M IV.

UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

CAP III. INSTALAȚII LECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE -

INSTALAȚII DE ILUMINAT ȘI DE PRIZE

3.1. Definiții și tehnologie

 Prin instalație electrică interioară se înțelege întreaga instalație electrică a unui

consumator, situată in aval de punctul de delimitare cu furnizorul, ce servește la
alimentarea cu energie electrică a tuturor receptoarelor electrice.
 Prin receptor electric se înțelege ansamblul electric care absoarbe energia electrică
si o transformă in alte forme de energie (luminoasă, termică sau mecanică ) folosite
in scopuri utilitare.
 Prin puterea instalată a unui receptor se înțelege puterea nominală a unui receptor
electric.
 Prin putere instalată a unui consumator se înțelege sumă puterilor instalate ale
receptoarelor consumatorului respectiv.
 Prin putere maximă absorbită de un consumator se înțelege cea mai mare valoare a
puterii medii de durată într-o perioadă considerată și într-un interval de timp de 15-30
sau 60 minute, in funcție de caracteristicile sarcinii.
 Prin tabloul de distribuție al abonatului se înțelege tabloul electric care primește
energia electrică direct din rețeaua furnizorului și din care se distribuie energia pe
circuitele receptoarelor electrice.
 Prin circuit electric se înțelege ansamblul elementelor conductoarele de curent care
alimentează receptoarele electrice. Din tabloul de distribuție al abonatului se ramifică
circuite separate pentru iluminat și separat pentru prize, dimensionate in funcție de
numărul de corpuri de iluminat și de prizele montate in locuința abonatului.
 Prin curent admisibil in conductor se înțelege valoarea permanentă a intensității
curentului pe care o poate suporta un conductor, fără ca temperatura sa de regim
permanent să depășească o valoare specifică.
 Prin curent nominal se înțelege curentul admisibil in conductor pe care este
prevăzută instalația electrică.
 Prin curent de suprasarcină se înțelege orice curent superior celui nominal, produs
într-un circuit electric fără defect.
 Prin curent de scurtcircuit se înțelege supracurentul produs de un defect de
impedanță neglijabilă intre puncte aflate la potențial diferit in funcționare normală.
 Prin coloană electrică se înțelege partea de branşament prin care se realizează
legătura dintre firida de branşament șiinstalația electrica a consumatorului.
 Prin branşament electric se înţelege partea dintr-o instalatie de distribuţie a energiei
electrice cuprinsa intre rețeaua electrică și bornele de ieșire ale contorului de
decontare a energiei electrice.
 Prin racord electric se înţelege partea de branşament cuprinsă intre linia electrică de
distribuţie si firida de branşament. Racordul electric poate fi aerian sau subteran.

1
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

 Prin firidă de branşament se înţelege partea de branşament in care se realizează

legătura intre racordul electric și coloana electrică si unde se montează elementele
de protecţie la suprasarcina și scurtcircuit ale coloanei electrice.

3.2. Condiţii tehnice privind executarea de instalaţii interioare

1. La realizarea instalației electrice interioare se vor lua masuri de protecţie împotriva

electrocutărilor prin atingere directă și a electrocutărilor prin atingere indirectă in
conformitate cu „Normele republicane de protecţie a muncii”.
2. Pentru protecția împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă, elementele care in
mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot intra sub tensiune datorită unui defect
de instalație vor fi prevăzute cu măsuri de protecție corespunzătoare. In acest scop
aparatele electrocasnice se vor lega la nulul de protecție .Conductorul nul de protecţie
se va instala separat intre borna de nul de protecție a tabloului de distribuție si priza cu
contact de protecţie situata intr-un loc care nu are pardoseala izolanta electric. Borna
de nul de protecție a tabloului se va lega printr-un conductor de nul separat la borna de
nul de protecție din firida de branțament. Legătura dintre borna de nul de protecţie si din
firida de branşament și nulul reţelei electrice se va realiza printr-un conductor de nul
unic de lucru si de protecţie, in următoarele condiţii:
- conductorul de nul al branşamentului trebuie sa aibă secţiunea cu o treapta mai mare
decât secţiunea conductorului de fază;
- conductorul de nul al branşamentului trebuie sa fie racordat la conductorul de nul al
reţelei electrice de distribuţie prin doua legături distincte, iar la tabloul de distribuţie
din firida de branşament prin doua borne distincte;
- conductorul de nul trebuie sa fie fixat in aşa fel încât legătura la clemă să nu fie
solicitată mecanic atât la reţea cât și in firida de branşament;
- armatura stâlpului la care se racordează branşamentul trebuie sa fie legată la
conductorul de nul al reţelei.
3. Alegerea tipului și a sistemului de montaj al materialului și al aparatelor, ce se utilizează
in instalaţiile interioare, se va face in funcţie de:
- categoria încăperii d.p.d.v. al mediului ambiant, al pericolului de electrocutare și al
pericolului de incendiu. In cazul in care un loc sau o zona dintr-o încăpere poate fi
încadrată in mai multe categorii, se vor lua măsuri de protecţie specială, evitarea
amplasării instalaţiei electrice pe traseu comun cu acelea ale conductelor altor
instalații. In cazul in care acest lucru nu este posibil, instalațiile electrice se vor monta:
- deasupra conductelor de apă;
- sub conductele de gaze naturale.
4. Stabilirea locurilor de amplasare a aparatelor respectiv : prize (aici se face referire și la
cele de curenti slabi respectiv T.V., internet, telefon sisteme de sonorizare) ,
întrerupătoare, corpuri de iluminat, tabloul electric (sau tablourile electrice după caz) .
Această stabilire nu este făcută la voia intâmplări , ea se realizeaza astfel incat după
finalizarea lucrării să nu existe probleme de amplasare a acestor aparate atăt din punct
de vedere al functionării căt și al esteticului . O instalatie electrică bine facută , pe langă
faptul că e realizată corect electric ea mai trebuie realizată la un anumit "stas". De
exemplu un intrerupător amplasat intr-un loc in care nu e accesibil poate fi chiar
incomod pentru aprinderea plafonierei sau a aplicei de pe perete in general inaltimile
aparatelor pot fi :
- pentru intrerupatoare : intre 80cm-120cm.
- pentru prize (inclusiv curenti slabi) : 35cm-45cm.
- pentru prize bucătărie (zona blatului) : 90cm-130cm (in funcţie si de blat)

2
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

- tablou electric : 180cm-220 cm.

5. Un circuit electric complet poate avea următorul traseu :
- priza - doză(e) legătura - tablou electric
- priza - tablou (mai ales la circuitele separate)
- corpul de iluminat - întrerupător - doza(e) legătura - tablou electric .
6. Locul dozelor de legătură , atât pentru curenti tari ,cât și pentru curenti slabi, se
stabilesc in locurile unde nu apare umezeala sau temperaturi mari. (de exemplu baia,
cabina de dus, soba , șemineu etc).Dimensiunile acestora se stabilesc in functie de
numărul de conductoare ajunse in doza respectiva. Poziționarea acestora se face
încercând să reducem cât mai mult distanţa dintre acestea și locurile de aparat pe care
le servesc cu energie .
NU utilizaținiciodată o doza pentru ambele tipuri de curenti
7. Cablurile de T.V. , Internet sau telefon se protejează prin tuburi de P.V.C. sau copex .
In punctele de distribuţie a semnalului se folosesc doze de legătura de dimensiuni
necesare . Siinstalaţiile de curenti slabi poate conține "un tablou " ce poate fi
reprezentat dintr-un : modem , switch ,Router Distribuitor semnal TV ( Spliter ) sau
Amplificator semnal R.F (Radio frecventa) (necesar pentru amplificarea și distribuirea
semnalelor T.V..De asemenea dozele de aparat folosite pentru prizele de TV , internet
și telefon sunt asemănătoare cu cele de curenti slabi.
8. Rețelele de "curenti tari", (intensități ale curentului de minim 50 mA la o tensiune de
220/240 V- 400 V), au frecvența aproximativă de 50 Hz.
9. Aceste valori face ca treseele de "curenti tari "să fie independente din punct de vedere
al functionării față de alte trasee de curenti tari care sunt in paralel cu acestea . Spre
deosebire de traseele de curenti slabi unde avem intensități uneori chiar și de ordinul
uA (micro amperi) și frecvențe ce pot depăși 500 Mhz . Acest lucru face ca , circuitele
de curenti slabi sa fie sensibile la majoritatea perturbațiilor produse de circuitele de
"curenti tari " , cât și a altor tipuri de curenti slabi cum ar fi Circuitele de Internet față de
cele de T.V. Rezolvarea acestei probleme se rezumă in general la depărtarea intre
respectivele circuite ( curenti tari față de curenți slabi cât și intre diferitele tipuri de
curenti slabi ) mai ales pe traseele mai lungi . Distanta minima recomandata intre
acestea este de 30 Cm . Din punct de vedere a modului de execuție , circuitele de
curenti slabi se pot executa in legătura " stea " sau "magistrala. " . Mai jos
avețiatașatdistribuția semnalului tv "in stea" cat si "in magistrala " .
10. Daca folosiți un distribuitor activ (amplificator CA- TV ) acesta va trebui alimentat cu o
tensiune de 220 V si e de preferat ca in doza de distribuţie a semnalului TV ce va
cuprinde acest amplificator sa conțină si o linie de 220 V special destinată in acest scop
sau , lângă aceasta doza să fie atașată o priză de unde se poate alimenta respectivul
amplificator . Această afirmație este valabilă și pentru distribuția semnalelor de Internet
sau telefonie (daca e cazul sa folosim un modem pentru ambele tipuri de linii . In cazul
in care se folosește un router wireless acesta se va atașa aplicat pe perete ,iar
alimentarea cu energie a acestuia se va face dintr-o priza învecinată .
11. Se interzice montarea directă pe elementele de construcție combustibile a
conductoarelor, tuburilor din material plastic (PVC ) și a aparatelor electrice. Montarea
acestor materiale și aparate pe elementele de construcție din materiale combustibile
este admisă numai cu condiția interpunerii de materiale necombustibile intre ele.

