I.

Leziuni prin modificare de culoare

Produse prin :

-tulburari ale circulatiei locale

-modificari al melanogenezei

-depuneri de substante la niv tegumentului

-extravazari sanguine

Leziune specifica = macula sau pata ; caracterisctici :

-vizibile la ex obiectiv

-nu au anomalii de relief si consistenta

-dimensiuni variate : cat unghia de la degetul mic = macula ; mai

mica decat podul palmei= placa ; mai mare decat podul palmei = placard.

In evaluarea leziunilor prin modificare de culoare se descrie : DIMENSIUNE (

macula, placa, placard ) , CULOARE,CONTUR ( bine delimitat, imprecis delimitat,
prost delimitat, flu, tras cu compasul ) , MARGINE( neteda, bine delimitata,
zdrentuita ) SI UNIFORMITATEA CULORILOR.

Dupa mecanismul de producere sunt :

1. Pete hemodinamice :

- modificari de culoare ca urmare a variatiilor de calibru a vaselor

sanguine cutanate

-dispar la digitopresiune
 - in functie de vasul interesat : eritem activ ( vasodilatatia capilarelor
si arteriolelor – tegument rosu si cald ) ; eritem pasiv- cianoza ( vasodilatatia
capilarelor venoase si a venulelor – macule rosii violacei si tegumente reci ) <<
difuze- eritem pudic ; circumscrise- erizipel; localizate-eritem solar ; generelizate-
eritem din eritrodermie )

2. Pete vasculare:

- produse ca urmare a modificarilor de calibru vascular persistente

( ectaziile) ( telangiectazii ) sau proliferarea unor vase sanguine ( hemangioame)

3. Pete purpurice

- extravazari sanguine in derm favorizate de injurii la nivelul peretelui

vascular sau ca urmare a unor defecte de coagulare

-dupa dimensiune : petesii ( 1-2 cm ); vibice (liniare) ; echimoze

( aspect de placa/placard); hematom ( hemoragii profunde)

-clinic : nu dispar la vitropresiune ; isi modifica culoarea in functie de

degradarea hemoglobinei ; se instaleaza rapid ; persista 10-20 zile

4. Pete prin modificarea melanogenezei

Pete hiperpigmentare – exces de melanina : nevi pigmentari, cloasma

gravidica, melanodermie, efelide, lichen plan.

Pete hipopigmentaresau acromice :

-reducerea numarului de melanocite

-scaderea capacitatii acestora de a retine melanina

 - acromice congenitale ( albinism ) , dobandite ( vitiligo) , primitive
( vitiligo ) acromice secundare( tinea verzicolor)

5. Pete prin depuneri de substante

-carotenodermia

- hepatita acuta

- intoxicatia cu plumb – lizreu gingival

-tatuaje.

II. Leziuni elementare solide

Caracteristici : circumscrise, bine delimitate, det modif de relief si consistenta.

De aici fac parte : papula, tuberculul, nodulul, vegetatia, lichenificarea, tumora.

1. Papula- leziune solida, persistenta cu dim de 1-5 mm proeminente.

-rotund ovalare : sifilida papuloasa

-poligonala: lichen plan

- acuminata : keratozele foliculare

-plane: veruci plane

-aspect particular :papula urticariana ( alergica sal non-alergica )- eliberare

de mediatori chimici ce produc vasodilatatie, exoseroza si edem in dermul
superficial. ; instalare rapida si disparitia dupa un interval scurt de timp
- d.p.d.v. histopatologic sunt :

- papule epidermice= veruci vulgare ( prin hiperkeratoza , acantoza)

-papule dermice = sifilide papuloase ( infiltrate celulare in derm

superficial)

-papule dermo-epidermice= lichen plan ( hiperplazie epidermica+

infiltrate celulare in derm)

2. Tubercul – leziune profunda cu sediul in derm, circumscrisa care

proemina putin la suprafata pielii ; devine foarte vizibil la vitropresiune

-evolutie cronica , poate ulcera lasand o cicatrice caracteristica ( lupus

tuberculos, sidefida tuberculoasa)

-substratul morfologic= infiltrat celulaar dermic profund

3. Nodulul- leziune situata in dermul profund si hipoderm , putin

proeminenta, se identifica bine prin palpare

-evolutie: acuta( eritem nodos ), subacuta sau cronica( sarcoidoza)

-o forma particulara de nodozitate este goma ( sifilis, tuberculoza)

4. Vegetatia – excrescenta papilomatoasa pediculata cu suprafata

neregulata, conopidiforma sau “ in creasta de cocos” ; consistenta dura .

