: Revista Naţională de Drept, 2008, nr.9, p. 77
12
Dictionaire usuel, Larousse. Paris, 1992, p. 223
13
Gioga C., Controlul economico-financiar; Paradisurile fiscal Walter Ingo, Secret money, Lexington,
Massachussets, D.C. Heath, 1985, p. 177
14
Sandu F. Contrabanda - componentă a crimei organizate. Bucureşti: Editura Naţional, 1997
15
Voicu C. Drept penal al afacerilor. Bucureşti: Editura Rosetti, 2002

11
să spună şi să demonstreze cît de coruptă a fost guvernarea anterioară, refuzînd să
accepte că aspectele criminalităţii afacerilor şi cele ale crimei organizate se vor
prelungi şi intensifica, uneori la cote mult mai ridicate.
În viziunea autorului R. Noană, prin contrabandă se înţelege o încălcare cu
vinovăţie a cadrului normativ (penal, contravenţional), inclusiv urmărindu-se şi
eludarea taxelor vamale impuse la trecerea mărfurilor peste frontieră, a
prohibiţiilor şi cotelor comerciale de import+export. În acest context, se subliniază
ca premisă - un regim juridic vamal.16
Specificîndu-se că regimul juridic vamal constituie un dat pentru intervenţia
dreptului penal în vederea sancţionării contrabandei, inexistenţa acestuia ar face
inutilă orice discuţie în legătură cu infracţiunea supusă analizei. Fără instituirea
unor reguli la trecerea mărfurilor peste frontiere, contrabanda - ca acţiune de
înfrîngere a legii (infractio, onis), subliniază R. Noană, nu ar fi existat niciodată.
Autorul M. Pana spune că prin contrabandă se înţelege o încălcare de către o
persoană cu vinovăţie a legii ţării în scopul eludării taxelor vamale impuse la
trecerea mărfurilor peste frontiera de stat a României, a prohibiţiilor şi cotelor
comerciale de import-export, observînd că existenţa acesteia presupune ca premisă
un regim juridic vamal.17
Savantul rus, V.Varin, defineşte contrabanda ca orişice trecere ilegală peste
frontiera vamală de bunuri şi obiecte. Generalul român, F.Sandu, apreciază
contrabanda drept trecerea peste frontiera de stat a bunurilor prin scoaterea
acestora de sub putera de dispoziţie a autorităţilor vamale, în circumstanţele precis
şi limitativ determinate de lege.
Doctrinarul sovietic, Iu. Sucikov pledează pentru includerea în definiţia în
cauză şi a contrabandei calificate, adică trecerea armamentului, substanţelor
narcotice, etc. De asemenea se deosebesc şi definiri restrictive a fenomenului de
contrabandă, adică acelea care o pun în rîndul lor de fraudă, afirmînd că este

16
Noană R. Contrabanda incriminată în vechiul drept românesc. În: Legea şi viaţa, 2009, nr.3, p. 55
17
Pana M. Evoluţia noţiunii de contrabandă în România. În: Legea şi viaţa, 2010, nr.4, p.26

12
acţiunea de amăgire (de inducere în eroare) a autorităţilor vamale asupra unor
bunuri ce sînt trecute peste frontiera.
Pe bună dreptate, opinează autorul rus Кругликов Л.Л.,18 infracţiunea de
contrabandă este o infracţiune comisivă, metodele de manifestare avînd caracter
diferit. În acest sens, se subliniază faptul că dispoziţia normei este descriptivă.
Autorul menţionează că acest ultim lucru este principial, deoarece, după cum se
indică în literatura de specialitate, deseori se enunţă asupra unei dispoziţii de
blanchetă vis-à-vis de infracţiunea de contrabandă.
În opinia autorului A. Вакуленко, contrabanda poate fi sesizată ca un
fenomen juridic atît la nivel naţional, cît şi internaţional. În primul caz, se
menţionează că delictele legate de contrabandă prezintă pericol doar pentru un stat
şi doar legislaţia acestui stat determină care dintre acestea constituie contrabandă,
în cel de-al doilea caz - sunt antrenate în limitele prejudicierii intereselor a două
sau mai multor state.19
Contrabanda este una din cele mai grave încălcări săvîrşite în sfera
raporturilor juridice vamale, fiindcă prin comiterea ei se tentează sau se lezează
efectiv valorile sociale de maximă importanţă pentru ordinea publică şi pentru
interesele legitime ale cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi ale celor străini şi
apatrizi, aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova.20
După cum constată autorul N. Lacustă, contrabanda reprezintă activitatea de
bază care alimentează economia subterană, desfăşurată astăzi pe teritoriul ţării, şi
afectează grav valorile esenţiale ale Statului.21 Aici adăugăm că motivele creşterii
nivelului contrabandei sînt: ratele nejustificat de mari de impozite şi taxe; nivelul
scăzut de control fiscal şi vamal; corupţia în organele de control şi de

18
Кругликов Л.Л., Соловьев О.Г., «Преступления в сфере экономической деятельности и налогообложения»,
Ярославль, 2013, p. 22
19
Вакуленко A. О понятии „контрабанда” в законодательстве РФ и международном праве. În: Закон и право,
2004, №9, р. 48
20
Maimescu S., Traficul de fiinţe umane şi contrabanda: aspecte comune şi delimitări // Revista Naţională de Drept,
2004, nr.5, p. 19
21
Lacusta N. Elemente de drept penal comparat în materia infracţiunii de contraband. În: Legea şi viaţa, 2012, nr.7,
p.26

13
supraveghere; discrepanţa dintre nivelul impozitelor şi cel al tarifelor vamale,
precum şi situaţia economică, nivelul scăzut de bunăstare a cetăţenilor.
Contrabanda ca o infracţiune separată este definită în legislaţia din majoritatea
ţărilor din fosta Uniune Sovietică. Referitor la aspectul de mai sus, autorul din
Republica Moldova V. Stati constată că tendinţa legiuitorilor din statele foste
membre ale Uniunii Sovietice de a amplasa contrabanda în capitolul Părţii speciale
a CP dedicat protecţiei economiei naţionale - este cazul Republicii Moldova,
Letoniei, Republicii Belarus, Turkmenistanului, Tadjikistanului, Azerbaidjanului,
Armeniei, Kazahstanului, Uzbekistanului. Legiuitorul eston a amplasat
infracţiunile similare celor prevăzute la art.248 CP RM în cadrul Secţiunii IV
„Fraudele fiscale” din cap.XXI „Infracţiuni economice” din Partea specială a CP.22
Codul penal al Republicii Moldova, în conformitate cu art.248, consideră
infracţiune de contrabandă trecerea peste frontiera vamală a Moldovei a mărfurilor,
obiectelor şi a altor valori în proporţii mari, eludîndu-se controlul vamal ori
tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest
scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare
vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau
în alte documente de trecere a frontierei.
Contrabanda generală, atribuită la categoria celor din domeniul activităţii
economice (secţiunea 7 art.201 din Codul penal al Ucrainei). Prin art.201
infracţiunea de contrabandă este definită ca fiind: trecerea bunurilor peste frontiera
vamală a Ucrainei în afara controlului vamal ori cu tăinuirea acestora de controlul
vamal, săvîrşită în proporţii mari, precum şi trecerea ilegală a valorilor istorice şi
culturale, a substanţelor toxice, cu efect puternic, explozive, materialelor
radioactive, armelor şi muniţiilor (cu excepţia armei de vînătoare cu ţeavă lisă şi a
muniţiilor pentru aceasta), mijloacelor tehnice speciale pentru obţinerea

22
Stati V. Infracţiuni economice: Note de curs. Ediţia a 2-a, revăzută şi actualizată. Chişinău: CEP USM, 2016, p.
106

14
clandestină a informaţiei, precum şi a mijloacelor strategice, faţă de care legislaţia
stabileşte anumite reguli de trecere peste frontiera Ucrainei.23
În Codul penal al Federaţiei Ruse este prevăzută o singură normă referitoare
la contrabandă (art.188 din Codul penal al Federaţiei Ruse). Astfel, art.188 alin.1
prevede răspunderea penală pentru contrabandă, adică trecerea în proporţii mari
peste frontiera vamală a Federaţiei Ruse a mărfurilor şi a altor bunuri, cu excepţia
celor indicate la art.188 alin.2 Cod penal al Federaţiei Ruse, comisă eludîndu-se
controlul vamal ori tăinuindu-le de el ori prin folosirea frauduloasă a documentelor
ori mijloacelor de identificare vamală, sau însoţită de nedeclararea ori declararea
neautentică, aceasta fiind pasibilă de o pedeapsă în forma amenzii de la 100.000 la
300.000 ruble ori în mărimea salariului ori altui venit al condamnatului de la 1 la 3
ani ori cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la 5 ani.24
Codul penal al Estoniei atribuie contrabanda la crimele împotriva statului
(art.76) şi, în afară de răspunderea penală pentru infracţiunea dată, prevede
confiscarea specială a vehiculelor, obiectelor, bunurilor sau altor mijloace legale
prin care sau cu care a fost deplasată contrabanda în proporţii mari, sau a
vehiculelor special adaptate pentru contrabandă.25
Legislaţia franceză consideră contrabanda drept un delict de clasa I-a sau a II-
a, iar contrabanda calificată - un delict de clasa a III-a. În esenţă, contrabandă
constă într-o activitate ilicită prin care mărfurile scapă de sub autoritatea efectivă a
serviciilor vamale. Încadrarea delictelor de contrabandă în clasa I-a, a II-a sau a III-
a se face după cum mărfurile care formează obiectul material al contrabandei sînt
libere sau puternic taxate, sau dimpotrivă - sînt interzise la import sau export.26
În contextul celor spuse mai sus, vom adăuga că consecinţele contrabandei
cele mai importante sunt următoarele:
23
Уголовный кодекс Украины, Киев, 5 апреля 2001 г., № 2341-III. În: Голос Украины, 19 июня 2001 г., №
107(2607)
24
Уголовный кодекс Российской Федерации от 13 июня 1996, № 63-ФЗ. Принят Государственной Думой 24
мая 1996 г., одобрен Советом Федерации 5 июня 1996 г. и подписан Президентом РФ 13 июля 1996 г.
Вступил в силу 1 января 1997 г. http://www.uk-rf.com. (vizitat 10.02.2019)
25
Criminal Code of the Republic of Estonia http://legislationline.org/documents/section/criminal-codes (vizitat
28.02.2019).
26
Brînza S., Stati V. Tratat de drept penal. Partea specială. Vol.II. Chişinău: Tipografia Centrală, 2015, p. 388

15
  Contrabanda dăunează intereselor economice ale statului,
deoarece pentru mărfurile respective nu se achită taxele şi impozitele
vamale necesare;
 Contrabanda prejudiciază monopolia comerţului extern
(în domeniile unde aceasta mai există);
 Se crează pericolul securităţii obşteşti (în cazurile
contrabandei de armament, droguri ş.a.);
 Prin contrabanda cumulată cu evaziunea fiscală se
întreţine şi se dezvoltă economia tenebră;
 Incriminarea contrabandei mai este necesară reieşind din
obligaţia statului de a nu leza drepturile şi interesele cetăţenilor săi (în
special cele din domeniul vamal);
 De asemenea, în şirul argumentelor poate fi inclus şi
faptul existenţei unui şir de convenţii şi tratate internaţionale care
stopează circulaţia internaţională a diferitor substanţe (cum sunt, de
exemplu, cele narcotizante, explozibile ş.a.).
În concluzie vom menţiona că în prezent contrabanda nu mai este o simplă
infracţiune de fraudă, aceasta înfăţişîndu-se ca o variantă a crimei organizate, fiind
savîştă de participanţi constituiţi în bandă în relaţii de cooperare internaţională,
programată pe termene lungi, motivate de dorinţa de profit sau chiar de putere, care
include un potenţial de violenţă, de fraudă şi de corupţie. Prin săvîrşirea actelor de
contrabandă se creează premisele de întreţinere a economiei subterane şi pot fi
alimentate, în ultimă instanţă, sursele care ameninţă chiar siguranţa naţională a
Republicii Moldova, deoarece participanţii la comiterea acestora sînt doar
instrumentele celor care conduc sau coordonează crima organizată, ce tind să aibă
acces în sfera deciziei, nu numai economice, ci şi politice.

1.2 Evoluţia conceptului de contrabandă în legislaţia penală a Republicii Moldova

16
 Contrabanda ca fenomen ilegal este supus mai multor reglementări normative,
graţie cărui fapt se impune un studiu sub aspect pluridisciplinar. În acest sens,
fenomenul contrabandei nu prezumă limitarea cadrului faptic al acestuia la nivelul
reglementărilor juridico-penale, fiind necesară analiza contravenţiilor vamale în
ansamblu.27
Luînd în vedere că în Republica Moldova relaţiile sociale legate de regimul
juridic vamal şi regimul vamal au fost supuse protecţiei şi reglementărilor diferite,
pentru operarea în vederea susţinerii unor opinii aplicative a fost demarată ideea
unor evaluări comparative. În special, evidenţiem, că deşi în Republica Moldova a
acţionat pe o perioadă mai bine de 42 de ani CP al RM adoptat în anul 1961,
anumite modificări esenţiale nu au parvenit pe parcursul anilor la nivel de
reglementare.
Infracţiunea de contrabandă, în varianta iniţială a fost introdusă sub art al CP
al RM din 196128. Astfel, acesta avea următorul text:
 Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova de mărfuri,
obiecte şi de alte valori în proporţii mari, cu excepţia celor indicate la
alineatele doi şi trei din prezentul articol, eludîndu-se controlul vamal
sau tăinuindu-le de el, fie cu folosirea frauduloasă a documentelor sau
a mijloacelor de identificare vamală, fie asociată de nedeclarare sau
de declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente
de trecere a frontierei – se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un
termen de pînă la doi ani sau cu amendă de la o sută cincizeci la trei
sute de salarii minime cu confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor
valori ce constituie obiectul contrabandei.
Spre deosebire de Codul abrogat, conform art 248 al Codul penal al
Republicii Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002, trecerea peste frontiera vamală a

27
Maimescu S., „Contrabanda şi modalităţile ei în reglementarea legislaţiei penale a R.M.”: teză de doctor.
Chişinău, 2000, p. 33
28
Codul penal din 24.03.1961. Veştile R.S.S.M., 1961, nr.10, art.41 (abrogat)

17
Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi a altor valori în proporţii mari,
eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special
pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor
sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare
neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, se
pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 300 unităţi convenţionale sau cu
muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore sau cu
închisoare de pînă la 2 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în
mărime de la 1000 la 3000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a
exercita o anumită activitate.
 Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova de substanţe
narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare,
radioactive şi explozive, de deşeuri nocive, eludîndu-se controlul vamal
sau tăinuindu-le de el, fie cu folosirea frauduloasă a documentelor sau
a mijloacelor de identificare vamală, fie asociată de nedeclarare sau
de declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente
de trecere a frontierei – se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un
termen de la doi la şase ani sau cu amendă de la trei sute la opt sute de
salarii minime cu confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori ce
constituie obiectul contrabandei.
Spre deosebire de Codul abrogat, conform alin 2 art 248 al Codul penal al
Republicii Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002, trecerea peste frontiera vamală a
Republicii Moldova a substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice,
toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, precum şi a deşeurilor nocive şi a
produselor cu destinaţie dublă, eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el,
prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea
frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin
nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente
de trecere a frontierei, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 600 unităţi

18
convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se
pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 unităţi convenţionale cu
privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei
juridice.
 Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova de armament,
de dispozitive de explodare, de arme de foc, de muniţii, cu excepţia
armelor de vînătoare cu ţeava lisă şi a cartuşelor la ele, eludîndu-se
controlul vamal sau tăinuindu-le de el, fie cu folosirea frauduloasă a
documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, fie asociată de
nedeclarare sau de declarare neautentică în documentele vamale sau
în alte documente de trecere a frontierei – se pedepseşte cu privaţiune
de libertate pe un termen de la doi la şase ani sau cu amendă de la trei
sute la opt sute de salarii minime cu confiscarea mărfurilor, obiectelor
şi altor valori ce constituie obiectul contrabandei.
Spre deosebire de Codul abrogat, conform alin 3 art 248 al Codul penal al
Republicii Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002, trecerea peste frontiera vamală a
Republicii Moldova a armamentului, a dispozitivelor explozive, a muniţiilor,
eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special
pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor
sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare
neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, se
pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau cu
închisoare de la 4 la 6 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în
mărime de la 5000 la 10000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a
exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
 Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova de valori
culturale, eludîndu-se controlul vamal sau tăinuindu-le de el, precum
şi nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor
culturale scoase din ţară în cazul în care întoarcerea lor este

19
 obligatorie – se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la
trei la opt ani cu sau fără confiscarea averii.
Spre deosebire de Codul abrogat, conform alin 4 art 248 al Codul penal al
Republicii Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002, trecerea peste frontiera vamală a
Republicii Moldova a valorilor culturale, eludîndu-se controlul vamal ori
tăinuindu-le de el prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest
scop, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor
culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie, se
pedepsesc cu închisoare de la 3 la 8 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu
amendă în mărime de la 5000 la 10000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul
de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.29
La alin 5 Codul Penal din 1961 prevedea că acţiunile prevăzute la alineatele
unu-patru din prezentul articol săvîrşite în mod repetat sau de un grup de
persoane, care s-au organizat pentru activitate de contrabandă, sau de o persoană
cu funcţii de răspundere făcîndu-se uz de situaţia de serviciu, precum şi
contrabanda în proporţii deosebit de mari – se pedepseşte cu privaţiune de
libertate pe un termen de la şase la doisprezece ani cu confiscarea mărfurilor,
obiectelor şi altor valori ce constituie obiectul contrabandei.
La fel, de legislator, în 1996, a fost introdus termenul de contrabandă în
proporţii deosebit de mari, fiind inclus într-un alineat aparte ca semn calificativ al
contrabandei, prevăzut de art.75 C.P. RM. Astfel, acest articol a fost completat cu
alin.2 care stabilea că se consideră contrabandă în proporţii deosebit de mari
acţiunile de trecere ilegală peste frontiera vamală a Republicii Moldova a
mărfurilor, obiectelor şi a altor bunuri, dacă valoarea lor, exprimată în bani,
depăşeşte de cinci sute de ori mărimea salariului minim la momentul săvârşirii
infracţiunii.30 Ulterior, alin.2 al acestui articol a fost modificat printr-o nouă

29
Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002. Adoptat la 18 aprilie 2002. Republicat: Monitorul
Oficial al R.Moldova nr.72-74/195 din 14.04.2009. În vigoare din 24 mai 2009
30
Maimescu S., Florea C. Contrabanda comisă în proporţii deosebit de mari. În: Avocatul poporului, 2000, nr.7-9,
pag.30

20
redacţie, devenind componentă a alin.5 al art.75 C.P. RM. 31 Iar prin alin.2 al notei
la art.75 C.P. RM contrabandă în proporţii deosebit de mari se consideră fapta de
trecere ilicită peste frontieră a bunurilor, dacă valoarea lor depăşeşte de 1000 de ori
mărimea salariului minim stabilit la momentul săvârşirii infracţiunii.
La fel, o deosebire dintre prevederile Codului din 1961 şi 2003, ţine de faptul
că plasarea infracţiunii de contrabandă, după cum consemnează unii autori, în
capitolul infracţiunilor contra securităţii publice şi a ordinii publice va avea urmări
negative în ceea ce priveşte caracterul adecvat al practicii judecătoreşti la
calificarea juridică corectă şi stabilirea vinovăţiei persoanei pentru acţiunea de
contrabandă comisă. Adică, să ne amintim despre expunerea anterioară a
infracţiunii de contrabandă în art. 75 CP al RM din capitolul infracţiunilor contra
statului (CP al RM adoptat la 24 martie 1961), cînd în instanţele de judecată
făptuitorii erau achitaţi din lipsa probelor ce puteau cert să indice asupra intenţiei
directe a persoanei de atentare asupra securităţii statului în timpul comiterii acţiunii
de contrabandă.
Sub alt aspect de esenţă, nici legea penală, adoptată în anul 2002 şi pusă în
acţiune în anul 2003 (în vigoare la etapa actuală), nu a schimbat aspectul de
incriminare, doar invocîndu-se unele condiţiuni de incriminare penală şi de
delimitare cu contravenţia în forma contrabandei, precum şi unele forme
circumstanţiale. Aceste condiţiuni determină un studiu comparativ nu numai a
reglementărilor normative, ci şi a situaţiei economice generale, înregistrată în
Republica Moldova în ultima perioadă de timp.
În textul art 248 din CP din 2003 întîlnim aşa noţiuni ca: 1) eludarea
controlului vamal - intrarea sau ieşirea din ţară prin alte locuri decît cele destinate
pentru aceasta şi nu are importanţă dacă se recurge sau nu la diferite metode pentru
mascarea mărfurilor, obiectelor sau a altor valori. Eludarea controlului vamal se
consideră aceleaşi acţiuni în cazul intrării sau ieşirii din ţară şi prin locuri destinate

31
Legea Parlamentului Republicii Moldova "Pentru modificarea Codului vamal, a Codului cu privire la
contravenţiile administrative şi a Codului penal", Nr.99-XIVdin 22 iulie 1998 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. - 1998. - Nr.84-47, art.555