3
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

Categoriile de încăperi in funcţie de mediu si pericolul de electrocutare

Tabel 1

Încăperile
Simbolul Caracteristicile Gradul de Gradul de corespunzătoare
categoriei principale ale umiditate pericol de in care se
încăperii mediului electrocutare executa instalaţii
ambiant interioare
1 2 3 4 5
Încăperi uscate,
U0 fără ceata sau Maximum Putin periculos Camere de
condensații pe 75% locuit
pereți.

Încăperi umede cu
U1 intermitenta, Bucătarii,
cu ceata sau Nu depășește Periculos WC- uri,
condensații pe timp îndelungat Spatii
pereți care se 75% exterioare
usucă repede acoperite
printr-o aerisire
normala.

U2 Încăperi umede, Bai de

cu ceata sau In mod obișnuit Periculos utilitate
condens pe 75-97% familiala
pereți
U3 Încăperi Încăperi cu
conductoare pardoseli din
d.p.d.v Periculos pamat, beton,
electric, in care mozaic, etc.,
pardoseala este
electric

12. Se vor folosi, după caz:

- straturi de tencuială de minim 1 cm grosime;
- o fâșie de asbest, care va depăși cu 3 cm, de o parte și de alta, conductorul sau tub;
- spatii necombustibile, care vor distanta elementele instalaţiei electrice la minim 3 cm
de elementele combustibile.
Se vor lua masuri similare si in cazul îngropării sub tencuiala.
13. Traversarea canalelor de fum si a coșurilor cu elemente ale instalațiilor
electrice este interzisă.
14. Traversare elementelor de construcție din materialele combustibile cu ele-
mente ale instalaţiei electrice se va face prin protejarea pe porțiunea de
trecere cu teuri din materiale necombustibile.
15. Se va evita montarea tuburilor pe pardoseala podurilor. Tuburile din PVC

4
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

montate pe planșee, sub pardoseala sau pe planșeele podurilor, trebuie

protejate cu mortar de ciment contra pericolului de deteriorare mecanica
transformatorului. Se recomanda ca priza sa fie prevăzuta cu întrerupător special
care sa permită cuplarea transformatorului de separație la reţea numai in
momentul folosirii prizei.
Aceste prize se montează de obicei îngropate in apropierea
oglinzii la o înălțime de 1.2 m fata de pardoseala.
16. In încăperile de baie nu se vor monta întrerupătoare si prize. Acestea trebuie sa se
monteze in afara acestor încăperi. Fac excepție prizele pentru mașinile de bărbierit. In
cazul in care se montează o asemene priza, aceasta va fi alimentata dintr-un
transformator special de separație, omologat, care are izolație suplimentara pe partea
secundara. Priza va fi de tip normal montata pe carcasa
17. Întrerupătoarele si comutatoarelor trebuie montate pe conductorul de faza.
18. Aparatele electrice de uz casnic se alimentează din circuitul normal de priza, daca
are puteri de maxim 2Kw,la tensiunea de 220V.
19. Un circuit de prize monofazat poate alimenta maxim 8 prize simple sau
duble .
20. Un circuit de iluminat poate fi încărcat cu maxim 12 locuri de lampa.
21. Calculul puterii consumatorilor
Siguranțele se dimensionează in funcţie de puterea consumatorilor ,inclusiv de
secţiuneaconductorilor. Dacă de exemplu avem un circuit de prize unde însumând
puterea consumatorilor (presupunem ca sunt toți in funcțiune) este de 13 amperi atunci
pe acel circuit o sa montam o siguranța cu valoarea imediat mai mare de 13 A si găsim
valoarea de 16 A. Pentru circuitele de prize cel mai des se utilizează valoarea de 16
amperi , iar pentru lumini întâlnim valori de 10 amperi si de 6 amperi. Desigur exista si
circuite de prize cu siguranțe de 6 sau 10 amperi (cele pentru centralele termice de
exemplu).
Pentru dimensionarea aproximativa a siguranțelor putem folosi formula:

A=W/V
unde:
A= valoarea in amperi (cea ce vrem sa aflăm)
W=puterea in wați solicitată de consumator sau de insumarea consumatorilor
de pe acel circuit
V=tensiunea rețelei in cazul nostru 220 V. Îninstalațiile electrice interioare la
apartamente sau case normale, siguranțele au valori cuprinse intre 6A si 40 A.
22. Aceste valori au un anumit standard: , de exemplu nu o săgăsimsiguranțe de 14 A sau
27 A. Acestea se găsesc in următoarele clase de valori:6 A ;10 A; 13 A; 16 A; 20 A; 25
A; 32 A; 40 A.
23. La executarea instalaților interioare se vor folosi numai tuburi din materia-le plastice.
24. La amplasarea elementelor instalațiilor electrice interioare se vor urmări:
a. Evitarea încăperilor spatiilor, locurilor si zonelor in care integritatea instalațiilor ar
putea fi periclitata.
b. Asigurarea posibilității unui acces ușor la instalația electrica, astfel încât
verificarea, localizarea si remedierea defectelor sa se facă cu ușurință;
c. Alegerea traseelor celor mai scurte posibil, in scopul evitării consumurilor
nejustificate de material.
d. Evitarea montării aparatelor in încăperile conductoare d.p.d.v electric (cat si CE)

5
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

25. Circuitele de lumina vor fi separate de circuitele de prize. Se admit doze comune pentru
dozele de iluminat si prize.
26. Se vor prevedea circuite separate pentru alimentarea aparatelor electrocasnice.
Pentru acestea se realizeaza CIRCUITE SEPARATE si ele pot fi atât de prize cat
si de lumini .
Un circuit separat reprezintă realizarea lui fără a avea legătura cu alte cercuite ,
cat si o siguranța (in tabloul electric) rezervata numai acestui circuit !
echipamentele electrice care necesita circuit separat (Tabel 2.)
27. La locuințele de toate categoriile, din mediul urban sau rural, se va prevedea cel
puțino priza in fiecare încăpere de locuit.
28. Secțiunile conductoarelor pentru circuite se vor dimensiona pe baza căderilor
de tensiune si se vor verifica la curentul maxim admisibil.
Tabelul 2.
CIRCUIT DESTINAT MOTIVUL SEPARARII TIPUL SI VALOARE SIGURANTEI
Consumator mare
SiguranțaDiferențiala 16A , Δ=30mA sau
Mașina de spălat protecţie diferențială
10mA
obligatorie
Aer condiționat Consumator mare siguranța bipolara 16A.
siguranța bipolara 16A sau 20A (in funcţie
Cuptor Electric Consumator mare
de consumul acestuia)
siguranța bipolara 16A sau 20 A (in funcţie
Plita electrica Consumator mare
de consumul acestuia)
Cuptor microunde Consumator mare siguranța bipolara 16A
Priza exterioara
posibil consumator SiguranțaDiferențiala 16A sau 20A , după
locuinței
mare caz
Grad de protecţie de
ex: aparat sudura Δ=30mA sau 10mA
minim Ip=54
consumator mare,
Siga. diferentiala10A sau 16A(in funcţie de
Cada hidromasaj protecţiediferențiala
consumul acesteia)Δ=30mA sau 10mA
obligatorie
Funcționare
Centrala termica siguranța bipolara 6A sau 10A
independenta
protecţiediferențiala Siguranțadiferențiala 10A , Δ=30mA sau
Mașinaspălat vase
obligatorie 10mA
Calorifer electric Consumator mare Siguranța bipolara 16A
consumator mare, siguranțadiferențiala 16A , 20A ,25A (in
Instant electric protecţiediferențiala funcţie de consumul acestuia)
obligatorie cu Δ=30mA sau 10mA
Consumator mare, siguranțadiferențiala 20A , 25A (in funcţie
Sauna electrica protecţiediferențiala de consumul acesteia)
obligatorie cu Δ=30mA sau 10mA

6
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

3.1.1. Calculul Instalațiilor electrice de JT

Calculul instalațiilor electrice de joasă tensiune (JT), este o etapă obligatorie in proiectarea
unei instalaţiielectrice. Dimensionareainstalaţiei electrice a unui consumator, se refera la
dimensionarea secțiunii conductoarelor de alimentare precum si alegerea echipamentului de
protecţie a receptoarelor. În dimensionarea conductoarelor parcurse de curent apar doua
elemente care condiționeazăsecţiunea lor:
- încălzirea prin efect termic al curentului electric
- căderea (pierderea) de tensiune datorita rezistentelor elementelor de circuitul prin care
circula curentul electric.
În instalaţiile interioare unde de regula distantele sunt mici, se determina secţiunea la
încălzire si se verifica la pierderea de tensiune, calculul ținând seama si de natura
receptoarelor alimentate (forța, lumina, de curenti slabi).

