Sistemul digestiv uman este utilizat de organism pentru procesul de digestie.

Acesta este format din tractul

digestiv, sau din serie de structuri si organe prin care alimentele si lichidele tsunt transformate prin
procesare in energie absorbabila de fluxul sanguin. De asemenea, sistemul digestiv este format si din
structuri prin care trec deseurile in procesul de eliminare precum si din organe care contribuie prin
producerea de substante necesare procesului de digestie. [1]

STRUCTURILE SI FUNCTIILE SISTEMULUI DIGESTIV

Sistemul digestiv este format din tubul digestiv si glande anexe
TUBUL DIGESTIV
Masoara aproximativ 9 m lungime, de la cavitatea bucala pana la anus, constituind traiectul alimentelor
ingerate pe parcursul caruia acestea sufera transformari necesare prepararii hranei pentru celulele
corpului, prin intermediul mijloacelor digestive fizice si chimice.

Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv, reprezentand locul unde digestia este demarata.
Cavitatea bucala cuprinde limba si dintii. Prin intermediul limbii se distinge gustul, textura, dar si
temperatura alimentelor. Dentia este implicata cu precadere in masticatie, care impreuna cu digestia
chimica realizata prin actiunea salivei formeaza la acest nivel bolul alimentar.

Faringele reprezinta canalul de legatura dintre cavitatea bucala in esofag.

Esofagul este un conduct ce masoara aproximativ 25 cm si strabate gatul, de la cartilajul cricoid ce il

delimiteaza de faringe, toracele si o portiune mica din abdomen pana la orificiul cardia, unde se conecteaza
la stomac. Peristaltismul esofagian si secretiile de mucus sunt responsabile cu transportul si respectiv
alunecarea bolului alimentar catre stomac.

Stomacul este un organ cavitar, plasat in loja gastrica in abdomen si reprezinta segmentul cel mai dilatat al
tubului digestiv. Este responsabil cu transformarea bolului alimentar prin actiuni mecanice si chimice in
chim gastric, pe care il stocheaza pana cand acesta devine pregatit sa fie evacuat in intestinul subtire.

Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tractului digestiv, masurand un diametru de 2. 5 cm si o
lungime de pana la 6 m, de la orificiul pilor pana la valvula ileo-cecala. La nivelul intestinului subtire, chimul
gastric este transformat in chil intestinal prin intermediul unui complex de procese, fiind absorbiti
aproximativ 90% din nutrientii pe care organismul ii primeste ulterior in urma digestiei. Intestinul subtire
este subimpartit in duoden, portiunea fixa in care se secreta sucul hepatic si pancreatic, jejunul, portiunea
mijlocie, mobila, spiralata, care face legatura cu ileonul, portiunea finala a intestinului subtire ce se intinde
pana la valvula ileo-cecala, de unde tubul digestiv se continua cu intestinul gros.[2]

Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv, avand un calibru superior intestinului subtire si o
lungime de pana la 1. 6 m, cuprins intre valvula ileo-cecala si anus. La acest nivel sunt preluati nutrientii
ramasi neabsorbiti din chilul intestinal, transformat si eliminat ulterior sub forma de materii fecale.
Intestinul gros prezinta cecul cu apendicele vermiform, colonul, dispus sub forma unui cadru in jurul
intestinului subtire, cuprinzand potiunea ascendenta, transversa, descendenta si sigmoida terminandu-se
cu rectul, in care materiile fecale sunt stocate inainte de a fi eliminate prin actul defecatiei. Canalul anal,
situat inferior rectului se deschide prin orificiul anal sau anus, nivel la care se termina tubul digestiv.

GLANDELE ANEXE ALE SISTEMULUI DIGESTIV

Contribuie la digestie prin intermediul secretiilor.

Pagina 1
Glandele salivare sunt responsabile cu secretia salivei, o mixtura de apa, enzime si mucina, in cavitatea
bucala pentru a lubrifica alimentele ce urmeaza a fi ingerate. De asmenea, enzimele din saliva
interactioneaza cu alimentele din cavitatea bucala declansand procesul de digestie chimica.

Ficatul este plasat in loja hepatica, sub diafragm si reprezinta cea mai mare glanda din corp, cantarind
aproximativ 1. 5 kg. Pe langa faptul ca ficatul reprezinta organul vital ce detoxifica sangele de agentii nocivi
organismului, acesta este implicat si in procesul de digestie prin secretia bilei, un lichid ce actioneaza cu
predilectie in dregradarea grasimilor. Intre mese bila se acumuleaza in vezicula biliara sau colecist.

Pancreasul este o glanda mixta, retroperineala, situata inapoia stomacului. Functia exocrina a pancreasului
este implicata in digestie, fiind responsabila cu elaborarea si secretia sucului pancreatic, un lichid care
contine echipament enzimatic capabil sa degradeze toate tipurile de substante alimentare.

