HIDROCARBURI

Def.-sunt subsyante organice care contin atomi de carbon si hidrogen

Clasificarea hidrocarburilor dupa natura legaturilor chimice dintre atomii de carbon:

- Hidrocarburi SATURATE=contin legaturi simple intre atomii de carbon –

ALCANI/CICLOALCANI
- Hidrocarburi NESATURATE = contine legatura dubla sau tripla intre atomii de carbon-
ALCHENE/ALCADIENE/ALCHINE
- Hidrocarburi AROMATICE=contin cel putin un nucleu aromatic sau benzenic – ARENE

HIDROCARBURILE SATURATE

Alcani/cicloalcani

a) Definitie:
- ALCANI = hidrocarburi saturate aciclice
- CICLOALCANI = hidrocarburi saturate ciclice
b) Formula generala:
- ALCANII au formula generala: CnH2n+2
- CICLOALCANII au formula generala CnH2n
c) Denumire
 Denumirea alcanilor se realizeaza folosind sufixul an, astfel:
- Primii 4 alcani au de numiri specifice:

n=1 CH4 metan

n=2 C2H6 CH3 – CH3 etan

n=3 C3H8 CH3 – CH2 – CH3 propan

n=4 C4H10 CH3 – CH2 – CH2 – CH3 butan

- Urmatorii alcani folosesc numeralul din limba greaca si sufixul an

n=5 C5H12 CH3 – CH2 – CH2 – CH2 – CH3 pentan

n=6 C6H14 CH3 – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 – CH3 hexan

n=7 C7H16 CH3 – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 – CH3 heptan
 n=8 C8H18 CH3 – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 –CH3 octan

n=9 C9H20 CH3 – (CH2)7 – CH3 nonan

n=10 C10H22 CH3 – (CH2)8 – CH3 decan

 Denumirea cicloalcanilor= la numele alcanului de adauga prefixul ciclo

n=3 C3H6 CH2 – CH2 ciclopropan

CH2

n=4 C4H8 CH2 – CH2 ciclobutan

CH2 – CH2

n=5 C5H12 CH2 – CH2 ciclopropan

CH2 CH2

CH2

Etc.....

d) RADICALII sunt resturi de hidrocarbura (alcani) obtinuti prin indepartarea atomilor de

hidrogen din molecula hidrocarburii (alcanului)

Denumirea radicalilor se realizeaza înlocuind sufixul an cu il cand se indeparteaza un atom

de hidrogen, ilen cand se inderteaza 2 atomi de hidrogen sau in daca se indeparteaza 3 atomi
de hicrogen

Ex. CH4 ─ CH3 metil

Metan
─ CH2 ─ metilen
─ CH ─ metin
│

e) IZOALCANI= alcani cu catena aciclica ramificata

Denumirea izoalcanilor se realizeaza respectand urmatoarele reguli:
 Se alege catena liniara cea mai lunga denumita catena principala
 Se denumesc ramificatiile ca radicali
 Se indica prin cifre , pozitia fiecarei ramificatii la catena principala
 Se numeroteaza catena principala astfel incat suma indicilor de pozitie a ramificatiilor sa
fie minima
 Se foloseste prefix (mono, di, tri, tetra,etc) pentru numarul radicalilor identici
 De denumeste catena principala
1 2 3
Ex. CH3 – CH – CH3
 │
CH3
2- metil propan

C5H12 CH3 – CH2 – CH2 – CH2 – CH3 pentan

1(4) 2(3) 3(2) 4(1)
CH3 – CH – CH2 – CH3 2-metil butan sau 3-metil butan
│ (izobutan)
CH3
CH3
1 │2 3
CH3 – C – CH3 2,2- dimetil propan (neopentan)
│
CH3
C6H14 CH3 – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 - CH3 hexan
1 2 3 4 5
CH3 – CH – CH2 – CH2 – CH3 2-metil pentan
│
CH3
CH3 – CH2 – CH – CH2 – CH3 3-metil pentan
│
CH3
CH3 CH3
│ │
CH3 – CH – CH – CH3 2,3-dimetil butan