 Circuite monofazate pentru iluminat

Curentul nominal se determina cu relația:
In = Pi/U*cosφ
Pi - este puterea instalata a receptoarelor de lumina. La lămpile cu incandescență puterea
instalată este identică cu puterea activă absorbită de acestea, iar cosφ = 1
La lămpile cu descărcare puterea instalata este formata din: Pi = Pn + Pnb
Pn - puterea nominala a lămpii;
Pnb - puterea nominala a balastului corespunzător
cosφ = 0,95 pentru lămpi fluorescente sau lămpi cu descărcare
 Circuite monofazate de forță(motoare).
Acestecircuitesuntfolositepentrualimentarea unor receptoare de forță monofazate fie direct,
fie printr-un racord flexibil de la o priză.
Curentul nominal este: In = Pi/η*U*cosφ
Pi - puterea instalata (puterea receptorului de forță).
cos - factorul de putere al acestuia.
η - randamentul receptorului.
 Circuite monofazate de prize (utilizare generală)
Normativul I-7 stabileste urmatoarele conditii pentru aceste circuite:
- pe un circuit se prevede maximum 8 prize simple sau duble
- puterea instalata pe un circuit de priză se considera Pi = 2 kW.
In functie de valoarea In, se determină siguranţa fuzibilă pentru protecţie la suprasarcină şi
scurtcircuit. Trebuie amintit că siguranţa fuzibilă se caracterizează prin curentul fuzibilului IF.
Se pune conditia ca:

IF ≥ In

7
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

Şi se stabileste valoarea lui IF. Apoi se alege siguranşa fuzibilă (cu legaturi in faţă LF, cu
legături in faţă tip industrial LFt, sau cu mare putere de rupere MPR).Dupa dimensionarea
siguranţei fuzibile se calculeaza secţiunea conductelor electrice. Pentru aceasta trebuie ştiut
că unei conducte sau unui cablu electric ii corespunde un curent (numit intensitate maximă,
admisibilă[Ima] pe care il poate suporta un timp infinit fară ca izolaţia să se incalzească peste
o limită admisibilă. Valoarea intensităţii curentului Ima depinde de :
- tipul conductei sau cablului ;
𝐼𝐹
Ima =0,8

Exemplu: Pe un circuit avem instalate 5 corpuri de iluminat cu un total de 1400 W

1400 𝑊
Calculăm In =220𝑉∗1 = 6,36 A aplicăm condiţia IF ≥ In alegem IF = 10A se alege o siguranţă
LF 25/10A
10𝐴
Ima = = 12,5 A (se ia cea mai apropiata valoare ≥)
0,8

Conform Tabelului se alege un conductor cu S=1,5 mm2

Curenţi maximi admisibili pentru conducte electrice şi cabluri din Cu şi Al cu izolaţie

din PVC, la temperatura aerului +30oC
Tabel

Curenţimaximadmisibiliinregim permanent, [A]

Secțiune Conductor Cabluri
Cablu şi conducte
Conductor electric în tub șiconducte cu
cu un singur
(max 3 maimuleconducto
conductor, în aer
conductoare) are , înaer

[mm2] Cu Al Cu Al Cu Al

1 11 - 14 - 19 -

1,5 13 - 18 - 24 -

2,5 19 15 25 21 32 26

4 25 19 34 27 43 33

6 32 25 44 34 54 43

10 46 34 60 47 74 58

3.2.1. Realizarea planului de execuție

8
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

Instalaţia electrică de iluminat şi prize la apartamente

25W
25W
5 4

7
3
6

2x60W
3x60W

14W

2x60W 2x60W

9 10 8 2

1 – hol;2 – dormitor;3 – cămară;4 – bucătărie; 5 – logie; 6 – sufragerie;

Fig.3.1

3.3. Elemente componente ale instalatiilor electrice interioare

9
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

3.3.1. Conductoarele electrice

Aceștia trebuiesc dimensionați astfel incât să suporte intensitățile curentului electric la care
sunt supuși . La o locuințăobișnuită (casa, apartament, etc) se folosesc in general conductori
de cupru , cu diametrul de 2,5mm2 pentru circuitele de prize șiconductori cu diametrul de
1,5mm2 pentru circuitele de lumină . Acești conductori pot fi atât monofilari sau solizi numițiși
conductori FY cât șiconductori multifilari sau "liftați" MY .
Pentru alimentarea tabloului electric se va folosi conductor cu secţiunea minima de 4mm2.
Pentru acesta se mai poate folosi conductor cu diametrul de 6 sau 8mm2.
Desigur se pot folosi și conductori cu un diametru de 1,5mm2 pentru circuitele de prize însă
doar acolo unde se știe sigur că nu se va depăși intensitatea maximă admisibilă pentru acest
diametru de conductor .
Culorile pentru conductoare izolate şi cabluri:
- verde/galben, pentru conductede protecţie (PE)
- albastru deschis, pentru conducte neutre (N şi median)
- verde/galben pe toată lungimea şi în plus marcate albastru deschis la
capete, pentru PEN dacă sunt izolate
- alte culori decât cele de mai sus (de ex. Roşu, albastru , maro) pentru
conductoare de fază sau pol (L1, L2, L3)
Se interzice folosirea conductoarelor cu izolaţie de culoare verde sau
galbenă în circuite de conducte PE sau PEN.

Fig. 3.2 Conductoare electrice.

Conductoarele electrice folosite în instalaţiile de medie tensiune sunt cunoscute sub

denumirea de cabluri. Acestea se clasifică după cum urmează:
- cabluri cu izolație de cauciuc și manta de plumb;
- cabluri cu izolație de hârtie impregnată, în manta de plumb;

10
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

- cabluri cu izolație de materiale plastice, în plastice.

-

Fig. 3.3.

Semnificația literelor din simboluri este conform tabelului 3.

Tabelul 3.
Literă
sau Denumirea conductorului sau felul izolației
simbol
C Cablu de energie
A Conductor de aluminiu (la începutul simbolului)
Y Izolație, manta sau înveliș exterior de PVC
2Y Izolație, manta sau înveliș exterior de polietilenă
H Izolație de hârtie
Conductor concentric de nul ,din cupru (a doua litera C din
C
cuprinsul simbolului)
CO Conductor concentric de nul ,din cupru ,aplicat ondulat
Conductor concentric de nul la cablurile cu mai multe conductoare
CE
aplicat individual peste fiecare conductor
S Ecran de cupru
E Ecran
P Manta de plumb
Ba Armătură din bandă de oțel
Al Armătură din sârmă lată de oțel
Ar Armătură din sârmă rotundă de oțel
I Înveliș exterior de protecţie din material fibros impregnat
Înveliș exterior dublu de protecţie din material fibros impregnat și
II
bandă din fibre de sticlă

Conductoarele pentru instalaţii electrice fixe se clasifică:

- conductoare de joasă tensiune cu izolație de cauciuc;
- conductoare de joasă tensiune cu izolație din materiale plastice.

