Piata muncii in Romania

Piața muncii reprezintă spațiul unde cererea de muncă se întâlnește cu oferta, adică
unde purtătorii cererii (angajatorii) se întalnesc cu purtătorii ofertei (angajații sau potențialii
angajați), se confruntă, stabilesc condițiile și negociază salariul. Piața muncii este neomogenă;
există atâtea piețe câte tipuri de munci se efectuează pe diferite domenii, zone economice,
meserii si niveluri de calificare ale oamenilor.
În România, trecerea la economia de piață a adus cu ea noi oportunități, dar și noi
probleme, cu preponderența aceea că locul de muncă nu mai este garantat. Astfel că oamenii se
confruntă cu situația în care sunt nesiguri de veniturile lor. Cauzele sunt diverse, de la alocarea
greșită a forței de muncă, deficite bugetare, până la corupție, crize de guvernare etc.
România pierde teren pe piața muncii din cauza incapabilității de a școli elevi pentru
viitoare slujbe, de a crea profesioniști. O contribuție esențială la formarea unui deficit acut de
personal calificat îi revine și emigrației in masă, acest efect având influențe vizibile asupra
scăderii economice. Un alt factor este creșterea numărului de persoane în vârstă (55-64 ani)
angajate care au capacitate mai redusă de adaptare la noile cerințe in condițiile lipsei din partea
statului a dezvoltării unor programe care să asigure dezvoltarea continuă pe tot parcursul vieții.
Contextul economic actual impune cunoștințe digitale de baza in majoritatea tipurilor de
muncă, iar în România, în afara de forța de munca din domeniul IT&C o proporție mai mare de
50% nu are astfel de abilități, nici măcar cele primare.
Până în acest moment, procesul tehnologic a influențat piața muncii din România prin
expansiunea domeniului IT&C. De asemenea, domeniile de activitate cu o rată ridicată a
absorției forței de muncă sunt comerțul și serviciile suport, precum și o bună parte a industriei
auto.
Pandemia cauzată de virusul SARS-COV-2 a produs un șoc major pentru economia
europeană si mondială. Cele mai afectate sectoare sunt turismul, precum si domeniile HoReCa,
imobiliare, automotive, culturale. Statele membre au adoptat sau sunt în curs de implementare a
măsurilor bugetare și politice pentru a asigura ajutor cetățenilor și sectoarelor afectate.
În România, criza provocată de coronavirus a avut ca efect creșterea competitivității pe
piața muncii. Numărul persoanelor care sunt în căutarea unul loc de muncă a crescut, iar
majoritatea companiilor urmăresc o scădere de personal în vederea reducerii cheltuielilor.
Covid19 a adus cu el o serie de transformări semnificative pe piața muncii, estimându-se
o rată a șomajului de 5.2% potrivit Institutului Național de Statistică. Mai jos este prezentată
evoluția ratei șomajului în primele șase luni ale anului 2020. Se observă creșterea abruptă a
acesteia:
 Tendința către care se îndreaptă piața muncii din România este aceea de digitalizare care
a surprins atât angajații cât și angajatorii, de adaptabilitate într-un timp scurt la nou.
Piața muncii se reconfigurează în așteptarea semnelor de revenire economică.
Companiile au început deja să profite de această criză și să investească în programe de
digitalizare și să își desfașoare activitatea cu mai puțini angajați. De asemenea, aceștia spun că
productivitatea muncii a crescut, luând în considerare economia de timp necesar transportului in
contextul lucrului de acasă.
O altă consecință este flexibilizarea cadrului de muncă, fiind inclusă munca temporară,
tele-munca, e-learning-ul în diferite sectoare de activitate și, potrivit declarațiilor, mai multe
companii sunt dispuse să continue această măsură chiar și după revenirea la noua normalitate.
Sistemul de învățământ este de asemenea unul dintre cele care va trebui să se adapteze
într-un timp cât mai scurt la noile tehnologii, ceea ce va duce la recalificarea si dobândirea
abilităților digitale care ar putea avea ca efect creșterea angajarii.
Criza COVID19 a generat un șoc la nivelul întregii economii și implicit pe piața muncii.
Aceasta a afectat atât cererea (consumul si investițiile) cât și oferta (producția de bunuri și
servicii). Pandemia a afectat în mod sever echilibrul deja fragil al pieței muncii din România.
Din studiul efectuat, se observă că oamenii se confruntă cu nesiguranța locului de muncă
actual, cu teama reducerii veniturilor, care a devenit preocuparea principală.
Nesiguranța predomină nu numai la angajați, cât si la angajatori. Nenumarate companii au
luat măsuri precum trimiterea angajaților în șomaj tehnic, angajări amânate, anulate sau chiar
înghețate.
 BIBLIOGRAFIE

I. Lucrări din literatura română

1. Ilie Gavrilă, Paul Tănase Ghiță, Dan Nițescu, Constantin Popescu, Economie: Manual
pentru clasa a XI-a – București: Editura Economică Preuniversitară, 2006
2. Stelian Stancu, Nora Mihail, Macroeconomie: modele statice și dinamice de
comportament: teorie și aplicații – București: Editura Economică, 2009

II. Surse Internet

1. https://www.mediafax.ro
2. https://insse.ro/cms/
3. https://www.ilo.org/
4. https://ro.gigroup.com/wp-content/uploads/sites/12/2020/09/Impactul-Covid-19-pe-piata-
muncii.pdf