21
pentru aceasta, dacă trecerea sau ieşirea a fost săvîrşită forţat, neautorizat sau fără
permisiunea organului vamal; 2) tăinuire de controlul vamal - neprezentarea
pentru control vamal a bunurilor ce se trec peste frontiera vamală a Republicii
Moldova pe o cale ce împiedică examinarea şi constatarea lor, precum şi trecerea
cu folosirea ascunzişurilor, adică a locurilor ascunse ale corpului, hainelor,
obiectelor personale etc. (inclusiv a celor special fabricate); trecerea obiectelor cu
mijloace reutilate sau acomodate drept ascunziş sau prin atribuirea unor bunuri a
formei altor bunuri; 3) nedeclarare a mărfurilor - neprezentarea în modul stabilit a
informaţiilor precise despre aceste mărfuri, obiecte sau alte valori, iar declarare
neautentică - introducerea în declaraţia vamală a unor informaţii vădit false sau
declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente, sau
declararea datelor false despre astfel de bunuri în documentele menţionate; 4)
mărfuri - orice bunuri mobile: obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare
(valută străină şi monedă naţională în numerar, documente de plată şi valori
mobiliare exprimate în valută străină şi monedă naţională), gaze naturale, energie
electrică, energie termică, alt fel de energie, precum şi mijloace de transport, cu
excepţia celor prevăzute la art.1 pct.4) din Codul vamal al Republicii Moldova; 5)
alte valori - orice obiect trecut peste frontiera vamală, inclusiv mijloace de
transport, valută naţională şi străină, titluri şi obiecte de valoare, lucruri de uz
personal care prezintă valori culturale trecute peste frontiera vamală; 6) teritoriul
vamal al ţării - teritoriul terestru (inclusiv zonele economice, teritoriul insulelor
artificiale, construcţiilor şi instalaţiilor, apele teritoriale şi spaţiul aerian deasupra
acestora). Teritoriul Republicii Moldova este un teritoriu vamal unic (art.4 alin.(1)
Cod vamal); 7) frontiera vamală a Republicii Moldova - frontiera de stat a
Republicii Moldova, perimetrul zonelor libere şi al antrepozitelor vamale (art.4
alin.(3) Cod vamal); 8) document fals - documentul integral sau parţial fabricat,
fals, de exemplu pe calea nimicirii unei părţi din text, introducerii în el a
informaţiilor suplimentare etc., precum şi documentul fals, obţinut pe cale ilegală,
sau documentul care serveşte drept temei pentru trecerea altor bunuri; 9)

22
document nul - documentul obţinut pe cale legală, însă care, din anumite cauze,
şi-a pierdut valabilitatea, de exemplu a expirat termenul de acţiune; 10) document
obţinut pe cale ilegală - documentul obţinut de persoana interesată prin
prezentarea persoanei împuternicite pentru aceasta, în calitate de temei pentru
eliberarea lui, a datelor vădit false sau a documentelor contrafăcute ori obţinut în
urma abuzului de serviciu din partea unei persoane cu funcţie de răspundere sau
din neglijenţa acestei persoane la eliberarea documentului; 11) document care
conţine date neautentice - documentul care, în realitate, este autentic, însă în el
sînt introduse informaţii ce nu corespund realităţii. Concomitent, el păstrează
elementele şi indicii originalului (se execută pe formular oficial, conţine numele şi
posturile persoanelor împuternicite să-l semneze etc.), însă informaţiile introduse
în el (textul, materialele numerice) sînt false; 12) document vamal - documentul a
cărui eliberare e prevăzută de legislaţia vamală în vigoare (declaraţiile vamale,
chitanţele, certificatele etc.), autentificat în modul stabilit de persoanele cu funcţie
de răspundere din instituţiile vamale; 13) alte documente - documentele necesare
pentru controlul vamal, care permit trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor şi
obiectelor şi sînt eliberate şi autentificate de instituţiile competente şi de persoanele
cu funcţie de răspundere respective (permise de trecere a valutei străine peste
hotare, eliberate de o bancă autorizată sau de Banca Naţională a Moldovei, licenţe,
autorizaţii, certificate, procuri etc.).
În textul art 75 din CP din 1961 abrogat, delimităm: Eludarea controlului
vamal înseamnă intrarea sau ieşirea din ţară prin alte locuri decît cele destinate
pentru aceasta sau în afara organelor de control vamal şi nu are importanţă dacă se
recurge sau nu la diferite metode pentru mascarea mărfurilor, obiectelor şi a altor
valori; Prin tăinuire de controlul vamal prevăzută de art.75 C.P. se înţelege
neprezentarea pentru control vamal a bunurilor ce se trec peste frontiera de stat
(vamală) a Republicii Moldova pe o cale ce împiedică examinarea şi constatarea
lor, nedeclararea intenţionată sau declararea neautentică în documentele vamale
sau în alte documente, sau declararea datelor false despre astfel de bunuri în

23
documentele menţionate, precum şi trecerea efectuată cu folosirea ascunzişurilor,
adică a locurilor ascunse ale corpului, hainelor, obiectelor personale etc. (inclusiv
şi cele fabricate special); trecerea obiectelor cu mijloace reutilate sau acomodate
drept ascunziş, sau prin atribuirea unor bunuri forma altor bunuri, cît şi trecerea
prin prezentarea la organul vamal drept temei pentru trecerea bunurilor declarate a
documentelor false, obţinute pe cale ilegală, sau a documentelor care servesc temei
pentru trecerea altor bunuri; Nedeclarare a mărfurilor este neprezentarea în modul
stabilit a informaţiilor precise despre aceste mărfuri, obiecte şi alte valori; Obiect
juridic general al contrabandei îl constituie relaţiile sociale a căror ocrotire este
condiţionată de apărarea potenţialului economic al Republicii Moldova; Obiecte
materiale ale contrabandei pot fi orice bunuri, introducerea şi scoaterea cărora de
pe teritoriul vamal sînt interzise, limitate şi cu caracter special; Prin bunuri se
înţelege: - mărfuri ale persoanelor fizice şi juridice trecute peste frontiera vamală
pentru vînzare-cumpărare, schimb, arendă sau alte tranzacţii economice; - obiecte -
orice obiect trecut peste frontiera vamală, inclusiv mijloace de transport, valută
naţională şi străină, titluri şi obiecte de valoare, lucruri de uz personal care prezintă
valori culturale trecute peste frontiera vamală. Teritoriul Republicii Moldova este
un teritoriu vamal unic. Teritoriul vamal al republicii include teritorii ce fac parte
din zona ei economică, teritoriile insulelor artificiale, construcţiilor şi instalaţiilor;
Frontiera de stat a Republicii Moldova este frontiera vamală a republicii (art.2 Cod
Vamal); Document fals este documentul totalmente fabricat, fals sau original în
care sînt introduse informaţii denaturate, de exemplu, pe calea nimicirii unei părţi
din text, introducerii în el a informaţiilor suplimentare etc: Document nul este
documentul obţinut pe cale legală, însă din anumite cauze şi-a pierdut valabilitatea,
de exemplu, a expirat termenul de acţiune; Document obţinut pe cale ilegală este
documentul, obţinut de persoana interesată, prezentînd persoanei împuternicite
pentru aceasta în calitate de temei pentru eliberarea lui a datelor vădit false sau a
documentelor contrafăcute, sau obţinut în urma abuzului unei persoane cu funcţii
de răspundere, care s-a folosit de situaţia de serviciu, sau din neglijenţa acestei

24
persoane la eliberarea documentului; Document care conţine date neautentice este
documentul care în realitate este autentic, însă în care sînt introduse informaţii ce
nu corespund realităţii. Concomitent, el păstrează elementele şi indicii originalului
(se execută pe formular oficial, conţine numele şi posturile persoanelor,
împuternicite să-l semneze ş.a.m.d.), însă informaţiile introduse în el (textul,
materialele numerice) sînt false; Document vamal este documentul, eliberarea
căruia e prevăzută de legislaţia vamală în vigoare (declaraţiile vamale, chitanţele,
certificatele etc.), autentificat în modul stabilit de persoanele cu funcţii de
răspundere din instituţiile vamale; La "alte documente" sînt raportate documentele
necesare pentru controlul vamal, care permit trecerea peste frontiera vamală a
mărfurilor şi obiectelor şi sînt eliberate şi autentificate de instituţiile competente şi
de persoanele cu funcţii de răspundere respective (permise de trecere a valutei
străine peste hotare, eliberate de o bancă autorizată sau de Banca Naţională a
Moldovei, licenţe, autorizaţii, certificate, procuri etc.).
În temeiul CP din 2003, absolvirea de răspundere penală cu tragerea la
răspundere administrativă în condiţiile legii, prevăzută de art.55 alin.(1) CP, poate
fi aplicată de către instanţele judecătoreşti doar în cazul condamnării în baza
art.248 alin.(1) şi (2) CP după încetarea procesului penal şi nu poate fi aplicată în
cazurile prevăzute de art.248 alin.(3)-(5) CP, întrucît sancţiunile acestor alineate
prevăd pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de 5 ani. Iar potrivit notei la
art.75 din Codul penal în redacţia Legii pentru modificarea şi completarea notei la
art.75 din Codul penal nr. 852-XIV din 03.03.2000 (Monitorul Oficial, 2000, nr.nr.
35-36, art.239) nu se consideră contrabandă introducerea pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova, fără declaraţie, a mijloacelor băneşti, a mărfurilor, a
obiectelor şi a altor valori în limitele stabilite de legislaţia în vigoare.
La fel, menţionăm că conform legislaţiei noi, după 2003, la judecarea
cauzelor penale privind infracţiunile prevăzute de art.248 Cod penal, se aplică
legile şi alte acte normative, ce reglementează regulile vamale. În Cazul Codului
Penal din 1961, la judecarea cauzelor penale privind infracţiunile prevăzute de

25
art.75 Cod penal din 1961 se aplicau legile şi actele normative, şi anume: Codul
vamal al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova prin
Legea nr.1320-XII din 9 martie 1993 (Monitor, 1993, nr.10(1), art.279; "Moldova
Suverană" din 2 noiembrie 1993) cu modificările din 12 aprilie 1994 nr.44-XIII
(Monitor, 1994, nr.5, art.132) şi din 26 martie 1996, nr.788-XIII (M.O., 1996,
nr.nr.40-44, art.367); 22 iulie 1998, nr.99, (M.O.,1998, nr.84, art.555), din 12
decembrie 1998, nr.216-XIV (M.O.,1998, nr.nr.119-120, art.719) şi din 28 mai
1999, nr.415 (M.O.,1999, nr.nr.83-86, art.403).
La fel, reieşind din cele expuse mai sus constatăm că necesitatea incriminării
faptei de contrabandă a fost dictată de amploarea, pe care a înregistrat-o acest
fenomen în ultimii ani în Republica Moldova, punând în pericol chiar securitatea
economică a ţării noastre. Adoptarea normei care incriminează această faptă este
efectul direct al angajării Republicii Moldova, pe plan internaţional, să prevină şi
să combată pe toate căile, inclusiv prin intermediul mijloacelor juridico-penale,
proliferarea fenomenului contrabandei.32
În continuare menţionăm că deja în anul 2008, Parlamentul a adoptat Legea
pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova nr. 277-
XVI din 18.12.2008.33 În contextul acestei modificări, articolul 248 a suferit
schimbări, şi anume în dispoziţia alineatului (5), litera a) a fost exclusă.
Următoarea modificare a textului legal a infracţiunii de contrabandă a fost
operată prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 207
din 29.07.2016.34 Modificările în temeiul acestei Legi au fost neesenţiale şi au
constat în faptul că:
 în sancţiunea alineatului (1), textul „de la 150 la 300” a fost substituit cu
textul „de la 500 la 650”, iar textul „de la 1000 la 3000” – cu textul „de la 2000 la
4000”;
32
Şaptefraţ Şt. Analiza reglementărilor penale ale unor state străine în materia infracţiunilor de contraband. În:
Revista Naţională de Drept, 2017, nr.5, p.42
33
Legea pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova nr. 277-XVI din 18.12.2008.
Monitorul Oficial nr.41-44/120 din 24.02.2009
34
Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 207 din 29.07.2016. Monitorul Oficial nr.369-
378/751 din 28.10.2016

26
 în sancţiunea alineatului (2), textul „de la 200 la 600” a fost substituit cu
textul „de la 550 la 950”, iar textul „de la 3000 la 5000” – cu textul „de la 4000 la
6000”;
 în sancţiunea alineatului (3), textul „de la 300 la 800” a fost substituit cu
textul „de la 650 la 1150”, iar textul „de la 5000 la 10000” – cu textul „de la 6000
la 11000”;
 în sancţiunea alineatului (4), textul „de la 5000 la 10000” a fost substituit cu
textul „de la 6000 la 11000” iar în sancţiunea alineatului (5), textul „de la 5000 la
10000” a fost substituit cu textul „de la 6000 la 11000”.
Ulterior, la 13.07.2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea
pentru modificarea şi completarea unor acte legislative 35. În conformitate cu pct 1.
Din prezenta Lege, articolului 248 i-au fost aduse următoarele modificări şi
completări: la articolul 248 alineatul (2), textul „substanţelor narcotice,
psihotrope,” a fost substituit cu textul „drogurilor, etnobotanicelor, substanţelor”.
În continuare, amintim şi Legea pentru modificarea şi completarea unor acte
legislative nr. 179 din 26.07.2018.36 Aici au loc modificări în taxtul sancţiunilor şi
anume: la alineatul (1): în dispoziţie, textul „mărfurilor, obiectelor şi a altor valori
în proporţii mari” a fost substituit cu textul „bunurilor valoarea cărora depăşeşte
100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de
Guvern în vigoare la momentul săvîrşirii faptei”. La fel, în sancţiune, textul „de la
500 la 650” a fost substituit cu textul „de la 1500 la 2000 de”, iar în dispoziţia
alineatului (5), litera d) a căpătat următorul cuprins: „d) în valoarea sumei
drepturilor de import care depăşeşte 200 de salarii medii lunare pe economie
prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrşirii
faptei”.
Evoluţia conceptului de contrabandă poate fi urmărită şi în contextul adoptării
Codului Vamal al Republicii Moldova, îm 2000. Astfel, conform art 224 al CV al
35
Legea pentru modificarea unor acte legislative nr. 141 din 13.07.2017. Monitorul Oficial nr.277-288/469 din
04.08.2017
36
Legea pentru modificarea unor acte legislative nr. 179 din 26.07.2018. Monitorul Oficial nr.309-320/498 din
17.08.2018

27
RM37, trecerea peste frontiera vamală de mărfuri, eludîndu-se controlul vamal sau
tăinuindu-le de el, săvîrşită în proporţii mari sau deosebit de mari, fie în mod
repetat, fie de un grup de persoane care s-au organizat pentru activitate de
contrabandă, fie de o persoană cu funcţie de răspundere care face uz de situaţia de
serviciu, fie prin folosirea frauduloasă de documente vamale şi de alte documente,
fie însoţită de nedeclarare sau de declararea lor neautentică în documentele vamale
sau în alte documente, o astfel de trecere de substanţe narcotice, psihotrope, cu
efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, de deşeuri nocive, de
armament, de dispozitive de explodare, de arme de foc şi de muniţii, cu excepţia
armelor de vînătoare cu ţeavă lisă şi a cartuşelor la ele, de valori culturale, precum
şi nereturnarea pe teritoriul vamal a valorilor culturale scoase din ţară în cazul în
care returnarea lor este obligatorie se consideră contrabandă şi se pedepseşte în
conformitate cu Codul penal.
Conform Hotărîrii CSJ Privind practica judiciară în cauzele referitoare la
contrabandă, eschivarea de la achitarea plăţilor vamale şi contravenţiile vamale
nr.5 din 24.12.201038, contrabanda, prevăzută de art.248 alin.(1) CP, reprezintă
trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi a
altor valori, în proporţii mari (ce depăşeşte 20 de salarii medii lunare pe economie
prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii
faptei), eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri
special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a
documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau
declarare neautentică, în documentele vamale sau în alte documente de trecere a
frontierei.39

37
Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20.07.2000. Adoptat la 20 iulie 2000. Republicat în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova ediţie specială din 01.01.2007, pag.103. Modificat prin Legea Republicii
Moldova nr. 280-XVI din 14.12.2007. În vigoare din 30.05.2008
38
Hotărîrea CSJ Privind practica judiciară în cauzele referitoare la contrabandă, eschivarea de la achitarea plăţilor
vamale şi contravenţiile vamale nr.5 din 24.12.2010. Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova,
2011, nr.2-3, pag.23
39
Hotărîrea CSJ de modificare şi completare a Hotărârii Plenului CSJ nr.5 din 24.12.2010 „Privind practica judiciară
în cauzele referitoare la contrabandă, eschivarea de la achitarea plăţilor vamale şi contravenţiile vamale”nr. 40   din 
18.12.2017. Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2018, nr.1, pag.9

28
 În concluzie la cele expuse în prezentul paragraf, afirmăm că definirea clară a
fenomenului de contrabandă, prezenţa unor termeni normativi acceptaţi nu numai
la nivel naţional, ci şi internaţional se consideră că vor avea un impact pozitiv
asupra cooperării transfrontaliere vizînd descoperirea şi sancţionarea celor vinovaţi
de săvîrşirea acestei infracţiuni.

29
II. Analiza juridico-penală a componenţei de infracţiune "contrabanda"

2.1 Elementele obiective

Obiectul contrabandei ca infracţiune predicat spălării banilor. Vorbind

despre obiectul infracţiunii prevăzute de art.248 CP RM, considerăm important a
prezenta iniţial faptul că unul dintre elementele de bază ale componenţei de
infracţiune este Obiectul Infracţiunii. În condiţiile Republicii Moldova, drept
obiect al infracţiunii sunt recunoscute relaţiile sociale care corespund legislaţiilor
obiective de dezvoltare a tânărului stat independent, bazat pe principiul afirmării
omului ca valoare socială supremă.40 Desigur, fiecare infracţiune manifestându-se
prin acţiune sau inacţiune, atentează în realitate la o valoare socială concretă,
ocrotită de legea penală. Infracţiunea pricinuieşte o anumită daună acestei valori.
În societate nu există infracţiuni fără obiect de atentare.
În continuare vom menţiona că în baza art.14 alin.(1) CP al RM „infracţiunea
este o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală,
săvârşită cu vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă penală.41 Reieşind din art. 2 CP al
RM „legea penală apără, împotriva infracţiunilor, persoana, drepturile şi libertăţile
acesteia, proprietatea, mediul înconjurător, orânduirea constituţională,
suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, pacea
şi securitatea omenirii, precum şi întreaga ordine de drept".
O condiţie indispensabilă vizând respectarea legalităţii este ca orice
infracţiune concretă săvârşită de o persoană să corespundă conţinutului unei
infracţiuni din legea penală.42 Oricare persoană, săvârşind o faptă socialmente
periculoasă, sancţionată în mod penal, cauzează prejudiciu societăţii şi, evident,
relaţiilor existente în cadrul acestei societăţi. Toate relaţiile pe care le apără legea

40
Brînză S., Însemnătatea obiectului juridic generic al infracţiunii // Revista Naţională de Drept, 2004, nr.3, p. 4
41
Art.14, alin.(1), Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002. Adoptat la 18 aprilie 2002.
Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.72-74/195 din 14.04.2009. În vigoare din 24 mai 2009
42
Oancea I., Curs de drept penal general, Vol.I-III, Bucureşti, 1954, p. 278

30
penală şi sînt încălcate ca rezultat al săvârşirii infracţiunii, în teoria şi practica
dreptului penal constituie obiectul infracţiunii.
Oricare infracţiune săvârşită, manifestându-se printr-o anumită faptă
socialmente periculoasă, constituie, prin esenţa sa, un atentat la o anumită valoare
socială ocrotită de legislaţia în vigoare. Legea penală nu prevede nici o infracţiune
prin lipsa obiectului de atentare.43
Obiectul infracţiunii indică asupra conţinutului, caracterului şi gradului de
pericol social al ei. Teoria dreptului penal descrie ca obiect al infracţiunii acele
relaţii sociale care sunt recunoscute în societate şi care corespund intereselor
întregii societăţi. În ceea ce priveşte, însă, definirea unică a acestui obiect şi a
formelor de manifestare a lui, corelaţia cu obiectul material în literatura de
specialitate s-au conturat mai multe idei.
Relaţiile sociale iau naştere în mod iminent în jurul şi datorită anumitor valori
sociale. Obiectul infracţiunii permite cunoaşterea sistemului de valori sociale
ocrotite de sistemul de drept respectiv şi pune în evidenţă opţiunea politică cu
privire la apărarea anumitor valori pe care legiuitorul le consideră fundamentale
pentru funcţionarea întregii orânduiri sociale şi de stat; determină esenţa
formaţiunii social-economice respective; adică prezentate în formă generalizată,
fiind o categorie strict socială, neconţinând nimic cu caracter material, asupra
căruia atentează infracţiunea în final.
În teoria dreptului penal se statuează că obiectul infracţiunii este determinat
de relaţiile sociale existente, formele, condiţiile materiale, legităţile de manifestare
a lor.44 Anume aceasta permite de a asigura un anumit comportament al membrilor
relaţiilor sociale, precum şi apărarea acestor relaţii. La determinarea obiectului
infracţiunii - ca premisă iniţială - trebuie luată în vedere recunoaşterea relaţiilor
sociale apărate de lege în general. Relaţiile sociale există în mod obiectiv şi se