Semnificația literelor din simboluri este prezentată în tabelul 4:

11
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

Tabelul 4.
Literă
sau Denumirea conductorului sau felul izolației
simbol
P Punte
p construcție plată
S izolație specială
s suspendare
corpuri de iluminat (când se utilizează pentru suspendare, nu se
ci
mai scrie)
C izolație de cauciuc
Y izolație sau manta de PVC
2Y izolație sau manta de polietilenă
A armătură din împletitură de sârmă de oțel
T împletitură textilă neimpregnată
Ti împletitură textilă impregnată
I rezistent la intemperii
f Flexibil
ff foarte flexibil

Intensitățile maxime admise ale curenților (A) in regim permanent, pentru conductoare din
cupru sau aluminiu izolate, montate in tuburi:

Tabelul 5
Tipul Numărul de con- Secţiunea nominală a conductoarelor(mm2)
Conductorului ducătoare in tub 1 1.5 2.5 4 6 10
1 2 3 4 5 6 78
Conductoare 2 14 17 24 31 40 55
de 3 12 14 20 26 34 49
cupru tip FY 4 11 13 18 24 31 45
5.6 10 11 16 21 27 39

Conductoare 2 - - 18 23 30 41
din 3 - - 16 20 27 36
aluminiu tip 4 - - 15 18 25 33
AFY 5.6 - - 13 16 21 29

12
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

3.3.2. Tuburi izolate de protecţie si accesorii

Protejarea conductoarelor electrice contra deteriorărilor produse delovituri, praf, umezeală
sau vapori de apă se realizează cu ajutorul tuburilor protectoare.
Tuburile si accesoriile utilizate in instalaţiile electrice interioare vor fi din PVC rigide de tipul
IPY sau IPEY.Tuburile izolate tip IPY din PVC ne plastifiate sunt destinate
protejăriiconductoarelor instalațiilor electrice interioare in încăperi de categoriile U0 si U1
instalate pe elemente de construcție necombustibile, in montaj aparent sau îngropat.
Dimensiunile tuburilor se aleg in funcție de numărul cât și de diametrul conductoarelor ce
urmează a fi introduse in ele , astfel pentru o instalație electrică la o casă , apartament ,
garsoniera etc.
Putem folosi tuburi cu următoarelesecțiuni :
- ø=11mm; ø=13mm; ø=16mm; ø=20mm;ø=25mm , etc
Pentru realizarea instalaţiei electrice pe structura de lemn este impusă folosirea tubului
metalic.

Aceste tuburi pot fi rigide sau flexibile (fig. 3.4), cu manta metalică sau din PVC (fig.
3.5).

Fig. 3.4. Tuburi rigide. Fig. 3.5. Tuburi flexibile.

În cataloagele de produse, tuburile au simboluri a căror semnificație este redată în

tabelul
Tabelul 6
Denumire tub de protecţie simbol
tuburi izolante ușor protejate IP
tuburi de protecţie P
tuburi izolante de protecţie etanșe (IPE) PEL
tuburi izolante și de protecţie flexibile IPF, IPFR, PFR
tuburi izolante ușor protejate, din PVC,înlocuitor de tip IP PVC - IP
tuburi PVC rigid, înlocuitor de tub IPE PVC - IPE - PEL
tuburi de protecţie etanșe din țeava de oțel sudată sau
trasă (țevi pentru instalaţii)
tuburi de beton pentru traversări și canalizări electrice
subterane

Tuburile izolante ușor protejate IP – sunt fabricate dintr-un tub de carton rezistent la
umiditate, având un învelișconfecționat din bandă de oțel laminată la rece. Pentru a i se
asigura rezistența la umiditate, tubul de carton se impregnează în bitum industrial.
Tuburile de protecţie P – sunt confecționate din bandă din oțel laminată și încheiată prin
petrecerea marginilor una peste alta.
Tuburi izolante de protecţie, etanșe PEL - sunt confecționate dint-un tub de carton
izolant ,protejat de un înveliș din bandă de oțel laminată, sudată pe generatoare.
Tubul izolant ușor protejat, flexibil, IPF - se execută prin înfășurarea în spirală a două
benzi de hârtie impregnată, peste care se înfășoară în elice o bandă de oțel plumbuită.
Tubul de protecţie flexibil, cu rezistență mecanică PFR,- se execută prin înfășurarea în
spirală a unor benzi de oțel plumbuite peste care se înfășoară o bandă de hârtie impregnată
și deasupra o altă bandă de oțel plumbuită.

13
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

Tubul de protecţie etanșă din țeava de oțel folosit la instalaţii electrice este de fapt, țeavă
de oțel ce se întrebuințează la instalaţii sanitare sau de gaze.
Țevile pentru instalaţii electrice se utilizează, în special în medii umede necorosive, în medii
cu pericol de incendiu sau de explozie, prezentând și o mare rezistență mecanică.
Tubul PVC-IP- se folosește la instalaţiile electrice în execuție îngropată sau aparentă, pe
suporturi incombustibile și la instalaţiile de telecomunicații sub tencuială.
Tubul PVC- rigid, înlocuitor de tub IPC, nu rezistă însă la lovituri ca tubul PEL.
Etanșarea îmbinărilor se realizează prin lipire cu un adeziv special (soluție de vinil
dizolvată în acetonă) sau cu soluții pe bază de silicon.

3.3.3. Accesorii pentru conductoare

Fixarea conductoarelor în instalaţii se face cu ajutorul accesoriilor.
Astfel: conductoarele izolate sau neizolate se montează aparent pe izolatoare – rolă
din porțelan, în instalaţii interioare neprotejate care sunt folosite până la tensiunea de 500 V.
În afara izolatoarelor – rolă, foarte des sunt utilizați papucii de cablu (fig. 3.6 a) și
clemele de legătură (fig. 3.6 b).

a. b.
Fig.3.6

Papucii de cablu sunt piese de legătură care se fixează la capătul unui conductor prin
strângere sau lipire, pentru a putea executa legături la o bornă, la un bolț sau la un șurub de
contact, în vederea stabilirii unui contact electric demontabil.
Materiale din care se execută papucii de cablu sunt materiale cu o foarte bună
conductivitate electrică: cupru, alamă, aluminiu, cuprat.
Montarea papucilor de cablu se face cu ajutorul unor prese speciale .

3.3.4. Accesorii pentru tuburile de protecţie

Pentru poziționarea tuburilor de protecţie pe pereți sau sub tencuială se apelează la
accesorii speciale precum:

agrafe – cleme – coliere – diblu ancoră – șurub cu ochi

dibluri – dibluri cu șuruburi holtzşuruburi

14
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

cleme de prindere și fixare

Fig. 3.7. Brățăridin oțel galvanizat pentru fixarea cablurilor: a – brățară pentru
2 cabluri cu secțiuni egale; b – brățară pentru 2 cabluri cu secțiuni diferite; c –
brățară pentru 3 cabluri; d – cui de fixare cu secțiune pătrată; e – cui de fixare
cu șurub filetat

Fig. 3.8.accesorii pentru fixarea cablurilor

15
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

doze și cutii de ramificații

tuburi flexibile și coturi

plinte, canale de cablu, racorduri pentru plinte

Scoabele de fixare - sunt piese metalice, confecționate din bandă de oțel laminată la rece și
sunt utilizate la fixarea tuburilor în cazul instalațiilor aparente.
Diblurile - din material plastic se utilizează pentru fixarea scoabelor. În ele se introduc
holtzşuruburile care sunt de diverse dimensiuni ca și diblurile.

Scule, aparate folosite in instalaţii electrice

a. b. c. d. e.

16
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

f. g. h.

I j. k. l.

a-clește sertizat; b-cuțit pentru dezolat; c- șurubelnița tester; d- clap metru digital; e- clește
dezolat
f – trusa clești șurubelnițe; g- tester prize; h- ciocan de lipit cu gaz; i- sârmă tras cablu;
j- generator aer cald; k- presă hidraulică de găurit; l- nivela laser

Fig.3.9. Dvori

Fig. 3.10. Prese pentru fixarea papucilor pe cablu (conductor).

Dozele sunt de două feluri:

- de aparataj;
- de ramificație, legătură
Dozele pentru aparataj se fabrică într-un singur tip și se întrebuințează în instalaţiile
îngropate. Ele au o singură gaură pe unde se introduce tubul.
Dozele de ramificație se fabrică în două tipuri:
- tip rotund:
- tip pătrat.

17
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

Atât dozele rotunde cât și cele pătrate sunt prevăzute cu patru găuri pentru
introducerea tuburilor câte una pe fiecare fată.

 Doze de legătură:

- pentru tencuiala

- pentru rigips
Fig.3.11

 Doze de aparat

- pentru tencuiala - pentru rigips

18
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

O altă categorie de doze, reprezintă acele doze, care au aplicate pe ele un anumit grad de
protecţie la umiditate și obiecte străine , de exemplu Ip=44 sau Ip=54. Acestea pot fi atât de
legătura cat si de aparat (modular sau simplu ).

