Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE


POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 327(478)(043.3)

CEBOTARI Svetlana

POLITICA EXTERNĂ A REPUBLICII MOLDOVA ÎN


CONTEXTUL PROCESELOR INTEGRAŢIONISTE: INTERESE ŞI
PRIORITĂŢI

Specialitatea: 23.00.01 – Teoria, metodologia şi istoria


politologiei; instituţii şi procese politice

Autoreferat
al tezei de doctor în ştiinţe politice

Chişinău
2007
Teza a fost elaborată în cadrul Catedrei Ştiinţe Politice şi Educaţie Civică
a Universităţii de Stat din Moldova

Conducător ştiinţific:
SACA Victor, dr. hab. în ştiinţe politice, prof. univ.
(Universitatea de Stat din Moldova)

Referenţi oficiali:
NAZARIA Sergiu, dr. hab. în ştiinţe politice (Institutul de Stat
de Relaţii Internaţionale din Moldova)

TĂRÎŢĂ Orest, dr.în ştiinţe politice (Academia Publică de pe


lîngă Preşedintele Republicii Moldova)

Susţinerea tezei va avea loc la 22 martie 2007, ora 15.00, în şedinţa


Consiliului Ştiinţific Specializat DH 30.23.00.01-14 în cadrul
Universităţii de Stat din Moldova (MD 2009, Republica Moldova,
or.Chişinău, str.A.Mateevici, Nr.60, bl. IV, aud. 222).

Teza de doctor şi Autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Naţională a


Republicii Moldova, la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat din
Moldova şi pe pagina WEB a CNAA al Republicii Moldova
(www.cnaa.acad.md)

Autoreferatul a fost expediat la 21 februarie 2007

Secretar ştiinţific
al Consiliului Ştiinţific Specializat,
dr.în ştiinţe politice BORŞ Vladimir

Conducător ştiinţific,
dr.hab. în ştiinţe politice SACA Victor

Autorul CEBOTARI Svetlana

© CEBOTARI Svetlana, 2007


2
INTRODUCERE
Actualitatea temei investigate. Urmărind cu atenţie transformările în
curs de desfăşurare pe plan global, observăm că s-a modificat într-un ritm
rapid conţinutul geopoliticii centrate pe capacitatea statelor de a comparti-
menta spaţiul geografic. Schimbările profunde în spaţiul Central şi Est-
European, cu începere din 1989, au condiţionat apariţia unei noi arhitecturi
a mapamondului. Procesele integraţioniste, care se desfăşoară practic pe
toate continentele, au ajuns într-un stadiu al evoluţiei în care dezvoltarea şi
siguranţa statelor nu mai pot fi tratate unilateral. Din acest considerent se
impune obiectiv necesitatea coordonării eforturilor tuturor statelor pentru
atingerea intereselor supreme ale comunităţii internaţionale: asigurarea
păcii şi securităţii internaţionale, prevenirea şi combaterea terorismului,
apărarea drepturilor şi libertăţilor omului, eradicarea sărăciei, lichidarea
traficului de droguri şi fiinţe umane.
Astăzi, la începutul sec. XXI-lea, cînd ordinea mondială se conturează
în jurul unor poli de putere, este evident faptul că Republica Moldova nu
poate rămînea în afara comunităţilor formate de alte state. În acest sens,
impactul proceselor integraţioniste occidentale şi a celor integraţioniste/
dezintegraţioniste din spaţiul CSI asupra politicii externe a Republicii
Moldova nu este întîmplător. În calitate de stat lipsit de resurse proprii, dar
dependent de cele ale Federaţiei Ruse, Republica Moldova este influenţată
tot mai mult de procesele care se desfăşoară în Occident. Fiind un stat tînăr,
care şi-a dobîndit independenţa acum 15 ani şi aflîndu-se la joncţiunea a
trei macroregiuni – Europa Centrală, Balcanii şi Comunitatea Statelor
Independente, ţara noastră încearcă să-şi găsească locul în cadrul acestor
procese.
Pornind de aici, actualitatea cercetării de faţă este condiţionată de o
serie de factori, în primul rînd, de procesele din arealul european care după
natura şi caracterul lor sunt complexe şi dinamice, contradictorii şi
nefinisate, şi în mod direct acţionează asupra intereselor naţionale şi a
politicii externe a statelor, inclusiv asupra Republicii Moldova, asupra
societăţilor, indivizilor în parte. În noua conjunctură geopolitica actuală,
cînd Uniunea Europeană se extinde tot mai mult spre Est, iar Comunitatea
Statelor Independente se transformă într-o organizaţie ineficientă, studierea
interesului naţional şi a priorităţilor politicii externe a Republicii Moldova
este o necesitate şi un deziderat al timpului.
În al doilea rînd, astăzi sunt necesare noi viziuni ştiinţifice asupra feno-
menului politicii externe, întrucît multitudinea de abordări şi cercetări efec-