CH3
│
CH3 – C – CH2 – CH3 2,2-dimetil butan

CH3
IZOMERIE= posibilitatea scrierii mai multor forme de catena pornind de la aceeasi formula
moleculara.
Tipul de izomerie intalnit la alcani este: IZOMERIA DE CATENA= posibilitatea scrierii
mai multor catene ramificate de atomi de C (izoalcani)=izomeri de catena
Ex. Izomerii de catena ai hexanului sunt: 2-metil pentan, 3 –metil pentan, 2,3-dimetil butan
si 2,2 –dimetil butan

Ex. C7H16 CH3 – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 – CH2 – CH3 n-heptan

CH3
5 4 3 │2 1
CH3-CH2-CH2-C-CH3 2,2-dimetil pentan
│
CH3
1 2 3 4 5
CH3 – CH – CH – CH2 – CH3 2,3-dimetil pentan
│ │
 CH3 CH3

CH3
1 │2 3 4
CH3 – C – CH – CH3 2,2,3 –trimetil butan
│ │
CH3 CH3

1 2 3 4 5
CH3 – CH2 – CH – CH2 – CH3 3-etil pentan
│
CH2 – CH3

Ex.2 pag. 34
3 4 5
A. CH2 – CH2 – CH3 pentan
│2 1
CH2 – CH3
B: 2 1
CH3 – CH – CH3 2-metil butan
│3
CH2
│4
CH3

2,2,3,3- tetrametil butan

CH3 CH3
│ │
CH3 – C – C – CH3
│ │
CH3 CH3

TEMA: DIN APLICATIE

ALCADIENE

Definitie:
 
 Alcadienele, denumite si diene, sunt hidrocarburi aciclice, nesaturate (N.E.=2) in molecula carora  se
gasesc doua legaturi duble si in care raportul intre numarul atomilor de C si  H este dat de formula
CnH2n-2  ( n reprezinta numarul atomilor de C din molecula).

Clasificare: 
 
Tinand cont de pozitia legaturilor duble in catena, dienele pot fi:
 
a)Diene cumulate: prezinta cele doua legaturi duble la acelasi atom de C, care este atom de C sp;
         |             |
      - C = C = C - 
         |      |       |
    
b)Diene conjugate: Cele doua legaturi duble sunt despartite intre ele printr-o legatura de tip sigma. Toti
cei patru atomi de C sunt implicati in formarea de legaturi duble cu Csp2
                        /
  C = C – C = C
/           /     /    
          
Nomenclatura dienelor:
Denumirea se formeaza prin inlocuirea sufixului “an” de la alcan cu  numar atomilor de C cu
sufixul „diena”→ alcadiena.
CH2 = C =CH2                                                   propadiena
CH2 = C =CH– CH3                                         1,2-butadiena (diena cumulata)
CH2 = CH – CH =CH2                                    1,3-butadiena (diena conjugata)
 
 
Izomeria la diene
a)- izomeria de functiune-la N.E. =2 corespund urmatoarele clase de functiuni:
-alchine;
-cicloalchene;
-diene
 
b)-izomeria de catena (n>5);
c)-izomeria de pozitie datorata pozitiei relative a dublei legaturi in catena (n>4);
d)-izomeria spatiala prin izomeria geometrica 
          Izomeria geometrica apare la diene in conditiile existentei izomeriei geometrice la una  sau la
ambele legaturi duble.
 
 
Exemplu:
●  1,3-pentadiena prezinta conditiile existentei izomeriei geometrice doar la legaturile duble, la pozitia 3
identificand urmatoarea structura izomera:
CH2 = CH – CH =CH – CH3   
 
CH2 = CH          CH3                              CH2 = CH         H 
                 \         /                                                  │         /  
                 C = C                                                    C = C
                 /        \                                                   /        \
              H          H                                             H           CH3
        cis- 1,3-pentadiena                                 trans- 1,3-pentadiena
 
 
 
 
Reactivitatea  dienelor
Dienele conjugate- Dintre toate clasele de diene, dienele conjugate au stabilitate mare (din cauza
conjugarii) si proprietati fizico-chimice caracteristice.                 
 
