Sunteți pe pagina 1din 3

eseuri bac

Ion - Liviu Rebreanu -tema si viziunea despre lume-


iunie 17, 2017
                 Realismul este un curent literar aparut ca o reactie impotriva romantismului si promoveaza
redarea cat mai exacta a realitatii prin intermediul unor detalii numeroase, prin stabilirea clara a
timpului si spatiului in care se petrece actiunea, prin transformarea personajelor in tipologii si prin
preferinta pentru tema familiei.
                 Romanul "Ion" de Liviu Rebreanu este un roman realist, social, interbelic si modern. Opera
se incadreaza in curentul realist deoarece regasim trasaturi specifice. O prima trasatura este
prezentarea veridica a realitatii. Este prezentata astfel o lume violenta( bataia dintre George Bulbuc si
Ion, bataile primite de Ana, sinuciderea carciumarului Avrum si a Anei), dar si o lume in care taranii nu
se comporta intotdeauna pe baza unui cod etic. O alta trasatura este prezentarea obiceiurilor si
traditiilor populare. Hramul bisericii, nunta, nasterea, hora sunt aspecte importante din viata unui om,
romanul "Ion" avand aspect de roman monografic.
                Tema principala a romanului este problematica pamantului intr-o perioada istorica
determinata, coroborata cu viata sociala a Ardealului de la inceputul secolului al XX-lea. Ca teme
secundare intalnim tema familiei si tema iubirii. Viziunea despre lume sta sub semnul conceptiei
despre literatura a lui Liviu Rebreanu. Acesta marturiseste ca nu frumosul, o nascocire omeneasca,
intereseaza in arta, ci pulsatia vietii. Opera se incadreaza astfel in realism, propunandu-si sa redea
realitatea intr-un mod veridic si critic.
                 O prima scena semnificativa pentru tema si viziunea despre lume se afla in capitolul
"Zvarcolirea" unde Ion, aflandu-se la cosit, contempla holdele satului dornic sa le ia in stapanire.
Acesta cuprinde lotul familiei si simte nevoia sa il imbratiseze. Contemplarea pamantului ii ofera
personajului stari contradictorii, de admiratie, dar si de nemultumire ca a pierdut cea mai mare parte. O
alta scena semnificativa se afla in capitolul "Sarutarea". Este o scena memorabila ce ilustreaza relatia
taranului cu pamantul sau. Ion primeste pamanturile lui Vasile Baciu legal. Este primavara si merge sa
le vada pentru prima oara deoarece "dragostea lui avea nevoie de inima mosiei". In mijlocul delnitei,
Ion se apleaca si saruta pamantul, simtind un fior rece ametitor. Implinit, personajul isi vede puterile
hiperbolizate: "Se vedea acum mare si puternic ca un urias din basme"
               Titlul valideaza conditia de personaj eponim a protagonistului. Rasturnat, titlul reda un
pronume personal de persoana I, exprimand conditia tuturor taranilor din acea vreme.
               Actiunea incepe intr-o zi de duminica in care locuitorii satului Pripas se strang in curtea
Todosiei la hora. In centrul actiunii sta Ion, taran sarac a carui unica dorinta este averea. Desi o
iubeste pe Florica, acesta o ia la joc pe Ana datorita averii sale. Ana ii este promisa de catre tatal ei lui
George Bulbuc, un alt taran sarac. Pentru a face rost de pamanturile Anei, Ion o lasa insarcinata pe
Ana, fiind nevoiti sa se casatoreasca. La nunta, Ion isi da seama ca tot pe Florica o iubeste. Ducand o
viata zbuciumata Ana se sinucide. Nici moartea sotiei, nici cea a fiului nu il opresc pe Ion din vizitele la
Florica. Sotul Floricai, George Bulbuc, afla de vizitele lui Ion si, prinzandu-l acasa la Florica, il omoara.
George Bulbuc este arestat, iar averea lui Ion revine bisericii.
              Structura romanului este simetrica, circulara, deoarece incipitul si finalul prezinta aceleasi
cinci imagini, dar in ordine inversa. Simetria se pastreaza si la nivelul planurilor actiunii. Exista doua
planuri paralele care prezinta evenimente din viata a doua familii din medii sociale diferite. Trecerea de
la un plan la altul se face prin tehnica narativa a alternantei.
              Conflictul este, in principal, extern de natura sociala declansata intre taranii saraci si cei
instariti. Acest conflict este evidentiat inca din incipit cand, la hora, taranii instariti stau de o parte, iar
ce saraci de alta parte. In centrul acestuia se afla conflictul principal al romanului, intre Ion si Vasile
Baciu, declansat de dorinta lui Ion de a avea pamant, considerand ca o data cu acesta se va bucura
nu numai de bunastare, ci si de respect din partea celorlalti. Exista si un conflict secundar manifestat
la personajul principal, in sufletul caruia se o sa lupta intre patima pamantului si patima iubirii.
              In opinia mea, tema romanului este reprezentata de drama familiei taranesti lipsita de
pamant. Romanul este o adevarata monografie a satului transilvanean de la inceputul secolului al XX-
lea ilustrand conflictul generat de lupta pentru pamant intr-o lume in care statutul social al individului
este dat de averea pe care o are.