3
tuate pînă în prezent de către savanţii din ţară, cît şi de peste hotare, încă nu
ne oferă un ansamblu integru al politicii externe a Republicii Moldova.
Acest fapt îşi găseşte rezonanţă în oportunitatea lărgirii arealului proble-
matic de investigare a politicii externe.
În al treilea rînd, orientarea spre o cercetare de sinteză, triadică, mai
puţin întîlnită în literatura de specialitate din spaţiul ex-sovietic, vacuum
resimţit şi în Republica Moldova, favorizează studiul politicii externe la
interinfluenţa şi interferenţa proceselor integraţioniste şi a interesului naţio-
nal. Privită sub acest unghi de vedere, problema dată a canalizat orientările
noastre ştiinţifice spre formula „proces integraţionist – interes naţional –
politică externă” sub aspect teoretic şi practic, ceea ce ne permite o mai
bună comprehensiune a influenţei factorilor interni şi externi asupra afirmă-
rii Republicii Moldova pe arena politică internaţională, ca subiect al rela-
ţiilor integraţioniste.
Gradul de studiere a temei. Cercetările intense vis-à-vis de problema
politicii externe aparţin secolului XX, îndeosebi celei de a doua jumătăţi,
cînd aceasta, plasîndu-se în centrul studiilor, va provoca investigaţii origi-
nale realizate de H.Morgenthau, H.Laswell, M Weber. În ultimele decenii
fenomenul politicii externe, impunăndu-se pe prim plan, este investigat
într-o strînsă corelaţie cu puterea politică, relaţiile internaţionale, interesul
naţional. Studierea acestui fenomene prin prisma interesului naţional şi a
proceselor integraţioniste din spaţiul post-sovietic, inclusiv din Republica
Moldova, condiţionează preocupări deosebite instituţiilor statale şi politice,
mass-media, societăţii civile. Cu toate că problematica politicii externe, a
interesului naţional şi a proceselor integraţioniste antrenează un spectru de
exigenţă pluridimensională şi intersectează potenţialul mai multor disci-
pline limitrofe, ca ştiinţa politică, istoria, economia, teoria relaţiilor interna-
ţionale ş.a., pînă în prezent ea nu şi-a găsit suficientă reflectare în literatura
de specialitate. Tema în discuţie a fost supusă unor cercetări ştiinţifice în
lucrările şi articolele politologilor, sociologilor şi economiştilor atît din
ţările postcomuniste, cît şi din Occident.
Abordări teoretico-metodologice vis-à-vis de procesele integraţioniste
conţin lucrările unor reprezentanţi ai şcolii politice americane, britanice,
franceze şi spaniole: N.Nugent, K.Featherstone, C.Raesli, M.Kellstrup,
B.Rosamond, S.Hix, M.Schulz, F.Soderbaum, J.Ojendal, M.Schiff,
L.Winters, G.Stephen, Gh.Zorgbibe, Ph.Defarges. Aspectul economic al
integrării este cercetat de A.Figliuzzi., R.Barre, K.Kinkel. În arealul post-
sovietic problema integrării îşi găseşte reflectare în cadrul cercetărilor
savanţilor: I. Burleai, M.Measnicovici, Iu.Şişkov, M.Maximova, A.Batler.
4
Desigur, problema integrării nu trece neobservată nici pentru cercetătorii
români, printre care pot fi menţionaţi: D.Savu, S.Brucan, E.Dobrescu,
I.Floare. Unele încercări de a investiga procesele integraţioniste se reali-
zează şi în Republica Moldova. Printre cercetătorii autohtoni pot fi eviden-
ţiaţi: I.Stăvilă, O.Ungureanu, A.Zavtur, Cl.Zavtur, A.Burian, P.Roşca,
A.Roşca. Unele abordări cu caracter economic sunt cercetate de A.Gudîm,
I.Klipii, E.Prohniţchi, V.Prohniţchi, V.Umaneţ. I.Cireş pentru prima dată
supune analizei procesul de integrare a Republicii Moldova în organizaţiile
internaţionale în perioada anilor 1991-1995. Multiple studii cu referire la
problema integrării Republicii Moldova în structurile europene şi euro-
atlantice au fost realizate în cadrul Institutului de Politici Publice, acestea
fiind supuse analizei în lucrările „Moldova şi Integrarea Europeană”,
„Republica Moldova şi Integrarea Europeană”, „Republica Moldova şi
Integrarea Europeană. Cooperare în Pactul de Stabilitate”.
Sub influenţa proceselor integraţioniste tot mai mult se pune în discuţie
problema interesului naţional. Savanţii H.Morgenthau, G.Modelscki,
J.Rosenau, M.Wight, D.Held, S.Brucan la timpul lor, au realizat investigaţii
fundamentale asupra fenomenului dat. Referindu-ne la arealul Comunităţii
Statelor Independente, observăm că ştiinţa politică rusă completează cu
regularitate lista lucrărilor în domeniu. Interesului naţional i-au fost con-
sacrate o serie de publicaţii în revistele ПОЛИС, Международная Жизнь,
Власть. Atenţia principală a cercetătorilor s-a concentrat asupra concep-
tualizării interesului naţional şi a interesului statal (B.Mejuev, I.Etingher),
asupra rolului interesului naţional ca factor decisiv în activitatea statelor pe
arena politică internaţională (M.Soloviov, A.Pozdneakov, S.Mitrohin). O
contribuţie importantă la cercetarea interesului naţional în Republica Mol-
dova a fost adusă de politologul V.Saca. Examinînd evoluţia, esenţa şi
dimensiunile conceptuale ale interesului naţional, el a pus baza analizei
fenomenului dat la noi în ţară. Interesul naţional, ca factor teoretic a con-
stituit o preocupare şi pentru cercetătorii S.Gorceac, T.Dumitraş, ş.a.
În investigaţiile politologice ale savanţilor V.Moşneaga şi Gh.Rusnac
pentru prima dată în ţară se supune analizei evoluţia concepţiei politicii
externe a Republicii Moldova şi a factorilor care au condiţionat formarea
acesteia. De asemenea, printre cercetările în care se examinează procesul de
formare şi realizare a politicii externe remarcăm studiile efectuate de V.Borş.
Cercetătorul realizează o primă intenţie de a elucida problema ieşirii
Republicii Moldova pe arena internaţională după proclamarea suveranităţii
şi independenţei, pune accentul nu doar pe procesul decizional şi
mecanismul de realizare a politicii externe, dar şi pe unele dimensiuni ale
5
acesteia în contextul relaţiilor internaţionale. În condiţiile trecerii de la un
sistem totalitar, bazat pe centralism, unipartidism şi dictatură la un sistem
politic bazat pe valori democratice, cercetătorul C.Solomon supune analizei
funcţionarea instituţiilor statale, făcînd o reprezentare a unor aspecte
fundamentale ale vieţii politice în Republica Moldova cuprinse în perioada
anilor 1989-2002. Cîteva direcţii de politică externă urmate de Republica
Moldova în primii ani de existenţă ca stat independent, cum ar fi de
exemplu relaţiile bilaterale ale Republicii Moldova cu România, Ucraina,
Rusia, SUA, sunt conturate de Gh.Cojocaru. De asemenea, în acest context,
merită atenţie cercetările efectuate de S.Nazaria cu privire la caracterul
multivectorial al politicii externe a Republicii Moldova. Un studiu al evo-
luţiei relaţiilor Moldovei în raport cu Rusia, axat pe problema transnis-
treană este realizat de M.Gribincea. Nu mai puţin interes pentru ştiinţa
politică autohtonă prezintă investigaţia cu privire la democratizarea
Republicii Moldova în contextul proceselor de globalizare, realizată de
R.Gorincioi. Studii importante la acest capitol au fost realizate de V.Beniuc,
C.Eşanu, D.Ilaşciuc, T.Spinei, N.Chirtoacă, V.Doraş, O.Serebrian, I.Leancă,
I.Pîntea. În acest context, este de menţionat importanţa culegerii de docu-
mente în două volume „Republica Moldova: istoria politică (1989-2000),
(Chişinău 2000) elaborată de M.Cernencu, A.Galben, Gh.Rusnac, C.Solomon.
Drept suport teoretico-metodologic ne servesc şi publicaţiile în revista
ştiinţifică „MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică)”, în culegerile
de materiale pe marginea simpozioanelor ştiinţifice internaţionale: „Politica
externă a Republicii Moldova: aspecte ale securităţii şi colaborării regio-
nale” (Chişinău 1998), „Moldova, România, Ucraina: buna vecinătate şi cola-
borare regională” (Chişinău 1998), „Moldova, România, Ucraina: integra-
rea în structurile europene” (Chişinău 2000), „Moldova între Est şi Vest:
identitatea naţională şi orientarea europeană” (Chişinău 2001).
Analizînd gradul de cercetare al politicii externe a Republicii Moldova,
ajungem la concluzia că acest domeniu politic se află într-o dezvoltare
continuă. Însă, pînă la moment în Republica Moldova n-a fost efectuat un
studiu integru al aspectelor fundamentale a politicii externe, în special a
conexiunii politică externă - proces integraţionist - interes naţional.
Scopul şi obiectivele tezei. În conformitate cu actualitatea şi gradul de
investigare a temei ne propunem drept scop analiza substanţei, evoluţiei şi
finalităţii politicii externe şi interesului naţional al Republicii Moldova în
contextul proceselor integraţioniste, care iau amploare pe arena interna-
ţională. În vederea realizării scopului propus au fost formulate următoarele
obiective:
6
- De a defini şi analiza fenomenul politicii externe a Republicii Moldova
între factorii de integrare şi interes naţional;
- De a determina dimensiunile conceptuale de interes şi integraţioniste
ale politicii externe;
- De a scoate în relevanţă elaborarea conceptual-teoretică a politicii
externe şi a interesului naţional al Republicii Moldova;
- De a supune analizei redimensionarea politicii externe a Republicii
Moldova în arealul postsovietic;
- De a determina locul şi rolul Republicii Moldova în cadrul Comu-
nităţii Statelor Independente şi GUAM;
- De a stabili dimensiunea raporturilor moldo-ruse;
- De a elucida rolul factorului ucrainean în soluţionarea problemei
transnistrene;
- De a evalua politica de integrare a Republicii Moldova în spaţiul
integraţionist european;
- De a evidenţia dimensiunile raporturilor actuale moldo-române din
perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană;
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al cercetării. Drept bază
teoretico-metodologică pentru realizarea prezentei lucrări ne-au servit
cercetările teoretice ale specialiştilor în domeniu din SUA, Marea Britanie,
Franţa, Spania, România, Rusia şi Republica Moldova. În cadrul investiga-
ţiei au fost aplicate şi îmbinate un complex de metode teoretice şi empirice,
care au permis cercetarea politicii externe şi a interesului naţional al
Republicii Moldova în contextul proceselor integraţioniste. Printre acestea
menţionăm:
Metoda sistemică, a făcut posibilă analiza proceselor de integrare a
Republicii Moldova în diferite organisme internaţionale, care sunt o con-
secinţă a transformării sistemului internaţional.
Metoda comparativă, ne-a servit la relevarea trăsăturilor distinctive
ale proceselor integraţioniste din arealul european şi ale celor integraţio-
niste/dezintegraţioniste din spaţiul Comunităţii Statelor Independente.
Metoda istorică, prin intermediul căreia a fost cercetat procesul de
elaborare şi realizare a concepţiei politicii externe în contextul evoluţiei
istorice. A fost examinată evoluţia relaţiilor bi- şi multilaterale ale
Republicii Moldova cu statele vecine, cum ar fi de exemplu, România şi
Ucraina, relaţiile moldo-ruse, cît şi relaţiile în cadrul diferitor organizaţii
europene.
Metode sociologice, prin intermediul cărora s-a cercetat opinia publică
cu privire la diferite probleme politice.