Dienele cumulate sunt instabile, trecand usor in alchine izomere.
 
Principalele diene conjugate sunt:
-1,3 butadiena (denumita si butadiena);
-2-metil-1,3-butadiena (denumita si izopren ) 
         

Proprietati fizice:
Alcadienele sunt compusi gazosi, lichizi, solizi, functie de numarul de atomi de C din molecula. Au punct
de fierbere mai mic decat alcanii corespunzatori, insolubile in apa, solubile in solventi organici.
 
 
Proprietati chimice:
 
  1        2     3     4  /                                            /
  C = C – C = C    + A – B →   C – C = C – C 
/         |      |                           /  |      |      |      |  
                                                  A                  B
diena conjugata                        produs de aditie 1,4
 
Intr-o aditie 1,4 (caracteristica sistemului conjugat) fragmentele reactiei se leaga la capetele sistemului
conjugat concomitent cu mutarea pozitiei legaturii duble dintre C2 si C3
 
Alcadienele dau urmatoarele reactii:
     I.         Reactii de aditie: a) H2-aditie totala;
                                            b) X2(Cl2, Br2);
                                          c) HX(HCl, HBr, HI);
     II.        Reactii de oxidare: a)blanda;
                                              b)energica;
     III.       Reactii de polimerizare;
 
 
I. Reactii de aditie:
 
 a) cu H2 poate fi:
1. Totala: in sistem catalitic cu H2 molecular si Ni, Pt cand din diena se obtine alcan:
                                                  Ni,Pt
CH2 = CH – CH = CH2 + 2H2 --------> CH3 – CH2 – CH2 – CH3
         1,3 butadiena                                                butan
 
 
2. Partiala: poate avea loc cu metale (Na) in prezenta de alcool si se obtin alchene:
                                              Na/alcool
CH2 = CH – CH = CH2 + H2 -------->CH3 – CH = CH – CH3
            1,3 butadiena                                2-butena
 
                     

b) aditia de halogeni: se realizeaza cu Br2  sau Cl2 ,

 
CH2 = CH – CH = CH2 + Br2 → CH2 – CH = CH – CH2
                                                     |                             |    
Br Br                                                                                
                                                          1,4 dibrom-2 butena
 
                          
CH2 = CH – CH = CH2 + Cl2 --->CH2 – CH = CH – CH2                                            
                            |              |
                            Cl                          Cl
                                                        1,4 diclor- 2 butena
                    
c) aditia de HX: (HCl, HBr) are loc orientat functie de valoarea temperaturii.
La -80°C are loc aditia 1,2:
                                                  -80°C
CH2 = CH – CH = CH2 + HCl   →   CH3 – CH – CH = CH2          2 clor-1 butena
                                   |
                                                                    Cl                                           

La 40°C aditia decurge 1,4:.

                                                  40°C
CH2 = CH – CH = CH2 + HCl  →   CH3 – CH = CH – CH2       1-clor-2-butena
                                                                                      |
                                                                                     Cl 
 
 
II. Reactia de oxidare are loc ca si la alchene, respectiv:
a)oxidare  blanda;                                                     
b)oxidarea energica;
 
 
a.      Blanda (1,4)
                                                         KMnO4                                        KMnO4          
CH2 = CH – CH = CH2 + [O] + H2O → CH2 – CH = CH – CH2 -----------
                                                                |                             |
                                                              OH                         OH
 CH2 – CH – CH – CH2 1,4-butandiol
 |          |         |         |
OH     OH    OH    OH
  1,2,3,4-butantetraol
 
b.     Energica  :  KMnO4 + H2SO4  
CH2 = CH – CH = CH2 +10[O]   →   2CO2 + 2H2O +   COOH
                                                                           |       
                                                                                          COOH
  (acid oxalic)
                                                                                  O
                                        ║
CH2 = C – CH = CH2 + 9[O]   →   2CO2 + 2H2O + C – COOH
            │                                                                      |
            CH3                                                              CH3
   2-metil 1,3-butadiena                                      (acid cetopropionic = acid piruvic)
(izopren)
                                    
 
 
III.Reactia de polimerizare: Reactia decurge relativ usor, desfasurandu-se ca o poliaditie 1,4.
 