- simple - modulare

Teoretic o legătură reprezintă conexiunea a doua sau mai multe conductoare prin răsucirea
acestora și inclusiv cositorirea lor . Prin procesul de răsucire rezultă un anumit număr de
spire care ar trebui sa fie minim de 10 x secţiuneaconductorilor!
De exemplu legam trei conductoare cu o secțiune de 1,5mm² rezultă că numărul de spire va
fi egal cu 10X1,5=15 spire . Cum ar trebui să arate legăturile din doze ..

a. necositorite b. cositorite
Fig.3.12

3.3.5. Siguranțele

Cum am precizat și mai sus , siguranțele se aleg și se dimensionează in funcție de tipul de

consumatori căt și de puterea lor . Consumatori pot fi atât trifazici cât și monofazici , pot avea
un consum mare sau foarte mare sau pot necesita un traseu separat cât și o siguranță
separată chiar dacă puterea electrică echivalează cu un bec de 100 W. In foarte multe din
tablourile electrice "casnice" se întâlnesc siguranțe generale cu valori de 32 A sau 25 A (mai
ales la apartamente ) , precedate de siguranțe de 13 , 16 sau chiar 20 de amperi pentru
circuitele de prize si 6 , 10 sau 13 amperi pentru circuitele de lumini .

 Siguranțe automate monopolare

După cuvântul "mono" ne putem da seama că aceste siguranțe asigură protecția unui circuit
întrerupând un singur conductor din circuitul respectiv . in instalaţiile electrice acestea se

19
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

atașează atât pe conductorul de fază cât și pe cel de nul (cate o siguranță pentru fiecare)
vezi fig.3.14 a . sau doar pe conductorul de faza , nulul legând-se in bara de nul după cum
putem vedea in fig.3.14 b).

a. b.

Fig. 3.14

 Siguranțe automate bipolare

"bipolar"=>ba=doi , polar=poli , deci doi poli . vezi fig.3.15
In această categorie mai intră și siguranțele diferențiale. Față de cele monopolare , intr-un
circuit e necesar doar o astfel de siguranță ("bipolară") pentru a întrerupe atât nulul cât și
faza. Pe aceste siguranțe apare (in general) notația bornelor. Pe bornele de nul
(intrare/ieșire) apare notația "N" iar cele de faza (intrare/ieșire) sunt notate cu 1(pentru intrare
) și cu 2 (pentru ieșire) sau cu notația "in" (pentru intrare) si "out" (pentru ieșire) . la unele
siguranțe notația fazei lipsește existând doar notația de nul "N".

Fig. 3.15

Alimentarea siguranțelor se realizează folosind punți intre siguranțe , acestea pot fi

"fabricate" manual din conductor sau , pentru cei mai comozi folosind "punți" special
concepute pentru acest lucru .

20
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

- fabricate - speciale
Fig. 3.16

 Siguranța diferențială
Spre deosebire de celelalte siguranțe aceasta mai oferă o protecție in plus . Ea e capabilă să
decupleze circuitul atunci când apare o diferență de intensitate pe una din bornele de ieșire ,
vezi fig.317. Deci pe această siguranță e trecut doua valori esențiale . Prima reprezintă
intensitatea maximă la care siguranța întrerupe circuitul (exact in același mod ca siguranțele
obișnuite) , in plus (noutatea) mai apare si "Δ"(delta)=... .Acest delta reprezintă diferența
maximă de intensitate admisă intre cele doua borne de ieșire . Δ (delta)poate avea valori
de:10 mA sau 30 mA pentru aplicații : "salveazăvieți"sau 50mA , 100mA si 300mA pentru
alte aplicații.

Fig. 3.17

3.3.6. Tablourile Electrice

După precedentele operații realizate in respectiva instalatie (fixarea dozelor de legătura și de

aparate , fixare tuburilor , introducerea conductorilor in tuburi , realizare legăturilor in doze ,
etc. ) , pentru a o completa instalația electrica "bruta" ajungem in final la "Tabloul electric" .
Pentru început stabilim mărimea tabloului electric . Acest lucru se realizeaza in funcţie de
numărul de circuite ajunse la tablou , de tipul de siguranțe folosit , de alte module ce intra in
componenta tabloului electric de exemplu o sonerie de tablou , un martor de tensiune , etc .
Tabloul electric poate fi atât pentru montare incastrata ( ST) cat si pentru montare aparenta
(PT). Numărul de module (un modul=locul ocupat in tablou de o siguranța simpla) ale unui

21
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

tablou destinat unei construcții de tipul casa , vila , apartament , garsoniera etc este de :
2 ; 4 ; 6 ; 8 ; 12 ; 16 ; 18 ; 24 ; 36 ;

Fig. 3.18

Dupăatașarea carcasei inferioare a "Tabloului" electric urmează prinderea siguranțelor cat si

"legăturile" in siguranțe propriu-zise . Pentru început realizam legăturile in bara de
împământare . Prefer sa realizez aceste legăturiînainte de a realiza legăturile de "forța"
respectiv legăturile in siguranțe (conductori de faza si nul). Conductori de implantare NU SE
TREC PRIN SIGURANȚE

3.3.7. Contoarul de energie electrică

 Contor monofazat

Contorul(fig.3.19 )face parte din categoria mijloacelor de măsurare de lucru și este destinat
contorizării energiei electrice active pentru consumatorii casnici și agenții comerciali ce
utilizează sisteme de tarifare cu un tarif pentru facturarea energiei electrice în rețele
monofazate de joasă tensiune.

Fig. 3.19Fig. 3.20 Schema de conexiune

 Contor trifazat
Contorul(fig.3.21 ) măsoară energia activă și reactivă consumată în rețele cu 3 și 4 fire.
Poate fi conectat în conexiune directă pentru măsurători pe 1, 2 sau 3 faze. Contorul a fost

22
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

dezvoltat pentru a fi conectat la consumatori casnici sau industriali mici. Contorul este
prevăzut cu registre de energie activă

Fig. 3.21 Fig. 3.22

3.3.8. Gradul de protecţie al aparatelor din instalații

Gradele de protecţieinscripționate pe diverse aparate electrice , electrocasnice , corpuri de
iluminat , etc ,sunt specificate prin notaţia1 "IP" urmată de doua cifre . Astfel noi putem alege
gradul de protecţie in funcţie de necesitățileșiîmprejurările de amplasare ale aparatului
pentru a asigura o funcționare in condiţii optime cât și o protecţie împotriva electrocutării la
atingerea acestora de către persoane (sau alte vietăți) . Prima cifră reprezintă nivelul de
protecţieîmpotriva corpurilor străine și a atingerii .
Cea de a doua cifra reprezintă nivelul protecţieîmpotrivaumidității sau direct împotriva apei .
Tabelul 4.
Prima cifra (protecţieîmpotriva corpurilor A doua cifra
Protecţie
străine și a atingerii) (protecţieîmpotrivaumidității)
0 Neprotejat Neprotejat
Protejat împotriva corpurilor străine solide
1 Protejat împotriva apei care picura
mai mari de 50 mm
Protejat împotriva corpurilor străine solide Protejat împotriva apei care picură sub
2
mai mari de 12 mm 15 grade
Protejat împotriva corpurilor străine solide Protejat împotriva jeturilor pulverizate
3
mai mari de 2,5 mm de apa
Protejat împotriva corpurilor străine solide
4 Protejat împotriva jeturilor de apa
mai mari de 1mm
Protejat împotriva jeturilor directe de
5 Protejat împotriva prafului
apa
6 Etanș la praf Protejat împotrivascufundărilor in apa
7 - Protejat împotrivaurmărilorscufundărilor
8 - Protejat împotriva imersiunilor

3.4. Legarea la pământ

23
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

STAS și codul electric național Austriac (CEN) definesc legarea la pământ ca fiind :" o
conectare conductibilă , intenționată , dintre un circuit electric sau un
echipament și o priză de pământ (corp sau alt element conductiv in contact cu pământul ") ,
pentru trecerea curentului in sol " .
Când vorbim despre legarea la pământ ne referim de fapt la doua subiecte diferite:
- legarea la pământ a circuitelor de lucru;
- legarea la pământa echipamentelor metalice care nu sunt in mod normal sub
tensiune .
Legarea la pământ este o conectareintenționata a unui conductor , de obicei neutru , la un
electrod plasat in pământ . Legarea la pământ a echipamentelor metalice care pot ajunge
sub tensiune prindefect de izolație , arc electric sau atingere accidentala ,
este asigurata de faptul ca echipamentul operațional dintr-o structura este protejat împotriva
accidentelor prin atingere indirecta intr-un mod corespunzător .
Cele doua sisteme de împământare pot fi ținute separat , excepțiefăcând o conectare dintre
cele doua sisteme, cu scopul de a preveni diferențe de potențial dintr-o
posibila conturnare cauzata de trăsnet . scopul legării la pământ , in afara protecției
oamenilor , clădirilor si echipamentelor , este sa ofere o cale sigura de disipare a
curenților de scurgere , ce apar ca urmare a loviturilor de trăsnet , a descărcărilor statice , a
semnalelor si interferentelor cauzate de inducția electromagnetica, cuplaj capacitiv sau
rezistiv .