7
Metoda behavioristă şi structural-funcţională, cu ajutorul cărora
s-au cercetat reacţiile, comportamentul şi autodeterminarea guvernelor,
partidelor politice, a populaţiei în procesul elaborării concepţiei politicii
externe şi a determinării interesului naţional al Republicii Moldova.
În procesul de investigare s-a apelat, de asemenea, la analiză şi sin-
teză, la abstractizare şi raţionalizare, la inducţie şi deducţie, la content-
analiza izvoarelor publicistice, sondajelor de opinie, ceea ce ne-a oferit
posibilitatea să evidenţiem dinamica proceselor de integrare a Republicii
Moldova în cadrul organismelor internaţionale.
La baza investigaţiei se află: principiul interdisciplinar, care ne-a
permis să evidenţiem corelaţiile specifice rezultate din impactul proceselor
integraţioniste asupra politicii externe şi asupra interesului naţional al
Moldovei. Principiul determinismului ne-a servit drept indiciu în analiza
politicii externe şi a interesului naţional al Republicii Moldova din perioada
anilor 1990-2006, prin prisma cauzelor şi efectelor exercitate de procesele
integraţioniste, cît şi a extinderii Uniunii Europene spre Est.
Întreaga investigaţie se bazează pe principiul obiectivităţii, în măsura
în care autorul a reuşit să cerceteze aspectele politicii externe şi vectorii
interesului naţional din perspectiva proceselor care au loc pe arena politică
internaţională.
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. Caracterul inovator al
investigaţiei „Politica externă a Republicii Moldova în contextul proceselor
integraţioniste: interese şi priorităţi”, rezidă în faptul de a construi un tablou
integru a principalelor aspecte şi direcţii ale politicii externe a Republicii
Moldova. De asemenea, neexaminată este pentru noi tratarea multilaterală a
tandemului politică externă - interes naţional. Pornind de aici caracterul
original al investigaţiei constă în:
- realizarea unei sinteze de ansamblu a aspectelor fundamentale ale
politicii externe şi a vectorilor interesului naţional al Republicii
Moldova.
- efectuarea în premieră într-o lucrare de acest gen, a analizei sistemice
privind interacţiunea triadică de tip proces integraţionist – interes
naţional – politică externă în contextul evoluţiilor specifice din
Republica Moldova.
- realizarea unui studiu interdisciplinar, la confluenţa politicii externe
şi a relaţiilor internaţionale, ce înglobează procesele integraţioniste.
- determinarea rolului şi gradului de interacţiune a factorilor interni şi
externi în procesul de integrare a Republicii Moldova în structurile
europene.
8
Utilizarea acestui studiu este binevenită la cercetarea noilor aspecte şi
direcţii a politicii externe şi a interesului naţional în condiţiile extinderii
Uniunii Europene.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a investigaţiei. Semni-
ficaţia epistemică şi pragmatică a investigaţiei derivă din rezultatele şi
concluziile obţinute în rezultatul cercetării problemei politicii externe a
Republicii Moldova în contextul proceselor integraţioniste. Pornind de aici
menţionăm următoarele semnificaţii valorice ale cercetării:
• studiul dat, după caracter şi substanţă, prezintă în sine un suport atît
teoretic, cît şi practic pentru perfecţionarea cadrelor didactice,
politice din Republica Moldova;
• concluziile şi recomandările lucrării pot fi utilizate de către organele
de decizie în vederea raţionalizării activităţii politicii externe;
• concepţiile prezentate pot completa arsenalul teoretic şi factologic al
cercetărilor în domeniu;
• lucrarea reprezintă o sursă bibliografică şi metodologico-didactică în
procesul pregătirii profesionale a doctoranzilor, masteranzilor şi stu-
denţilor de la Facultăţile de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi
Administrative; Istorie şi Psihologie, Asistenţă Socială, Sociologie şi
Filosofie ş.a.;
• materialul cercetării ar putea fi un punct de pornire pentru elaborarea
conţinutului tematic al unor cursuri speciale în instituţiile de învă-
ţămînt superior.
Aprobarea rezultatelor. Tezele şi concepţiile principale formulate în
lucrare reprezintă rezultatul cercetărilor efectuate de autor, care au fost pre-
zentate în cadrul a mai multor conferinţe ştiinţifice naţionale şi interna-
ţionale: Conferinţa internaţională „Filosofie. Ştiinţă. Politică: realizări, im-
plementări, perspective” (Chişinău, 28-29 noiembrie, 2002); Conferinţele
ştiinţifice profesoral-studenţeşti organizate în cadrul Facultăţii de Relaţii
Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative (Chişinău, 2001-2005);
Conferinţa internaţională „Integrarea europeană. Filosofie. Politică. Cultură.”
(Chişinău, 19-20 noiembrie, 2004); Conferinţa internaţională „Intercone-
xiuni în contextul globalizării” (Chişinău, 20 – 21 noiembrie, 2001);
„Colocviumul internaţional de Ştiinţe ale limbajului, strategii discursive”
ed. VIII-a (Chişinău, 13-15 mai, 2005); Conferinţa ştiinţifică internaţională
„Învăţămîntul superior şi cercetarea - piloni ai societăţii bazate pe
cunoaştere, dedicată jubileului de 60 ani ai USM (28 septembrie, 2006).