43
Borodac A., Drept penal. Partea generală. Chişinău, 1994, pa.73-81
44
Уголовное право. Часть общая. Часть особенная. Учебник под редакцией Н.И.Ветрова, Ю.И.Ляпунова,
Москва, 2001 г., p. 84-86; Коржанский Н.И., Объект и предмет уголовно-правовой охраны, Москва,
Академия МВД СССР, 1980, p. 67; Никифоров Б.С., Объект преступления по советскому уголовному праву,
Москва, Госюриздат, 1960, p. 106

31
reflectă ca interese. Astfel, obiectul infracţiunii este entitatea ideală caracterizând
coexistenţa socială, asupra căreia atentează infracţiunea, adică asupra căreia ea este
îndreptată şi căreia îi cauzează sau îi poate cauza atingere.
În continuare vom specifica faptul că cuvântul „obiect” provine de la
latinescul „objektum” – obiect, de la latinescul „objicio” – a arunca înainte, a
contrapune, opozabilitate. Obiectul este o categorie filozofică, caracterizat ca ceea
ce se contrapune subiectului în activitatea lui practică sau de cunoaştere; În plan
metodologic obiectul poate fi privit ca un lucru, de altfel ca şi omorul, însă când
merge vorba de o activitate socială, de o interacţiune socială, întotdeauna se are în
vedere relaţiile dintre oameni, unde mii se manifestă ca subiecţi iar alţii ca obiect.
Astfel obiectul apare ca parte a realităţii obiective cu care interacţionează
subiectul. Obiectul constituie acea valoare socială asupra căreia sunt îndreptate
drepturile subiective şi obligaţiuniile juridice ale subiectului.45
Este incontestabil faptul, că în sensul fizic, în cazul săvârşirii infracţiunii,
actul persoanei deseori îşi găseşte expresia în tendinţa de acaparare a proprietăţii
de exemplu, sau de distrugere a ei, însă în contextul analizei sociale, vinovatul se
confrunta pe sine, nu faţă de proprietate, dar faţă de proprietarul ei, în consecinţă
anume proprietarul trebuie să se recunoască obiect al infracţiunii. Din alt punct de
vedere, putem presupune, că obiect al infracţiunii ar trebui să fie aceea, căreia în
rezultatul celor săvârşite se cauzează sau se creează pericolul cauzării daunei.
Astfel caracteristica de bază a acestui obiect o constituie: dauna, prejudiciul –
adică nu însăşi schimbările, modificările făcute unei valori în urma atentatului, ci
acele schimbări, valorificate de pe poziţia omului ce le aplica în interesele sale.
Desigur, în rezultatul examinării activităţilor petrecute (acţiune sau inacţiune),
apar o mulţime de schimbări înconjurătoare, pe care se poate şi trebuie să le
includem în noţiunea consecinţelor infracţionale. Cu toate acestea, când merge
vorba de un prejudiciu cauzat de infracţiune, se are în vedere nu caracteristica
fizică, ci caracteristica socială a modificării realităţii. Acţiunile omului sunt
45
Зателепин О., K вопросу о понятий обьекта преступления в уголовном праве”. Ежеквартальный Научно –
Практический журнал „Уголовное право” 1 / 2003 (январь – март), стр. 29-31

32
capabile de a distruge, leza, modifica ceva, însă nu sunt capabile de a pricinui
dauna propriu-zisă, deoarece ea întotdeauna se cauzează nu faţă de ceea ce se
schimbă (proprietatea; relaţia etc.) dar faţă de persoana cărei interese sunt lezate de
această schimbare. Cu alte cuvinte, infracţiunea cauzează sau creează pericolul de
a cauza daune nu faţă de ceva, ci cuiva.
Într-adevăr, dacă am fi de acord cu faptul, că activităţi infracţionale, cauzează
daune relaţiilor sociale, datorită căreia ele trebuie să fie recunoscute ca obiect al
infracţiunii, atunci este necesar de a explica, de ce în calitate de obiect al
infracţiunii nu se poate de a examina pe acei, ce devin sau pot să devină (în cazul
unui atentat) victima a actului criminal. Unul dintre primii autori, care şi-a expus
părerea despre aceasta a fost B.S. Nikiforov. În comparaţie cu alţi autori, ce nu
excludeau posibilitatea recunoaşterii oamenilor în calitate de obiect de atentare în
cadrul infracţiunilor contra persoanei, autorul presupunea, că subiecţii relaţiei
sociale sunt şi elementul component a ei, în legătură cu care el afirma: „Cauzând
daune oamenilor, infracţiunea cauzează prejudicii şi relaţiei sociale, participanţii
căreia sunt oamenii”.46
Există o părere, că fiecare infracţiune, independent de construcţia sa juridică,
şi faptul dacă infractorul a reuşit să ducă la sfârşit fapta sa, dezorganizează legătura
dintre subiectul infracţiunii şi alţi oameni. Fiecare persoană ce a săvârşit o
infracţiune, constituie subiectul unei relaţii sociale concrete, asupra căreia
atentează acţiunile lui. Însăşi activitatea, acţiunile par independente de faptul ce
schimbări ea a produs în lumea înconjurătoare, şi care este forma ei de manifestare.
Această distrugere are loc nemijlocit în nucleul relaţiei sociale, în conţinutul său.
În privinţa acestei opinii, V.S. Prohorov a constatat că dacă relaţiile sociale se
constituie din acţiunile oamenilor, atunci a săvârşi o acţiune – înseamnă cu
inevitabilitate a încălca o relaţie respectivă.47

46
Никифоров Б.С., Обьект Преступления по Советскому Уголовному Право, Москва 1960, p. 130
47
Ковалев М.И., Козаченко И.Я. и другие., Уголовное Право – общая часть. изд. „Норма”, Москва 2001, p.
133

33
 În ceea ce priveşte infracţiunea de contrabandă cu mijloace băneşti, valori
valutare, documente de plată şi alte documente financiare, în literatura de
specialitate s-a conturat ideea că obiectul acesteia poate fi divizat în:
Obiectul general al infracţiunii este format din ansamblul relaţiilor sociale, a
căror normală existenţă şi desfăşurare sunt condiţionate de asigurarea ordinii de
drept în Republica Moldova, reglementată şi protejată prin normele de drept penal
în vigoare. Acest sistem de relaţii sociale integrate este specific întregului şir de
fapte infracţionale, necesitatea stabilirii lui impunîndu-se la delimitarea
infracţiunilor de alte încălcări de lege. Problema obiectului integrat a fost cercetată
de către savantul rus Ю. Таций.
Obiectul generic îl constituie relaţiile sociale care se bazează pe principiile
realizării activităţii economice. Acestea sunt principiile legalităţii, libertăţii
activităţii de întreprinzător, concurenţei loiale. Din cele expuse reiese că principiile
reprezintă conţinutul relaţiilor sociale. Acest fapt poate fi contestat, deoarece
principiile, fiind idei călăuzitoare, exercită o influenţă asupra acestor relaţii,
determinînd comportamentul persoanelor. În sfera activităţii economice, aceasta
din urmă constituie conţinutul relaţiilor sociale.
Obiect tipizat sau de subgrup este format din totalitatea relaţiilor sociale,
conţinutul cărora îl formează libera activitate economică externă, politica
economică externă şi securitatea economică a statului. Securitatea economică ar
trebui înţeleasă ca fiind:48 un factor esenţial al securităţii naţionale şi anume acela
care asigură resursele şi echilibrul dinamic al celorlalte componente ale acestui
sistem (securitatea naţională); una dintre dimensiunile securităţii naţionale,
regionale şi planetare, deziderat al fiecărui individ, comunitate umană, stat naţional
etc.; obiectiv prioritar al guvernelor, al organizaţiilor regionale şi internaţionale
care au ca menire asigurarea şi garantarea securităţii umane globale; stare a
economiei naţionale văzută ca sursă şi fundament al eradicării sărăciei, foametei,

48
Dictionary of American Government and Politics (editura Donsey), 1988, p. 199

34
 inegalităţilor sociale şi economice atît între indivizi, cît şi în diferite regiuni ale
unor ţări.
Asigurarea securităţii economice este rezultatul interacţiunii dintre factorii
interni şi cei externi care potenţează sau nu în totalitate procesul de producţie,
repartiţie şi consum al bunurilor şi serviciilor realizate într-o economie naţională.
În continuare, vom defini principalele concepţii de asigurare a securităţii
economice a RM în condiţiile globalizării economiei:
 asigurarea securităţii economice presupune, înainte de toate, luarea în calcul a
transformaţiei reproductive obiective a economiei în procesul integrării sale în
organismul economic global, pe primul plan fiind pusă realizarea unei astfel de
colaborări structurale dintre economia RM şi sistemul economic mondial care să
contribuie la dezvoltarea ei progresivă;
 e necesar să se pornească de la ideea că, în limitele structurii complexe a
sistemului economic global, dezvoltarea avansată a economiei ţărilor „centrului” se
menţine, inclusiv, datorită subordonării economiilor celorlaltor ţări propriilor
interese;
 respectiv, obiectivul concepţiei de securitate economică trebuie să-l constituie
orientarea activităţii asupra scoaterii ţării din zona periferică, pentru a fi integrată
în zona „centrală” – cea mai sigură zonă de dezvoltare. Securitatea economică
trebuie privită ca factor de creare a condiţiilor favorabile intrării economiei RM pe
făgaşul dezvoltării avansate, lărgirii structurii sale de producţie, adecvată
sistemului tehnologic postindustrial.
Obiectul nemijlocit reprezintă o anumită categorie de relaţii sociale, altfel zis,
prin intermediul obiectului nemijlocit, legea penală apără o anumită valoare şi
relaţiile sociale care se referă la aceasta, vătămate prin săvîrşirea unei sau mai
multor infracţiuni. În mod special, contrabanda atentează la principiul interdicţiei
comportamentului criminal în activitatea economică.
C. Voicu, A. Boroi, F. Sandu, I. Molnar opinează că prin definiţie,
contrabanda cu mijloace bănești, valori valutare, documente de plată și alte

35
documente financiare este o infracţiune de fraudă fiindcă include prin comiterea ei
frauda în sfera raporturilor sociale din domeniul regimului vamal şi astfel fiind,
prin natura sa intrinsecă, în cazul săvîrşirii implică o activitate de amăgire (de
inducere în eroare) a autorităţilor vamale asupra unor bunuri şi astfel generează, în
ultimă analiză, nelinişte şi nesiguranţă în spiritul populaţiei; este deci de natură să
creeze pericol social.49
Obiectul juridic nemijlocit al infracţiunii de contrabandă cu mijloace bănești,
valori valutare, documente de plată și alte documente financiare este format din
ansamblul de relaţii sociale referitoare la regimul vamal, relaţii a căror normală
desfăşurare şi dezvoltare este condiţionată de respectarea regulilor impuse de lege
pentru controlul vamal al mijloacelor bănești, valorilor valutare, documentelor de
plată și altor documente financiare.50
Analizînd obiectul juridic al contrabandei cu mijloace bănești, valori valutare,
documente de plată și alte documente financiare, concluzionăm asupra caracterului
complex al infracţiunii şi înaltul grad prejudiciabil pe care-l comportă fapta
infracţională respectivă.
Latura obiectivă a contrabandei ca infracţiune predicat spălării banilor.
Descriind latura obiectivă a infracţinii prevăzute de art.248 CP RM, vom începe de
la faptul că infracţiunea, ca orice act de conduită, reprezintă un aliaj a două laturi
inseparabile: una obiectivă, care cuprinde manifestarea exterioară de pericol a
subiectului şi alta subiectivă, care include procesele psihice ce preced şi însoţesc
săvârşirea faptei. Partea exterioară a actului infracţional este un element obligatoriu
pentru orice infracţiune, condiţionând răspunderea penală a unei persoane de
exteriorizarea rezoluţiei delictuoase printr-o acţiune sau inacţiune ce comportă o
schimbare în lumea obiectivă, fiind exclusă sancţionarea gândurilor acelei
persoane.

49
Voicu C., Boroi A., Sandu F., Molnar I. Drept penal al afacerilor. Bucureşti: Rosetti, 2002, p. 260
50
Voicu C., Sandu F., Dascălu I. Frauda în domeniul financiar, bancar şi al pieţei de capital, Bucureşti: Editura
TREI, 1998, p. 261

36
 Cel de-al doilea element constitutiv obiectiv al infracţiunii prevazute de
art.248 a legii penale a Republicii Moldova este latura sa obiectivă. A devenit
deja un truism, că latura obiectivă a componenţei de infracţiune reprezintă
ansamblul de trăsături, prevăzute de legea penală, care caracterizează procesul
exterior al conduitei infracţionale.
Conform opiniei autorului A.Borodac51 „latura obiectivă a infracţiunii
constituie aspectul exterior al comportării social periculoase, care se exprimă prin
cauzarea, provocarea unui pericol sau a daunelor pricinuite relaţiilor sociale".
Latura obiectivă a conţinutului constitutiv al infracţiunii, relatează autorii români
(C.Bulai, V.Dobrinoiu, Gh.Nistoreanu, A.Ungureanu etc.),52 este constituită din
totalitatea condiţiilor privitoare la actul de conduită, cerute de lege pentru existenţa
infracţiunii.53
Autorul M.Zolyneak defineşte latura obiectivă a infracţiunii ca fiind elementul
constitutiv al faptei manifestat sub formă de acţiune sau inacţiune, împreună cu
urmările pe care le produce, urmări ce reprezintă atingerea adusă valorilor sociale
ocrotite de legea penală.54
La fel, fiecare infracţiune, prin aspectul său exterior este caracterizată şi de o
urmare imediată. Urmarea imediată este rezultatul faptei şi constă în schimbarea pe
care săvârşirea acţiunii sau inacţiunii interzise o produce în lumea obiectivă. 55
Denumirea de urmare imediată dată rezultatului faptei are drept scop să-1
deosebească pe acesta de consecinţele subsecvente ale infracţiunii. Urmarea
imediată este un element al infracţiunii de care depinde existenţa acesteia, pe când
consecinţele subsecvente constituie un element circumstanţial, deci o condiţie
circumstanţială în conţinutul agravant al unor infracţiuni.

51
Borodac A., Drept penal. Partea generală. Chişinău, 1994, p. 97
52
Bulai C., Drept penal român. Partea generală. Vol. I, Bucureşti, 1992, pag 130-133; Ungureanu A., Drept penal
român. Partea generală. Bucureşti, 1995, p. 76-78
53
Dongoroz V., Drept penal, Bucureşti, 1939, p. 216-217
54
Zolyneak M., Drept penal, vol. II, Iaşi, Ed. Chemarea, 1993, p. 213
55
Ungureanu A., Drept penal român. Partea generală. Bucureşti, 1995, p. 75-78

37
2.2 Elementele subiective

Latura subiectivă a contrabandei ca infracţiune predicat spălării banilor.

Ca orice act de conduită umană, conduita infracţională este expresia unităţii
dialectice a două laturi inseparabile, care formează conţinutul constitutiv al
infracţiunii: o latură obiectivă sau fizică, constând dintr-o manifestare exterioară,
sub forma unui consum sau a unei înfrânări de energie fizică, prin care s-a produs
sau se putea produce o modificare în lumea obiectivă externă; 56 o latură subiectivă
sau psihică, constând din atitudinea făptuitorului faţă de faptă.57
Fără considerarea laturii subiective, actul de conduită în materialitatea sa ar fi
lipsit de semnificaţia umană şi moral-politică, după cum atitudinea psihică,
nematerializată în conduita exterioară, ar fi lipsită de aspectele material şi social
specifice infracţiunii. Izolarea celor două laturi nu este, aşadar, de conceput decât
pe plan mintal. În acest sens ea este chiar necesară în scop didactic.58
În baza art.52 alin.(2) CP al RM „răspunderii penale este supusă numai
persoana vinovată de săvârşirea infracţiunii prevăzute de legea penală". Potrivit
art.3 alin.(1) CP al RM „nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvârşirea unei
infracţiuni nici supus unei pedepse penale, decât în baza unei hotărâri a instanţei de
judecată şi în strictă conformitate cu legea penală".
Astfel, legiuitorul ia termenul vinovăţie ca termen primitiv, nedefinit, pe cînd
teoreticienii dreptului îl interpretează altfel, propunînd diferite definiţii.
Majoritatea autorilor definesc vinovăţia ca atitudine psihică subiectivă a persoanei
care comite o faptă ilicită faţă de această faptă şi consecinţele ei. 59 Aşa, de
exemplu, Gh.Mihai o defineşte, din punctul de vedere al naturii sale, ca stare
subiectivă, concretizată în atitudinea psihică pe care o are autorul faţă de fapta pe
56
Mariţ A., Autoreferat la teza de doctorat cu titlul „Latura subiectivă a infracţiunii la persoanele fizice în noua
legislaţie penală", Cluj-Napoca, 2004, p. 23
57
Nistoreanu Gh., Boroi A., Drept penal. Partea specială. Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura ALL BECK, 2002, pag.58;
Nistoreanu Gh., Dobrinoiu V., Molnar I., Pascu I., Boroi A., Lazăr V., Drept penal. Partea specială. Bucureşti,
Editura „CONTINENT XXI", 1995, p. 91
58
Bulai C., Drept penal român. Partea generală. Vol.I. Bucureşti, 1992, p. 129-130
59
Craiovan I., Tratat elementar de teoria generală a dreptului. Bucureşti:Ed. ALL Beck, 2001, p. 317

38
care a săvîrşit-o şi faţă de consecinţele acesteia. 60 N. Popa caracterizează vinovăţia
ca atitudine psihică a celui ce comite o faptă ilicită faţă de fapta sa, precum şi faţă
de consecinţele acestei fapte.61 R.Vonică indică asupra faptului că vinovăţia sau
culpa constă în atitudinea psihică a persoanei care comite o faptă ilicită faţă de
fapta sa şi consecinţele acesteia. Vinovăţia este deci o stare subiectivă care îl
caracterizează pe autorul faptei ilicite în momentul încălcării normei juridice.62
Alţi autori susţin că vinovăţia constă în „atitudinea conştiinţei şi voinţei
infractorului faţă de faptă şi urmări, sintetizată în intenţia sau culpa cu care
săvîrşeşte o faptă periculoasă pentru societate”, 63 în atitudinea psihică a
făptuitorului, act de conştiinţă şi voinţă faţă de fapta săvîrşită şi de urmările ei,
atitudine ce se manifestă sub formă de intenţie sau culpă, 64 în atitudinea psihică a
persoanei care, săvîrşind cu voinţă neconstrînsă o faptă ce prezintă pericol social, a
avut posibilitatea reală, subiectivă a acestei reprezentări.65 I.Dogaru defineşte
vinovăţia ca „atitudine psihică a autorului faptei ilicite sau potrivnică regulilor de
convieţuire atît faţă de acţiunea ori inacţiunea considerată astfel, cît şi faţă de
consecinţele faptei sale (faţă de rezultatul produs).66 Vinovăţia presupune şi
implică recunoaşterea capacităţii omului de a pătrunde şi a aprecia un lucru la justa
lui valoare.67
După o părere oarecum deosebită în această materie, vinovăţia este
identificată cu infracţiunea.68 În această ordine de idei, profesorul O.S. Ioffe scrie
că vinovăţia în dreptul penal reprezintă nu pur şi simplu atitudinea subiectivă faţă
de acţiune, ci unitatea specifică a subiectivului şi obiectivului. Rezultatul faptei
fiind unul dintre elementele vinovăţiei. Potrivit cercetătorului rus G.A. Zlobin,

60
Mihai Gh., Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Lumina Lex, 2001, p. 239
61
Popa N., Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Tipografia Universităţii, 1992, p. 206
62
Vonică R., Întroducere generală în drept. Bucureşti: Ed. Lumina Lex, 2000, p. 517
63
Oancea I., Drept penal. Bucureşti, 1971, p. 150
64
Zolyneak M., Michinici, M. Drept penal. Partea Generală. Vol. I. Iaşi: Ed. Chemarea, 1994, p. 20
65
Bulai C., Manual de drept penal. Partea generală. Bucureşti: ALL BECK, 1997, p. 308
66
Dogaru I., Valenţele juridice ale voinţei. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986, p. 266
67
Avornic Gh., Aramă, E. Negru, Br. Costaş, R. Teoria generală a dreptului. Chişinău: Ed. Cartier juridic. 2004, p.
501
68
Иоффе O.C., Значение вины в советском гражданском праве // Ученые записки ЛГУ, 1951, nr.129, p. 127;
Демидов Ю.А., Социальная ценность и оценка в уголовном праве. - Москва, 1975, p. 114