Moara cu noroc de Ioan Slavici - temă și viziune-


iunie 17, 2017
Nuvela este o specie a genului epic, situată ca întindere între schiță și roman, cu un conflict
concentrat, cu accent pe evoluția personajului, nu pe acțiune. În plus, în nuvela psihologică se
dezvăluie trăirile personajelor care au o conștiință zbuciumată, suferind transformări morale și
comportamentale redate prin mijloace de analiză psihologică. Publicată în anul 1881, în volumul
"Novele din popor", "Moara cu noros" este o nuvelă realistă de analiză psihologică surprinzând, ca de
altfel întreg volumul din care face parte continua degradare a vieții satului.
În primul rând, aceasta scoate în evidență viziunea realistă a scriitorului asupra satului
ardelenesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Tabloul de viață este realizat veridic, efectul asupra
cititorului fiind de iluzie a vieții. Personajele sunt credibile, surprinse în evoluția lor pe treptele ierarhiei
sociale. De exemplu, Ghiță, protagonistul este cizmarul sărac care, pentru a duce o viață mai bună, ia
în arendă cârciuma de la Moara cu noroc. Acțiunea este plasată într-un spațiu real, transilvănean,
marcat prin toponime precum "Ineu", "Arad", "Oradea", "Munții Bihorului". Toate acestea creează
impresia de veridicitate. De asemenea, existența unui narator omniscient și omniprezent, predominant
obiectiv, face posibilă încadrarea textului în realism. Totuși, bătrâna poate fi considerată un alterego al
naratorului prin intervențiile simetrice din incipit și din final. Vorbele bătrânei concentrează mesajul
nuvelei și dau glas concepției tradiționale potrivit căreia omul trebuie să se mulțumească cu ce are:
"Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit"
- incipitul; "Simțeam eu că n-are să iasă bine, dar așa le-a fost dată" - finalul.
Pe lângă aceste elemente a lui Ghiță pentru bani. Complexitatea textului este dată de faptul
că regăsim și elemente clasice și romantice. De exemplu, structura riguroasă a discursului narativ,
împărțit în 17 capitole și încadrat de vorbele bătrânei este o trăsătură a clasicismului, iar demonismul
personajului Lică, ilustrat de profanarea bisericii și de momentul în care se omoară sunt trăsături
specifice curentului romantic.
În al doilea rând, nuvela "Moara cu noroc" abordează tema familiei tradiționale, pe care o
subsumează temei destinului și o pune sub semnul dramei comunicării. Tematica foarte complexă
poate fi abordată din trei perspective: din perspectiva socială, textul prezintă încercările lui Ghiță de a-
și schimba statutul; din perspectivă moralizatoare, acesta dezvăluie consecințele nefaste ale dorinței
de îmbogățire, iar ca abordare psihologică, opera aduce în prim-plan conflictul interior trăit de
personajul principal care, dornic de prosperitate materială, își pierde pe rând încrederea în sine și în
semeni.
Titlul nuvelei fixează toposul, însă are și valoare simbolică fiind, în același timp și ironic.
Norocul așteptat se dovedește a fi nenoroc din cauza abordării greșite a destinului. substantivul
"moară" capătă o semnificație ascunsă, în locul morii care macină bucate necesare traiului, aflându-se
de fapt o cârciumă. Moara cea veche a rămas în paragină, semn că nu mai este de folos într-o lume
centrată pe alte valori iluzorii. Dacă moara macină bucatele, cârciuma, loc al pierzaniei "macină"
destinele umane.
În al treilea rând, secvențele descriptive și reperele temporale au valoare simbolică,
anticipând evenimente tragice. Astfel, locurile sunt pustii, întunecate și rele", iar moara a rămas cu
