Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DE STUDII ECONOMICE
LUCRARE DE LICENTA
I. Introducere
III. Proiectarea de ansamblu
IV. Proiectarea de detaliu
V. Elaborarea programelor
VI. Implementarea programelor
I. Introducere
sprijinul Uniunii Europene prin intermediul Fundatiei C.R.I.M.M. - organizatie
Compartimentarea activitatii in cadrul firmei si legaturile dintre acestea sunt reflectate de organigrama
societatii “MARK - CONSTRUCT ”, prezentata :
Dintr
-o
analiza succinta a acestei organigrame se desprind citeva aspecte importante
prezentata pe scurt in continuare:
Sectorul productie
(incorporeaza materialele in
lucrari sau le tranforma in
produse)
Compartimentul tehnic
(intocmeste specificatiile de
materiale)
Compartimentul
aprovizionare (planifica,
programeaza, depoziteaza,
elibereaza pentru consum
resursele materiale)
Compartimentul financiar
(achita facturile pentru
cumpararea materialelor)
Compartimentul
mecanizare-transport
(asigura transportul
materialelor)
1. - Furnizor
2. - Compartiment aprovizionare
5. - Transport
In cazul in care cantitatile receptionate efectiv, sunt mai mici decit
cele inscrise in documente (comenzi, contracte, avize de expeditie), “MARK -
CONSTRUCT” comunica furnizorului respectiv constatarile, iar acesta, in termenele
prevazute de lege, trebuie sa livreze cantitatile diferenta. In conditiile in care
cantitatile livrate sunt mai mari decit cele care erau stabilite in comenzi sau
contracte, se va introduce in gestiune numai cantitatile ce trebuiau sa fie livrate, iar
diferentele se vor lua in custodie, comunicind furnizorului aceasta situatie.
Unitatea:
nr. .. data .
Unitatea:
Fisa de magazie
pag.
Magazia: Materialul:
Cod: U.M.: Pret: Stoc normat: Stoc siguranta:
col (6) - I11 - se inregistreaza stocul existent pentru materialul respectiv. Daca
operatiunea a fost de intrare in depozit, atunci stocul actualizat este stocul initial la
care se adauga cantitatea intrata, daca operatiunea a fost de iesire din depozit,
atunci stocul actualizat se obtine din stocul initial din care este scazuta cantitatea
iesita.
Unitatea:
Bon de consum
nr.:
- Materiale
- Factura
trimit
(1,n)
Modelul dinamic presupune surprinderea modificarilor ce au loc asupra
entitatilor din cadrul sistemului in functie de diferitele fenomene ce pot apare
pentru fiecare entitate luata in parte precum si interconditionarile dintre entitati.
Tot referitor la cerintele informationale, conducerea firmei doreste sa stie,
intr-un timp de raspuns al sistemului limitat urmatoarele:
a) Performante
Se poate constata la sfirsitul fiecarei luni, plusurile sau minusurile din
gestiune prin inventariere, confruntind stocul scriptic extras din fisa de magazie,
pentru fiecare material, cu stocul faptic pentru acel material.
b) Limite
Un alt aspect este si faptul ca ponderea cea mai mare din cheltuielile
necesare pentru realizarea productiei, o reprezinta cea pentru materii prime si
materiale. Plecind de la acest aspect se impune ca o necesitate reducerea continua
a acestor cheltuieli. Actiuni in acest sens ar fi evitarea imobilizarilor de resurse
materiale, repunerea imediata in circuit a stocurilor cu miscare lenta sau fara
miscare, actualul sistem informational fiind deficitar in ceea ce priveste informatiile
referitoare la aceste aspecte.
k=Sef/Sn*100
unde:
Spn = Sef-Sn
Vr = (Spv*T) / Vc
unde :
Subsistem pentru -
aprovizionare
a) Materiale
c) Furnizori
- telefon;
- adresa
- telefon
Este colectia de date cea mai numeroasa, tinind seama ca aici se vor
memora atit iesirile cit si intrarile de materiale.
2) Intervalul de timp intre doua aprovizionari succesive care poate fi:
a) fix
b) variabil
a) constanta
b) variabila
2*N*Cl
*Cs
n0 =
T0 =
0 = 2*N**Cl*Cs
Cp+Cs
Cp
*
2*N*Cl
*Cs
To = *
s0 = n0 *
* Diferentele
dintre n0 si s0 are rolul
de a asigura satisfacerea consumului in
conditiile epuizarii stocului curent (s0) si
poate sa fie asimilata stocului de siguranta.