9
Lucrarea a fost discutată şi aprobată la şedinţa Catedrei Ştiinţe Politice
şi Educaţie Civică a Universităţii de Stat din Moldova şi la şedinţa
Seminarului de Profil.
Tezele şi rezultatele lucrării au fost expuse în 11 articole publicate în
literatura ştiinţifică de specialitate din Republica Moldova.
Conţinutul lucrării
În corespundere cu obiectivele înaintate, lucrarea este compusă din
introducere, trei capitole, şase paragrafe, concluzii şi recomandări, refe-
rinţe, bibliografie, anexe, rezumate, lista cuvintelor cheie şi lista abrevie-
rilor. În Introducere se argumentează actualitatea temei tezei, gradul ei de
cercetare ştiinţifică, sunt determinate scopul şi obiectivele investigaţiei,
metodele de cercetare, importanţa teoretică şi practică a lucrării, precum şi
aprobarea rezultatelor obţinute.
În primul capitol, întitulat „Fenomenul politicii externe între factorii
de integrare şi interes naţional: aspecte teoretico-metodologoce”, este
realizată o sinteză a principalelor concepte, teorii şi modele ale integrării,
ale interesului naţional şi ale politicii externe. În totalitatea lor aceste con-
cepte, teorii şi modele, prezentate în cadrul paragrafului „Identificări con-
ceptuale ale politicii externe, interesului naţional şi procesului integra-
ţionist”, reliefează caracterul complex, actual şi contradictoriu al politicii
externe.
Ipoteza de la care porneşte prezenta investigaţie constă în aceea că, în
lumea contemporană integrarea reprezintă unul din factorii primordiali ai
relaţiilor internaţionale. La începutul secolului XXI lumea trece printr-o
multitudine de procese care au loc atît în interiorul statelor, cît şi în exte-
riorul acestora. Are loc apariţia noilor grupări integraţioniste, diversificarea
formelor organizaţionale, evoluţia de la modelele simpliste spre altele mai
complexe. Diversitatea paradigmelor integrării permite practic tuturor
statelor, indiferent de poziţia pe arena politică internaţională, de potenţialul
şi nivelul de dezvoltare, să-şi determine locul în cadrul acestor procese.
Examinînd organismele internaţionale existente, am putea constata că,
complexitatea şi varietatea proceselor integraţioniste, caracterul lor contra-
dictoriu, interacţiunea cu alte aspecte ale raporturilor sociale fac ca sfera
termenului de „proces integraţionist” să fie diferită de la un autor la altul.
Integrarea politică ca factor al politicii externe presupune cel puţin
existenţa unor interese comune. Pe parcursul ultimelor trei decenii ale sec.
al XX-lea, gradul înalt de complexitate al intereselor sociale, inclusiv a
celor naţionale, a dat naştere unor dezbateri teoretice active vis-à-vis de