 Valori ale rezistentei prizelor de legare la pământ

Exista o mare confuzie in ceea ce privește o buna legare la pământ si ceea ce trebuie sa fie
o priza de pământbuna . In mod ideal , rezistenta prizei de pământ
trebuie sa fie zero ohmi .CEN afirma ca : "un singur electrod format dintr-o tija , o țeava / tub
sau disc care nu are o rezistenta la pământ de 25 de ohmi sau mai puțin , trebuie sa fie mărit
cu un electrod suplimentar ... " Odată ce este adăugată priza suplimentara , se
îndeplinesccerințele pentru CEN .

 Electrozi de priza
Sunt formarăți din trei componente de baza :
- Conductor de legare la pământ ;
- Conexiunea / legătura dintre conductor si electrodul de priza ;
- Electrodul de priza

 Rezistenta prizei de pământ

Rezistenta unui electrod de priza are trei componente de baza :
- Rezistenta electrodului de priza si legătura sa este in general foarte scăzută , tijele de
împământare sunt realizate , in general , din material conductor (cu rezistenta scăzută ) ,
cum ar fi cuprul sau otelul cu înveliș de cupru;
- Rezistenta de contact intre electrod si solul cu care acesta este in contact, rezistenta sa
fiind aproape neglijabilă, cu condiția ca electrodul de împământare sa nu fie acoperit cu
vopsea sau grăsime . Sa fie in contact ferm cu pământul si priza sa nu fie suprasolicitata
termic .
- Rezistenta porțiuni de pământ din jur . Electrodul de priza este înconjurat de pământ format
din straturi concentrice de aceeași grosime. CEN precizează ca electrodul de priza trebuie

24
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

instalat in aşa fel incat sa aibă minim 2,4 m in lungime si sa fie in contact cu solul . Exista trei
variabile
care afectează rezistenta electrodului de împământare :
- Pământulînsuși ;
- Lungimea / adâncimea electrodului de împământare ;
- Diametrul electrodului de împământare .
O modalitate eficienta de scădere a rezistentei este introducerea electrodului de
împământare mai adânc in sol.
O alta modalitate de reducere a rezistentei prizelor este utilizarea electrozilor de
împământare multipli . in acest sistem , mai mulți electrozi sunt introduși
in pământ si conectați in paralel pentru a reduce rezistenta . Spațiul dintre tijele adiționale
trebuie sa fie cel puțin egal cu adâncimea la care este introdusa tija

 Tipuri de sisteme de priza

- simplu consta dintr-un singurelectrod introdus in pământ . Utilizarea unui
singur electrod este cea mai obișnuita forma de priza si poate fi găsita la case si la clădiri
administrative .
- complex consta din electrozi verticalimultipli conectați intre ei, rețele cu ochi de tip
grilaj si placi de legare la pământ . Aceste sisteme suntinstalate in mod caracteristic
la stațiile de transformare ,oficii centrale si celule pe șantiere .

 Alegerea tijelor pentru prizele de pământ

Tabel 5
Tipul solului Rezistivitatea
solului
Adâncimea tijei de împământare Banda de
împământare(m)
3m 6m 10m 5m 10m 20m
Humus umed, 30 10 5 3 12 6 3
mlaștină
Sol cultivat, sol 100 33 17 10 40 20 10
argilos si lutos
Sol nisipos 150 50 25 15 60 30 15
argilos
Sol nisipos umed 300 66 33 20 80 40 20
Sol nisipos uscat 1000 330 165 100 400 200 100
Beton 1:5 400 160 80 40
Pietriș umed 500 160 80 48 200 100 50
Pietriș uscat 1000 330 165 100 400 200 100
Sol pietros 30000 1000 500 300 1200 600 300
Stanca 1000000

 Realizarea prizelor de legare la pământ

25
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

Oîmpământare (fig.3,23 ) , nu se realizează după un "stas" cum ar fi : 2 electrozi de 1,5 metri

la o distantă de 3 metri intre ei, care să asigurefuncționalitatea sistemului de împământare .
Tot ce cuprinde acest sistem se dimensionează in funcţie de sol și de aplicația împământării
respective (casa, bloc , hala industrială etc ) . Sunt multe criterii de alegere a tipului de țăruș ,
numărul acestora , distanta sau tipul de amplasare . Toate acestea pentru a obține o valoare
cât mai mica a rezistenței electrice , de preferat mai mică de 4 ohmi , pe o perioadă căt mai
lungă ,evitând-se pe cât posibil corodarea țărușilor de împământare . De obicei intr-un sol
unde rezistența electricăe foarte mica se afla săruri care pot scurta durata de viată a țărușilor
.
Pentru început realizăm șanțul ce va găzdui capetele țărușilor împreună cu platbanda de
legătură a acestora. Adâncimea acestuia va fi de aproximativ 50- 70 cm (aproximativ trei
rânduri de casam ). Iar lungimea (in cazul nostru )de aproximativ 8 metri.
După realizare șanțului urmează împărțirea și dispunerea calculată a electrozilor . Distanța
minimărecomandată dintre electrozi, va fi egală cu dublul lungimii unui electrod adică : 2x2=4
metri (in cazul cândun electrod are 2 metri lungime )țeava galvanizată . Introducerea
electrozilor se face prin lovire (percuție) cu un ciocan sau baros bine dimensionat. După ce
sa introdus cei trei țăruși , putem trece la îndreptarea și tăierea pe măsura
aplatbandei(fig.3.22 a ). Minimul recomandat pentru secțiune este de 100mm2, rezultă o
platbandă standard de3.5x30mm .

 Prinderea platbandei de țăruși se face prin sudură

Pentru protecția sudurii împotriva coroziuni se aplică un strat de smoală. Aceasta se toarnă
pe capetele țărușilor și se întinde folosind o pensula pe toata suprafața sudată cât și pe
platbandă aproximativ 30 - 40cm .
Atașarea "piesei" de separație . se poate folosi si o doza de exterior însă e de preferat
folosirea unei piese originale de separație(fig. 3.22 b) . După piesa de separație , la tablou se
ajunge cu conductor de 6 mm (sau 4mm daca e cazul ) iar de aici la restul conductoarelor de
împământare (in special la prize) .

a. b. c.
Fig. 3.22

26
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

Fig. 3.23

3.5. Executarea Instalațiilor

3.5.1. Generalități
Orice instalatie electrică se executa după un proiect de execuțieîntocmit de proiectanții de
specialitate. Instalaţiile electrice de iluminat sânt alimentate de la tablouri de distribuţie
separate de cele care alimenteazăinstalaţiile electrice de forța . Succesiunea tuturor
operațiilor necesare pentru executare unei instalaţii electrice formează procesul tehnologic
de execuție al instalaţiei respective.

 Principalele operații care trebuie executate sunt:

- Trasarea sarea pe tavanul si pe perețiiîncăperilor a instalaţiei electrice ,indicate
pe planul de execuție, săparea șanțurilor in pereți ,a locașurilor pentru doze
,dibluri,prize, întreruptoare, și fixare acestora in montaj aparent sau îngropat;
- Tragerea conductoarelor întuburile de protecţie ,executarea legăturilorintre
conductoare și izolarea lor ;
- montarea aparatelor de comutare ,a consumatorilor de energie electrica și a
tablourilor de distribuţie;
- verificarea instalaţiei
Procesul tehnologic diferă de la o lucrare la alta şi uneori de la un șantier la altul , in
funcţie de materialele si utilajele folosite, de specificul cladirilor in care se executa.

fă proiect .
Aceasta este operatie importanta ,care consta in identificarea si transpunerea cu
precizie pe teren, a conținutului planurilor. Cu această ocazie se va însemna locul
unde se montează: corpurile de iluminat, întreruptoarele, prizele, dozele,
mașinileelectrice, precum si tablourile de distribuţie,tuburile de protecţie ,ca și locurile
unde se vor executa străpungerile prin ziduri si planșee. Trasarea circuitelor se
efectuează cu ajutorul sforii de trasat, înnegrite de negru de fum.
La instalaţiileîngropate, circuitele se trasează pe construcția netencuită . Trasarea se
face cu creta sau cărbune,folosindu-se semnele convenționale pentru aparatele
respective . Orientarea orizontalăa sforii înainte de trasare se verifica cu nivela cu
bula de aer, nivele laser, cu metrul sau cu compasul de lemn,măsurând-se de circa
30-50 cm de la tavan . Direcția verticala a traseelor se verifica in prealabil cu firul de
plumb sau cu nivela cu bula de aer.

3.5.3. Săparea șanțurilorși executare a străpungerilor

Săpareașanțurilor se executa cu dalta lata, dalta cu vârf, si cu ciocanul pneumatic sau
mașini electrice de găurit si frezat șanțuri. In tavane nu se dăltuiescșanțuri.
Tubul de protecție se monteazăpeste planșeu. La planșeele din prefabricate,
găurile se dau de obicei înainte de montarea elementelor pe planșee la locul lor.
Grinzile prefabricate nu se străpung.