39
vinovăţia trebuie concepută atât ca latură subiectivă a infracţiunii, cât şi ca temei al
răspunderii penale, adică ca unitate a laturii materiale, exterioare, obiective şi a
laturii subiective, interne, psihice.69
O analiză sumară a definiţiilor referitoare la vinovăţie denotă că toate acestea
– cu unele deosebiri de nuanţă - încearcă să demonstreze că problema abordată este
în primul rînd de factură psihologică. Într-adevăr, vinovăţia are un conţinut
psihologic şi, în consecinţă, ea se poate pune şi cerceta ca problemă numai în
legătură cu acţiunile sau inacţiunile conştiente ale omului. E ştiut că orice acţiune
sau inacţiune conştientă a individului uman se defineşte pe plan psihologic prin
voinţă şi conştiinţă. În viziunea autorului A. Borodac latura subiectivă a
contrabandei cu mărfuri şi produse animaliere este caracterizată numai prin intenţie
directă. Pentru calificare nu interesează motivul şi scopul infracţiunii, care are de
cele mai multe ori caracter de profit, de ele se ţine cont la aplicarea pedepsei
penale. Acelaşi punct de vedere este relatat şi de В. Верин.70 Alta este poziţia
autorilor români C. Voicu, A. Boroi, F. Sandu, I. Molnar. Potrivit ideii acestora
infracţiunea se săvîrşeşte numai cu intenţie, în oricare din formele sale (directă sau
indirectă). Nu se cere, ca o condiţie a conţinutului constitutiv al infracţiunii
existenţa vreunui scop sau mobil. Acestea vor fi luate în considerare la
individualizarea pedepsei.
Un alt aspect al laturii subiective este săvîrşirea infracţiunii de o persoană cu
funcţie de răspundere cu folosirea situaţiei de serviciu. Folosirea situaţiei de
serviciu semnifică, în literatura de specialitate, utilizarea acesteia de către persoana
cu funcţie de răspundere contrar intereselor de serviciu. Anume trecerea ilegală
peste frontiera vamală a mărfurilor reprezintă o consecinţă a folosirii situaţiei de
serviciu în mod abuziv. Această formă de săvîrşire a contrabandei ne permite să
vorbim despre o infracţiune cu două forme de vinovăţie. Deci, se poate vorbi

69
Злобин Г.А., Виновное вменение в историческом аспекте. - în: Уголовное право в борьбе с
преступностью.- Москва, 1981, p. 23
70
Верин В.П. Преступления в сфере экономики. Москва: Издательство Дело, 1999, p. 87

40
despre o infracţiune cu două forme de vinovăţie atunci cînd infracţiunea este
săvîrşită de persoana cu funcţie de răspundere cu folosirea situaţiei de serviciu.
Alţi autori, dimpotrivă, neagă acest fapt şi consideră că este vorba doar de
intenţia directă71. Au fost exprimate, pe bună dreptate, argumente în detrimentul
vinovăţiei duble. În primul rînd, infracţiunea cu două forme de vinovăţie este
caracteristică infracţiunilor cu componenţe materiale. Or, nu se poate diviza
vinovăţia, spunînd că intenţia se atribuie la folosirea situaţiei de serviciu, la fel,
intenţia se atribuie şi la trecerea ilegală a mărfurilor peste frontiera vamală,
deoarece există o singură componenţă de infracţiune şi o singură formă a
vinovăţiei.
Subiectul contrabandei ca infracţiune predicat spălării banilor. Vorbind
despre subiectul infracţiunii prevazute de art.248 CP RM, vom începe de la
afirmaţia că o a doua condiţie preexistentă necesară pentru constatarea
infracţiunilor se referă la subiect - element subiectiv obligatoriu al componenţei de
infracţiune. În baza art.275 pct.3 CPP al RM, urmărirea penală nu poate fi pornită,
iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, şi va fi încetată în cazurile în care
fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, cu excepţia cazurilor când infracţiunea a
fost săvârşită de o persoană juridică.72
Reieşind din art.51 alin.(1) CP al RM temeiul real al răspunderii penale îl
constituie fapta prejudiciabilă săvârşită. În cazul în care are loc pornirea urmăririi
penale doar în baza unui temei real devin cunoscute, în marea majoritate a
cazurilor, doar anumite semne care caracterizează aspectul exterior (obiectiv) al
cauzei.
Temeiul juridic al răspunderii penale este, însă, componenţa de infracţiune
stipulată în legea penală, ceea ce presupune stabilirea obligatorie şi a semnelor
subiective ale componenţei de infracţiune.

71
Рарог А., Степалин В., Шишов О. Уголовное право. Особенная часть в вопросах и ответах. Москва:
Юрист, 2000, p. 167
72
Codul de procedură penală al Republicii Moldova (Partea specială) nr. 122-XV din 14.03.2003. Adoptat la 14
martie 2003. Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.248-251/699 din 05.11.2013

41
 În opinia autorului I.Oancea subiectul infracţiunii include în primul rînd acele
persoane care săvârşesc aceste infracţiuni şi sunt chemate la răspundere penală şi
pedepsite, dacă bineînţeles îndeplinesc şi celelalte condiţii pentru a fi făcuţi
răspunzători.
Autorul R.Miheev defineşte vârsta răspunderii penale astfel: în sens larg, ca
perioada de timp calendaristică ce se scurge din momentul naşterii până la un
anumit moment cronologic al vieţii unei persoane şi în sens restrâns, ca moment al
vieţii în care intervin anumite schimbări medicobiologice, social-psihologice şi
juridice în starea psihofiziologică a persoanei.
Anume din acest ultim moment legiuitorul consideră că persoana are
aptitudinea biopsihică de a înţelege şi de a-şi asuma obligaţiile de comportare
prevăzute de normele dreptului penal, precum şi capacitatea de a-şi stăpâni şi dirija
în mod conştient actele de conduită în raport cu acele exigenţe.73
În literatura de specialitate, prin "subiectul infracţiunii" se înţelege persoana
care săvîrşeşte nemijlocit latura obiectivă a infracţiunii. 74 Subiectul infracţiunii
trebuie să corespundă unor condiţii generale (prevăzute în normele
corespunzătoare din Partea Generală a Codului penal) şi, după caz, unor condiţii
speciale (care pot fi stabilite în norma corespunzătoare din Partea Specială a
Codului penal).
Deci, subiecţi ai infracţiunii sunt persoanele implicate în săvârşirea unei
infracţiuni, fie prin însăşi săvârşirea infracţiunii, fie prin suportarea consecinţelor, a
răului cauzat prin săvârşirea acesteia. După poziţia pe care o au în raport cu
infracţiunea şi, deci, după poziţia pe care o ocupă în cadrul raportului juridic penal
de conflict, se face distincţie între subiecţii activi, sau infractori, pe de o parte, şi
subiecţii pasivi, sau persoane vătămate prin infracţiune, pe de altă parte. 75 (În

73
Михеев Р.И., Проблемы вменяемости и невменяемости в советском уголовном праве, Изд.
Дальневосточного университета, Владивосток, 1983, p. 36
74
Botnaru S., A.Şavga, V.Grosu, M.Grama. Drept penal. Partea Generală. - Chişinău: Cartier, 2005, p. 135
75
Bulai C., Drept penal român. Partea Generală. Vol.I. - Bucureşti: Casa de editură şi presă "Şansa" - SRL, 1992, p.
149

42
continuare vom folosi termenul „subiect al infracţiunii" doar cu privire la subiecţii
activi ai infracţiunii, subiecţii pasivi ai infracţiunii îi vom numi „parte vătămată").
De regulă, subiect al infracţiunii poate fi orice persoană care întruneşte,
cumulativ, cele trei condiţii: vârsta, responsabilitatea şi libertatea de voinţă şi
acţiune.76
Subiectul infracţiunii poate fi orice cetăţean – al Republicii Moldova sau cel
străin, precum şi persoanele fără cetăţenie (apatrizi), dar care îşi au domiciliul în
Republica Moldova. În privinţa cetăţenilor străini ce se bucură de imunităţi
diplomatice, de menţionat două aspecte:
Persoana, bagajele, corespondenţa etc. diplomatice nu pot fi supuse
controlului vamal, de aceea este greu de a-şi închipui o situaţie de contrabandă
decătre o astfel de persoane;
Chiar dacă o astfel de persoană este depistată, ea nu aste supusă răspunderii
penale (art.4, alin.V CP). Conflictul este rezolvat pe calea diplomatică, iar
persoana este declarată “non grata” şi este supusă expulzării din Republica
Moldova.
Analizînd legislaţia în vigoare, am mai ridicat şi problema răspunderii
persoanelor ce se bucură de inviolabilităţi în virtutea serviciului său, cum ar fi
cazul judecătorilor (art.19 Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544-XIII din
20.VII.9577). Astfel, judecătorul nu poate fi perchiziţionat sau reţinut fără
sancţiunea Procurorului General. Însă aceste acţiuni sînt nişte măsuri procesual-
penale. Dar nu se prevede că judecătorul nu poate fi supus controlului vamal –
inclusiv acţiunilor vamale de reţinere şi control corporal. Sigur, chiar şi în cazul
depistării semnelor ai componenţei art. 248 alin.(1), judecătorul nu va fi arestat (în
sensul procesual-penal), însă dovezile rămase la punctul de control vamal vor servi
ulterior temei pentru emiterea sancţiunii necesare a Procurorului General pentru
arestarea persoanei respective, precum şi punerea ei sub învinuire şi tragerea la
76
Ungureanu A., Drept penal român, Partea Generală. - Bucureşti: Lumina Lex, 1995, p. 78
77
Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544-XIII din 20.07.95. Adoptată la 20 iulie 1995. Republicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.117-119/946 din 15.08.2002

43
răspundere penală. Aşadar, articolele referitoare la controlul vamal nu “salvează”
de răspundere penală pentru contrabandă.
Tot la acest capitol aş dori să arăt problemele specifice ce apar în legătură cu
aplicare legii penale RM în spaţiu reieşind din cetăţenia subiectului. Astfel de
probleme trebuiesc examinate pentru a găsi soluţii de aplicare în prezent, precum şi
în perspectivă, în scopul armonizării legislaţiei penale Republicii Moldova cu cea a
Comunităţi Europene, partea a cărei va deveni şi ţara noastră.
O primă problemă ar fi cea de aplicare a legii RM dacă făptuitorul are, pe
lîngă cetăţenia RM, şi o a doua cetăţenie. Într-o astfel de situaţie, autorul român
F.Sandu, consideră că “se aplică principiul personalităţii legii penale” – adică
independent de faptul că criminalul are o dublă cetăţenie, atîta vremea cît
infractorul are şi cetăţenia Republicii Moldova îi este aplicabilă legea respectivă.
În asemenea situaţie la fel nu contează peste frontiera a cărui stat a fost
contrabandat – Republicii Moldova sau altuia.
O a doua problema este cea de aplicarea legii penale RM cetăţeanului RM,
dar care are domiciliu în afara ţării, şi, respectiv, săvîrşeşte crima în afara
Republicii Moldova. Apelînd la acelaşi alineat al Codului Penal, deducem
argumentul că CP al RM va fi aplicat cetăţeanului RM indiferent de domiciliu lui
sau locul comiterii faptei. Unica situaţie cînd domiciliul sau locul comiterii faptei
vor avea o importanţă va fi cea de infracţiune săvîrşită de apatrid (domiciliul şi
locul comiterii faptei trebuie să aparţină Republicii Moldova).
Spre sfîrşite aş dori să adaug cîteva clasificări referitoare la subiectul
contrabandei. Doctrina românească deosebeşte subiectul activ al contrabandei şi
cel pasiv. Activ este subiectul în accepţiunea sa clasică; pasiv întotdeuna este statul
ca persoana juridică. Aici statul poate fi: subiect pasiv unic – în cazurile obişnuite;
subiect pasiv principal – dacă se contabandează bunurile sustrase. Subiect pasiv
adiacent, aici, apare proprietarul bunurilor sustrase.
După cum se observă acestă clasificare este tangenţială obiectului infracţiunii,
precum şi nu are o importanţă practică. Un interes mai mare îl prezintă clasificarea

44
legală a subiecţilor în: subiect general; subiect special (persoane cu funcţii de
răspundere) subiecţi colectivi. Ultimile două categorii specifice deja au fost
examinate la capitolul agravantelor şi nu cer o analiză suplimentară.
În orice caz subiectul contrabandei cu mărfuri şi produse animaliere nu poate
fi o persoană juridică.Această afirmaţie este sugerată de principiile generale ale
dreptului penal în ţara noastră. Dar după cum am văzut la capitolele precedente, în
cazul componenţei de contrabandă deseori pe plan internaţional se întîlnesc careva
excepţii. Astfel, în sistemele de drept ale Austriei, Belgiei, Italiei Luxemburgului şi
Elveţiei, respectîndu-se aproape absolut principiul societas delinquere non
potestas se cunosc excepţii anumite, în special, în materia răspunderii penale şi
materiale în materia contrabandei.
Sistemul de drept elveţian permite, în anumite condiţii, să se renunţe la
tragerea la răspunderea penală a persoanelor fizice, deplasînd condamnarea penală
în sfera persoanelor juridice, condamnarea care constă într-o amendă. În sistemul
de drept al Italiei în situaţia în care funcţionarul unei persoane juridice comite o
infracţiune de contrabandă în legătură cu serviciul, organizaţia este obligată, în
cazul cînd infractorul este insolvabil, la plata unei sume de bani egală cu amenda
ce urmează a fi aplicată criminalului.
În Regatul Unit, Danemarca, Norvegia şi Cipru regula generală este că
persoanele juridice pot să fie chemate şi trase la răspundere penală cu acelaşi titlu
ca şi persoanele fizice, în următoarele condiţii: obiectul, prin natura sa, nu poate fi
comis de o persoană fizică; singura sancţiune posibilă, prin natura sa nu este
inaplicabilă unei persoane juridice (spre exemplu, amenda). Reieşind din acestea
întrebarea tragerii la răspundere penală (sau, cel puţin, penală) a persoanelor
juridice rămîne deschisă.

2.3 Asemănări şi deosebiri contrabandei faţă de alte infracţiune adiacente

45
 Contrabanda reprezintă o componenţă de infracţiune, care ar putea avea
tangenţe cu alte infracţiuni, prevăzute de CP al RM. Este necesar de a face
distincţie între ele pentru a antrena o calificare juridică corectă şi pentru a soluţiona
dificultăţile intervenite în practica judiciară şi de urmărire penală.
Iniţial, vom spune că o infracţiune care are tangenţe cu infracţiunea de
contraband este trecerea ilegală a frontierei de stat, care este expusă la art 362
al CP al RM. Iniţial vom porni de la afirmaţia lui Maimescu S., infracţiunea expusă
la art 362 al CP al RM este specifică prin faptul că Legea nu stabileşte locuri şi
momente ale săvîrşirii infracţiunii - la frontieră sau în interiorul ţării - în raport de
natura frontierei, modalitatea şi mijlocul ales pentru trecerea frauduloasă a
acesteia, considerînd că aceasta se consumă în toate situaţiile în locul şi momentul
în care se realizează efectiv acţiunea de intrare sau ieşire din ţară prin trecerea
frauduloasă a liniei frontierei de stat. El mai spune că o trăsătură generală a
infracţiunii privind trecerea ilegală a frontierei de stat încriminată la art 362 al CP
al RM ţine de faptul că acţiunea sa nu se extinde asupra cetăţenilor străini veniţi în
Republica Moldova, fără paşaportul stabilit sau fără autorizaţie, pentru a se folosi
de dreptul de azil acordat de Constituţia Republicii Moldova, precum şi asupra
persoanelor care sînt victime ale traficului de fiinţe umane.78
Autorul din Republica Moldova Paladii A. afirmă că consumarea acestei
infracţiuni are loc instantaneu, în momentul depăşirii liniei de demarcaţie a
hotarului (graniţei) dintre Republica Moldova şi statele vecine. Până la trecerea
(prin intrarea sau ieşirea din ţară) peste linia care separă ţara noastră de statele
vecine, fapta nu are semnificaţie penală sau constituie tentativă. Momentul
consumării infracţiunii este diferit, în funcţie de felul frontierei (terestră, aeriană,
maritimă, fluvială etc.) şi de modalităţile concrete de săvârşire a faptei, astfel: - în
cazul trecerii frontierei aerienes de stat, consumarea are loc în momentul decolării
aeronavei care urmează a traversa frontiera de stat; - în cazul modalităţii paraşutării

78
Maimescu S. Unele aspecte practice ale executării sentinţelor pronunţate pe cauzele penale de contrabandă
intentate persoanelor juridice pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. În: Revista Naţională de Drept, 2009, nr.10-
12, p. 190

46
pe teritoriul Republicii Moldova, consumarea are loc în momentul aterizării celui
paraşutat; - în cazul deplasării cu o navă, consumarea are loc în momentul în care
nava părăseşte portul, spre graniţa Republicii Moldova; - când deplasarea se face
cu alte mijloace de transport (tren, autovehicul etc.), consumarea are loc în
momentul traversării graniţei terestre de stat.79
Astfel, contrabanda trebuie delimitată şi de trecerea ilegală a frontierei de stat.
Trecerea frontierei de stat este strict stabilită prin punctele de trecere şi control. Ea
poate fi făcută şi în afara punctelor de trecere numai în conformitate cu condiţiile şi
acordurile încheiate între Republica Moldova şi statele vecine.
În esenţă, ambele norme protejează unul şi acelaşi obiect – inviolabilitatea
frontierei de stat. Într-un caz, persoana trece ilicit mărfurile, obiectele şi alte valori
peste frontiera de stat, fie tăinuindu-le de control vamal, cu folosirea frauduloasă a
documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau
declarare neautentică. În speţă sa constatat că componenţa infracţiunii de
contrabandă este o infracţiune cu intenţie directă.80 Prin sentinţa Colegiului penal al
Curţii de Apel din 30 ianuarie 2002 D.S. pusă sub învinuire pentru comiterea unor
infracţiuni prevăzute de art.art.15, 123 alin.2 şi 75 alin.5 Cod penal, C.I., pus sub
învinuire, în baza art.art.17, 75 alin.5 Cod penal, au fost achitaţi din motivul că
faptele lor nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii.
Prin aceeaşi sentinţă A.I. a fost condamnat, în baza alin.1 art.123 Cod penal,
la amendă în mărime de 50 salarii minime, în baza alin.1 art.209 la amendă în
mărime de 30 salarii minime, iar, conform art.39 Cod penal, pedeapsa definitivă
pentru concurs de infracţiuni prin cumul parţial a fost aplicată amenda în mărime
de 60 salarii minime, însă sentinţa în această privinţă a acuzării nu este atacată.
Procurorul consideră că sentinţa pronunţată lui C.I. şi D.S. este ilegală şi pasibilă
casării.
79
Paladii A., Sobieţki R. Circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate producerii sau prelucrării substanţelor
narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor. În: Materialele Seminarului ştiinţifico-practic internaţional Probleme de
politică penală în domeniul prevenirii şi combaterii traficului illicit de droguri. Chişinău: Academia “Ştefan cel
Mare”, 2007, p. 83-91
80
Decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. Dosarul nr.1ca-75/2002 din
02.04.2002

47
 Inculpata D.S. şi apărătorii Ţ.I. şi D.G. au concluzionat asupra recursului că
este nefondat şi au propus să fie respins ca nefondat. Instanţa de recurs a reţinut că
A.I. la 10.10.2001, aflîndu-se la serviciu în calitate de brigadier al cooperativei
"V.P.-Veche", jud. Taraclia, şi avînd acces la bunurile materiale, a sustras 1 tonă
de poamă. Această poamă a vîndut-o D.S. cu 200 dolari SUA.
În aceeaşi zi D.S. cu automobilul "IFA" numărul de înmatriculare T-7836
KX, la volanul căruia se afla C.I., după o înţelegere prealabilă au încercat de a
trece în Republica Ukraina pe la postul vamal Valea Perjei, însă în apropiere de
frontiera de stat (vamală) a Republicii Moldova au fost reţinuţi de colaboratorii de
poliţie. Colegiul penal, verificînd actele din dosarul penal în raport cu motivele din
recurs, consideră recursul nefondat şi urmează să fie respins integral cu menţinerea
hotărîrii atacate.
În cadrul anchetei preliminare şi judecătoreşti A.I. a recunoscut complet vina
şi a declarat că într-adevăr la 10.10.2001 cet. Republicii Ukraina a procurat de la
cooperativa "V.P.-Veche", unde el munceşte ca brigadier, 3 tone de poamă. El a
realizat lui D.S. poamă fără a întocmi actele necesare, adică au decis a le trece
ulterior prin contabilitate. D.S. a fost de acord. Pentru poama realizată A.I. a primit
de la ea 200 dolari SUA.
D.S. şi C.I. în cadrul anchetei preliminare au declarat că într-adevăr, la
propunerea lui A.I. au procurat din cooperativa "V.P.-Veche" 4 tone de poamă,
dintre care 3 tone au fost înregistrate documentar prin contabilitate, iar pentru 1
tonă D.S. i-a plătit nemijlocit lui A.I. 200 dolari SUA. D.S. şi C.I. au declarat că
poama procurată de ei urma să fie transportată în Republica Ukraina, însă,
îndreptîndu-se spre frontiera de stat pe drumuri de ţară, au fost reţinuţi de
colaboratorii de poliţie.
În şedinţa de judecată D.S. şi C.I. au declarat că nu au avut scopul de a evita
posturile vamale ale Republicii Moldova, ci se îndreptau spre postul vamal Valea
Perjei pentru a clarifica la colaboratorii vamei ce acte sînt necesare pentru a
transporta în Republica Ukraina poama procurată.