lopețile "rupte" și "acoperământul ciuruit". În fața morii te întâmpină cinci cruci: "două de piatră și trei
altele cioplite din lemn de stejar, semne care îl vestesc pe drumeț că locul e binecuvântat". Această
ultimă frază apare ca o ironie, crucile prefigurând de fapt moartea. Coordonatele temporale sugerează
modu în care locul se purifică de rău, nu întâmplător, incendiul de la moară având loc în noaptea de
Paști, când apa și focul alungă tot ce este rău.
Caracterul de nuvelă al textului este susținut și la nivelul conflictelor exterioare și interioare.
Primele se manifestă între Ghiță și Lică Sămădăul, între el și jandarmul Pintea și chiar între
protagonist și Ana, soția sa. Extrem de bine conturat este conflictul interior trăit de personajul acre se
zbate între două căi: una simbolizată de Ana - familia, iubirea - iar cealaltă de către Lică Sămădăul -
bogăția, atracția malefică a banului.
Debutul conflictului interior în constituie apariția lui Lică Sămădăul, șeful porcarilor din zonă,
un personaj ciudat, care perturbă echilibrul familiei și are un comportament de stăpân. Atras de bani,
Ghiță va deveni complicele lui, ceea ce în va duce la pierzanie.
În al patrulea rând, complexitatea personajului principal și accentuarea evoluției acestuia
sunt argumente esențiale pentru încadrarea textului în rândul operelor psihologice. Frământările și
transformările sale interioare sunt urmărite cu atenție și sunt redate direct de către narator, de către
alte personaje, de către el însăși sau indirect prin fapte și vorbe.
Una dintre cele mai elocvente modalități de caracterizare a protagonistului este relația sa cu
celelalte personaje, în special cu ana, soția sa. Pusă la început sub semnul iubirii sincere, dar și al
autorității masculine specifice familiei de tip patriarhal, imaginea raporturilor dintre cei doi soți este una
tipic tradițională. La început între ei există armonie, deoarece bărbatul apreciază nu numai frumusețea
soției, ci și înțelepciunea ei, dar în timp relația se deteriorează, fapt redat din perspectiva Anei, care
observă modificările comportamentale și afective ale lui Ghiță: "Simțea că de câtva timp bărbatul ei s-a
schimbat". El devine tot mai ursuz și mai impulsiv provocând teamă și îndepărtându-se de familie pe
care o percepea ca pe o piedică în calea îmbogățirii: "Avea însă nevastă și copii și nu pitea să facă ce-
i place". Dacă la început o considera pe Ana "înțeleaptă" și "așezată", ajunge să spună că este
"ușoară la minte și nu pricepe nimic". Conflictul din interiorul cuplului devine mai acut, căci Ana își
pierde încrederea în Ghiță, în urma comportamentului ciudat al acestuia și îl consideră muiere în haine
bărbătești, ea ajunge să-i cedeze lui Lică, fapt ce îi pecetluiește soarta. Astfel, eșecul familiei este în
mare parte un eșec al comunicării, cauzat de nesinceritate și un orgoliu masculin.
În opinia mea, drama lui Ghiță este provocată de alegerile greșite pe acre le face, deoarece
nu dorința de a avea mai mult este condamnată de scriitor, ci goana după bani devenită o patimă șă
nelegiuirile pe care acesta le aduce. Fiindcă încalcă toate normele morale, Ghiță se distruge pe sine și
îi distruge pe cei dragi. Finalul demonstrează că cei care se abat de la calea cea dreaptă nu pot scăpa
nepedepsiți, evidentă fiind viziunea realist - moralizatoare a scriitorului.
În concluzie, prin toate cele prezentate mai sus, textul "Moara cu noroc" se dovedește a fi o
veritabilă nuvelă de factură realistă.