3.5.4. Montarea tuburilor de protecţie

Operațiile de montare si fixare a tuburilor de protecţie sunt precedate de unele
lucrăripregătitoare, in cadrul cărora se confecționează unele piese care asigura înnădirea

27
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

tuburilor si fixarea lor, se efectuează unele operații de taiere si îndoire. Tuburile IP se

înnădesc intre ele cu manșoane din tabla plumbuita .Îmbinarea tuburilor PCV-IP se face cu
ajutorul diferitelor piese auxiliare: curbe (90), semi curbe (45), si manșoane .Aceste piese
auxiliare sântprevăzute la ambele capete cu porțiunilărgite ,astfel incat sa fie posibila
îmbinarea cu tubul de același diametru .
Tăierea, îndoirea, si filetarea tuburilor de protecţie .Înainte de a fi tăiate, tuburile de protecţie
se măsoară, potrivit traseului stabilit prin proiectul de execuție . Se tine seama de curbele ce
urmează a se face, de amplasarea dozelor de protecţie, se foloseșteferăstrăul pentru
tăiatmetale sau cleștele cu role.
Montarea si fixarea tuburilor de protecţie Tuburile de protecţie IP montate aparent se fixează
cu ajutorul unor brățări sau scoabe, care sunt prinse la rândul lor in dibluri.
Când sunt montate îngropat, tuburile IP se fixează in șanțuri prin agrafe.
Fiecare agrafă este confecționatţ dintr-o bucată de sârmă de oţel de circa 1mm grosime,
legata de capătul unui cui. Cuiul se bate in fundul sântuluidăltuiți dreptul unui rost dintre doua
cărămizi. După ce se introduce tubul în sânt, capetele sârmei se împletesc. Montarea
tuburilor P comporta operațiiasemănătoare celor necesare in cazul montării aparente a
tuburilor IP. Daca tuburile P trebuie montate pe grinzi, ferme sau daca se montează mai
multe tuburi pe același traseu, se folosesc diferite scoabe fixate direct pe dibluri in zid sau pe
console. In montajul îngropat, tuburile PEL se fixează in mod asemănător tuburilor IP
montate îngropat, iar montajul aparent este asemănător celui folosit in cazul tuburilor P.
Instalaţiile electrice in țevi de otel se executa in mod asemănătorinstalațiilor in tuburi PEL
pozate aparent sau montate sub pardoseala. Țevile de otel se pot monta pe console sini
canale vizitabile din beton, executate in pardoseala. In aceste canale țevile se așază la circa
10 cm deasupra fundului canalului. Montarea tuburilor de protecţie in construcțiile din
elemente prefabricate Executarea instalațiilor electrice folosind tehnologia de înglobare in
panourile de beton a dozelor si tuburilor de protecţie din PCV prezinta avantajul ca o parte
din manopera executata pe șantier este transferata in fabrica si in acest fel se reduce timpul
de execuție in șantier, se asigura o calitate mai buna a lucrărilor de instalaţii electrice si o
creștere a productivității. Racordarea tuburilor din pereți cu cele din planșee este o operație
care se executa pe șantier si la care se cere foarte multa atenție. După montarea panourilor,
înainte de monolitizare este necesara executarealucrărilor de racordare a instalaţiei intre
pereți si planșee. Dupăoperația de racordare a întregiiinstalaţiiurmează tragerea
conductoarelor si executarea legăturilor care se face ca la instalaţiile sub tencuiala.

3.5.5. Montarea conductoarelor

Montarea aparenta a conductoarelor Conductoarele electrice care compun circuitele
instalațiilor electrice au caracter de lunga durata, trebuie protejate prin tuburi protectoare
.Cândinstalaţiile electrice au caracter de scurta durata ,fiind destinate diferitelor construcții de
pe șantiere, iluminăriiîncăperilor in timpul tencuirii sau zugrăvirii lor, conductoarele se
montează aparent, fixând-se direct pe pereți sau pe tavan, cu ajutorul rolelor . Conductoarele
utilizate in mod normal in astfel de instalaţiisânt cele cu izolație de cauciuc precum si
conductoarele izolate rezistente la intemperii Conductoarele care coboară spre motoare
electrice, întreruptoare, comutatoare, prize se introduc in tuburi de protecţie, începând de la
o înălțime de circa 2,5 m deasupra podelei. Trecerea conductoarelor prin perete, prin
planșeele dintre etaje se face introducând-se conductoarele in tuburi de protecţie.
Tragerea conductoarelor in tuburi de protecţie si executarealegăturilor intre conductoare
Conductoarele se introduc in tuburi numai după ce tencuiala in care sunt îngropate tuburile
s-a uscat. Conductoarele aceluiași circuit trifazat, inclusiv conductorul neutru, se introduc in

28
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

același tub. In instalaţiile pentru curent continuu se poate introduce cate un conductor in tub
separat. Tragerea conductoarelor de cupru Înainte de introducerea conductorului in tub,
capătul conductorului se îndoaie, pentru a nu se agata de izolația interioara a tubului sau de
asperitățile existente in interiorul tubului. Se introduce apoi conductorul printr-un capăt si se
împinge cu atenție in tub pana când conductorul apare la celălaltcapăt al tubului. Daca
instalaţiile se executa in tuburi pozate aparent, conductoarele pot fi trase in tuburi odată cu
montarea acestora. In acest scop, înainte de a fi introduse in tub, conductoarele se taie la
lungimea necesara. Legăturile conductoarelor de cupru in doze se executa prin lipire, uneori
prin sudare sau cu ajutorul clemelor speciale, prevăzute cu șuruburi. Tragerea
conductoarelor de aluminiu. Introducerea conductoarelor de aluminiu in tuburi se executa
numai prin împingere,si nu prin tragere. Conductoarele de aluminiu se instalează in tuburi
bine uscate si curățite in interior. Pentru aceasta se introduc in tub, cu ajutorul unei sârme de
otel, un dop de cauciuc, o perie cilindrica de sarma saulanevoi, numai un șomoiog de câlți.
Legăturile dintre conductoarele de aluminiu se fac cu ajutorul clemelor de legăturaprevăzute
cu șaibă arcuita sau cu ajutorul altor dispozitive de stingere, care sa asigure o presiune
permanenta intre conductoare si clemele de legătura.

 Montarea conductoarelor INTENC

Conductoarele INTENC se montează aparent, sau îngropat, fără a se mai introduce in
tuburi de protecţie. La traversărilepereților sau planșeelor mai groase de 7 cm,
conductele INTENC se protejează in tuburi IP sau PCV-IP. Conductoarele INTENC
montate peste planșee se protejează cu un strat de mortar de ciment sau cu alt material
protector. Montarea aparenta a cablurilor Fixarea acestor cabluri pe pereți se face fie cu
ajutorul scoabelor, fie cu ajutorul consolelor metalice, in mod asemănătorfixării tuburilor
de protecţie . In încăperile permanent umede, unde distanta dintre cablu si perete trebuie
sa fie de minim 1 cm, fixarea cablurilor se face prebrățări speciale, montate in perete.

3.5.6. Montarea aparatelor de conectare, comandă și protecţie

Aparatele electrice de conectare si protecţie pentru instalaţii interioare au o
construcție simplă care asigură o manevrare ușoara. Printre cele mai utilizate aparate
de conectare se menționează :
1.întreruptoarele,care închid sau deschid unul sau mai multe circuite electrice sub
sarcina;
2.comutatoarele,care servesc la modificarea, in mod succesiv, a conexiunilor unuia
sau mai multor circuite electrice;
3.prize de curent cu fișa, careleagă un receptor de energie electrica.

Montarea Întreruptoarelor
- Se demontează mai întâi placa sau capacul aparatului, desfăcând-se in acest scop
șuruburile.Prin aceasta, clemele de legătura ale întreruptorului devin accesibile.
- Se de izolează apoi capetele conductoarelor circuitului pe o lungime de circa 1cmcât
este necesar pentru executarelegăturii la borne.
- Se introduc capetele conductoarelor astfel pregătite in locașurile bornelor si se strâng
bine șuruburile de contact.

29
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

- Se slăbescșuruburile care țindesfăcute ghearele de fixare, se introduce aparatul in

doze si se strângșuruburile pânăcând ghearele desfăcând-se fixeazăîntreruptorul pe
pereții dozei.
- Se montează placa sau capacul întreruptorului, fixându-se prin șuruburi.
Întreruptoarele se monteazădupă necesități, pentru a acționa unul sau mai multe
corpuri de iluminatdeodata.
- Ele se conectează la conductorul de faza, nu la cel de nul, pentru ca atunci când
aparatul este deschis, lampa să nu se mai afle sub tensiune.