In primul caz, situatiile se prezinta sub forma unor simple vizualizari
pe monitor, iar in al doilea caz sub forma unor rapoarte listate la imprimanta.
De asemenea, exista situatii de iesire care pot fi tratate din ambele
puncte de vedere, de aceea programatorul trebuie sa prevada o optiune care sa
indice si suportul de iesire al situatiei.
Totodata s-a tinut cont ca la parcurgerea unei situatii finale sa fie cit
mai usoara si sa nu dea nastere la ambiguitati. Astfel antetul, titlul si capul de tabel
vor contine informatii si coduri ce vor indica sursa de emitere a raportului,
continutul raportului si perioada la care se refera.
a) Vizualizari
Unitatea:
Fisa de magazie
data: ..
Continutul informational are urmatoarele caracteristici:
Materialul : C35
Tip document: C3
Pret: N9
Cantitate: N10.3
Valoare: N12
Material: C35
U.M.: C3
Pret unitar: N9
Valoare: N12
Denumire beneficiar:C30
Adresa: C45
Telefon: N7
Banca: C20
Localitatea: C20
Cont: N12
Denumire furnizor:C30
Adresa: C45
Telefon: N7
Banca: C20
Localitatea: C20
Cont: N12
b) rapoarte
Unitatea:
Wilson
Materialul Lotul optim Interval optim Cost
minim
Materialul: C35
Interval optim: N3
Cost minim: N9
Materialul: C35
Interval optim: N3
Cost minim: N9
U.M.: C3
Cant.: 10.3
Valoare: N12
Materialul: C35
Stoc existent:N12.3
Grad de incadrare: N9
Diferenta: N9.3
Materialul: C35
U.M.: C3
Pret: N9
Stoc: N12.3
Valoare: N12
Continutul informational are urmatoarele caracteristici:
Nr. document: N8
Articol: C35
Cantitate: N11.3
U.M: C3
Pret unitar: N9
Valoare: N12
Continutul informational are urmatoarele caracteristici:
Factura: N8
Articol: C35
Cantitate: N11.3
Valoare: N12
Articol: C35
Stoc: N12.3
Consum: N11.3
Materialele mai sunt caracterizate si de grupa din care fac parte. Astfel
fiecare material mai are un cod suplimentar, cel al codului de grupa, ceea ce face
posibila gruparea materialelor in functie de grupa.
Dupa cum s-a observat, aproape toate codurile sunt numerice, fiind
generate automat de program, ceea ce face ca munca utilizatorului programului sa
fie usoara.
Numarul :
Data :
Documentul : dupa
care urmeaza
Tip ecranul de
document :
introducere a
materialelor:
Client
F/B :
Material
ele sunt livrate
de furnizori pe
baza unei
facturi de
intrare. Pe
baza acestei
facturi se
efectueaza
nota de intrare
receptie.
Operat
orului i se
solicita
numarul si data
facturii. Dupa
introducerea acestora, i se va cere sa introduca tipul documentului care poate sa
fie de intrare (factura) sau de iesire (bon de consum). In functie de tipul
documentului introdus, va aparea o lista a furnizorilor (document de intrare) sau a
beneficiarilor (document de iesire).
Dupa
ce se
introduc toate informatiile referitoare la articole/materiale se revine in ecranul
principal.
Odata introduse aceste date, se vor actualiza automat datele din fereastra
STOC, respectiv valorile din cimpurile Intrari, Stoc actual si Valoare stoc.