48
 Deşi procurorul recurent a confirmat în faţa instanţei de recurs motivele
recursului numai prin declaraţiile date de către C.I. şi D.S., la urmărire penală în
faza iniţială ele nu pot fi puse în baza unei hotărîri judiciare şi instanţa de fond just
a apreciat aceste probe ca nefiind în conformitate cu procedura penală. Anterior, la
ancheta preliminară C.I. şi D.S. nu au recunoscut vinovăţia, indicînd că nu au
săvîrşit infracţiune şi nu au avut nici o intenţie în această privinţă.
În cauză cu certitudine s-a constat că D.S. a procurat de la A.I. poamă şi
funcţia acestuia de brigadier îi da posibilitate real să creadă că el nu a furat poama,
deoarece avea dreptul de a soluţiona probleme pentru a elibera din cîmp poama pe
care a crescut-o.
Componenţa infracţiunii de contrabandă este o infracţiune cu intenţie directă.
D.S. şi C.I. au fost opriţi de către colaboratorii de poliţie pe teritoriul RM pînă la
frontiera de stat, nu departe de Vama Valea Perjei, fapt care nu acordă posibilitate
de a concluziona că ei au săvîrşit contrabandă, după cum propune procurorul
recurent, în baza declaraţiilor persoanelor bănuite, la care au refuzat, şi nu
confirmă prin alte probe.
Astfel, instanţa de fond a analizat just probele de care a dispus în cauză şi a
adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Prin urmare recursul procurorului devine
nefondat şi urmează să fie respins integral.
În cazul art. 362 CP al RM, persoana trece ilegal frontiera de stat a Republicii
Moldova, fie eludîndu-se de la controlul de frontieră sau tăinuindu-se de el.
Delimitarea infracţiunii prevăzute la art 249 al CP al RM de
Contrabandă. Conform art 249 al CP al RM, eschivarea de la achitarea drepturilor
de import care depăşeşte 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate,
stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrşirii faptei se
pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 650 unităţi convenţionale sau cu
muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 180 de ore, cu amendă,
aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2000 la 3000 unităţi convenţionale.

49
 Aceeaşi acţiune săvîrşită de două sau mai multe persoane se pedepseşte cu
amendă în mărime de la 650 la 850 unităţi convenţionale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată
persoanei juridice, în mărime de la 2500 la 3000 unităţi convenţionale.
Eschivarea de la achitarea drepturilor de import care depăşeşte 200 de salarii
medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare
la momentul săvîrşirii faptei se pedepseşte cu amendă în mărime de la 850 la 1350
unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180
la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 3000 la 6000
unităţi convenţionale.
Deci, contrabanda are un şir de indici comuni cu eschivarea de la achitarea
plăţilor vamale (infracţiune prevăzută de art. 249 CP al RM). Contrabanda este
săvîrşită cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare
vamală, precum şi prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele
vamale sau în alte documente de trecere a frontierei. Eschivarea de la achitarea
plăţilor vamale, însă, în esenţă poate fi comisă prin introducerea în actele vamale a
datelor neautentice, prezentarea documentelor neautentice, ce influenţează asupra
mărimii plăţilor calculate.81 Deci, aceste două infracţiuni pot fi săvîrşite prin
metode similare.
Este incontestabil şi faptul că pericolul social al acestor două infracţiuni este
identic, fiind determinat de prejudicierea securităţii publice şi a bugetului, însă,
necătînd la aceasta şi la asemănările metodelor de săvîrşire a contrabandei şi
eschivării de la achitarea plăţilor vamale, aceste două componenţe de infracţiuni se
deosebesc evident după obiectul nemijlocit şi latura obiectivă. Deci, dacă obiectul
nemijlocit al contrabandei îl constituie relaţiile vamale şi ordinea de trecere peste
frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi altor valori în
proporţii mari, atunci obiectul nemijlocit al eschivării de la achitarea plăţilor

81
Gioga C., Controlul economico-financiar; Paradisurile fiscal Walter Ingo, Secret money, Lexington,
Massachussets, D.C. Heath, 1985, p. 177

50
vamale este operaţiunea de vămuire a bunurilor şi ordinea de achitare a plăţilor
vamale.
În contextul celor anterior consemnate, contrabanda şi eschivarea de la
achitarea plăţilor vamale se deosebesc şi după latura obiectivă. Eschivarea nu este
altceva decît refuzul intenţionat de a achita plăţile vamale în ordinea stabilită de
legislaţia în vigoare. Conform art. 124 alin. (1) CV al RM, drepturile de import şi
drepturile de export se plătesc în prealabil, pînă la depunerea declaraţiei vamale,
adică la etapa precedentă declarării sau la momentul vămuirii, se accept plata doar
a diferenţei dintre suma calculată şi suma plătită în prealabil. Pe cînd contraband
poate fi comisă doar paralel etapei de declarare.
În aşa mod, acţiunile de achitare a plăţilor vamale şi de trecere peste frontiera
vamală a mărfurilor nu coincid după timp, fapt care exclude concursul ideal al
contrabandei şi eschivării de la achitarea plăţilor vamale. Se adevereşte doar
existenţa concursului real al acestor două infracţiuni. Reieşind din aceasta, nu
susţinem pe deplin opiniile unor jurişti (С. Душкин, С. Русов) despre faptul că
contrabanda comparativ cu eschivarea de la achitarea plăţilor vamale trebuie
recunoscută ca normă specială şi că trecerea peste frontiera vamală a Republicii
Moldova a mărfurilor, obiectelor şi altor valori în proporţii mari, cu folosirea
frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, precum şi
prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale urmează a fi
calificată numai ca contrabandă, fără concurs cu eschivarea de la achitarea plăţilor
vamale.
În primul rînd, este evident, că trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor şi
achitarea plăţilor vamale nu coincid după timpul acţiunii şi diferă după obiect şi
latura obiectivă, fapt despre care am menţionat anterior. În practica judiciară şi de
urmărire penală sunt întîlnite cazuri cînd, fiind comise prin concurs aceste două
infracţiuni, componenţa contrabandei va fi consumată, iar componenţa infracţiunii
de eschivare de la achitarea plăţilor vamale – neconsumată şi invers. De aceea,
calificînd, în condiţiile concursului real, acţiunile prejudiciabile ale făptuitorului

51
numai ca contrabandă, noi concomitent îl vom elibera nemotivat de răspunderea
pentru săvîrşirea altei infracţiuni – eschivarea de la achitarea plăţilor vamale.
Mai mult ca atît, nu putem fi de acord cu opinia expusă în literatura de
specialitate de a comasa aceste două componenţe în una. Se afirmă că contrabanda
se săvîrşeşte numai cu scopul eschivării de la achitarea plăţilor vamale şi deja din
aceste afirmaţii decurg şi concluziile ulterioare. Însă trebuie să recunoaştem, că
astfel de afirmaţii sunt eronate, dat fiind faptul că în practică contrabanda deseori
se comite fără urmărirea scopului de eschivare de la achitarea plăţilor vamale. De
exemplu, trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor cu acte de însoţire false
pentru camuflarea provenienţei reale a acestor mărfuri, a caracterului acestora sau
a altor particularităţi, ce puteau face imposibilă trecerea.
De fapt, pentru calificarea juridică a acţiunii de contrabandă, motivul săvîrşirii
nu joacă nici un rol, din moment ce în art. 249 CP al RM – eschivarea de la
achitarea plăţilor vamale – se indică direct în dispoziţia normei.
Pe lîngă acestea, propunîndu-se comasarea acestor două componenţe de
infracţiuni în una, autorii au scăpat din vedere că în art. 248 CP al RM proporţia
mărfurilor trecute peste frontiera vamală constituie valoarea totală a acestora, pe
cînd în art. 249 CP al RM – proporţia constituie suma totală a plăţilor neachitate,
indiferent de valoarea mărfurilor trecute. În aceeaşi ordine de idei, ca element
important în deosebirea contrabandei de eschivarea de la achitarea plăţilor vamale
îl putem numi şi pe obiectul material, care, în cazul acţiunii de contrabandă, îl
constituie orice obiect pasibil evaluării, pe cînd în cazul eschivării de la achitarea
plăţilor vamale, obiect material îl constituie plăţile vamale calculate reieşind din
caracteristicile obiectului respectiv.
Contrabanda are legătură cu infracţiunile de furt, jaf sau tîlhărie, prevăzute de
art. 186, 187, 188 CP al RM. Respectiv, necesită delimitarea contrabandei de
aceste infracţiuni. Comiterea infracţiunilor menţionate vizează sustragerea valutei,
a valorilor culturale şi trecerea lor peste frontiera vamală prin diverse metode: fie
pe cale de tăinuire de controlul vamal, fie prin prezentarea frauduloasă a

52
documentelor vamale, comercializîndu-le pe piaţa Republicii Moldova (făptuitorii
însuşesc astfel sume mari de bani). Un exemplu în susţinerea celor expuse ar putea
fi cazul cetăţenilor Ucrainei A şi B, care au prezentat pentru control la postul
vamal Leuşeni declaraţiile vamale forma T-6, în care au indicat că lor le aparţin
confecţiile de aur pe care urmau să le scoată peste frontieră în scopuri personale,
pentru a le comercializa. În rezultatul verificării detaliate a acestor confecţii de aur,
prezentate de către A şi B şi conform datelor Secţiei afacerilor interne din regiunea
Odessa, s-a constatat că aceste obiecte au fost sustrase prin furt din apartamentul
colaboratorului de poliţie N. În acest caz, acţiunile acestor persoane urmau a fi
calificate drept concurs de infracţiuni: contraband consumată, deoarece la intrare în
ţară n-au prezentat aurul controlului vamal şi furt.
De asemenea, contrabanda are tangenţă cu răpirea mijloacelor de transport,
prevăzută de art. 192/1 CP al RM. Astfel, răpirea mijlocului de transport fără scop
de însuşire se pedepseşte cu amendă în mărime de la 850 la 1350 unităţi
convenţionale sau cu închisoare de la 1 la 3 ani.
Aceeaşi acţiune: a) săvîrşită de două sau mai multe persoane; b) însoţită de
violenţă nepericuloasă pentru viaţa sau sănătatea victimei sau de ameninţarea cu
aplicarea unei asemenea violenţe; c) săvîrşită prin pătrundere în garaj, în alte
încăperi sau spaţii îngrădite ori păzite se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 5 ani.
Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2) însoţite de violenţă periculoasă pentru
viaţa sau sănătatea victimei sau de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea
violenţese pedepsesc cu închisoare de la 5 la 7 ani.
Spre exemplu, cetăţeanul Ucrainei B, aflîndu-se în Bulgaria, a răpit un
autoturism, prezentîndu-l angajaţilor biroului vamal Leuşeni ca autoturism pe care
l-a primit în bază de procură, întocmită în Bulgaria. În urma verificării, s-a
constatat că toate documentele vamale sunt falsificate, iar procura n-a fost eliberată
de organele competente, avînd aplicată pe ea o ştampilă falsificată. Automobilul,
confiscat de organul vamal ca obiect de contrabandă, aparţinea unui agent
economic din Sofia de la care a fost răpit de necunoscuţi.

53
 În situaţia în care automobilul ar fi fost răpit pe teritoriul Republicii Moldova
cu expedierea ilicită a unităţii de transport peste frontiera vamală, acţiunile urmau a
fi calificate prin concurs: contrabandă şi răpire a mijlocului de transport.
În practica vamală a Republicii Moldova deseori apar momente cînd
comiterea contrabandei, exprimată prin trecerea ilegală peste frontiera vamală a
drogurilor, este intersectată de comercializarea ulterioară nemijlocită a acestora. În
practica organelor de urmărire intervin controverse cu referire la delimitarea
contrabandei de art. 217, 217/1 CP al RM – circulaţia ilegală a substanţelor
narcotice, psihotrope şi a precursorilor cu sau fără scop de înstrăinare. Distincţia
constă în faptul că, în cazul art. 217, 217/1 CP al RM, activează într-un cadru legal
doi agenţi economici, însă aceştia n-au obţinut autorizaţia de la organul competent,
în Republica Moldova este Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor,
pentru a efectua tranzacţii cu substanţele narcotice. În cazul contrabandei,
făptuitorul trece ilegal aceste substanţe peste frontiera vamală.

54
III. Aspecte criminologice privind infracţiunea de contrabandă

3.1 Cauzele şi condiţiile care favorizează comiterea contrabandei

La momentul actual este cert faptul că în toate timpurile şi în fiecare societate

au persistat vicii care provocau comiterea de fapte ilegale, indiferent de natura
acestora sau de modul de săvîrşire. Aceste vicii au fost şi sunt perpetuu alimentate
atît de nivelul de trai scăzut a păturii majoritare din populaţia unui stat, cît şi de
gradul diminuat de cultură (în micşorare continuă) şi conştiinţa juridică (minimă
ori, după caz, lipsa acesteia) din societate.82
Totuşi, secolul 20 a fost caracterizat de o multitudine de schimbări structurale
în economia mondială. Aceste schimbări au fost influenţate sau determinate de
imensele progrese tehnologice înregistrate în domeniile telecomunicaţiilor şi
informaţiilor.
Începînd cu sfîrşitul secolului 20 şi începutul secolului 21, globalizarea a
devenit un cuvînt la ordinea zilei, aducînd laolaltă naţiunile lumii, realizînd poate
cea mai mare interconectare la nivelul statelor de la începutul erei comerţului şi
informaţiei, transformînd practic lumea într-un singur oraş. 83 Practic nu se mai
poate vorbi despre susţinerea unui stat prin propria economie, în sensul existenţei a
doi stîlpi principali ai acestui proces şi anume liberalizarea şi dereglementarea
economiilor naţionale. Deşi globalizarea poate, şi sigur va aduce beneficii la nivel
mondial, totuşi aceste beneficii pot fi umbrite de riscurile pe care le incumbă
pentru societate.
Puterea autorităţilor politice va deveni din ce în ce mai limitata ca şi actori,
legitimi sau nelegitimi, pe o piaţa mondială emergenţa. Alături de aceste schimbări
intervenite în societate se întîlneşte şi o proliferare a grupărilor mafiote şi o
dezvoltate fără precedent a crimei organizate, grupuri care operează atît pe
82
Вдовенков В., Широков В. Контрабанда. Криминологический анализ и вопросы ответственности. În:
Российский судья, 2013, №11, р. 28
83
Ghinea N., Pascu M., Macro-criminalitatea economico-financiara. Ed: LVS Crepuscul, 2008, pag 200

55
principii naţionale, cît şi internaţionale, utilizînd forme diferite de infracţiuni.84
Între aceste forme de infracţiuni se detaşează, atît ca infracţiuni de sine stătătoare,
în unele legislaţii, dar şi ca formă de disimulare a veniturilor obţinute din alte
infracţiuni, infracţiunile economico-bancare care generează aşa numitul fenomen al
economiei subterane.
Istoria a demonstrat că lipsa de reacţie a statului, dar mai ales anumite
restricţii impuse pe piaţa liberă coroborate cu perioadele de criză la nivel regional
şi mondial, au sporit puterea organizaţiilor criminale, atît din punct de vedere
financiar dar şi al controlului pe care acestea l-au exercitat şi îl exercită asupra unei
părţi din economie. Actuala criză, probabil artificial indusă, economică dar mai
ales financiară, poate duce la o proliferare fără precedent a organizaţiilor criminale
la nivel mondial, mai ales ţinînd cont de faptul ca în perioada de criză reacţia
statului este mult diminuată. În continuare vom menţiona că cauzele infracţiunii de
contrabandă nu au într-adevăr a fost studiată în profunzime. De aceea, eradicarea
infracţiunii de contrabandă nu este posibilă fără cunoaşterea factorilor care au
favorizat sau au înlesnit săvîrşirea infracţiunii. Pe baza analizelor acestor elemente,
la nivelul întregii ţări pot fi luate ori propuse unele măsuri corespunzătoare de
prevenire.
Cauzele principale ale apariţiei şi extinderii criminalităţii organizate sunt de
natură economică, menţionează Gh. Rusu, deoarece forţa motrică este posibilitatea
căpătării veniturilor mari în termene restrînse. 85 Operînd cu opţiunea autorului F.
Sandu, susţinem că lista factorilor care au determinat, favorizat sau înlesnit
săvîrşirea infracţiunii de contrabandă, poate fi aproximativ următoare:
 necorespunderea cadrului normativ-legislativ existent la moment în
Republica Moldova la capitolul vizat;
 incapacitatea economiei naţionale de a produce suficiente produse de
larg consum care să fie competitive şi pe plan mondial;
84
Taseva S., Money Laundering. Akademski Pecat, Macedonia 2007, pag 77
85
Rusu Gh. Criminalitatea organizată şi economica tenebră în Republica Moldova, p. 81-89. În: Materialele
Conferinţei ştiinţifico-practice republicane Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în Republica Moldova
(26 februarie 1999). Chişinău: ARC, 1999, p. 86

56
  conformaţia geopolitică existentă în această parte a Europei;
 existenţa diferitelor interdicţii sau limitări cu privire la importul sau
exportul unor categorii de mărfuri;
 existenţa unor măsuri de protecţie a economiei naţionale prin instituirea
taxelor vamale, a accizelor, la toate acestea adăugîndu-se necesitatea
obţinerii unor categorii diferite de bunuri provenite din alte state;
 intensificarea traficului de mărfuri şi de călători;
 existenţa unor preţuri sau a unor calităţi diferite la aceleaşi produse;
 corupţia şi traficul de influenţă;
 inflaţia;
 lipsa de control sau controlul superficial efectuat la punctele de control
vamal, condiţionat, iarăşi, de insuficienţa reglementărilor normative;
 înţelegerea eronată a democraţiei şi tendinţa unor persoane de a se
îmbogăţi în scurt timp şi pe orice cale;
 posibilitatea relativ uşoară de a falsifica unele documente şi chiar a
unor ştampile, aparţinînd diferitelor instituţii ale statului, datorită
simplităţii lor;86
 statutul incert al zonei transnistrene, avînd în vedere autoproclamata
republic moldovenească nistreană;
 informarea insuficientă a populaţiei din partea organelor de resort la
capitolul impactului negativ al contrabandei şi consecinţelor de
manifestare a acesteia în societate şi stat;
 lipsa de transparenţă în cauzele cu rezonanţă socială, cercetate de
organele de drept şi numărul sporit al cauzelor penale clasate, fapt care
stimulează contrabandiştii potenţiali să comită şi să instige alte
persoane la comiterea contrabandei şi altor fraude vamale etc.

86
Sandu F. Contrabanda - componentă a crimei organizate. Bucureşti: Editura Naţional, 1997, p. 12

57
 De altfel, la fel de veche precum prostituţia Contrabanda a apărut ca urmare a
inventării vămilor şi taxelor vamale,87 dar şi a interzicerii comercializării unor
produse, tehnici sau filozofii. Cât timp aceste oprelişti vor exista, păgubosul
fenomen va prolifera. Trafic se face pretutindeni. Milioane de oameni trăiesc
exclusiv din această practică ilicită. În Africa Centrală, fildeşii, pieile diferitelor
animale, puii de maimuţă sau ghepard, dar şi armele Kalasnikov sau grenadele sunt
produse de contrabandă.
În Rusia asiatică, aurul şi diamantele sunt la putere, iar mai la sud, în China,
urşii panda, sau coarnele de rinocer. Afganistanul rămâne primul producător de
opiu al lumii, iar Columbia deţine supremaţia pieţei de cocaină. America latină
contribuie la alimentarea “pieţei negre” şi cu antichităţi mayaşe, incaşe şi aztece.88
Europa occidentală absoarbe oameni, droguri, arme, ţigări sau aparatură
electronică, icre negre, havane, femei şi idei, multe idei. De asemenea, materialele
radioactive şi armele sunt produse vîndabile în orice colţ al lumii. Deşi procedeele
de contracarare a contrabandei au atins apogeul tehnic (de la depistarea obiectelor
din satelit cu ajutorul razelor X, sau cea a câinilor de urmă şi până la “plantarea”
agenţilor specializaţi în inima reţelelor de trafic), nu s-a reuşit decât o diminuare a
amplorii fenomenului. BULINA De la începutul schimburilor comerciale şi până
azi, contrabanda, adică traficul ilicit al mărfurilor, tehnologiilor sau ideilor, a
constituit o parte componentă a economiei de piaţă. Flagelul nu a fost eradicat.
C. Vociu susţine că o cauză generală care influenţează negativ comiterea
contrabandei este activitatea criminală a persoanelor străine în materie de
contrabandă89 pe teritoriul Republicii Moldova. Aceştia fie că sunt absolviţi în
general de răspundere penală sau în foarte puţine cazuri sunt pedepsiţi
corespunzător. Spre exemplu, cetăţeanul Ucrainei care transporta deseori droguri
din Turcia spre Rusia prin teritoriul Republicii Moldova, fiind reţinut în flagrant
delict cu 8.5 kg de heroină, a fost absolvit de răspundere penală.
87
Edvin Shur Societatea noastră criminală. Cauzele sociale şi juridice ale criminalităţii în America, Cluj-Napoca,
Progress, 1997
88
Gheorghiţă Mihail, Opere Citate
89
Voicu C. Spălarea banilor murdari. Bucureşti: Editura Sylvi, 2009, p. 66

58
 După cum afirmă R. Noană90, contrabanda este favorizată de legăturile
organizatorilor cu vameşii corupţi din sistem care, direct sau prin interpuşi, pretind
şi primesc sume mari de bani sau foloase materiale pentru a permite trecerea peste
graniţă de bunuri fără plata taxelor vamale şi accizelor datorate bugetului de stat.
În această activitate ilicită pot fi antrenate personalităţi politice, guvernanţi şi
funcţionari publici cu putere de decizie pentru deplina reuşită a fenomenului,
acesta determinînd implici îngreunarea descoperirii faptelor şi a făptuitorilor sau
uneori chiar imposibilitatea descoperirii lor.
În sensul dat, reieşim din faptul că la 3 decembrie 2013, Berlin, Transparency
International a lansat Indicele Perceperii Corupţiei 2013 (IPC 2013), atenţionând
că abuzul de putere, tranzacţiile secrete şi mituirea continuă să devasteze
societăţile din întreaga lume. Republica Moldova a înregistrat în 2013 un scor al
IPC de 35 puncte, plasându-se pe locul 102 din 177 ţări incluse în clasament
(pentru comparaţie, în 2012, scorul indicelui a fost 36 puncte, Republica Moldova
fiind pe locul 94 din 178 ţări incluse în clasament). La estimarea IPC 2013 pentru
Republica Moldova au fost utilizate 8 surse. 91 În 2013 în Republica Moldova au
fost pornite mai multe dosare de rezonanţă pe fapte de corupţie împotriva unor
demnitari, însă întrucât acestea au avut conotaţie politică şi au rămas fără finalitate,
populaţia nu le-a perceput ca o îmbunătăţire în combaterea corupţiei. Guvernanţii
nu au întreprins măsuri pentru a preveni preluările forţate ale proprietăţii, atacurile
rider persistând şi pe parcursul anului 2013, nu au luat atitudine de constatările
Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea incidentului din Pădurea
Domnească referitor la acapararea organelor de drept de interese private,
tergiversează adoptarea amendamentelor la cadrul legal pentru demonopolizarea
mass-media.