10
esenţa subiectului cercetat. Deseori conceptul de „interes naţional” este
abordat în conexiune cu politica externă a statului, considerîndu-se că
acesta îşi materializează interesele naţionale prin politica sa externă. Astfel,
politica externă reprezintă activitatea statului în afacerile internaţionale sau,
activitatea statului pe arena internaţională care reglementează relaţiile cu
alţi subiecţi ai activităţii politice externe: state, partide, organizaţii obşteşti
internaţionale şi regionale. Aşa cum politica externă presupune o activitate
pe arena internaţională, ea devine un mijloc de realizare şi promovare a
interesului naţional al statului în contextul proceselor care au loc pe arena
internaţională. Pornind de la corelaţia triadică de tip: proces integraţionist-
interes naţional-politica externă, am putea concluziona că între aceste
noţiuni există un raport de complementaritate, fiecare noţiune completîndu-se
una pe alta. Nici un proces integraţionist nu poate fi realizat în afara şi fără
implicarea statelor, care, respectiv, dispun de un anumit interes pe care-l
realizează prin intermediul politicii externe.
În cel de-al doilea paragraf, întitulat „Elaborarea conceptual-teore-
tică a politicii externe şi a interesului naţional al Republicii Moldova”,
este cercetată problema elaborării politicii externe şi a determinării
interesului naţional al ţării noastre în contextul relaţiilor şi proceselor ce se
desfăşoară pe arena politică internaţională. Pe parcursul unui deceniu şi
jumătate de independenţă, Republica Moldova, situată geografic în Sud-
Estul Europei, cu greu şi-a definit vectorii politicii externe şi a interesului
naţional. Atît politica externă, cît şi interesul naţional al tînărului stat în
tranziţie, s-au aflat într-un proces anevoios de devenire, în căutarea propriei
identităţi, trecînd prin mai multe perioade de maturizare. Analiza retrospec-
tivă a relaţiilor Republicii Moldova în contextul proceselor integraţioniste
ne permite să urmărim acele contradicţii care au existat între interesul
naţional privind integrarea europeană şi interesul aflării în Comunitatea
Statelor Independente. În tot acest răstimp, Moldova nu a ştiut să-şi
formuleze nişte obiective clare, preferînd prin aşa-zisa politică multivecto-
rială să balanseze între Est şi Vest. Deşi s-a pronunţat în favoarea dezvol-
tării unor relaţii mutual avantajoase pe toate planurile, conducerea de la
Chişinău nu a reuşit să manifeste o poziţie clară de ancorare a interesului
naţional într-un sistem de repere şi valori care ar fi permis ţării noastre să
depăşească rapid şi eficient perioada dificilă de tranziţie, prin crearea unor
condiţii externe benefice pentru reformarea cu succes a ţării. Doar dezacor-
durile apărute între Moldova şi Federaţia Rusă i-a determinat pe guver-
nanţii de la Chişinău să adopte o nouă retorică proeuropeană.
În scopul obţinerii unui tablou cît mai integru al procesului de formare
a politicii externe a Republicii Moldova au fost examinate programele par-
11
tidelor politice, documentul de bază „Concepţia politicii externe a Repub-
licii Moldova (Direcţii de activitate)” din 8 februarie 1995, nr.368-III, vizi-
tele şi acţiunile înalţilor oficiali. De asemenea, în cadrul acestui paragraf se
face o încercare de a analiza relaţiile multilaterale, axate pe activitatea
Moldovei în cadrul organizaţiilor internaţionale, cooperarea regională şi
subregională, unele aspecte ale relaţiilor bilaterale interstatale.
Capitolul al doilea, „Redimensionarea politicii externe a Republicii
Moldova în arealul postsovietic”, ne oferă posibilitatea de a observa
specificul relaţiilor Moldovei cu o organizaţie ineficientă, controversată –
Comunitatea Statelor Independente (CSI). Pe parcurs este realizată o
analiză a evoluţiei relaţiilor Republicii Moldova în cadrul CSI, a impactului
negativ al acesteia asupra procesului de întărire a integrităţii teritoriale şi de
apropiere de structurile europene. În paragraful întitulat „Politica externă
în cadrul Comunităţii Statelor Independente şi GUAM”, au fost trecute
în revistă relaţiile politice a noului stat, aflat în proces de afirmare pe arena
politică internaţională. La mai bine de un deceniu şi jumătate de la
semnarea Acordului de la Alma-Ata din 1991, una dintre cele mai frecvente
întrebări în actualitatea politică şi pe masa cercetătorilor este eficienţa /
ineficienţa prezenţei Republicii Moldova în cadrul Comunităţii Statelor
Independente. Actualmente, făcînd bilanţul celor 15 ani de aflare a Moldo-
vei în CSI, putem constata că prezenţa sa a avut atît avantaje cît şi dezavan-
taje. Pe lîngă faptul că Comunitatea nu a permis destrămarea brutală a
URSS-ului după scenariul balcanic, nu a permis transformarea conflictelor
locale în războaie civile şi conflagraţii militare de proporţii, ea a devenit
„motorul” reintegrării fostelor republici unionale, a permis colaborarea dintre
statele membre în conformitate cu interesele lor naţionale. Referindu-se la
relaţiile Moldovei în contextul CSI-ului, autorul pe lîngă momentele pozi-
tive, scoate în evidenţă şi cele negative. Prezenţa în cadrul unei organizaţii
amorfe, care există la nivelul întrunirilor şefilor de stat şi de guvern, inca-
pabilă de a contribui la rezolvarea celor mai stringente probleme din inte-
riorul statelor membre, în special din interiorul Moldovei, a avut un impact
negativ asupra situaţiei interne a ţării, a limitat posibilitatea Republicii Mol-
dova de a participa mai activ în cadrul organizaţiilor economice, politice şi
de securitate europene.
Concomitent, autorul analizează relaţiile Moldovei în cadrul GUAM,
organizaţie care a apărut ca o reacţie la insuficienţa şi ineficacitatea Comu-
nităţii, dominată de Federaţia Rusă şi care are drept scop soluţionarea celor
mai stringente probleme cu care se confruntă statele membre, inclusiv
Republica Moldova: asigurarea condiţiilor de creştere economică, soluţio-
12
narea conflictelor regionale, combaterea separatismului. Care va fi eficaci-
tatea GUAM-ului în rezolvarea problemelor interne, modalitatea de a dimi-
nua dependenţa statelor membre – Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Repub-
lica Moldova – de Federaţia Rusă, doar timpul şi evenimentele ulterioare o
vor demonstra.
În paragraful „Dimensiunea raporturilor politice moldo-ruse şi moldo-
ucrainene”, a fost supusă analizei evoluţia relaţiilor Republicii Moldova cu
Federaţia Rusă, care ne oferă o imagine asupra cursului de politică externă,
dar şi internă, promovat de Republica Moldova, determinat de aşa factori
ca: dependenţa economiei moldoveneşti de resursele energetice ruseşti, de
piaţa de desfacere a Rusiei. O atenţie aparte este acordată conflictului trans-
nistrean, gradului de soluţionare a acestuia. De asemenea, sunt supuse
cercetării relaţiile Republicii Moldova cu Ucraina, care, după o perioadă de
incertitudini, par a se dezvolta în limitele bunei înţelegeri. Orientarea
vectorului politicii externe spre valorile europene, condiţionează premise ca
Ucraina să devină un stat garant în soluţionarea problemei transnistrene.
În capitolul al treilea „Configurarea politicii externe a Republicii
Moldova în spaţiul integraţionist european” este reflectat gradul de apro-
piere a Republicii Moldova de structurile occidentale. În cadrul paragra-
fului „Aspectele-cheie ale politicii externe a Republicii Moldova privind
Uniunea Europeană” au fost examinaţi paşii concreţi, efectuaţi de către
elita guvernantă în scopul apropierii Moldovei de Uniunea Europeană:
aderarea la Consiliul Europei, Organizaţia Mondială a Comerţului, Pactul
de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), Acordul de Parteneriat şi
Cooperare (APC). O mare importanţă în raţionalizarea procesului de integ-
rare europeană a statului nostru o are semnarea Planului Individual de
Acţiuni „Uniunea Europeană – Republica Moldova”, care este o ofertă sub-