Field Field Name Type Width Dec Index
1 COD_GEST Numeric 2 Asc
2 DENUM_GEST Character 32 Asc
3 OBSERVATII Memo 10
2 COD_ARTIC Numeric 6 Asc
3 DEN_ARTIC Character 45 Asc
4 COD_UM Character 3
5 STOC_NORMAT Numeric 12 3
6 COST_STOC Numeric 7
7 COST_LANS Numeric 7
8 COST_PENAL Numeric 7
9 NECESAR Numeric 13.3
5 OBSERVATII Memo 10
Field Field Name Type Width Dec Index
1 COD_GRUPA Numeric 3 Asc
2 DEN_GRUPA Character 32 Asc
3 OBSERVATII Memo 10
Field Field Name Type Width Dec Index
1 DEN_DOC Character 10
2 TIP_DOC Character 3
3 NR_DOC Numeric 8 Asc
4 DATA_DOC Date 8
5 RIND Numeric 3
6 COD_GEST Numeric 2
7 COD_ARTIC Numeric 6 Asc
8 CANTITATE Numeric 13 3
9 PRET Numeric 9 Asc
10 COD_CLIENT Numeric 6
11 OBSERVATII Memo 10
Field Field Name Type Width Dec Index
1 COD_BENEF Numeric 6 Asc
2 DEN_BENEF Character 45 Asc
3 LOCALITATE Character 15
4 JUDET Character 2
5 ADRESA Character 45
6 TEL Character 15
7 COD FISCAL Character 15
8 BANCA Character 20
9 LOC_BANCA Character 15
10 CONT Numeric 15
11 OBSERVATII Memo 10
** Total ** 204
Field Field Name Type Width Dec Index
1 COD_FURNIZ Numeric 6 Asc
2 DEN_FURNIZ Character 45 Asc
3 LOCALITATE Character 15
4 JUDET Character 2
5 ADRESA Character 45
6 TEL Character 15
7 COD FISCAL Character 15
8 BANCA Character 20
9 LOC_BANCA Character 15
10 CONT Numeric 15
11 OBSERVATII Memo 10
Field Field Name Type Width Dec Index
1 NR_NIR Numeric 6
2 DATA_NIR Date 8
3 NR_FACT Numeric 8 Asc
Aceasta baza de date puncteaza legaturile ce se stabilesc intre notele
de intrare receptie si materiale.
Field Field Name Type Width Dec Index
1 COD_ARTIC Numeric 6 Asc
2 COD_GEST Numeric 2 Asc
3 PRET Numeric 9
4 STOC Numeric 13 3
5 INTRARI Numeric 13 3
6 IESIRI Numeric 13 3
Relatiile dintre entitati pot fi de tipul: “1” la “1” (1:1), “1” la “multi”
(1:N) si “multi” la “multi” (M:N).
N
care se descompune in:
Gestiuni-
Materiale
Gestiuni
care se
descompune in:
c)
Relatia dintre
Materiale si
Beneficiari (Puncte de lucru)
care se
descompune in:
d)
Relatia dintre
Materiale si
Grupe de
materiale
e) Relatia
dintre Materiale si Stocuri
f) Relatia
dintre Materiale si
Facturi
care se
descompune in:
f)
Relatia dintre
Materiale si
Bonuri de consum
care se
Defi
nirea modelului
conceptual de ansamblu al datelor.
Materiale
Grupe
Grupe
Furnizori
Materiale
Furnizori
Materiale
Benef.
Proiectarea tabelelor de date se realizeaza in abordare top-down prin
definirea unei tabele in care, atributele intra drept coloane, iar liniile sunt realizari
de relatie.
a datelor
-
asigurarea calitatii corespunzatoare a informatiilor si pastrarea acesteia pe
tot parcursul intregului flux, pina la obtinerea situatiilor finale;
-
urmarirea realizarii unui timp minim de culegere, prelucrare si
transmitere a datelor;
- Nivelul 2
ACTUALIZARI CONSULTARI LISTE UTILITARE IESIR
E
Directionare LISTE
Intretinere fisiere
Salvare zilnica de date
Inchidere luna/An
Faptul ca programul utilizeaza multe proceduri si videoformate atrage dupa sine un
numar mare de variabile folosite. Totodata, in faza de proiectare a intrarilor, a
machetelor documentelor si a videoformatelor s-a constatat necesitatea ca unele
variabile sa fie recunoscute pe o parte mai mare a programului, indiferent de
numarul de proceduri prin care se trece. O posibilitate ar fi fost folosirea de
variabile locale, acestea fiind transmise explicit prin apelurile de proceduri . S-a
constatat ca nu este o solutie buna deoarece, pe de o parte apelurile de functii sau
proceduri ar fi fost destul de lungi, partea de declarare a parametrilor ar fi fost
mare, iar pe de alta parte ar fi necesitat o foarte mare atentie deoarece prin simpla
inversare a parametrilor in lista de parametri ar fi atras dupa sine nefunctionalitatea
corecta a programului. De aceea s-a ales o a doua varianta si anume folosirea de
variabile globale.
informatic realizat
tra=tri + tec
tri<=tra - tec
kr=tri(tra - tec)
Ke=Ea/Cr
4. Coeficentul duratei de recuperare
Kd=Cr/(D * Ea)
Bibliografie: