Alba 

este fără îndoială unul dintre cele mai frumoase județe din România și
găzduiește un număr impresionant de atracții turistice, multe dintre ele de
prin rang.

 OBIECTIVE TURISTICE DIN ALBA:

Peștera Huda lui Papură – cea mai mare colonie de lilieci din
Europa, este peștera din Munții Trascăului care cumulează toate superlativele : cea
mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cea mai mare sală, cu cea mai înaltă
galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai
mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi și mai
numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România.

LOCALIZARE;

Peștera se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Alba, în

partea de nord-vest a Munților Trascăului, la obârșia pârâului Valea Morilor, afluent
pe dreapta al Arieșului. Altitudinea absolută este de 567 m. Este cea mai lungă
peșteră din Munții Trascăului. Se poate ajunge la ea pe drumul național DN75 Turda-
Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal parțial
asfaltat, circa 5 km până în cătunul Sub Piatră.

Peștera Poarta lui Ionele – din Gârda de Sus

Odată ce ajungi în Parcul Natural Apuseni este imposibil să nu rămâi fascinat de

toate atracțiile naturale care par să fie la orice pas
Dealtfel, județul Alba abundă în peșteri, motiv pentru care este recunoscut ca
fiind “țara de sub pământ”. 

Declarată monument al naturii încă din 1999, Peștera Poarta lui Ionele nu este

foarte mare, existând o singură galerie vizitabilă de 60 de metri lungime și 32 de
metri înălțime, peștera fiind sculptată în calcare albe.

Peştera Gheţarul de la Scărişoara, o altă minune a Apusenilor

La Peştera cu Gheţar de la Scărişoara, cum i se mai spune, se poate ajunge pe

două drumuri cu maşina cum porneşti din dreptul Pensiunii Danciu, ţinând Pârâul
Gârda, treci fie pe lângă Peştera Poarta lui Ionele, străbătând Cheile Ordâncuşii, pe
un drum recent asfaltat, lung de 18 km, fie prin stânga acesteia, un drum mai scurt
cu jumătate de distanţă (noi am facut roată, am luat-o pe primul şi ne-am întors pe al
doilea), altitudinea fiind de 1165 de met

Acces la Peștera Ghețarul Scărișoara

Acces: Alba Iulia – Abrud – Câmpeni (DN 74) – Gârda de Sus (DN 75) – Dobrești –
Munună (DJ 750; DC 260)
Distanță de la Alba Iulia la peșteră: 120 km

Durată: aproximativ 2 ore 30 minute, fără popasuri

ri.

Peștera de sub Zgurăști. Dacă există vreun model clasic de peșteră, care să
corespundă percepției generale că o cavernă înseamnă neapărat aventură și
spectaculozitate, atunci Peștera de sub Zgurăști se încadrează 100% în format.
Ascunsă sus, în pădure, într-o scobitură de versant în care nu v-ați închipui că poate
încăpea o peșteră și un lac de peșteră (cel mai mare, de altfel, din țară), Zgurăști e un
nume care stârnește fiori. De la primii metri de cărare, care urcă de la nivelul râului,
până la ultimii, care vă apropie de rezervație, peștera este nu doar aventură și
spectaculozitate, ci și pitoresc și intimitate. E un întreg ansamblu de peisaje încă
neatinse de mâna omului, așadar vă puteți imagina cu ușurință cât de verde, de
sălbatic și de provocator e accesul spre peșteră. Înăuntru vă așteaptă un aven cu
diametrul de 40 m, adânc de 50 m, un perete înalt de 80 m și un lac de peșteră,
considerat cel mai mare din România.

Acces la Peștera de sub Zgurăști

 
Acces: Alba Iulia – Abrud – Câmpeni (DN 74) – Gârda de Sus (DN 75)

Descrierea accesului: drumul spre peşteră e destul de dificil şi solicitant, fiind

îngreunat de vegetaţia deasă a versantului. Practic, accesul se face pe poteci neclare
şi pe pante repezi care pornesc din zona Zgurăşti (situată deasupra Cheilor
Ordâncuşii) sau de la peştera Poarta lui Ionele, faţă de care Peştera de sub Zgurăşti
se află la circa 100 m distanţă.

Distanță de la Alba Iulia la peșteră: 112 km

Durată: aproximativ 3 ore, fără popasur

PESTERA Vânătările Ponorului

Oferă, probabil, cel mai impunător peisaj din judeţ. O cascadă lungă de aproape 100
de m, ape repezi care se pierd sub stânci şi zeci de metri de pereţi vineţii compun
peisajele de la Vânătarele Ponorului.  Cascada rezervaţiei se recunoaşte după
vuietul puternic al celor 92 de m de apă în cădere. Priveliştea de aici, cu un perete
gigantic, pătat din loc în loc de fâşiile vineţii ale apelor, în contrast bizar cu albul-
cenuşiu al calcarelor, lasă turiştii pur şi simplu fără cuvinte.

Rezervaţia propriu-zisă, aflată la marginea sud-vestică a culmii Bedeleu, conţine

uriaşul aven oval Vânătarea (680 m alt. max.). Dimensiunile avenului sunt extrem de
mari, De peste 150 m lungime, 100 m lăţime şi 80 m adâncime. Ca şi în cazul Hudei
lui Papară, aici s-au produs tot soiul de prăbuşiri, care au dus la formarea pereţilor
abrupţi.

Se povesteşte că ori de câte ori lacurile din peştera Vânătarele Ponorului ieşeau din
albie, inundând-o, era un semn că balaurii se scăldau în lacuri.

Drumul spre Peștera Vânătarele Ponorului începe din centrul satului Sălciua de Jos,
cum treci de al doilea pod, pe un drum îngust la dreapta.