stanţială, concretă de colaborare si parteneriat. Examinarea aspectului
economic al relaţiilor cu aşa state occidentale ca Germania, Franţa, Italia
ne-a permis să determinăm gradul de participare a Moldovei pe pieţele
europene.
Pe de altă parte, însă, observăm că problema integrării europene a Re-
publicii Moldova, spre deosebire de alte state, este tratată diferit. Transferul
hotarelor Uniunii Europene la Prut i-ar aduce acesteia în vecinătate un stat
ameninţat de insecuritate în regiune. Drept ameninţări la securitatea inter-
naţională care vin din partea Moldovei pot fi enumerate: problema trans-
nistreană, criza economică, nivelul înalt de corupţie al societăţii şi statului,
controlul neadecvat al hotarelor, lipsa unor acorduri de bază cu Ucraina şi
România.
13
Însă, cu toate acestea, alături de celelalte state din Europa de Sud-Est
Republica Moldova depune eforturi tot mai mari şi consecvente în vederea
formării unui spaţiu politic, economic şi de securitate comun european.
În cel dea-l doilea paragraf „Relaţiile moldo-române din perspectivă
integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, este examinată
problema implicării României în procesul de integrare a Republicii Mol-
dova în structurile europene. În ultimul timp, relaţiile dintre Republica
Moldova şi România, aflate vreme de mai bine de un deceniu la periferia
preocupărilor politicii sau diplomaţiei internaţionale, devin obiectul unei
atenţii sporite. Tot mai mulţi cercetători, dar şi factori de decizie din sfera
politică din Europa de Vest, îşi aruncă frecvent privirile asupra relaţiilor
dintre cele două state europene. Aceasta se întîmplă şi din cauza că, atît
Republica Moldova, cît şi România, au fost în ultimii ani, fiecare în parte,
obiectul unui interes particular, cauzat de aşa evenimente precum admiterea
României în NATO, relaţia României, dar şi a Republicii Moldova cu
Europa extinsă şi, desigur, din cauza internaţionalizării accelerate a prob-
lemei transnistrene.
În pofida politicii duplicitare a Chişinăului, România întotdeauna a
stimulat şi a salutat dorinţele de integrare europeană a Republicii Moldova,
susţinînd-o nu doar la nivel declarativ, dar şi prin acţiuni concrete: aderarea
la Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est, internaţionalizarea problemei
transnistrene, sprijinul economic, în scopul depăşirii crizei şi diminuării
dependenţei Republicii Moldova de sursele energetice ale Federaţiei Ruse.
În ceea ce priveşte rolul elitelor politice, atît de la Chişinău, cît şi de la
Bucureşti, autorul reliefează orientarea lor politică spre integrarea euro-
peană. Considerăm că, în virtutea dezacordurilor care au existat anterior,
România este un stat cointeresat cu adevărat în aderarea Republicii
Moldova la Uniunea Europeană.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Studiul problematicii politicii externe şi a interesului naţional al
Republicii Moldova în contextul proceselor integraţioniste ne-a permis să
formulăm următoarele concluzii:
- În linii generale, procesele integraţioniste actuale au un impact direct
şi contradictoriu asupra politicii externe şi a interesului naţional al oricărui
stat, inclusiv asupra Republicii Moldova, fapt ce oferă condiţii favorizante
şi defavorizante de dezvoltare social-politică a statelor în devenire. Pornind
de aici, promovarea unei politici externe active, coerente, în corespundere
14
cu procesele complexe ce au loc pe arena politică internaţională, presupune
iminent a ţine cont atît de factorii interni, cît şi de cei externi.
- În contextul noului aranjament geopolitic în care Republica Moldova
încearcă să-şi găsească locul, concepţia politicii sale externe rămîne deocam-
dată a fi insuficient fundamentată ştiinţific, insuficient bazată pe aspiraţii
sincere şi estimări reale, pe dimensiunile interesului naţional. Fiind un stat
aflat la confluenţa marilor puteri, a contradicţiilor dintre ele, Republica
Moldova poate să avanseze doar în baza unor deziderate şi orientări clare,
ştiinţific şi practic bine definite, argumentate.
- Aflarea Republicii Moldova pe parcursul a 15 ani în cadrul Comuni-
tăţii Statelor Independente (CSI) poate fi privită sub două unghiuri de
vedere. Pe de o parte, CSI-ul a contribuit la menţinerea dialogului între
fostele republici unionale, evitînd o destrămare brutală a fostei URSS după
scenariul balcanic, îngheţînd conflictele locale, nepermiţîndu-le să se trans-
forme în războaie civile şi conflagraţii militare. Pe de altă parte, Republica
Moldova a suferit întrucîtva un eşec politic şi economic, a simţit un impe-
diment în apropierea de structurile occidentale. Prezenţa în cadrul Comu-
nităţii Statelor Independente, statutul căreia este incompatibil cu cel al
Uniunii Europene, a fost un obstacol pentru Moldova de a se implica mai
dinamic în procesele integraţioniste care se desfăşoară în arealul european.
- În condiţiile cînd Comunitatea Statelor Independente a devenit o
structură amorfă, GUAM-ul a apărut ca o reacţie la insuficienţa şi incapa-
bilitatea CSI-ului de a rezolva probleme stringente de ordin politic şi
economic (conflictul transnistrean, dependenţa energetică faţă de Rusia). Pe
cît de eficace va fi activitatea acestei organizaţii ne o va demonstra doar
evenimentele ulterioare.
- Paralel cu presiunea transnistreană şi şantajul economic, pe parcursul
a mai bine de un deceniu şi jumătate, Rusia a influenţat substanţial politica
internă şi externă a Republicii Moldova, devenind o piedică evidentă în
funcţionarea şi realizarea interesului ei naţional. Adică prin menţinerea
contingentului militar rusesc în Transnistria a fost ştirbită însăşi existenţa
Republicii Moldova ca stat suveran şi independent. Scoaterea Moldovei din
raza de influenţă decisivă a Rusiei mult timp n-a fost posibilă din cauza
deficitului de eforturi şi de voinţă a guvernanţilor de la Chişinău, din cauza
incapacităţii lor de a activa concret în favoarea intereselor naţionale ale
Republicii Moldova, de a implementa reforme care să reducă dependenţa
economică faţă de Rusia.
- Incontestabil, poziţia pe care o manifestă Ucraina în arhitectura din
regiunea transnistreană contează mult pentru Republica Moldova. Avînd o
15
politică externă orientată spre valorile europene, Ucraina creează premise
reale să mizăm pe un stat-garant în soluţionarea problemei transnistrene,
contribuind astfel la contracararea pericolelor legate de securizarea frontie-
relor, combaterea separatismului, a traficului de arme şi droguri din regiune.
- Realizarea integrării europene, care astăzi este obiectivul prioritar al
politicii externe şi al interesului naţional al Republicii Moldova, în mare
parte depinde de calitatea deciziilor guvernanţilor, actualmente exprimate
nu doar la nivel declarativ, dar prin acţiuni şi paşi concreţi; de gradul im-
plementării reformelor economice şi instituţionale; de nivelul democrati-
zării societăţii. Doar o politică activă, coerentă şi dinamică, în stare să
promoveze o imagine pozitivă a statului, va face posibilă actualizarea
procesului de integrare a Republicii Moldova în structurile europene. Reali-
zarea acestui deziderat are loc şi prin intermediul Planului de Acţiuni
Republica Moldova – Uniunea Europeană. Planul de Acţiuni propus de UE
poate fi considerat drept o fază pregătitoare, tranzitorie de la actualele
relaţii de parteneriat şi cooperare, la cele de integrare. Perspectiva nego-
cierii cu Uniunea Europeană a unui Acord, care-l va înlocui pe cel anterior,
Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), depinde în mare măsură de
calitatea implementării prevederilor Planului de Acţiuni, de nivelul
cooperării în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV). Totodată,
Planul de Acţiuni reprezintă primul pas pentru Republica Moldova de-a se
încadra mai dinamic în cadrul (PEV), care, cu toate că este la o fază inci-