Se obtin lanturi macromoleculare, ce contin la fiecare unitate structurala o legatura dubla C = C. In cazul
butadienei, polimerizarea poate fi scrisa astfel:  
 
nCH2 = CH – CH = CH2 →  – (CH2 – CH = CH – CH2)n – 
         butadiena                                  polibutadiena
 
Se obtine un alt lant molecular de polibutadiene cand n = 1500 – 3000 denumit polibutadiena. Au
proprietati elastice, fiind denumite elastomere. Acestea prezinta proprietati asemanatoare cu cele
ale cauciucului natural.
 
 

ALCHENE

e. Metode de obtinere:

1. Descompunerea termica a alcanilor

- Cracarea alcanilor – alchene + alcani

-Dehidrogenarea alcanilor – H2 + alchene

2. Hidrogenarea alchinelor
R-C≡C-R’ + H2 →R-CH=CH-R (alchina)
– reactia se face in prezenta de Pd otravit cu saruri de Pb.
Exemple: CH≡CH (etina) + H2 → CH2=CH2 (etena)

3. Din derivati monohalogenati prin dehidrohalogenare (-HX)

derivat monohalogenat → alchena + HX (X=Cl,Br,I)
Exemple: CH3-CH2 → CH2=CH2 (etena)+ HCl
│
Cl cloroetan (clorura de etil)
4. Din alcooli prin deshidratare ( eliminarea H2O)
Exemple: CH3-CH2 → CH2=CH2 (etena) + H2O
│
OH etanol (alcool etilic)
ALCHENE

a. Definiție
Alchenele sunt hidrocarburi nesaturate, aciclice, care conțin o legătură dublă între doi atomi de
carbon, hibridizati sp2.

b. Formula generală CnH2n, unde n=2,3,4,5…

Legătura dublă dintre cei doi atomi de carbon este alcătuită dintr-o legătură de tip σ și o legătură
de tip π.

c. Nomenclatura (denumire)
Comform nomenclaturii IUPAC, denumirea alchenelor se face înlocuind sufixul “-an” (din
denumirea alcanului cu număr identic de atomi de carbon) prin sufixul “-enă”, precedată de
numarul atomului de carbon de la care pornește dubla legatură.

Etena (Etilena), cea mai simplă alchenă                         

Seria omoloagă
n=2         C2H4          CH2 = CH2                         etena   
     3 2 1
n=3         C3H6       CH3 – CH= CH2                       propena   
   4 3 2 1
n=4         C4H8         CH3 – CH2 – CH = CH2              1- butena
4 3 2 1
CH3 – CH= CH – CH3                 2-butena
1 2 3 4 5
n=5         C5H10          CH2 = CH – CH2 – CH2 – CH3         1-pentena
1 2 3 4 5
CH3 – CH = CH – CH2 – CH3 2-pentena
5 4 3 2 1
CH3 – CH2 – CH = CH – CH3 2-pentena
1 2 3 4 5 6
n=6 C6H12 CH2 = CH – CH2 – CH2 – CH2 – CH3 1- hexena
1 2 3 4 5 6
CH3 – CH = CH – CH2 – CH2 – CH3 2-hexena
1 2 3 4 5 6
CH3 – CH2 – CH = CH – CH2 – CH3 3-hexena

Pentru alchenele cu catene mai lungi ce conțin ramificări se aplică următoarele reguli:

1.Se alege ca temelie cea mai lungă catenă carbonică din formula de structură care include
legătura C=C.

2.Se numerotează atomii de carbon cu cifre arabe din capătul de care este mai aproape dubla
legatură.

3.Se indică prin cifre, la începutul denumirii pozițiile și numele ramificarilor (radicalilor),
rădăcina denumirii alcanului respectiv, apoi cifra ce indică poziția dublei legături, urmată de
terminația “-enă”.
4.Legatura dublă are prioritate la numerotare față de alchil și halogeni.

Exemplu : 1 2 3 4 5
CH3 – CH = CH – CH – CH3 4-metil-2-pentena
│
CH3

d. Izomerie

 Izomeria este proprietatea unor substanțe ale căror molecule sunt alcătuite din același număr și
același fel de atomi de a avea proprietați fizice și chimice diferite, din cauza modului diferit de
legare a atomilor în moleculă.

Izomeria poate fi de catenă, de poziție, de funcțiune, geometrică.

Alchenele prezinta izomerie :

1.Izomerie de catenă – aceeasi formula moleculara, dar modul de asezare a atomilor de C

este diferit.

           Ex.                      Fm= C4H8

CH2 = CH – CH2 – CH3                       1-butena

                              2-metil propena

2.Izomerie de poziție a legăturii duble (care apare de la butenă) - aceeasi formula

moleculara, dar modul de asezare a legaturilor duble este diferit.

Ex.                      Fm= C4H8                         

CH2=CH-CH2-CH3         1-butena  

CH2-CH=CH-CH2         2-butena     

1.Izomerie de funcțiune cu cicloalcanii(CnH2n) – aceeasi formula moleculara dar clasa

diferita de substante.

Ex.     Fm= C4H8

 CH2=CH-CH2-CH3                   1- butena      

CH2-CH2
│     │                                       ciclobutan
CH2-CH2

4.Izomerie geometrică – izomerii geometrici ai alchenelor se numesc CIS si TRANS

          Ex.                       Fm= C4H8

CH3-CH=CH-CH3

CIS  2-butena                                      TRANS  2-butena

                                                              

-
ALCHENE

f. Proprietati fizice
a) La temperatura camerei, alchenele au urmatoarele stari de agregare:

 C2-C4 sunt gaze,
 C5-C18 sunt lichide,
 iar cele cu mai mult de 18 atomi de carbon sunt solide.
 b) Punctele de fierbere şi de topire cresc o dată cu masa moleculară, dar sunt mai mici decât
la alcanii corespunzători.
c) Densitatea lor este mai mare decat a alcanilor respectivi, insa toate au o densitate mai
mica decat 1.Au densitatea mai mică decât apa, sunt insolubile în apă, dar solubile în
solvenţi organici.
d) Sunt incolore şi fără miros.

g. Proprietati chimice

Datorită prezenţei dublei legături, reactivitatea chimică a alchenelor este mai mare decât a
alcanilor.

I) Reacţii de adiţie

a) Adiţia hidrogenului la alchene conduce la alcani.

R─CH═CH2 (alchenă)   +     H2 →  R─CH2─CH3 (alcan)

Procesul de hidrogenare la temperaturi cuprinse între 80 – 200°C şi până la 200 atm. Drept
catalizatori se folosesc ca Ni, Pt, Pd, etc.

Exemplu: CH2═CH2 + H2 →  CH3─CH3

Etena etan

b) Adiţia halogenilor la alchene conduce la derivaţi di-halogenaţi vicinali (halogenul se leagă la

atomi de carbon vecini).

c) Adiţia de hidracizi la alchene duce la obţinere de derivaţi mono-halogenaţi:

Atunci când alchena este simetrică, adiţia decurge fără condiţii, ca în exemplul de mai sus.
Dacă alchena este asimetrică, atunci se aplică regula lui Markovnikov (atomul de halogen se
fixează la atomul cel mai sărac în hidrogen).
Exemplu:  R-CH=CH2 (alchenă asimetrică) + HCl –> R-CH-CH3 (derivat halogenat)
│
Cl
d) Adiţia apei la alchene duce la formarea alcoolilor (dacă avem o alchenă nesimetrică, se
aplică regula lui Markovnikov). Reacţia este prezentată în imaginea de mai jos.

Exemplu:  R-CH=CH2 (alchenă asimetrică) + H-OH –> R-CH-CH3 (alcool)

│
OH
II) a) Reacţia de oxidare cu agenti oxidanti : KMnO4 (permanganat de potasiu) sau K2Cr2O7
(bicromat de potasiu) in mediu de acid sulfuric

Oxidarea cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric determină ruperea dublei legături
cu obţinere de acizi sau cetone, în funcţie de structura alchenei supuse oxidării:

 R – CH = CH2 + 5[O] → R – COOH + CO2 + H2O

Acid carboxilic
 R – CH = CH – R + 4[O] → R – COOH + R – COOH

 R – C = CH – R + 3[O] → R - C = O + R – COOH
│ │
R R (cetona)
2KMnO4 + 3H2SO4 → K2SO4 + 2MnSO4 + 3H2O + 5[O]

K2Cr2O7 + 4H2SO4 → K2SO4 + 2Cr2(SO4)3 + 4H2O + 3[O]

b) Reacţia de ardere

CnH2n + 3n/2O2 → nCO2 + nH2O

Exemplu: arderea etenei: C2H4 + 3O2 → 2CO2 + 2H2O

III) Reacţia de polimerizare

Prin polimerizare se înţelege procesul chimic prin care un mare număr de molecule identice, ale
unor compuşi nesaturaţi, se leagă între ele, formând o moleculă unică (macromoleculă).
Schematic, procesul de polimerizare se reprezintă:

nA   →   ─[A]n─
monomer polimer

Exemplu: nCH2═CH2  →   ─  [CH2─CH2]n  ─   (polietenă)

Indicele n, numit grad de polimerizare, arată numărul de molecule de etenă care alcătuiesc lanţul
macromolecular. Substanţa A este monomer, iar produsul final este polimerul.

Importanța practică a alchenelor

Domenii de utilizare ale alchenelor:

1. •Prelucrarea cauciucului;
2. •tipografie;
3. •solventi;
4. •benzine sintetice;
5. •agenti frigorifici;
6. •combustibili;
7. •mase plastice;
8. •medicina si farmacie etc. df

ALCHENE
-

III) a) Reacţia de oxidare cu agenti oxidanti :

Printre cei mai utilizati agenti oxidati se afla dicromatul de potasiu (K2Cr2O7) si permanganatul de
potasiu (KMnO4). Procesele redox in care acesti agenti oxidanti elibereaza oxigen sunt:

1) Oxidarea blanda a alchenelor are loc in prezenta KMnO4 in mediu neutru sau slab basic

Solutia neutra sau slab bazica de KMnO4 (reactiv Baeyer)

2KMnO4 + H2O = 2KOH + 2MnO2 ↓ + 3[O]

negru

R – CH = CH2 + [O] + H2O → R – CH – CH2 dioli

│ │
OH OH
 2) Oxidarea energica a alchenelor are loc in prezenta KMnO4 (permanganat de potasiu) sau
K2Cr2O7 (bicromat de potasiu) in mediu de acid sulfuric

2KMnO4 + 3H2SO4 → K2SO4 + 2MnSO4 + 3H2O + 5[O]

sau
K2Cr2O7 + 4H2SO4 → K2SO4 + 2Cr2(SO4)3 + 4H2O + 3[O]

Oxidarea cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric determină ruperea dublei legături
cu obţinere de acizi sau cetone, în funcţie de structura alchenei supuse oxidării:

 R – CH = CH2 + 5[O] → R – COOH + CO2 + H2O

Acid carboxilic
 R – CH = CH – R + 4[O] → R – COOH + R – COOH

 R – C = CH – R + 3[O] → R - C = O + R – COOH
│ │
R R (cetona)

b) Reacţia de ardere

CnH2n + 3n/2O2 aer → nCO2 + nH2O

Exemplu: arderea etenei: C2H4 + 3O2 → 2CO2 + 2H2O

IV) Reactia de substitutie a alchenelor : halogenarea alchenelor

Are loc la temeraturi de 500ᵒC si se produce la C alfa ( C alaturat celor 2 C implicate in legatura)

R – CH = CH – CH2 + Cl2 500ᵒC R – CH = CH – CH2 + HCl

│ │
H Cl

Importanța practică a alchenelor

Domenii de utilizare ale alchenelor:

9. •Prelucrarea cauciucului;
10. •tipografie;
11. •solventi;
12. •benzine sintetice;
13. •agenti frigorifici;
14. •combustibili;
15. •mase plastice;
16. •medicina si farmacie etc.