 Montarea comutatoarelor
Comutatoarele se folosesc atunci când se urmărește să se aprindă o parte sau toate
lămpile unei lustre, unul sau mai multe corpuri de iluminat. Montarea aparentă sau
îngropată a comutatoarelor, precum si fixarea conductoarelor circuitului in locașurile
clemelor respective, se face in mod asemănător ca la întreruptoare. In cazul
comutatoarelor, sânt necesare însă, pe langă conductorul de faza si cel de nul, încă
unul sau doua conductoare suplimentare de nul, după tipul comutatorului folosit, ca
de exemplu comutator serie, de scara sau comutator cruce.

 Montarea Prizelor
Prizele bipolare se montează aparent sau îngropate sub tencuiala, in mod
asemănătorîntreruptoarelor si comutatoarelor. La prizele prevăzute cu contact de
protecţie, acestea se leagă printr-un conductor de cupru F-500,de minim 2,5 mm
pătrați, la sistemul de împământare . Legătura se face prin lipire sau printr-o brățara
metalica.

 Montarea Întreruptoarelorși prizelor

Întreruptoarele se montează aparent, fixând-se pe dibluri cu șuruburi introduse
locașurile anume destinate pe talpa carcasei aparatului. Când instalarea acestor
aparate se face pe pereți de lemn, se introduce intre întreruptor si perete o placa din
material necombustibil. Prizele etanșe se montează de regula in plan vertical si se
fixează in locul de montaj prin șuruburi introduse in urechile de fixare ale prizei.
Conductoarele de alimentare trase in tuburi IPE se introduc prin orificiul de racordare
al tubului la priza. Capetele conductoarelor de alimentare,dezizolare, se leagă la
borne.

 Montarea Corpurilor de iluminat

Corpurile de iluminat sunt dispozitive care fixeazălămpile electrice si permit
alimentarea lor cu energie electrica . Corpurile de iluminat se pot instala fie prin
suspendare de tija lor metalica fie prin fixarea directa pe pereți sau tavan. La montajul
suspendat, corpul de iluminat se agata de un cârlig fixat mai de dinainte de tavanul
încăperii.Acest cârlig numit cârlig de plafon, se prinde de tavan cu ajutorul unui diblu
de lemn sau metal. Cârligul de plafon se fixează apoi cu mortar de ciment. Legăturile
intre instalația interioara si corpul de iluminat se executa fie cu ajutorul clemelor, fie
prin răsucirea conductoarelor cu cleștele plat. Legăturile trebuie bine izolate cu banda
izolanta, pentru a nu se produce scurtcircuite prin atingerea capetelor conductoarelor
insuficient izolate de cârligul de plafon sau de corpul de iluminat. Montarea corpurilor
de iluminat pe pereți, in încăperi uscate, sau umede cu intermitența,se face prin

30
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

fixarea lor cu șuruburi in dibluri de lemn îngropate sub tencuiala. In încăperi umede,
cu gaze corozive, se folosesc corpuri de iluminat impermeabile sau etanșe.

 Montarea corpurilor de iluminat pentru lămpi fluorescente

Lampa fluorescenta se fixează in cele doua dulii de la capetele corpurilor de iluminat,
răsucind-se ușorpânăcând contactele lămpii au intrat in locașurile duliilor. Corpurile
de iluminat fluorescente se montează fie la distanta unul de altul ,fie cap la cap.
Montarea lor la tavanul încăperii respective se poate face prin suspendarea cu tije
sau cu lanțuri metalice sau prinse direct pe tavan. Montajul corpurilor de iluminat fără
distanta fata de tavan se face prin fixarea cu șuruburi a fundului carcasei, de diblurile
introduse in prealabil in tavan. După aceasta se fixează cu șuruburi corpul lămpii pe
carcasa. Tijele de suspensie se agata cu un capăt de plafon printr-un cârlig montat in
placa de beton. Celălaltcapăt se înșurubează in corpul lămpii.

 Măsuri de protecţie
In timpul executăriiinstalațiilor electrice, muncitorii electricieni trebuie sa respecte
anumite reguli de protecţie a muncii, pentru a evita diferite accidente cu urmări grave.
Astfel: La executarea găurilor in ziduri (cărămidă sau beton) se folosesc ochelari de
protecţie, pentru a feri ochii de praf, așchii de cărămidă. In cazul in care muncitorul
electrician folosește scara pentru executarea lucrărilorsale, el trebuie sa aibă grija sa
prevadă la capetele de jos ale scărilor rezemate, vârfuriascuțite sau tălpi de cauciuc,
pentru a împiedica eventuala lor alunecare. Treptele scărilor de lemn trebuie sa fie
totdeauna încadrate in cadru si nu bătute in cuie. Scările rezemate trebuie sa fie
așezate sub un unchi de 60 grade fata de orizontala. Nu este permis sa se
așezescările pe suporturi instabile Când se lucrează pe scări rezemate la o înălțime
mai mare de 4 trebuie folosita si centura de protecţie, care se leagă de stâlpul sau de
construcția de care este rezemata scara. In cazul in care se folosesc scările duble,
este bine ca ele sa fie prevăzute cu un lanț sau cu un alt dispozitiv, care sa împiedice
desfacerea scării in timpul lucrului. Instalatorii electricieni vor avea grija sa nu
așezeniciodatăscările in apropierea locurilor sau instalațiilor care se găsesc sub
tensiune si care nu sunt protejate împotriva atingerilor accidentale . De asemenea,
scările nu se așazălangămașini, angrenaje cu curele de transmisie aflate in funcțiune.
Folosirea uneltelor electrice portabile ca : mașini electrice de dăltuit si frezat ziduri, de
găurit etc ,alimentate la o tensiune de 220 v , este permisa numai in locuri uscate si
numai cu condiția de a se lega la pământpârțile metalice ale acestor utilaje. In
încăperile umede se folosesc unelte electrice care funcționează la tensiunea de 36,
24 sau 12 v .In timpul manipulării sculelor electrice nu este permisa apucarea
uneltelor de partea lor activa sau de conductoarele de legătura cu sursa de
alimentare, deoarece se pot produce accidente prin electrocutare. Instalatorul
electrician care lucrează cu uneltele electrice de găurit sau de săpatșanțuri in zid,
precum si cu dălți pneumatice, nu va sta pe o scara rezemata sau pe o scara dubla,
deoarece exista pericolul de a se răsturna. De aceea, in cazurile in care urmează să
lucreze la înălțimi mai mari, electricianul care mânuiește unelte electrică sau
pneumatică va sta pe schele sau pe eșafodaje construite in prealabil.

31
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

3.6. Verificarea șirecepționareainstalațiilor electrice interioare

3.6.1. Verificarea preliminara

- Verificarea perimară a instalaţiei interioare se va face de șeful de lucrare, cu scop de

a stabili daca au fost respectate prevederile fișei tehnologice.
- În timpul execuțieiinstalaţiei interioare se verifica următoarele :

 Modul de pozare a tuburilor de protecţie, si anume :

-adâncimea de îngropare ;
- distanta dintre elementele de fixare ;
- modul de racordare la doze ;
- inclinarea tuburilor;
- corectitudinea îmbinărilor;
- numărul si calitatea coturilor executate;
- trecerea prin pereți si peste materialele combustibile.
 Modul de instalare a conductoarelor electrice, si anume :
- numărul, tipul si secţiunea lor;
- modul de legare in doze si la aparate.
 Modul de montare a tabloului de distribuţie si a aparatelor de comutație si
anume:
-înălțimea de montare a acestora;
- distantele fata de celelalte elemente ale locuinței.
 Modul de realizare a instalaţiei de protecţie, si anume :
- tipul si secţiunea conductorului de nul de protecţie ;
- suficienta si modul de instalare a prizelor cu contact de protecţie.
 La încheierealucrării , executanteilucrării va verifica :
-modul cum au fost respectate la lucrare prevederile proiectului de
execuție;
- modul cum au fost incorporate in lucrare materialele prevăzute, luând-se
masuri de valorificare corespunzătoare.
- aspectul estetic al lucrării ;

3.6.2. Verificarea definitiva

 Verificarea definitivă a instalației interioare se face de delegatei subunității de
exploatare, având drept scop recepționarea lucrării și racordarea acesteia la rețeaua
electrică de distribuție de joasă tensiune.

 La verificarea definitiva a lucrării de instalatie interioara se vor urmări :

- modul cum au fost respectate prevederile proiectului de execuție ;
- aspectul estetic al lucrării ;
- modul de execuție a legăturilor electrice in doze, la aparate, la
tabloul de distribuţie, la corpurile de iluminat;
- modul de amplasare si fixare a tabloului de distribuţie, a aparatelor
si a corpurilor de iluminat
 Instalația electrica, care corespunde verificărilor efectuate, se considera
recepționată și se trece la racordarea și la rețeaua electrică de distribuție și punere
in funcțiune.
Pentru instalațiile respinse la recepție se vor întocmi note de remedieri.

32
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

33