pientă, se impune drept o modalitate de apropiere de Uniunea Europeană.
- Succesul integrării Republicii Moldova în structurile europene
depinde în mare parte de susţinerea României, stat cu care partajăm aceiaşi
comunitate de neam, cultură, limbă şi istorie. În calitate de membru al
NATO şi de membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007, România
are interesul de a-şi asigura la hotar un vecin lipsit de ameninţări din
interior, ameninţări la adresa securităţii şi păcii internaţionale. Ea este un
stat cointeresat cu adevărat nu doar în respectarea suveranităţii şi integrităţii
teritoriale, dar şi în procesul racordării politicii externe a Republicii Mol-
dova la exigenţele europene.
Pornind de la concluziile de mai sus, putem observa că în condiţiile în
care Republica Moldova se află sub presiunea Federaţiei Ruse, cu un arse-
nal militar al acesteia prezent în estul ţării, în care nu dispune de un po-
tenţial economic şi nici de resurse naturale suficiente, perspectiva dezvol-
tării de mai departe a Moldovei constă în dinamizarea integrării sale în
procesele şi valorile din arealul european.
16
În formularea şi implementarea noilor valori şi priorităţi ale poli-
ticii externe şi ale interesului naţional al Republicii Moldova recoman-
dăm a se ţine seama de următoarele deziderate:
- În condiţiile proceselor integraţioniste ce se desfăşoară actualmente în
arealul european şi a celor din spaţiul CSI, Republica Moldova va fi în stare
să-şi promoveze interesele sale naţionale şi politica sa externă, doar dacă îşi
va elabora o Concepţie clară, întemeiată din punct de vedere ştiinţific, care
să corespundă imperativelor de integrare europeană. Concepţia politicii
externe a Republicii Moldova (direcţii principale de activitate) din 8
februarie 1995 Nr. 368-XVI, cît şi Proiectul cu privire la politica externă a
Republicii Moldova din 2002, în contextul noii arhitecturi geo-politice şi a
proceselor integraţioniste din arealul european şi cel al Comunităţii Statelor
Independente, astăzi nu corespund realităţilor. Peste mai bine de o decadă,
putem constata că concepţiile nominalizate au ignorat adevăratele valori,
stabilind greşit priorităţile politicii externe ale Moldovei. Evenimentele din
ultimii ani de pe continentul european impun fixarea a noi obiective în
politica externă a Republicii Moldova în corespundere cu interesul naţional
al statului, cu perspectiva proceselor eurointegraţioniste.
- Reieşind din amplasarea sa geopolitică, aflată la intersecţia marilor
puteri, Republica Moldova trebuie să-şi realizeze politica de neutralitate,
să-i atribuie acesteia sens real. În condiţiile cînd hotarele Alianţei Nord-
Atlantice s-au extins pînă la hotarele ţării, iar prezenţa contingentului
militar rusesc din zona estică a Moldovei atentează la integritatea teritorială
a ţării, e necesar ca Republica Moldova să-şi păstreze statutul de neutrali-
tate şi de neaderare la blocuri militare, mai mult, să consolideze acest statut,
acumulînd pe deplin însuşirile neutralităţii. Doar această cale i-ar putea
asigura şi garanta Moldovei realizarea intereselor politice şi economice în
scopul prosperităţii poporului, ar contribui în modul cel mai real la consoli-
darea securităţii naţionale şi regionale.
- Ţinînd cont de faptul că în trecutul apropiat Republica Moldova a
făcut parte din acelaşi sistem economic, prezenţa ei actuală în cadrul CSI
nu trebuie să constituie un impediment în menţinerea relaţiilor bilaterale şi
pe viitor cu statele – membre. Prin aceasta se va majora schimbul comercial
dintre ţările respective, se va menţine accesul produselor moldoveneşti pe
pieţele acestora. De aceea, în scopul ameliorării dialogului existent, reco-
mandăm stimularea de către conducerea statului a relaţiilor economice
bilaterale, în special a celor comerciale cu fostele republici unionale.
- Fiind un stat lipsit de propriile resurse naturale, dependent de cele ale
Federaţiei Ruse, care prin intermediul şantajului economic şi politic exer-
17
cită presiuni asupra Republicii Moldova, în scopul ameliorării situaţiei
create recomandăm activizarea şi raţionalizarea politicii moldoveneşti faţă
de Rusia şi, totodată, urgentarea găsirii de către stat a noi pieţe de desfacere
şi de realizare a mărfurilor moldoveneşti, prin semnarea acordurilor nu doar
cu statele membre a Comunităţii Statelor Independente, dar şi cu cele occi-
dentale şi de pe alte continente. În condiţiile Republicii Moldova exploa-
rarea altor pieţe potenţiale pentru promovarea comerţului extern, cum ar fi
cele ale Orientului Mijlociu, Europa de Est şi SUA, reprezintă o sursă
principală de acumulare a rezervelor valutare în ţară.
- Luînd în consideraţie noul impuls între relaţiile celor două state,
Republica Moldova şi Ucraina, în condiţiile cînd ambele şi-au orientat
vectorii interesului naţional spre valorile europene, recomandăm factorului
moldovenesc de decizie să-şi permanentizeze eforturile în vederea implică-
rii mai active a părţii ucraineşti în acţiunile ce urmează soluţionarea prob-
lemei securităţii pe sectorul transnistrean. Colaborarea constructivă dintre
Republica Moldova şi Ucraina în această problemă oferă premise reale
pentru crearea unui exemplu pozitiv de soluţionare a unui conflict regional
în spaţiul ex-sovietic.
- Scopul strategic prioritar al Republicii Moldova este integrarea în
Uniunea Europeană. Dezideratul este firesc, însă din punct de vedere al
principiilor elaborate de către UE, realizarea acestuia necesită timp. Astăzi,
Republica Moldova nu satisface nici una din condiţiile principiilor de la
Copenhaga. Din aceste considerente, viitorul relaţiilor Republicii Moldova
şi implicit durata în timp a realizării obiectivului integrării europene, de-
pinde în mare măsură de implicarea autorităţilor statale. De aceea, în scopul
urgentării procesului de integrare europeană se recomandă ca reformarea
internă a ţării să fie realizată în corespundere cu imperativele de raţio-
nalizare a activităţii politice externe, cu prevederile Planului de Acţiuni
Republica Moldova – Uniunea Europeană. Pentru realizarea acestui scop
este foarte important ca dimensiunea politică să fie puternic sprijinită de
reforme pe plan intern. În acest context, s-ar putea propune ca paralel cu
eforturile depuse în scopul ajustării la standardele europene, Republica
Moldova să-şi intensifice colaborarea în cadrul grupărilor economice regio-
nale ca OCEMN, CEFTA, inclusiv să-şi dinamizeze relaţiile bilaterale cu
statele balcanice. Aderarea la UE necesită timp, iar colaborarea eficientă în
cadrul unor organizaţii regionale ar apropia Republica Moldova de Uniunea
Europeană.
- Procesul de integrare a Republicii Moldova depinde în mare măsură
de calitatea relaţiilor sale cu România. Aceste relaţii trebuie să fie subordo-
18
nate intereselor fundamentale actuale ale ambelor state. Aşa cum integrarea
europeană este obiectivul primordial al Republicii Moldova, iar la 1 ianua-
rie 2007 România a devenit membru cu drepturi depline ale Uniunii Euro-
pene, în acest context este binevenit dezideratul de-a revedea politica faţă
de România, stat care credem că va fi cel mai credibil promotor al intere-
selor naţionale moldoveneşti în UE. În acest scop, ar fi cazul, ca Republica
Moldova să creeze un cadru juridic bine determinat cu România, bazat pe
încredere şi respect reciproc.
- Conţinînd un bogat material factologic, lucrarea ar putea servi drept
reper didactic pentru practicieni şi cercetătorii în domeniu, interesaţi de
politica externă a Republicii Moldova.
- În scopul activizării investigaţiilor viitoare a politicii externe a
Republicii Moldova este necesară crearea unui centru ştiinţific modern,
care ar uni eforturile savanţilor politologi, sociologi, economişti, filosofi,
din domeniul relaţiilor internaţionale în vederea efectuării unor cercetări
complexe, interdisciplinare.