HIDROCARBURI AROMATICE(ARENE)
https://www.slideshare.net/aNdY058/arene

Hidrocarburile aromatice mononucleare sunt substanţe organice care conţin nucleul benzenic.

CLASIFICARE:

1. mononucleare

(metil benzen) (1,2-dimetil benzen)

2. polinucleare
- nuclee izolate

- nuclee condensate
 Denumirea de hidrocarburi aromatice vine de la o clasificare mai veche a substanţelor organice
în alifatice (sau grase) şi aromatice, printre care se găseau numeroase substanţe cu miros aromat.
Caracterul aromatic nu are nimic în comun cu mirosul, ci defineşte o anumtă comportare a
substanţelor organice care conţn nucleul benzenic, benzenul fiind prototipul substanţelor aromatice.

STRUCTURA NUCLEULUI BENZENIC

Deşi formula moleculară a fost cunoscută de mult, prima formulă structurală a fost dată de
Kekulé:

Formula - explică raportul 1:1 dintre carbon şi hidrogen;

- nu explică: - distanţele interatomice

- lipsa unor izomeri la derivaţii orto-di-

substituiţi;

1. Distanţele interatomice dintre atomii de carbon au fost măsurate cu exactitate ş s-au

dovedit a fi egale ( 1,39Ǻ) şi intermediare între legătura simplă (1,54Ǻ) şi legătura dublă
(1,33Ǻ). Acestea arată că legăturile dintre dintre atomii de carbon nu sunt nici simple şi nici
duble ci intermediare, ceea ce se pate reda rin următoarea formulă:

Conform teoriei cuantice cei 6 electroni π ai dublelor legături nu sunt

localizaţi înte anumiţi atomi d carbon ci aparţin întrgului ciclu, aşa cum într-
un metal electronii de legătură aparţin tuturor atomilor din reţea.

Mobilitatea electronilor este pusă în evidenţă în grafit, care este format din foarte multe nuclee
aromatice de carbon condensate şi are conductibilitate electrică în planul nucleelor (nu conduce
curentul în plan perpendicular pe aceste planuri).

2. Lipsa izomerilor dovedeşte identitatea celor şase atomi de carbon. Astfel, următoarele trei
formule corespund aceleiaşi substanţe chimice orto-xilenul.
 Dacă formula lui Kekulé ar reflecta realitatea, formula I, în care substituenţii sunt legaţi la doi
atomi de carbon din nucleu, uniţi prin legătură simplă, ar trebui să reprezinte o substanţă cu
proprietăţi dferite faţă de cea redată în formula II, în care substituenţii sunt legaţi la doi atomi de
carbon uniţi prin legătură dublă.

3. Proprietăţile chimice demonstrează:

- identitatea celor şase atomi de carbon
- delocalizarea electronilor dublei legături
- legătura intermediară – între simplă şi dublă – dintre atomii de carbon.

IZOMERIA DERIVAŢILOR POLISUBSTITUIŢI AI BENZENULUI

Derivaţii polisubstituiţi ai benzenului prezintă izomerie de poziţie.

- derivaţii disubstituiţi:

(1,2-dimetil benzen) (1,3-dimetil benzen) (1,4-dimetil benzen)

Numerotarea începe de la unul dintre substituienţi şi continuă înspre celălalt. Astfel, formulele I,
II şi III sunt identice.

- derivaţii trisubstituiţi:
RADICALII hidrocarburilor aromatice:

Hidrocarbura C6H6 C6H5─CH3 C6H4(CH3)2

benzen toluen xilen

Radicalii ─ C6H5 1. C6H5─CH2─ H3C─C6H4─CH2─

posibili fenil benzil xilil (radical monovalent)

2. ─C6H4─CH3 ─H2C─C6H4─CH2─

STARE NATURALĂ

Hidrocarburile aromatice se găsesc în petrol (românesc) şi în gudroanele de cărbune.