S-ar putea să vă placă și

  • Tudor Arghezi
    Tudor Arghezi
    Document1 pagină
    Tudor Arghezi
    francisc884
    100% (1)
  • Paza Buna
    Paza Buna
    Document1 pagină
    Paza Buna
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • Iscoada
    Iscoada
    Document1 pagină
    Iscoada
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • Talharul Pedepsit
    Talharul Pedepsit
    Document1 pagină
    Talharul Pedepsit
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • Flori de Mucigai-Tudor Arghezi
    Flori de Mucigai-Tudor Arghezi
    Document1 pagină
    Flori de Mucigai-Tudor Arghezi
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • Descantec de Tudor Arghezi
    Descantec de Tudor Arghezi
    Document1 pagină
    Descantec de Tudor Arghezi
    Bianca Iuga
    Încă nu există evaluări
  • Cerere Abonamente, Bilete-1
    Cerere Abonamente, Bilete-1
    Document1 pagină
    Cerere Abonamente, Bilete-1
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • Lista Candidati Etnie Rroma Anonim
    Lista Candidati Etnie Rroma Anonim
    Document1 pagină
    Lista Candidati Etnie Rroma Anonim
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • Respinsi M
    Respinsi M
    Document43 pagini
    Respinsi M
    CN Mihai Eminescu Constanta
    Încă nu există evaluări
  • Tudor Arghezi
    Tudor Arghezi
    Document2 pagini
    Tudor Arghezi
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • SNV
    SNV
    Document1 pagină
    SNV
    awesomeee
    Încă nu există evaluări
  • Aparatul Locomotor
    Aparatul Locomotor
    Document8 pagini
    Aparatul Locomotor
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • Nu-I Da Motiv La Domnul
    Nu-I Da Motiv La Domnul
    Document2 pagini
    Nu-I Da Motiv La Domnul
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • Păcătos Cum Mă Găsesc
    Păcătos Cum Mă Găsesc
    Document2 pagini
    Păcătos Cum Mă Găsesc
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • Analizatorul Cutanat - Cls. Xi
    Analizatorul Cutanat - Cls. Xi
    Document9 pagini
    Analizatorul Cutanat - Cls. Xi
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • ANALIZATORUL ACUSTICO - VESTIBULAR - Cls. XI
    ANALIZATORUL ACUSTICO - VESTIBULAR - Cls. XI
    Document23 pagini
    ANALIZATORUL ACUSTICO - VESTIBULAR - Cls. XI
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • Coboară Azi Isuse
    Coboară Azi Isuse
    Document1 pagină
    Coboară Azi Isuse
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • Urechea
    Urechea
    Document2 pagini
    Urechea
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • Poezii 2
    Poezii 2
    Document2 pagini
    Poezii 2
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • Doamne Îndrumă
    Doamne Îndrumă
    Document1 pagină
    Doamne Îndrumă
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • A Fi
    A Fi
    Document1 pagină
    A Fi
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • Nicolae Labiş Lupta Cu Inerţia
    Nicolae Labiş Lupta Cu Inerţia
    Document10 pagini
    Nicolae Labiş Lupta Cu Inerţia
    geanina1oprea
    Încă nu există evaluări
  • Mielul Lumii
    Mielul Lumii
    Document1 pagină
    Mielul Lumii
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • Mihai Eminescu Egipetul
    Mihai Eminescu Egipetul
    Document3 pagini
    Mihai Eminescu Egipetul
    carmina_pirvu_1
    Încă nu există evaluări
  • V Poezii
    V Poezii
    Document1 pagină
    V Poezii
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • O Calarie in Zori
    O Calarie in Zori
    Document1 pagină
    O Calarie in Zori
    Alina Strugaru
    Încă nu există evaluări
  • Poezii 1
    Poezii 1
    Document2 pagini
    Poezii 1
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • Vasile Alecsandri
    Vasile Alecsandri
    Document1 pagină
    Vasile Alecsandri
    Afrodita Popescu
    Încă nu există evaluări
  • Poezii
    Poezii
    Document1 pagină
    Poezii
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări
  • Tema Si Viziunea Despre Lume
    Tema Si Viziunea Despre Lume
    Document41 pagini
    Tema Si Viziunea Despre Lume
    Pintilie Raluca
    Încă nu există evaluări