90
Noană R. Contrabanda - sursa de alimentare a economiei subterane. În: Legea şi viaţa, 2007, nr.6, p. 30
91
Bertelsmann Transformation Index; Economist Intelligence Unit Country Risk Ratings; World Bank - Country
Policy and Institutional Assessment 2012; World Economic Forum Executive Opinion Survey (EOS) 2013; Global
Insight Country Risk Ratings; Freedom House Nations in Transit 2013; World Justice Project Rule of Law Index
2013; International Country Risk Guide (Political Risk Services Group)

59
 Aici Diaconescu C.92 adaugă că în unele situaţii se realizează relaţii de
cooperare internaţională între bande de infractori autohtoni şi străini cu tradiţie în
domeniu, iar capii grupurilor infracţionale devin peste noapte prosperi, oameni de
afaceri, cu conturi consistente în lei şi valută, respectaţi, prin forţa banului, în cele
mai înalte cercuri ale puterii. Astfel, asemenea indivizi se metamorfozează şi de la
scopul realizat de cucerire a puterii economice, tind, cu multă încredere, către
accesul în sfera deciziei politice. Sînt deja cunoscute cazuri de oameni de afaceri
care au devenit foarte bogaţi, imperiul lor economic fiind constituit pe baza unor
afaceri de răsunet din care nu au lipsit contrabanda şi evaziunea fiscală, iar la
alegeri au candidat pe listele diferitelor partide politice. În sensul de mai sus orice
acţiune ilicită presupune o oarecare desfăşurare, care şi defineşte nivelul ei
relaţional de comitere în materie infracţională. Contrabanda, ca crimă organizată la
nivel transnaţional este realizată în mai multe feluri. În continuare vor fi analizate
cele mai răspîndite forme de realizare a contrabandei, şi anume:
 Agentul economic, care nu are relaţii fiscale cu sistemul bugetar al
Republicii Moldova, întroduce prin contrbandă mărfuri, dat fiind faptul
că hotarele între zona transnistreană şi Ucraina sunt absolut
transparente. Aceste mărfuri ulterior sunt divizate în partide mai mici
şi realizate în zona transnistreană sau pe întregul teritoriu al ţării fără
achitarea taxelor şi impozitelor obligatorii.
 Agentul economic, care are relaţii fiscale cu sistemul bugetar al
Republicii Moldova, dar dispune de depozite ori adresă juridică în zona
transnistreană, importă bunuri materiale. Aceste bunuri sunt
recepţionate, achitate taxele aferente care sunt mai reduse decît cele
prevăzute de Legea Bugetului Republicii Moldova. Ulterior, bunurile
sunt vîndute altor agenţi economici, deseori unor firme fantome.
 Agentul economic importă materie primă (marfă care în majoritatea
cazurilor este supusă accizelor) pentru prelucrare. Această materie
92
Diaconescu Gh. Infracţiunile în legi speciale şi extraspeciale. Bucureşti; Editura ALL. 2013, p. 88

60
 primă ulterior este reexportată agenţilor economici (firme fantome) de
peste hotare, însă bunurile materiale rămîn în ţară şi sunt vîndute în
Republica Moldova după schemele expuse anterior.93
Din această clasificare distingem şi formele principale de manifestare ale
contrabandei:
 Contrabanda cu diverse produse. Conform Nomenclatorului mărfurilor al
Republicii Moldova nr. 1525 din 29.12.200794, sunt considerate mărfuri, inclusiv
pasibile de trecere peste frontiera vamală a RM, următoarele: Produse alimentare;
băuturi alcoolice, fără alcool şi oţet; tutun cum ar fi: Preparate din carne, din
peşte sau din crustacee, moluşte sau alte nevertebrate acvatice, Zahăr şi produse
zaharoase, Cacao şi produse din cacao, Preparate pe bază de cereale, făinuri,
amidonuri sau lapte; produse de patisserie etc; Produse minerale, precum: sare;
sulf, pămînturi şi pietre; ipsos, var şi ciment, Minereuri, zgură şi cenuşă etc;
Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe, precum: produse
chimice anorganice; compuşi anorganici sau organici ai metalelor preţioase,
elementelor radioactive, ai metalelor de pămînturi rare sau ai izotopilor, Produse
chimice organice, Produse farmaceutice etc; Materiale plastice şi articole din
acestea; cauciuc şi articole din cauciuc, ca de exemplu: cauciuc şi articole din
cauciuc; Materiale plastice şi articole din acestea etc.
Sub auspiciul celor menţionate mai sus, pot fi determinate mai multe cauze de
sancţionare a faptei privind încălcarea regulilor la trecerea peste frontiera vamală a
RM a mărfurilor şi produselor animaliere: acţiunea nominalizată dauneză
intereselor economice ai statului, deoarece pentru mărfurile respectivenu se achită
taxele şi impozitele vamale necesare; acţiunea nominalizată prejudiciază
monopolia comerţului extern (în domeniile unde acesta a supravieţuit, sigur); se
creează pericolul securităţii alimentare (în cazurile contrabandei u produse

93
Фридман Кузнецова С. Глобализация: развитые и развиваюшиеся страны// МЭ и МО// 2012, №12, с.24-28
94
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Nomenclatorului mărfurilor al Republicii
Moldova nr. 1525 din 29.12.2007. Adoptată la 29 ianuarie 2007. Publicată în Monitorul Oficial nr.112-114/726 din
27.06.2008

61
animaliere);95 prin, acţiunea nominalizată cumulată cu evaziunea fiscală în ultima
vreme se întreţine şi se dezvoltă economia subterană; eu consider că incriminarea
încălcării regulilor la trecerea peste frontiera vamală a RM a mărfurilor şi
produselor animaliere mai este necesară reieşind din obligaţia statului de a nu
drepturile şi interesele cetăţenilor sale (în special cele din domeniul vamal) să fie
lăsaţi fără o protecţie; de asemenea se poate adus în şirul argumentelor date şi
faptul existenţei unui rînd de Convenţii şi Tratate Internaţionale care opresc
circulaţia între state a diferitor mărfuri.
 Contrabanda cu produse petroliere. Petrolul a încetat de mult sa fie doar
problema geologilor ori economiştilor.Complică în mare masura ecuatiile pe care
trebuie sa le rezolve politicienii şi devine încet-încet un factor al vieţii sociale ce
nu poate fi ignorat, inducînd direct sau indirect relaţii nu întotdeauna uşor de
sesizat. În lipsa lui, comunităţile sociale cer din partea conducatorilor acţiuni ale
caror efecte sunt deseori nepopulare, creează presiuni asupra proceselor
decisionale, statul devenind fie un raţionalizator fie un vector al politicii de putere.
Un document din anul 2000 al unei instituţii publice în domeniul
prospectiunilor geologice din SUA oferă o estimare a resurselor conventionale de
petrol (productia curenta însumata la care s-au adaugat rezervele ramase si
resursele petroliere nedescoperite încă , dar bănuite) pentru 128 de zone petroliere
96
ale lumii, în miliarde barili . Productia curenta insumata , rezervele ramase,
cresterea rezervei si resurselor nedescoperite sunt estimate la aproximativ de 3
milioane de barili. Din aceasta cantitate, cca. 24% au fost extrase, iar 29% au fost
descoperite şi înregistrate ca rezerve se afirma în aceleaşi documente. Cîmpurile
petroliere aflate în exploatare sunt cunoscute şi domină jocurile geopoliticii
ultimilor zeci de ani. Este oarecum firesc deoarece regiunea Orientului Mijlociu,
una din cele clasice, posedă circa 70% din rezervele de petrol dovedite ale lumii,
iar zona Marii Caspice între 17-33 mii de miliarde barili, cam tot atît cît rezervele
95
Дьяков С.В. "Ответственность за государственные преступления", Москва, "Юридическая литература",
2008, p. 55
96
Avromescu A., Cortianu P. Energetica mondială în perspectiva sfîrşitului de mileniu. Bucureşti: Ed. Acad. Rom.,
2013. p.318.

62
din Marea Nordului. Dar începe sa devina tot mai evidenta atentia acordata noilor
zone în care se presupune existenţa unor depozite imense de petrol, încă
nedescoperite în regiunile „clasice” şi în altele noi: Orientul Apropiat, Siberia de
Vest, regiunea Marii Caspice, deltele fluviilor Niger si Congo, nord-estul
Groenlandei, Surinam etc. Transformarea acestor rezerve, banuite dar inca
intangibile, in resurse domina agendele politice ale principalelor puteri economice
ale lumii.
Aşa cum se observă , majoritatea rezervelor de petrol se află la distante mari
de principalii consumatori, ceea ce creează în permanenta probleme: politice,
economice, de mediu etc., iar transformarea lor rezerve în resurse depinde de
factori de aceleaşi natură.
Deci, referitor la ponderea produselor petroliere de contrabandă în totalul
petrolului comercializat în Republica Moldova s-a stabilit că acestea ar reprezenta
un procent între 10% şi 30-40 %. Chiar dacă s-ar evalua contrabanda cu produse
petroliere la nivelul de 10% din importurile legale, acestea reprezintă cantităţi în
valoare de circa 16 milioane USD pentru anul 2018 (valoare în vamă). Spre
exemplificare s-a stabilit că la cantităţile de circa 22,5 mii tone de benzină şi 31,6
mii tone de motorină importate ilicit (presupunând că acestea reprezintă 10% din
cantitatea importată totală – legală şi ilegală), doar pentru accize şi TVA puteau să
fie încasate în bugetul statului circa 88 milioane lei (fără a se lua în consideraţie
încasările din impozite pe venit şi alte taxe şi plăţi).
 Contrabanda cu ţigări. Potrivit ultimelor date statistice piaţa neagră a
ţigaretelor din România a scăzut în luna ianuarie 2018 pînă la 13%. Scăderea este
remarcabilă în comparaţie cu ianuarie 2016, cînd contrabanda a atins un maxim
istoric de 36,2%. Ulterior, comerţul ilegal cu ţigarete a intrat pe un trend
descendent, şi a constituit 22,5% în ianuarie 2017, 15% în noiembrie 2017 şi în
ianuarie 2012 a ajuns sub nivelul contrabandei de ţigări în Uniune Europeană în
general.

63
 De remarcat este faptul că, pe parcursul anului 2017 şi în ianuarie 2018 pe
perimetrul frontierei moldo-române se înregistrează o tendinţă de scădere
considerabilă a comerţului ilicit cu ţigări cu timbrul de acciz moldovenesc. Aceste
date din studiul independent efectuat de o companie de cercetare din România, vin
să confirme statistica oficială a autorităţilor vamale, care denotă o reducere
semnificativă a cazurilor de contrabandă cu ţigări, depistate la frontiera moldo-
română. Pe parcursul anului 2017 de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova
au fost reţinute cca. 280 mii pachete, comparativ cu 1 mil 550 pachete în anul
2016, ce reprezintă o scădere de aproximativ cinci ori a numărului de ţigarete
reţinute.
Această descreştere a avut loc pe fundalul intensificării activităţilor de control
şi antifraudă din partea Serviciului Vamal în domeniul luptei cu contrabanda cu
ţigarete la frontiera moldo-română. Noile mecanisme de colaborare în special,
scanarea mijloacelor de transport, funcţionarea grupurilor comune de analiză de
risc şi schimbul punctual de informaţii cu partea română iniţiate din august 2010 şi
pînă în prezent, au devenit bariere extrem de eficiente în contracararea traficului
ilicit de ţigări, fapt ce contribuie la securizarea frontierei.

3.2 Prevenirea şi combaterea contrabandei

Combaterea contrabandei constituie o direcţie prioritară a statului, în special

în perioada procesului de europenizare şi globalizare a relaţiilor sociale. În acest
sens, un element esenţial care anticipează eficacitatea luptei cu infracţionalitatea în
ansamblu, iar în, special, cu contrabanda, este perfecţionarea cadrului normativ în
vigoare care să corespundă standardelor naţionale şi internaţionale şi să ofere
soluţii clare în vederea contracarării fenomenului infracţional.97

97
Sobieţki R., Spatari V. Folosirea frauduloasă a documentelor - modalitate normativă alternativă prin care se poate
manifesta infracţiunea de contrabandă Revista Naţională de Drept, 2010, nr.12, p. 37

64
 La momentul actual, prevenirea contrabandei constituie realizarea unui
complex de măsuri atît cu caracter public, cît şi secrete şi cu caracter administrativ
cu implicarea tuturor forţelor, mijloacelor din dotarea poliţiei şi altor servicii, în
cooperare cu alte organe de stat şi nestatale îndreptate spre relevarea şi înlăturarea
condiţiilor ce favorizează infracţiunea, spre prevenirea şi curmarea ei. 98 Lupta
contra infracţiunilor care afectează regimul vamal este complexă şi
multidimensională şi trebuie să includă măsuri cu caracter organizatorico-
administrativ, social, juridic, procesual, tehnic, psihologic etc.
Impactul contrabandei, ca fenomen, pentru Republica Moldova este deosebit
de grav, luînd în consideraţie bugetul ţării, mult mai mic în comparaţie cu bugetele
altor ţări şi în special ale celor limitrofe: România şi Ucraina. Este important de
menţionat internaţionalizarea contrabandei, exprimată prin iniţierea şi desfăşurarea
activităţii structurilor criminale nu numai în ţară, dar şi în afara hotarelor
Moldovei.
Astfel, Moldova intră în “grupul de sud-vest” – un grup de state care servesc
drept exportatori ale paelor de mac, fiind chiar unul din cei mai mari în acest sens.
Volumul acestui tip de contrabandă în totalul de contrabandă devine tot mai mare.
Printre cauzele acestui fenomen, conform unui sonfaj efectuat în ţările CSI, se
numără: instabilitatea economică şi politică , caracteristică etapei actuale; dotarea
tehnico-materială insuficientă a serviciilor de combatere; neconcordanţe în
legislaţia şi activitatea organelor de drept în sfera respectiva.
Pentru unificarea reglementărilor respective poate fi menţionat un şir de
convenţii şi tratate internaţionale de domeniu, printre care: Convenţia Unică din
1961 privind substanţele narcotice; Convenţia ONU referitor la combaterea
circulaţiei ilegale a substanţelor narcotice şi psihotrope din 19.XII.1988; Rezoluţia
ONU nr.S-17/2, adoptată în bază Raportului Comitetului special la sesiunea XVIII;
Acordul din 21.X.1998 de la Kiev privind colaborarea între ministerele afacerilor
interne în vederea combaterii circuitului ilegal al substanţelor narcotice. La fel vom
98
Stanciu V. V. ş. a. Combaterea traficului ilicit şi a contrabandei vamale cu droguri de către autoritatea vamală.
Bucureşti: Editura Ministerului de Interne, 2012, p. 18

65
mai aminti: Convenţia internaţională cu privire la asistenţa administrativă
reciprocă pentru prevenirea, investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale,
încheiată la Nairobi la 9 iunie 1977,99 care permite acordarea asistenţei
administrative reciproce prin schimb de informaţii, efectuarea investigaţiilor,
schimb de experienţă etc., în scopul aplicării corecte a legislaţiei în domeniu, prin
prevenirea, investigarea şi reprimarea fraudelor vamale, care prejudiciază
interesele economice, comerciale, fiscale şi sociale ale statelor respective;
Convenţia internaţională privind armonizarea controalelor mărfurilor la
frontieră, încheiată la Geneva la 21 octombrie 1982;100 Acordul de cooperare
pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, semnat la
Bucureşti la 26 mai 1999; Acordul privind colaborarea şi ajutorul reciproc în
probleme vamale, semnat la Moscova la 15 aprilie 1994; Acordul cu privire la
asistenţă reciprocă şi cooperare în domeniul vamal între guvernele statelor-
participante la GUAM, semnat la Ialta la 4 iulie 2003 etc.
De altfel, prima şi cea mai utilizată metodă de combatere a infracţiunii de
contraband, este aplicarea sistemului repreziv penal şi contravenţional. Astfel, vom
distinge două feluri de răspundere pentru încălcarea regulilor la trecerea peste
frontiera vamală a RM a mărfurilor şi produselor animaliere – răspunderea penală
şi răspunderea contravenţională.
Răspunderea penală pentru contrabandă. În explicarea sensului dat vom
reieşi din prevederile art 268 al Codului de Procedură Penală (CPP) a Republicii
Moldova, în conformitate cu care organul de urmărire penală al Serviciului Vamal
efectuează urmărirea penală în privinţa infracţiunilor prevăzute în art.248 şi 249
din Codul penal.101 Aici se cere următoarea precizare:

99
Convenţia internaţională privind asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea şi reprimarea
infracţiunilor vamale, încheiată la Nairobi la 9 iunie 1977 // Legea Parlamentului Republicii Moldova nr.275-XV
din 21.06.2001
100
Convenţia internaţională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontieră, încheiată la Geneva la 21
octombrie 1982 // Legea Parlamentului Republicii Moldova nr. 215-XVI din 23.10.2008)
101
Codul de procedură penală al Republicii Moldova (Partea specială) nr. 122-XV din 14.03.2003. Adoptat la 14
martie 2003. Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.248-251/699 din 05.11.2013

66
  art 248 al Codului Penal al Republicii Moldova (cu
modificările introduse prin Legea nr.277-XVI din 18.12.2008, în
vigoare 24.05.2009). Conform textului art 248 al CP al RM, organul
de urmărire penală al Serviciului Vamal are competenţa de efectuare a
urmăririi penală în privinţa următoarelor acţiuni: Trecerea peste
frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi a
altor valori în proporţii mari,
 art 249 al Codului Penal al Republicii Moldova (cu
modificările introduse prin Legea nr.277-XVI din 18.12.2008, în
vigoare 24.05.2009). Conform textului art 249 al CP al RM, organul
de urmărire penală al Serviciului Vamal are competenţa de efectuare a
urmăririi penală în privinţa acţiunii de eschivare de la achitarea
plăţilor vamale în proporţii mari.102
Răspunderea contravenţională pentru contrabandă. La momentul actual,
conform art 2 din CC al RM, scopul legii contravenţionale constă în apărarea
drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanei, apărarea proprietăţii, ordinii
publice, a altor valori ocrotite de lege, în soluţionarea cauzelor contravenţionale,
precum şi în prevenirea săvîrşirii de noi contravenţii.103 La fel, conform art 10 din
CC al RM, constituie contravenţie fapta – acţiunea sau inacţiunea – ilicită, cu un
grad de pericol social mai redus decît infracţiunea, săvîrşită cu vinovăţie, care
atentează la valorile sociale ocrotite de lege, este prevăzută de prezentul cod şi este
pasibilă de sancţiune contravenţională.
Aici vom remerca faptul că în anul 2017 de către organul de urmărire
penală al Serviciului Vamal au fost înregistrate 200 de sesizări cu privire la
infracţiuni; au fost pornite 94 cauze penale şi anume: 50 cauze penale conform art.
248 Cod Penal; 15 cauze penale conform art. 249 Cod Penal; 21 cauze penale
conform semnelor de infracţiune prevăzută de art. 361 Cod Penal - confecţionarea
102
Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002. Adoptat la 18 aprilie 2002. Republicat:
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.72-74/195 din 14.04.2009. În vigoare din 24 mai 2009
103
Codul contravenţional al Republicii Moldovanr. 218-XVI din 24.10.2008. Adoptat la 24 octombrie 2008.
Publicat în Monitorul Oficial nr.3-6/15 din 16.01.2009

67
certificatelor de înmatriculare false; 3 cauze penale conform art. 217 Cod Penal, pe
faptul transportării şi păstrării ilegale a substanţelor narcotice; 2 cauze penale
pornite conform art. 290 Cod Penal, pe faptul păstrării ilegale a armelor; о cauză
penală pornită conform art. 362 Cod Penal, pe faptul trecerii ilegale a frontierei de
stat; о cauză penală a fost pornită pe faptul abuzului de serviciu, conform art. 335
Cod penal.
Din numarul respectiv de cauze penale 13 cauze penale au fost pornite în
privinţa agenţilor economici, care practică activitatea economică externă. In
instanţa de judecată au fost expediate 30 cauze penale, în privinţa a 29 persoane
invinuite. Prejudiciul conform rechizitoriului constituie 3.264.143 lei. Clasate au
fost 32 cauze penale din lipsa componenţei de infracţiune. După competenţa altor
organe au fost expediate 27 cauze penale iar alte 8 cauze penale au fost suspendate.
În anul 2014 în ordinea art. 166 CPP, au fost reţinute 7 persoane.
În continuare, vom menţiona că este necesar să evidenţiem şi alte metodele de
prevenire a acesteia, ele putînd fi divizate în două grupe:
 măsuri îndreptate spre înlăturarea factorilor ce au contribuit la
săvîrşirea contrabandei, nefiind adresate unor subiecţi concreţi –
profilaxia generală;
 măsuri ce vizează anumite persoane concrete, care, în virtutea
comportării ilegale în trecut sau prezent, comit noi fapte de contrabandă
– profilaxie individuală.
Dacă este cazul să facem apel la profilaxia generală, menţionăm că în această
direcţie o importanţă deosebită o reprezintă educarea populaţiei, cultivarea
spiritului legalităţii prin intermediul mijloacelor de informare în masă. Această
propagare a culturii juridice în rîndul
Contrabanda poate fi prevenită şi de anumite asociaţii ştiinţifice, organizaţii
de stat şi obşteşti sau de alte organe, activitatea cărora este legată de plecarea din
ţară sau sosirea în ţară a cetăţenilor Republicii Moldova sau a persoanelor străine.