5. Lichefierea- placa pe suprafata careia s-a accentuat cadrilajul normal al

tegumentului cu formarea de pseudopapule.

-apare in dermatozele pruriginoase dupa grataj prelungit.

 6. Tumora – formatiune proeminenta, persistenta cu tendinta la crestere
fara caratere inflamatorii

-benigne : bine delimitate, neinvazive, nu metastazeaza

- maligne: invazive, prognostic grav , metastazeaza.

III. Leziuni cu continut lichidian

De aici fac parte : vezicula , bula( flictena), pustula.

1.Vezicula -colectie lichidiana de dimensiuni mici 1-2mm, situata obisnuit

intradermic;

-evolutie frecventa spre deschidere cu formarea de eroziune

-Dupa mecanismul de formare : 1. interstitial ( acumulare de lichid

interstitial ) – eczema

2. parenchimatos ( alterarea parenchimului

celular al keratinocitelor sub actiunea unor agenti intracelulari) - herpes, zona
zoster

2. Flictena- leziune cu lichid de dimensiuni mari

-produsa prin pierderea coeziunii intraepidermice sau alterarea aderentei

dermo-epidermice

-initial continut clar serocitrin care ulterior poarte deveni hemoragic sau
purulent

-pot fi flasce sau sub tensiune

 -dupa locul de formare: 1. Superficiale ( subcornoase)-impetigo ;
2.intramalpighiene ( in grosimea stratului spinos ) – pemfigus vulgar; 3.
Subepidermice ( profunde, la jonctiunea dermo-epidermica sau in mb bazala ) –
pemfigoid bulos.

3. Pustula – leziune cu continut purulent

-dupa mec de formare : primitive ( lichid purulent de la inceput ) sau

secundare ( pustulizarea veziculelor sau flictenelor )

- rap cu firul de par: foliculare ( foliculite superficiale) sau nefoliculare

( psoriazis pustulos )

- prezenta agentului microbian : microbiene ( foliculita stafilococica) sau

sterile ( psoriazis pustulos )

IV. Leziuni prin solutii de continuitate

De aici fac parte : eroziunea, escoriatia, ulceratia,fisura( ragada)

1.Eroziunea- pierdere de substanta superficiala, ce intereseaza doar

epidermul , nu depaseste mb bazala si se vindeca fara cicatrici

-primitiva( sancru sifilitic ) sau secundara lez. veziculo- buloase ( eczema,

herpes)

2. Escoriatia – solutie de continuitate superficiala, liniara, produsa prin

grataj
 3. Ulceratia- pierdere de substanta profunda ce depaseste mb bazala si se
vindeca cu cicatrice.

-acute ( furuncul) sau cronice( ulcer varicos)

- se descriu: APECUL BAZEI, MARGINILOR SI TESUTUL PERIULCEROS.

4. Fisura – lipsa de substanta liniara secundara inflamatiei , de profunzime

diferita ; se localizeaza periorificial sau la niv pliurilor.

V. Deseuri cutanate

De aici fac parte : scuama, crusta, escara, sfacelul

1. Scuama -rezultatul unui proces de hiperkeratoza cu acumulare de celule

cornoase dispuse in straturi la suprafata pielii.

Se descriu :

- dimensiunea scuamei : pitiriaziforme ( pitiriazis verzicolor ) , lamelare

( psoriazis) , in lambouri (eritrodermii)

-culoarea: alb-sidefii ( psoriazis), galbene-grasoase( dermatita seboreica )

-aderenta scuamei : aderente ( lupus ) , putin aderente ( psoriazis)

2. Crusta – rezultatul uscarii unor secretii pe suprafata tegumentului si

acopera obisnuit o sol de continuitate

- galben-aurii ( impetigo – bube dulci) , brune-negre ( cruste hematice)

 3. Escara- necroza epidermica produsa prin ischemie; se prezinta ca un
depozit uscat negru , aderent.

4.Sfacelul – necroliza produsa sub actiunea unor toxine microbiene ; clinic

apare ca un depozit alb cenusiu de tesut devitalizat.

VI. Sechele cutanate

1. Cicatricea – reparatie conjunctiva cu formare de tesut nou alcatuit din

colagen dens, fibrocite, fragmente de tesut elastic si vase de sange , FARA fire de
par si glande

- atrofica, hipertrofica, supla, cheloidiana

2. Atrofia- involutie tegumentara cu interesarea tuturor componentelor

sale.

-tegumentul e subtire, transparent, se pliaza usor, pliul persistent , fara fire de par
si glande

-atrofie fiziologica ( inaintarea in varsta) sau patologica ( sclerodermie )