OBŢINERE:

1) Distilarea gudroanelor de cărbune. În cadrul acestui proces chimic, se obţin

următoarele fracţiuni:
 - ulei uşor la t < 170°C – benzen, toluen, xilen
- ulei mediu (170 - 230°C) – fenoli, crezoli, naftalină
- ulei greu (230 - 270°C) – naftalină şi alte hidrocarburi
- uleiul de antracen (270 - 360°C) – hidrocarburi policiclice
- smoala.
2) Reformarea catalitică a benzinei (platformare)
La trecerea benzinei peste catalizator de platină, Pt pe Al 2O3 la 450 - 500°C şi 15 – 20 at,
alcanii se transformă în hidrocarburi aromatice care se extrag cu glicol. Prin distilare
fracţionată se separă benzen, toluen, xilen, etil-benzen.

3) Izolarea din petrol (procedeul Edeleanu) foloseşte SO 2 ca solvent selectiv.

PROPRIETĂŢI FIZICE

Sunt substanţe solide şi lichide, cu miros specific, insolubile în apă, solubile în solvenţi organici.

Cele lichide sunt solvenţi pentru diverse substanţe organice.

PROPRIETĂŢI CHIMICE

1) Reacţii de substituţie: înlocuirea unui atom de hidrogen de pe nucleu aromatic cu alt element
chimic sau grupă funcţională.

Fe Br2

Br2 + C6H6 C6H5 ─ Br + HBr brombenzen

HOSO3H + C6H6 C 6H5 ─ SO3H + H2O acid benzen-sulfonic

HONO2 + C6H6 C6H5 ─ NO2 + H2O nitrobenzen

AlCl3

CH3Cl + C6H6 C 6H5 ─ CH3 + HCl toluen (metil-benzen)

Această reacţie se numeşte Friedel-Crafts şi se utilizează la obţinerea omologilor benzenului.

AlCl3

CH3─CH2─Cl + C6H6 C6H5─CH2─CH3 + HCl etil - benzen

AlCl3

C2H4 + C6H6 C 6H5─C2H5 etil – benzen

Al doilea substituent la nucleul aromatic, se orientează în funcţie de categoria din care face parte:

- substituienţi de ordinul I : ─CH3, ─OH, ─Cl, ─Br, ─NH2, ─N(CH3)2, etc, orientează al doilea
substituent în poziţiile orto şi para(o, p).
- Reactia de nitrare

- Reactia de alchilarea

- Reactia de halogenarea(clorurarea)
 Clorurarea la catena laterală are loc la lumină:

- substituienţii de ordinul II : ─NO2, ─SO3H, ═CO, ─COOH orientează al doilea substituient în

poziţia meta.

Dacă dorim să obţinem substituienţii orto şi para trebuie să pornim de la brom-benzen căruia să-i
aplicăm reacţia de nitrare. În acest fel, putem să obţinem toţi cei trei izomeri, orto, meta şi para.

2) Reacţia de oxidare:

a) cu agentii oxidanti: KMnO4/H2SO4

C6H5 ─ CH3 + 3[O] KMnO4 C6H5 ─ COOH + H2O

toluen acid benzoic

Reacţia se utilizează la identificarea omologilor superiori ai benzenului.

3)Reactia de Adiţie

- Aditia H2

Ni, Pt

3H2 + C6H6 C6H12 ciclohexan

- Aditia Cl2
lumina

3Cl2 + C6H6 C6H6Cl6 hexaclorciclohexan (gamexan)

ÎNTREBUINŢĂRI

Benzenul: - solvent organic

- materie primă pentru : - fenol – mase plastice

- anilină - coloranţi

- sinteze organice diverse

Toluenul – intermediar în sinteza organică şi de medicamente.

Xileni:

- o – xilenul – obţinerea anhidridei ftalice

 - obţinerea unor produse farmaceutice

- sinteze organice

- m – xilenul – solvent

- produse farmaceutice

- materiale plastice

- p – xilenul – acid tereftalic → terilen

- produse farmacutice