68
Munca de educare trebuie să fie înfăptuită în comun, atît de către organele vamale,
cît şi de cele menţionate.
Prevenirea contrabandei se asigură prin respectarea regulilor de introducere şi
scoatere a mărfurilor, obiectelor şi valorilor de către cetăţeni şi organele care
înfăptuiesc controlul asupra respectării regulamentelor şi normelor vamale.
Organele care sunt investite cu funcţii de organizare a controlului asupra
transportării mărfurilor, obiectelor şi persoanelor fizice peste frontiera de stat
efectuează anumite măsuri organizatorice care includ:
 sistematizarea datelor despre cauzele care au contribuit la comiterea
contrabandei;
 studierea şi analiza metodelor şi mijloacelor de tăinuire a
contrabandei.104
O măsură eficientă în combaterea infracţiunii de contraband, este aplicarea
expertizelor merciologice şi trasiologice. La momentul actual, expertizele sunt
absolut necesare în cauzele penale referitoare la actele de contrabandă, ele
constituind principalele modalităţi ştiinţifice de dovedire a existenţei obiectului de
contrabandă. Practica activităţii vamale a RM şi a cărorva state din C.S.I. ne denotă
că în cadrul activităţii vamale pot fi întîlnite următoarele tipuri de expertiză:
grafologică - studiul particularităţilor individuale ale scrisului; expertiza
dactiloscopică - procedeau de identificare a persoanelor pe baza de amprentelor
digitale, folosite des în antropologie şi medicină judiciară; traseologică - procedeu
de identificare a persoanelor pe baza amprentelor sau urmelor de picioare. tehnico-
mecanică - se ocupă cu studiul de strictă specialitate într-o meserie, într-o ştiinţă, a
construcţiilor şi funcţionarea maşinelor. fizico-chimică - utilizarea substanţelor şi
metodelor chimice cu privire la materie. expertiza în domeniul studierii obiectelor
de artă:

104
Voicu C. Drept penal al afacerilor. Bucureşti: Editura Rosetti, 2012, p. 66

69
 a) numizmatica - studierea istiricului monedelor , medaliilor vechi, evoluţia
acestora din punct de vedere al formei, a gravurii precum şi Documentele
referitaore la ele;
b) etnografică - studierea popoarelor lumii precum originea şi răspîndirea
acestora evoluzia culturii materiale şi spirituale,moravurilor şi particularităţilor
lor de viaţă, legăturile culturale istorice;
c) obiectele de artă şi muzică - studierea unor valori estetice şi a sunetelor
considerate sub raportul melodiilor al ritmuluim, armoniei;
d) litografică - reproducerea şi multiplicarea pe hîrtie a textelor, desenelor,
figurilor, prin utilizarea de negative exprimate sau desene pe o piatră specială
calcaroasă
e) paleontologică - studiul complex al organismelor fosile, animale şi vegetale.
 Expertiza documentelor –studiul textelor scrise nelegitim eliberate,
nule,fictive false, servind la cunoaşterea unui fapt real actual sau din trecut: 105
document fictiv – care nu există în realitate; document fals – care este contrar
adevărului, neîntemeiat; document nul – care nu valorează nimic sau nu se
manifestă în nici un fel, inexistent;
 Expertiza unităţilor şi mijloacelor de transport;
 Expertiza tehnico-criminalistică;
 Expertiza substanţelor narcotice - se efectuează în scopul depistării
mărfurilor care conţin substanţe narcotice şi psihotrope;
 Expertiza merciologică - studiul proprietăţilor fizice şi chimice a
mărfurilor în vederea stabilirii calităţilor şi a condiţiilor de păstrare.106
În RM la momentul actual în domeniul activităţii vamale se efectuează doar
expertiza merciologică, acest tip de expertiză ca regulă se efectuează de specialişti
din aparatul central al Serviciului Vamal, în unele cazuri de reprezentanţii Biroului
de Standartizare şi Metrologie. Expertizele îndeplinite în instituţiile indicate mai

105
Doraş S., Criminalistică, Chişinău 1999 Lumina Lex, pag 256-257
106
Petrescu V., C.Pîslaru, R.Sîrbu, Expertiza merceologică, Bucureşti 2012, pag 205

70
sus nu au putere juridică şi nu pot fi folosite ca materiale probante la calificarea
infracţiunilor vamale sau altor infracţiuni depistate în rezultatul efectuării
controlului vamal. Diun acest considerent este necesar ca orice tip de expertiză
care poate fi numită în domeniul activităţii vamale să fie efectuate de reprezentanţii
INEJCRM, care efectuează expertize conform şi în baza ,,Legii cu privire la
expertiza judiciară, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale”107
De aceea efectuarea expertizei în cadrul activităţii de combaterea
infracţiunilor de contrabandă joacă un rol foarte important, fiindcă la momentul
dispunerii expertizei este antrenat un specialist, înafară de domeniul dreptului, cum
ar fi tehnica, ştiinţa, criminalistica, medicina pentru desluşirea unor împrejurări
care au legatură nemijlocită cu o cauză. Uneori anume concluziile expertului
permit a lua o decizie justă.
O măsură eficientă în materia combaterii contrabandei constă în schimbul de
informaţie între organele de interne şi organele vamale. Organele MAI, dispunînd
de date cu privire la pregătirea contrabandei, trebuie să informeze organele vamale
pentru ca acestea să intensifice controlul vamal şi să descopere la hotar persoanele
care încalcă normele de drept.
Nu şi în ultimul rînd vom menţiona că în scopul eficientizării activităţii
organelor vamale ale Republicii Moldova privind depistarea infracţiunilor,
Serviciul Vamal, în comun cu Programul Internaţional de Asistenţă şi Instruire în
Materie de Anchete Penale (ICITAP) din cadrul Departamentului Justiţiei al SUA,
în luna aprilie 2009 a finisat implementarea pe întreg teritoriul Republicii Moldova
Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS), în conformitate cu Programul de
acţiuni privind implementarea Planului Preliminar de Ţară al Republicii Moldova
în cadrul Programului SUA „Provocările Mileniului”, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 32 din 11.01.2007.108
107
Legea cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale, nr.10 86 XIV din
23.06.2000, în vigoare 10.02.06 Monitorul Oficial al RM, nr.144-145/1056 din 16.11.2000, cu modificările din
29.12.2005 publicat în Monitorul Oficial al RM nr.25-27/107 din 10.02.06
108
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Programului de acţiuni privind implementarea
Planului Preliminar de Ţară al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA "Provocările Mileniului" Nr. 32 din
11.01.2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 21-24 din 16.02.2007

71
 În scopul de mai sus, este în proces de realizare un Plan de acţiuni detaliat,
elaborat împreună cu experţii Departamentului Vamal al Republicii Lituania,
consultanţii ICITAP, şi aprobat prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 346-o din
14.09.2007. Un plan de acţiuni similar este în curs de realizare şi în Ucraina.
NCTS este un sistem informaţional european unic, bazat pe depunerea declaraţiei
de tranzit în format electronic şi pe schimburi electronice de date între birourile
vamale implicate într-o operaţiune de tranzit: biroul de plecare şi de destinaţie.
Pentru a implementa acest sistem performant în domeniul tranzitului, Serviciul
Vamal întreprinde măsuri concrete axate, în special, asupra armonizării: (1)
legislaţiei, (2) procedurilor şi (3) tehnologiilor informaţionale, conform
standardelor europene.109
Un rol deosebit îl are şi profilaxia individuală a persoanelor care sunt capabile
să săvîrşească o astfel de infracţiune, luînd în considerare faptul că în trecut au
comis asemenea fapte. Profilaxia individuală are drept scop:110
 împiedicarea recidivei din partea persoanelor care anterior au comis
contrabandă;
 prevenirea infracţiunilor din partea persoanelor care sunt capabile de a
le comite etc.
În situaţia în care măsurile expuse vor fi respectate, fenomenul contrabandei
se va reduce treptat, căci numai într-o strînsă colaborare a organelor de drept se va
ajunge la un efect scontat.
Măsurile speciale de prevenire a contrabandei pot fi clasificate după cum
urmează:
a) măsuri, îndreptate spre înlăturarea cauzelor de comitere a contrabandei şi a
condiţiilor care au contribuit la comiterea ei, nefiind adresate persoanelor concrete
(profilaxia generală);

109
Serviciul Vamal. Planul de dezvoltare Instituţională 2009-2011. Chişinău Septembrie 2008, pag 26-27
110
Sobieţki R., Spatari V. Folosirea frauduloasă a documentelor – modalitate normativă alternativă prin care se
poate manifesta infracţiunea de contrabandă. În Revista Naţională de Drept, 2010, nr.12, p. 37-40

72
 b) măsuri, efectuate în adresa persoanelor concrete de la care, în virtutea
comportării antisociale în trecut sau în prezent, se poate aştepta comiterea faptelor
de contrabandă (profilaxia individuală).
Prevenirea contrabandei se desfăşoară în trei direcţii principale, şi anume: 1)
relevarea şi înlăturarea condiţiilor, circumstanţelor care influenţează săvîrşirea
contrabandei; 2) stabilirea persoanelor predispuse la săvîrşirea contrabandei şi
influenţa asupra lor prin măsuri de profilaxie; 3) prevenirea, curmarea contrabandei
în fazele de intenţionare, pregătire, tentativă.
Reieşind din cele menţionate, prevenirea contrabandei constituie realizarea
unui complex de măsuri atît cu caracter public, cît şi secrete şi cu caracter
administrativ cu implicarea tuturor forţelor, mijloacelor din dotarea poliţiei şi altor
servicii, în cooperare cu alte organe de stat şi nestatale îndreptate spre relevarea şi
înlăturarea condiţiilor ce favorizează infracţiunea spre prevenirea şi curmarea ei.
Studierea practicii judiciare permite a conchide că persoanele, care ar putea
comite contrabanda şi cărora li se cer a fi aplicate măsuri cu caracter educativ,
trebuie deosebite de
persoanele:
a) anterior condamnate: - pentru comiterea contrabandei; - pentru încălcarea
regulilor privind operaţiile valutare, cu valorile mobiliare, comise în cîrdăşie cu
cetăţenii străini; - pentru comercializarea nelegitimă a mărfurilor de provenienţă
străină, importate de peste hotare;
b) care nu au antecedente penale, dar al căror mod de viaţă permite de a
presupune că ei pot comite contrabanda. Aceste persoane trebuie identificate şi din
numărul: - celor reţinuţi pentru încălcarea regulilor vamale; - celor reţinuţi sau
demascaţi la încălcarea regulilor vamale; - celor reţinuţi pentru comercializarea
nelegitimă pe piaţa internă a mărfurilor importate de peste hotare; - persoanelor
care în mod repetat pleacă sau care s-au aflat o perioadă peste hotare şi
comercializează substanţe interzise; - persoanelor care au rude peste hotare şi în
mod frecvent primesc colete de peste hotare sau le expediază în afara ţării.

73
 Caracterul măsurilor de profilaxie aplicate acestor persoane trebuie să fie
constant, ţinîndu-se seama de informaţiile obţinute din surse oficiale şi neoficiale
despre modul de trai şi comportamentul lor social. Însă tactica aplicării acestor
măsuri diferă de la caz la caz. Cele mai efective măsuri de profilaxie, aplicate
persoanelor care ar putea comite contrabanda cu droguri, pot fi:
1) măsurile de influenţă nemijlocită asupra conştiinţei persoanelor luate la
evidenţă cu scopul de a le convinge că modul de viaţă şi comportarea lor se află
sub controlul şi supravegherea organelor de stat şi a celor obşteşti;
2) măsurile care asigură parvenirea sistematică a informaţiei despre intenţia
manifestată de aceste persoane de a se ocupa cu contrabanda şi care ar permite
reacţionarea la timp la intenţia lor;
3) măsurile îndreptate spre înlăturarea condiţiilor nefaste în stare să
influenţeze persoanele supuse măsurilor de profilaxie.
În scopul combaterii contrabandei, conlucrării organelor de resort, profilaxiei
contrabandei, S. Maimescu a propus:
 elaborarea metodelor de luptă şi prevenire a contrabandei cu
participarea activă a organelor de resort în combaterea ei;
 crearea unui Centru de Informaţii unic pentru organele de resort şi cel
financiar, privind lupta cu contrabanda;
 soluţionarea problemei referitor la determinarea hotarelor Republicii
Moldova, României, Ucrainei, inclusiv a zonei transnistrene.111
Deci, lupta contra infracţiunilor care afectează regimul vamal este complexă
şi multidimensională şi trebuie să includă măsuri cu caracter organizatorico-
administrativ, social, juridic, procesual, tehnic, psihologic etc.

111
Maimescu S. Comiterea contrabandei prin metoda nedeclarării mărfurilor, obiectelor şi a altor valori, sau
declararea neautentică a lor în documentele vamale şi alte documente, necesare la trecerea frontierei, p. 55-67. În:
Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice republicane Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în
Republica Moldova (26 februarie 1999). Chişinău: ARC, 1999, p. 67

74
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Căderea "Cortinei de Fier" a deschis noi oportunităţi de profit pentru

organizaţiile criminale, prin angajarea acestora în traficul de oameni - activitate ce
se extinde de la contrabanda cu emigranţi ilegali până la racolarea şi furnizarea de
femei din ţările est-europene filierelor de prostituţie din ţările occidentale. Furtul şi
contrabanda cu opere de artă, cu maşini, organe umane şi metale preţioase,
tâlhăria, răpirile şi violarea drepturilor la proprietatea intelectuală sunt activităţi
obişnuite ale organizaţiilor criminale. Ele au comis şi comit toate tipurile de
infracţiuni la adresa mediului înconjurător, inclusiv depozitarea de substanţe
radioactive şi reziduuri industriale în oraşe sau în împrejurimile acestora şi
organizarea de reţele pentru exportul lor.
În ceea ce priveşte activitatea contrabandistă în Republica Moldova, aspect ce
complică activitatea dificilă de contracarare şi documentare a infracţiunilor
transfrontaliere este existenţa regiunii separatiste transnistrene, unde organele
legale de drept şi control ale Republicii Moldova nu îşi pot exercita atribuţiile de
serviciu. Amplasarea geografică la hotar cu Ucraina, precum şi susţinerea din afară
a regimului anticonstituţional a favorizat considerabil sporirea numărului cazurilor
de contrabandă comise de agenţii economici din acest teritoriu precum şi utilizarea
acestui spaţiu de către alţi agenţi economici.
Situaţia criminogenă, inclusiv în domeniul combaterii infracţiunilor
transfrontaliere, legate de corupţie şi protecţionism, sunt consecinţe ale următorilor
factori:
 omisiuni şi lacune în desfăşurarea reformelor care la rîndul lor au favorizat
criminalizarea economiei, acumularea capitalului tenebru şi apariţia criminalităţii
organizate, diferenţierea socială bruscă;
 necorespunderea bazei de drept a activităţii judiciare şi de control şi
supraveghere, fluctuaţia de cadre, nesoluţionarea problemelor de asigurare juridică,
tehnico-materială, financiară;

75
 transparenţa frontierei de stat moldo+ukrainene, fapt ce a generat
pătrunderea şi depasarea liberă în ţară a elementelor criminale, includerea
Moldovei în sfera intereselor narcomafiei internaţionale, a traficanţilor de
armanent, muniţii şi materiale explozibile, a banilor şi hîrtiilor de valoare false;
 activitatea comunităţilor transnaţionale şi naţionale care folosesc teritoriul,
potenţialul, resursele şi cetăţenii Moldovei în interese criminale;
 coruperea funcţionarilor din organele de putere, cele de drept şi de control,
extinderea diferitor abuzuri de serviciu şi încălcări de lege;
 nihilismul juridic al populaţiei, întipărirea în cunoştinţa maselor a
stereotipului de comportament ilicit, neîncrederea în capacitatea organelor de drept
de a proteja interesele persoanei, ale societăţii şi ale statului.

Întru combaterea mai eficientă a fenomenului contrabandei se propune:

 efectuarea expertizei criminologice a fiecărei legi, ordonanţe, hotărîri de
Guvern, pentru excluderea condiţiilor, care ar putea genera acţiuni de corupţie şi
fraude financiare;
 adoptarea unei legi cu privire la confiscarea bunurilor provenite pe cale
infracţională;
 perfecţionarea legislaţiei privind activitatea financiară şi modalitatea de
înregistrare şi funcţionare a agenţilor economici;
 sporirea responsabilităţii pentru falsul de documente şi falsul în acte publice;
 depunerea declaraţiilor pentru tranzacţii estimate la mai mult de 10 mii lei
pentru persoanele juridice, cu indicarea provenienţei lor, şi de 5 mii lei pentru
persoanele fizice;
 elaborarea şi implementarea unui circuit integru al bazelor de date ale
Inspectoratului Fiscal, Departamentului Vamal, Camerei de Comerţ şi Industrie,
Camerei de Licenţiere, Departamentului Tehnologii Informaţionale;

76
 crearea unei baze de date despre persoanele şi organizaţiile care au fost
identificate de organele de drept că practică activităţi ilicite;
 cooperarea eforturilor organelor de drept ale Republicii Moldova cu
activităţile structurilor internaţionale în privinţa combaterii criminalităţii
transfrontaliere;
modificarea legislaţiei penale şi procesuale penale care ar prevede restituirea
sumelor băneşti şi bunurilor materiale celor de la care persoanele cu funcţii de
răspundere extorchează mită.

În scopul eficientizării activităţii organelor vamale ale Republicii Moldova în

combaterea infracţiunilor de contrabandă, înaintăm următoarele recomandări:
 Racordarea legislaţiei naţionale în domeniul combaterii infracţiunilor
vamale de caracter internaţional standardele internaţionale şi europene;
 Asigurarea aplicării uniforme şi imparţiale a legislaţiei vamale la
examinarea cazurilor de fraudă vamală. Elaborarea de metodologii unice privind
calificarea şi aplicarea sancţiunilor în cazurile de contravenţii administrative;
 Asigurarea unui management eficient al resurselor, prin: gestionarea
eficientă a resurselor disponibile; eficientizarea utilizării echipamentului special la
efectuarea controlului vamal în vederea depistării infracţiunilor vamale;
identificarea necesităţilor şi obţinerea resurselor suplimentare necesare (proiecte de
asistenţă cu implicarea partenerilor străini);
 Perfecţionarea profesională a personalului în domeniile relevante;
 Dezvoltarea continuă a sistemului de gestionare a riscurilor şi asigurarea
aplicării eficiente a sistemului selectivităţii încărcăturilor, în efectuarea controlului
vamal, îmbunătăţirea controlului asupra bunurilor şi mijloacelor de transport,
diversificarea experienţei analitice pentru crearea şi menţinerea instrumentelor de
asigurare a controalelor “ţintă” bazate pe rezultatele selectivităţii, dezvoltarea
activităţii de inteligenţă în contextul prevenirii şi investigării fraudelor,

77
simplificarea, standardizarea şi perfecţionarea procedurilor de inspecţie selectivă,
sporirea numărului de iregularităţi depistate şi îndeplinirea rolului preventiv al
organelor vamale, identificarea tranzacţiilor vamale necorespunzătoare şi
resurselor directe orientate împotriva acestor tranzacţii, asigurarea unui dialog
constructiv între Serviciul Vamal şi reprezentanţii mediului de afaceri;
 Crearea unui mecanism consolidat privind activitatea organului de
urmărire penală al Serviciului Vamal, bazat pe principiile imparţialităţii,
teritorialităţii şi operativităţii, acordării suportului organizatoric şi metodologic
sectoarelor urmărire penală din cadrul birourilor vamale, perfecţionării activităţii
de urmărire penală atât la nivel central, cît şi teritorial. Totodată, unul din
obiectivele primordiale sunt documentarea şi instrumentarea cauzelor penale pe
infracţiunile vamale la un nivel înalt, neadmiterea tergiversării urmăririi penale,
examinarea sub toate aspectele şi obiectivă a cauzelor penale şi materialelor de
control, descoperirea infracţiunilor vamale şi persoanelor care le-au comis, precum
şi prevenirea comiterii acestora;
 Priorităţile de bază în activitatea organului de urmărire penală al
Serviciului Vamal, trebuie să fie următoarele: consolidarea şi eficientizarea
capacităţilor funcţionale ale organului de urmărire penală; documentarea şi
instrumentarea cauzelor penale şi materialelor de control din gestiune la un nivel
înalt (ridicarea nivelului calităţii actelor procesuale întocmite); neadmiterea
tergiversării urmăririi penale; examinarea sub toate aspectele şi obiectivă a
cauzelor penale şi materialelor de control; descoperirea infracţiunilor vamale şi
persoanelor care le-au comis, precum şi prevenirea comiterii acestora; întărirea
disciplinei executorii a ofiţerilor de urmărire penală; ridicarea nivelului de
pregătire profesională a ofiţerilor de urmărire penală în domeniul documentării
infracţiunilor vamale de caracter internaţional;
 Implementarea şi punerea în aplicare a programelor de stimulare a
colaboratorilor, utilizarea diferitor mijloacelor de stimulare, care ar permite
obţinerea unei activităţi maximale din partea colaboratorilor la executarea