Problemele obisnuite ale digestiei includ:

• Indigestie
• Diaree
• Constipatie
• Reflux de acid
• Intoxicatie alimentara
• Flatulenta
• Sindromul colonului iritabil

Afectiuni grave ale sistemului digestiv:

• Bloala celiaca
• Hepatita
• Boala Crohn
• Boala de reflux gastroesofagian
• Diabet
• Ciroza ficatului
• Cancere: colorectal, stomacal, pancreatic, intestinal si hepatic.[3]

STUDIU DE CAZ.
BOLI ALE SISTEMULUI DIGESTIV CARE DUC LA MOARTE SUBITA
Desi moartea subita cauzata de boli ale sistemului digestiv, reprezentand aproximativ 7% din bolile care
provoaca moartea subita, nu este frecventa in comparatie cu alte boli, cum sunt cele cardiovasculare, este
demna de atentie. Boala subita cauzata de pancreatita acuta este cea mai frecventa, reprezentand 0.2% -
0.5% dn moartea subita naturala si este una dintre cauzele importante ale mortii subita non-cardiace.
Exista o serie de boli ale sistemului digestiv ce provoaca moartea subita, inclusiv boala ischemica a
intestinului, sangerare variceala gastro-intestinala superioara in hipertensiunea arteriala cirotica,
encefalopatia hepatica, insuficienta hepatica, colangita acuta suprativa si pancreatita acuta. Acest tip de
boala se caracterizeaza printr-un debut rapid, un progras rapid si o rata ridicata a mortalitatii. Combinand
cazurile tipice, voi descrie patogeneza, diagnosticul si prograsul tratamentului bolilor mentionate mai sus
care pot provoca moartea subita in cazul pancreatitei acute.

Pagina 2
Pancreatita acuta este defiinita ca fiind un raspuns inflamator la activitatea anormala a tripsinogenului
datorata unei varietati de cauze, urmata de o autodigestie a pancreasului. In cazurile severe, apare
sindromul de respuns inflamator sistemic si poate fi insotit de alte boli ale disfunctiei organelor.
Aproximativ 15% dintre pacienti progreseaza catre pancreatita acuta severa, cu o tara globala a mortalitatii
de 5-10%. Pacientii cu pancreatita severa au o rata a mortalitatii mai mare de 34-55%. Intelegem pericolele
pancreatitei acute printr-un raport de caz.

Cazul si metoda

Decesul a avut loc in august 2019. Am analizat procesul de deces prin revizuirea simptomelor clinice,
testelor de laborator, testelor imagistice si tratamentului clinic la momentul decesului. Cazul a fost
examinat de comitetul de etica al spitalului.

Raport de caz

Prezint cazul unui pacient de 49 de ani, barbat, care a fost internat cu o durere abdominala si balonare de
38 de ore dupa supraalimentare. Avea antecedente de pancreatita. Examenul a aratat ca pacientul nu avea
febra (36,7 ° C, axilar), pulsul a fost de 142 bmp, frecvența respiratorie a fost de 22 bpm, tensiunea arterială
a fost de 134/94 mmHg și saturația de oxigen a fost de 97%. Zona abdominala mijlocie-superioara stanga a
fost fara dureri sau tensiune musculara. Rezultatele testelor de laborator au fost prezentate dupa cum
urmeaza rutina de sânge a arătat WBC 21,78 × 109 g / L, N 87%, Hb 144 g / L, PLT 68 × 109 g / L. Indicatorii
biochimici ai sângelui au arătat AMS2379U / L, LPS 1866 U / L, ALT 30,1 U / L, AST 76,5 U / L, TBIL 48,5 umol
/ L, DBIL 47,2 umol / L, GGT 90 U / L, UREA 12,9 mmol / L, CRE 220 umol / L, GLU 26,15 mmol / L. Funcția de
coagulare a arătat APTT 31.3S, PT 17.6S, TT 13.1S, FIB 6.95 g / L, INR 1.63, d-dimer 4516 ng / mL. Indicatorii
de inflamatie au arătat CRP 30,18 mg / dL și PCT 88,17 ng / mL. CT-ul abdominal a prezentat semne de
pancreatita acuta. Pacientului i s-au administrat tratamente simptomatice, cum ar fi inhibarea acidului,
inhibarea enzimelor, antiinfectia, inlocuirea lichidelor, hipoglicemia si hemofiltrarea continua. La trei ore
dupa internare, pacientul a dezvoltat inconstienta, fata palida si scadere progresiva a tensiunii arteriale. A
primit tratament dar nu a reusit sa-si mai revina.[4]

Discutie

Pancreatita acuta, necesita tratament prompt. In cazul de mai sus, pacientul a suferit dureri abdominale din
cauza supraalimentarii cu 38 de ore in urma, dar nu a acordat atentie din cauza pancreatitei anterioare. A
luat medicamente antiinflamatoare nesteroidiene pe cont propriu in timpul durerilor abdominale,
intarziind direct diagnosticul si tratamentul. La momentul consultarii, avea deja MOD si soc. In cele din
urma a fost predispus la moarte subita. Deoarece multe pancreatite acute sunt diagnosticate dupa
autopsie, atentia clinica asupra pancreatitei este insuicienta.

Concluzie

Pancreatita acuta este una dintre cele mai frecvente cauza de moarte subita ale sistemului digestiva. Este
adesea confundata cu alte boli digestive ale medicinei interne. Odata ce medicii ignora, este predispusa sa
devina severa si chiar sa provoace moarte subita.

Bibliografie
1. Digestive System - Michael J. Gregory, Clinton Community College
2. Martini 5th edition. Fundamentals of Anatomy & Physiology. Prentice Hall. 2001.
3. Moore, Dalley 4th edition. Clinically Oriented Anatomy. Lippencott Williams & Wilkins. 1999.

Pagina 3
4. 120. Banks PA, Bollen TL, Dervenis C, Gooszen HG, Johnson CD, Sarr MG, Tsiotos GG, Vege SS.
Classification of acute pancreatitis—2012: revision of the Atlanta classification and definitions by
international consensus. Gut. 2013;62:102–111

Pagina 4