78
activităţii în domeniul combaterii contrabandei şi contracarării cazurilor de
corupţie;
 Consolidarea instituţională a activităţii de investigaţii operative (instruirea
şi perfecţionarea colaboratorilor vamali ai subdiviziunilor investigativ operative
pentru primirea şi restabilirea accesului la activitatea operativă de investigaţii).
Măsura în cauză este argumentată prin necesitatea conturării şi consolidării
activităţii de investigare, activitate care, cu siguranţă, va contribui la eficacitatea
obţinerii rezultatelor reale şi va constitui unul din pilonii pe care se bazează lupta
cu infracţiunile vamale de caracter internaţional. Instruirea personalului în cadrul
activităţii operative de investigaţie înseamnă aplicarea tuturor pârghiilor legale la
îndeplinirea sarcinilor activităţii operative de investigaţii;
 Utilizarea capacităţilor tehnice moderne în cadrul activităţii de investigaţii
operative. Dotarea şi asigurarea subdiviziunilor teritoriale în cadrul activităţii
operative de investigare cu mijloace tehnice speciale şi de transport, sporind
capacitatea şi calitatea lucrului în domeniul depistării şi documentării cazurilor ce
atentează la securitatea economică a statului în cadrul fenomenului infracţional
vamal.
 Necesitatea întreprinderii de măsuri care ar conduce direct la sporirea
numărului de fraude depistate şi anume: monitorizarea dotării tehnice necesare a
sectorului antidrog în combaterea traficului ilicit de droguri. Este o măsură
prioritară, care proporţional cu dotarea la timp cu cele necesare va duce la creşterea
numărului de depistări a cazurilor de fraudă cu droguri şi precursorii ale acestora;
dresarea şi utilizarea pe larg a câinilor speciali la depistarea tuturor tipurilor de
droguri, inclusiv şi a substanţelor explozive, produselor de tutungerie, precum şi
folosirea raţională a acestora în activitatea anti-drog. Măsura respectivă este
impusă de varietatea substanţelor narcotice aflate în circulaţie ilegală, privind
starea, dinamismul şi tendinţele extinderii terorismului internaţional, precum şi de
fluxul mare de produse de tutungerie transportate ilegal peste frontiera vamală;

79
 Efectuarea schimbului de informaţii cu ţările străine în cadrul luptei cu
infracţiunile vamale de caracter internaţional, este un motiv principal pentru
asigurarea potrivită a capacităţilor instituţionale ale subdiviziunii responsabile la
nivel central. Realizarea politicii în domeniul schimbului de informaţii se va
efectua prin cooperarea cu instituţiile internaţionale de competenţă, cum ar fi
SECI, OLAF, OMV şi altele, precum şi prin dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu
administraţiile vamale străine;
 Colaborarea cu alte instituţii statale în domeniul combaterii infracţiunilor
de contrabandă.

80
 Bibliografie

Cărţi
1. Noana R., Contrabanda - sursa de alimentare a economiei subterane // Legea
şi viaţa, 2007, nr.6, p. 30
2. Сучков B., Контрабанда и ответсвенность, Калининград, "Книжное
издательство" 1976, p. 12
3. Sandu Fl. Contrabanda - componentă a crimei organizate. Cluj: Edil.
Naţional, 2017, p. 13
4. Синицын Ф.Л., Международное законодательcтво по проблемам
торговли людьми, Пермь:Пермский центр противнасилия и торговли
людьми,2011, р. 5
5. Тюрюканова E.B., Ерохина Л.Д., Торговля людьми. Москва: Академия,
2002, р. 12
6. Untilă V., Criminalitatea organizată: noţiune, esenţă, tipuri şi tendinţe de
evoluţie, Geneva 2010, p. 104
7. Grama M., Organizaţia criminal. În: Analele Universităţii de Stat din
Moldova. Vol. 1. Chişinău, 2001, p. 254
8. Pitulescu I., Al 3-lea război mondial - Crima Organizată, Ed. Naţional, 2006,
p. 56
9. Keller M., Corupţia în America. Continuitate şi schimbare. Bucureşti:
Politică, 2009, p. 74
10.Gheorghiţă M., Criminalitatea organizată: probleme ale teoriei şi practicii de
cercetare, Chişinău 1998, p. 44
11.Ţurcan V. Organele de drept în statul totalitar. În: Revista Naţională de
Drept, 2008, nr.9, p. 77
12.Dictionaire usuel, Larousse. Paris, 1992, p. 223
13.Gioga C., Controlul economico-financiar; Paradisurile fiscal Walter Ingo,
Secret money, Lexington, Massachussets, D.C. Heath, 1985, p. 177

81
14.Sandu F. Contrabanda - componentă a crimei organizate. Bucureşti: Editura
Naţional, 1997
15.Voicu C. Drept penal al afacerilor. Bucureşti: Editura Rosetti, 2002
16.Noană R. Contrabanda incriminată în vechiul drept românesc. În: Legea şi
viaţa, 2009, nr.3, p. 55
17.Pana M. Evoluţia noţiunii de contrabandă în România. În: Legea şi viaţa,
2010, nr.4, p.26
18.Кругликов Л.Л., Соловьев О.Г., «Преступления в сфере экономической
деятельности и налогообложения», Ярославль, 2013, p. 22
19.Вакуленко A. О понятии „контрабанда” в законодательстве РФ и
международном праве. În: Закон и право, 2004, №9, р. 48
20.Maimescu S., Traficul de fiinţe umane şi contrabanda: aspecte comune şi
delimitări // Revista Naţională de Drept, 2004, nr.5, p. 19
21.Brînza S., Stati V. Tratat de drept penal. Partea specială. Vol.II. Chişinău:
Tipografia Centrală, 2015, p. 388
22.Maimescu S., „Contrabanda şi modalităţile ei în reglementarea legislaţiei
penale a R.M.”: teză de doctor. Chişinău, 2000, p. 33
23.Lacusta N. Elemente de drept penal comparat în materia infracţiunii de
contraband. În: Legea şi viaţa, 2012, nr.7, p.26
24.Stati V. Infracţiuni economice: Note de curs. Ediţia a 2-a, revăzută şi
actualizată. Chişinău: CEP USM, 2016, p. 106
25.Maimescu S., Florea C. Contrabanda comisă în proporţii deosebit de mari.
În: Avocatul poporului, 2000, nr.7-9, pag.30
26.Şaptefraţ Şt. Analiza reglementărilor penale ale unor state străine în materia
infracţiunilor de contraband. În: Revista Naţională de Drept, 2017, nr.5, p.42
27.Brînză S., Însemnătatea obiectului juridic generic al infracţiunii // Revista
Naţională de Drept, 2004, nr.3, p. 4
28.Oancea I., Curs de drept penal general, Vol.I-III, Bucureşti, 1954, p. 278
29.Borodac A., Drept penal. Partea generală. Chişinău, 1994, pa.73-81

82
30.Зателепин О., K вопросу о понятий обьекта преступления в уголовном
праве”. Ежеквартальный Научно – Практический журнал „Уголовное
право” 1 / 2003 (январь – март), стр. 29-31
31.Никифоров Б.С., Обьект Преступления по Советскому Уголовному
Право, Москва 1960, p. 130
32.Dictionary of American Government and Politics (editura Donsey), 1988, p.
199
33.Voicu C., Boroi A., Sandu F., Molnar I. Drept penal al afacerilor. Bucureşti:
Rosetti, 2002, p. 260
34.Voicu C., Sandu F., Dascălu I. Frauda în domeniul financiar, bancar şi al
pieţei de capital, Bucureşti: Editura TREI, 1998, p. 261
35.Borodac A., Drept penal. Partea generală. Chişinău, 1994, p. 97
36.Bulai C., Drept penal român. Partea generală. Vol. I, Bucureşti, 1992, pag
130-133;
37.Ungureanu A., Drept penal român. Partea generală. Bucureşti, 1995, p. 76-
78
38.Ковалев М.И., Козаченко И.Я. и другие., Уголовное Право – общая
часть. изд. „Норма”, Москва 2001, p. 133
39.Dongoroz V., Drept penal, Bucureşti, 1939, p. 216-217
40.Zolyneak M., Drept penal, vol. II, Iaşi, Ed. Chemarea, 1993, p. 213
41.Ungureanu A., Drept penal român. Partea generală. Bucureşti, 1995, p. 75-
78
42.Nistoreanu Gh., Boroi A., Drept penal. Partea specială. Ediţia a II-a,
Bucureşti, Editura ALL BECK, 2002, pag.58; Nistoreanu Gh., Dobrinoiu V.,
Molnar I., Pascu Boroi A., Lazăr V., Drept penal. Partea specială. Bucureşti,
Editura „CONTINENT XXI", 1995, p. 91
43.Bulai C., Drept penal român. Partea generală. Vol.I. Bucureşti, 1992, p. 129-
130

83
44.Craiovan I., Tratat elementar de teoria generală a dreptului. Bucureşti:Ed.
ALL Beck, 2001, p. 317
45.Mihai Gh., Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Lumina Lex, 2001, p. 239
46.Popa N., Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Tipografia Universităţii,
1992, p. 206
47.Vonică R., Întroducere generală în drept. Bucureşti: Ed. Lumina Lex, 2000,
p. 517
48.Oancea I., Drept penal. Bucureşti, 1971, p. 150
49.Zolyneak M., Michinici, M. Drept penal. Partea Generală. Vol. I. Iaşi: Ed.
Chemarea, 1994, p. 20
50.Bulai C., Manual de drept penal. Partea generală. Bucureşti: ALL BECK,
1997, p. 308
51.Dogaru I., Valenţele juridice ale voinţei. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1986, p. 266
52.Avornic Gh., Aramă, E. Negru, Br. Costaş, R. Teoria generală a dreptului.
Chişinău: Ed. Cartier juridic. 2004, p. 501
53.Иоффе O.C., Значение вины в советском гражданском праве // Ученые
записки ЛГУ, 1951, nr.129, p. 127; Демидов Ю.А., Социальная ценность
и оценка в уголовном праве. - Москва, 1975, p. 114
54.Злобин Г.А., Виновное вменение в историческом аспекте. - în:
Уголовное право в борьбе с преступностью.- Москва, 1981, p. 23
55.Верин В.П. Преступления в сфере экономики. Москва: Издательство
Дело, 1999, p. 87
56.Рарог А., Степалин В., Шишов О. Уголовное право. Особенная часть в
вопросах и ответах. Москва: Юрист, 2000, p. 167
57.Михеев Р.И., Проблемы вменяемости и невменяемости в советском
уголовном праве, Изд. Дальневосточного университета, Владивосток,
1983, p. 36

84
58.Botnaru S., A.Şavga, V.Grosu, M.Grama. Drept penal. Partea Generală. -
Chişinău: Cartier, 2005, p. 135
59.Bulai C., Drept penal român. Partea Generală. Vol.I. - Bucureşti: Casa de
editură şi presă "Şansa" - SRL, 1992, p. 149
60.Ungureanu A., Drept penal român, Partea Generală. - Bucureşti: Lumina
Lex, 1995, p. 78
61.Maimescu S. Unele aspecte practice ale executării sentinţelor pronunţate pe
cauzele penale de contrabandă intentate persoanelor juridice pe teritoriul
vamal al Republicii Moldova. În: Revista Naţională de Drept, 2009, nr.10-
12, p. 190
62.Paladii A., Sobieţki R. Circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate
producerii sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor. În: Materialele Seminarului ştiinţifico-practic internaţional
Probleme de politică penală în domeniul prevenirii şi combaterii traficului
illicit de droguri. Chişinău: Academia “Ştefan cel Mare”, 2007, p. 83-91
63.Gioga C., Controlul economico-financiar; Paradisurile fiscal Walter Ingo,
Secret money, Lexington, Massachussets, D.C. Heath, 1985, p. 177
64.Вдовенков В., Широков В. Контрабанда. Криминологический анализ и
вопросы ответственности. În: Российский судья, 2013, №11, р. 28
65.Ghinea N., Pascu M., Macro-criminalitatea economico-financiara. Ed: LVS
Crepuscul, 2008, pag 200
66.Taseva S., Money Laundering. Akademski Pecat, Macedonia 2007, pag 77
67.Rusu Gh. Criminalitatea organizată şi economica tenebră în Republica
Moldova, p. 81-89. În: Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice
republicane Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în Republica
Moldova (26 februarie 1999). Chişinău: ARC, 1999, p. 86
68.Sandu F. Contrabanda - componentă a crimei organizate. Bucureşti: Editura
Naţional, 1997, p. 12

85
69.Edvin Shur Societatea noastră criminală. Cauzele sociale şi juridice ale
criminalităţii în America, Cluj-Napoca, Progress, 1997
70.Gheorghiţă Mihail, Opere Citate
71.Voicu C. Spălarea banilor murdari. Bucureşti: Editura Sylvi, 2009, p. 66
72.Noană R. Contrabanda - sursa de alimentare a economiei subterane. În:
Legea şi viaţa, 2007, nr.6, p. 30
73.Bertelsmann Transformation Index; Economist Intelligence Unit Country
Risk Ratings; World Bank - Country Policy and Institutional Assessment
2012; World Economic Forum Executive Opinion Survey (EOS) 2013;
Global Insight Country Risk Ratings; Freedom House Nations in Transit
2013; World Justice Project Rule of Law Index 2013; International Country
Risk Guide (Political Risk Services Group)
74.Diaconescu Gh. Infracţiunile în legi speciale şi extraspeciale. Bucureşti;
Editura ALL. 2013, p. 88
75.Фридман Кузнецова С. Глобализация: развитые и развиваюшиеся
страны// МЭ и МО// 2012, №12, с.24-28
76.Дьяков С.В. "Ответственность за государственные преступления",
Москва, "Юридическая литература", 2008, p. 55
77.Avromescu A., Cortianu P. Energetica mondială în perspectiva sfîrşitului de
mileniu. Bucureşti: Ed. Acad. Rom., 2013. p.318.
78.Sobieţki R., Spatari V. Folosirea frauduloasă a documentelor - modalitate
normativă alternativă prin care se poate manifesta infracţiunea de
contrabandă Revista Naţională de Drept, 2010, nr.12, p. 37
79.Stanciu V. V. ş. a. Combaterea traficului ilicit şi a contrabandei vamale cu
droguri de către autoritatea vamală. Bucureşti: Editura Ministerului de
Interne, 2012, p. 18
80.Voicu C. Drept penal al afacerilor. Bucureşti: Editura Rosetti, 2012, p. 66
81.Doraş S., Criminalistică, Chişinău 1999 Lumina Lex, pag 256-257

86
 82.Petrescu V., C.Pîslaru, R.Sîrbu, Expertiza merceologică, Bucureşti 2012,
pag 205
83.Sobieţki R., Spatari V. Folosirea frauduloasă a documentelor – modalitate
normativă alternativă prin care se poate manifesta infracţiunea de
contrabandă. În Revista Naţională de Drept, 2010, nr.12, p. 37-40
84.Maimescu S. Comiterea contrabandei prin metoda nedeclarării mărfurilor,
obiectelor şi a altor valori, sau declararea neautentică a lor în documentele
vamale şi alte documente, necesare la trecerea frontierei, p. 55-67. În:
Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice republicane Criminalitatea
organizată şi economia tenebroasă în Republica Moldova (26 februarie
1999). Chişinău: ARC, 1999, p. 67

Legislaţie

1. Уголовный кодекс Украины, Киев, 5 апреля 2001 г., № 2341-III. În:

Голос Украины, 19 июня 2001 г., № 107(2607)
2. Уголовный кодекс Российской Федерации от 13 июня 1996, № 63-ФЗ.
Принят Государственной Думой 24 мая 1996 г., одобрен Советом
Федерации 5 июня 1996 г. и подписан Президентом РФ 13 июля 1996 г.
Вступил в силу 1 января 1997 г. http://www.uk-rf.com. (vizitat
10.02.2019)
3. Criminal Code of the Republic of Estonia
http://legislationline.org/documents/section/criminal-codes (vizitat
28.02.2019).
4. Codul penal din 24.03.1961. Veştile R.S.S.M., 1961, nr.10, art.41 (abrogat)
5. Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002. Adoptat la
18 aprilie 2002. Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.72-74/195
din 14.04.2009. În vigoare din 24 mai 2009

87
6. Legea Parlamentului Republicii Moldova "Pentru modificarea Codului
vamal, a Codului cu privire la contravenţiile administrative şi a Codului
penal", Nr.99-XIVdin 22 iulie 1998 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. - 1998. - Nr.84-47, art.555
7. Legea pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii
Moldova nr. 277-XVI din 18.12.2008. Monitorul Oficial nr.41-44/120 din
24.02.2009
8. Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 207 din
29.07.2016. Monitorul Oficial nr.369-378/751 din 28.10.2016
9. Legea pentru modificarea unor acte legislative nr. 141 din 13.07.2017.
Monitorul Oficial nr.277-288/469 din 04.08.2017
10.Legea pentru modificarea unor acte legislative nr. 179 din 26.07.2018.
Monitorul Oficial nr.309-320/498 din 17.08.2018
11.Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20.07.2000. Adoptat
la 20 iulie 2000. Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
ediţie specială din 01.01.2007, pag.103. Modificat prin Legea Republicii
Moldova nr. 280-XVI din 14.12.2007. În vigoare din 30.05.2008
12.Hotărîrea CSJ Privind practica judiciară în cauzele referitoare la
contrabandă, eschivarea de la achitarea plăţilor vamale şi contravenţiile
vamale nr.5 din 24.12.2010. Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a
Republicii Moldova, 2011, nr.2-3, pag.23
13.Hotărîrea CSJ de modificare şi completare a Hotărârii Plenului CSJ nr.5 din
24.12.2010 „Privind practica judiciară în cauzele referitoare la contrabandă,
eschivarea de la achitarea plăţilor vamale şi contravenţiile vamale”nr. 40 
din  18.12.2017. Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova,
2018, nr.1, pag.9
14.Art.14, alin.(1), Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din
18.04.2002. Adoptat la 18 aprilie 2002. Republicat: Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.72-74/195 din 14.04.2009. În vigoare din 24 mai 2009

88
15.Уголовное право. Часть общая. Часть особенная. Учебник под
редакцией Н.И.Ветрова, Ю.И.Ляпунова, Москва, 2001 г., p. 84-86;
Коржанский Н.И., Объект и предмет уголовно-правовой охраны,
Москва, Академия МВД СССР, 1980, p. 67; Никифоров Б.С., Объект
преступления по советскому уголовному праву, Москва, Госюриздат,
1960, p. 106
16.Decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.
Dosarul nr.1ca-75/2002 din 02.04.2002

17.Codul de procedură penală al Republicii Moldova (Partea specială) nr. 122-

XV din 14.03.2003. Adoptat la 14 martie 2003. Republicat în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.248-251/699 din 05.11.2013
18.Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544-XIII din 20.07.95. Adoptată
la 20 iulie 1995. Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.117-119/946 din 15.08.2002
19.Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea
Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova nr. 1525 din 29.12.2007.
Adoptată la 29 ianuarie 2007. Publicată în Monitorul Oficial nr.112-114/726
din 27.06.2008
20.Convenţia internaţională privind asistenţa administrativă reciprocă pentru
prevenirea, investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale, încheiată la
Nairobi la 9 iunie 1977 // Legea Parlamentului Republicii Moldova nr.275-
XV din 21.06.2001
21.Convenţia internaţională privind armonizarea controalelor mărfurilor la
frontieră, încheiată la Geneva la 21 octombrie 1982 // Legea Parlamentului
Republicii Moldova nr. 215-XVI din 23.10.2008)
22.Codul de procedură penală al Republicii Moldova (Partea specială) nr. 122-
XV din 14.03.2003. Adoptat la 14 martie 2003. Republicat în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.248-251/699 din 05.11.2013

89
 23.Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002. Adoptat la
18 aprilie 2002. Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.72-74/195
din 14.04.2009. În vigoare din 24 mai 2009
24.Codul contravenţional al Republicii Moldovanr. 218-XVI din 24.10.2008.
Adoptat la 24 octombrie 2008. Publicat în Monitorul Oficial nr.3-6/15 din
16.01.2009
25.Legea cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-ştiinţifice şi
medico-legale, nr.10 86 XIV din 23.06.2000, în vigoare 10.02.06 Monitorul
Oficial al RM, nr.144-145/1056 din 16.11.2000, cu modificările din
29.12.2005 publicat în Monitorul Oficial al RM nr.25-27/107 din 10.02.06
26.Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Programului de
acţiuni privind implementarea Planului Preliminar de Ţară al Republicii
Moldova în cadrul Programului SUA "Provocările Mileniului" Nr. 32 din
11.01.2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 21-24 din
16.02.2007
27.Serviciul Vamal. Planul de dezvoltare Instituţională 2009-2011. Chişinău
Septembrie 2008, pag 26-27

Autoreferate, teze

1. Mariţ A., Autoreferat la teza de doctorat cu titlul „Latura subiectivă a

infracţiunii la persoanele fizice în noua legislaţie penală", Cluj-Napoca,
2004, p. 23

90