Cuvinte-cheie:
acord, comunitate, concepţie, consiliu, descentralizare, dezintegrare, euro-
regiune, formaţiune politică, geopolitică, independenţă, integrare, integrare
regională, integrare politică, interes naţional, interdependenţă, neutralitate,
partid, politică externă, proces integraţionist, protocol, relaţii internaţionale,
regionalism, securitate, suveranitate, sistem internaţional, tratat.

19
Publicaţii la tema tezei
1. Cebotari S. „Concepţia politicii externe a Republicii Moldova în viziunea
formaţiunilor politice” // Filosofie. Ştiinţă. Politică: Realizări, implemen-
tări, perspective. Materialele conferinţei internaţionale din 28-29 noiembrie
2002 / V.Ţapoc (coord.). – Chişinău, 2003. – P. 355-358.
2. Cebotari S. „Evoluţia concepţiei politicii externe a Republicii Moldova
(1991-2002)” // „MOLDOSCOPIE” (Probleme de analiză politică). Chişi-
nău: USM, nr.XX, 2003. – P.15-32.
3. Cebotari S. „Internaţionalizarea limbajului politic” // Analele ştiinţifice ale
Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe socioumanistice”: Vol.II –
Chişinău: CE. USM, 2003. - P.462-466.
4. Cebotari S. „Limbajul politic în contextul relaţiilor internaţionale” // Re-
zumatele comunicărilor conferinţei corpului didactico-ştiinţifice „Bilanţul
activităţii ştiinţifice a USM 2000-2002”. Seria „Ştiinţe socioumane”:
Vol.II – Chişinău: CE. USM, 2003. - P.235-236.
5. Cebotari S. „Evoluţia relaţiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană
prin prisma interesului naţional”. (coautor: V.Saca) // „MOLDOSCOPIE”
(Probleme de analiză politică). Chişinău: USM, nr.XXIV, 2004. –
P.124-137.
6. Saca V., Cebotari S. „Republica Moldova între interesul naţional şi
vocaţia proeuropeană” // „Moldova şi Lumea”. Chişinău; nr.2, 2004. –
P. 11-13.
7. Cebotari S. „Relaţiile Republicii Moldova în cadrul Comunităţii Statelor
Independente” // Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova.
Seria „Ştiinţe socioumanistice”: Vol.II – Chişinău: CE. USM, 2004. -
P.162-165.
8. Cebotari S., Melniciuc V. „I prestiti lessicali nel contesto dell’Intergazione
Europea” //Filosofie. Politică. Cultură. Materialele conferinţei interna-
ţionale din 19-20 noiembrie 2004 / V.Ţapoc (coord.). – Chişinău, 2005. –
P. 319-323.
9. Cebotari S. „Interesul naţional al Republicii Moldova între Uniunea
Europeană şi Comunitatea Statelor Independente” // „MOLDOSCOPIE”
(Probleme de analiză politică). Chişinău: USM, nr.2 (XXIX), 2005. –
P.139-150.
10. Cebotari S. „Vectorii interesului naţional al Republicii Moldova în
cadrul GUAM” // „MOLDOSCOPIE” (Probleme de analiză politică).
Chişinău: USM, nr.3 (XXX), 2005. – P.154-163.
11. Cebotari S. „Dimensiunile conceptuale de interes şi integraţioniste ale
politicii externe” // Rezumatele comunicărilor Conferinţei Ştiinţifice
Internaţionale „Învăţămîntul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii
bazate pe cunoaştere” din 20 septembrie 2006. – P.59-60.
20
SUMMARY
of the thesis for the Ph. D. degree in Political Sciences:
“The Foreign Policy of the Republic of Moldova in the Context of
Integration Processes: Interests and Priorities”
The transformations within the international system framework provoked by
the integration processes that occur in the European region and disintegration
processes that appear within CIS have a huge impact upon the foreign policy
and the national interest of the Republic of Moldova. The present study focuses
upon the issue of the affirmation of the Republic of Moldova as an independent
state on the international political arena.
The first chapter of the present work comprises a theoretical and
methodological analysis of the integration, national interest and foreign policy
phenomena. The study concerning the triple correlation – integration – national
interest – foreign policy, allowed us to better understand the interrelation
between these notions. None of integration processes can take place without
involving national status or outside of them. Each of these states expresses its
own interest and realizes in through foreign policy activity, also trough
elaboration and attainment of the concept of foreign policy and national
interest in the Republic of Moldova. The Republic of Moldova tries to position
itself clearly on the international arena and to identify the vector of national
interest and priority in foreign policy in the context of the European Union
enlargement to the East, as other newly formed states do.
In the second chapter of the diploma we investigated the role and the
place of the Republic of Moldova within the Community of Independent States
and GUAM. There is an attempt to emphasize both, the positive and the
negative moments Republic of Moldova has in CIS. It is also analysed the
dimension of Moldavian – Russian and Moldavian – Ukrainean based on the
problem of Transnistria
The last chapter is dedicated to the role of the Moldovan integration
policy in order to outline the place it occupies within the European structures;
as well as to the key-aspects of the foreign policy of the Republic of Moldova
with regard to the European Union and the role of Moldo-Romanian
relationship in the process of integration of our country into the European and
Euro-Atlantic structures.
Key-words:
Agreement, Community, Concept, Council, Decentralization, Disintegration,
European region, Political parties, Geopolitics, Interdependence, Integration,
Integration groupings, National interest, Neutrality, Party, Foreign policy,
Integration process, Protocol, International relationships, International system,
Regionalism, Regional integration, Political integration, Security, Sovereignty,
Treaty.
21
РЕЗЮМЕ
диссертации на соискание ученой степени доктора политических
наук: «Внешняя политика Республики Молдова в контексте
интеграционных процессов: интересы и приоритеты»
Перемены на уровне международной системы, вызванные Интегра-
ционными процессами на территории Западной Европы и дезинтеграцион-
ными процессами, имеющие место внутри Содружества Независимых
Государств оказывают непосредственное влияние на внешнюю политику и
национальный интерес Республики Молдова. В рамках данного исследования
изучается проблема становления внешней политики Республики Молдова в
качестве независимого государства на международной политической арене.
В первой главе осуществляется теоретико-методологический анализ фе-
номена интеграция–национальный интерес - внешняя политика государства.
Изучение триады «интеграционный процесс – национальный интерес –
внешняя политика» позволило нам оценить и лучше понять взаимоотноше-
ния этих понятий. Ни один интеграционный процесс не может происходить
вне государств, не привлекая их, последние, выражает определенные
интересы, реализуемые в процессе осуществления внешней политики. Также
анализируется уровень формирования и реализации концепции внешней
политике и национального интереса Республики Молдова. В условиях расши-
рения Европейского Союза на Восток, Республика Молдова, как и прочие
новообразовавшиеся на международной арене государства, пытается занять
определенную позицию в контексте интеграционных процессов и четко
определить вектор национального интереса и приоритеты внешней политики.
Во второй главе исследуется место и роль Республики Молдова в рамках
СНГ и ГУАМ. Сделана попытка выявить как положительные, так и отрица-
тельные моменты, связанные с присутствием Молдовы в рамках СНГ. Также
анализируются политические параметры молдо-русских и молдо-украинских
отношений, в особенности приднестровскую проблему.
В третьей главе исследуются место и роль интеграционной политики
Республики Молдова в европейских структурах, являющихся ключевыми
аспектами внешней политики, где особенно важна роль молдо-румынских
отношений в процессе интеграции Молдовы в европейские структуры.

Ключевые слова:
соглашение, общность, концепция, консилиум, дезинтеграция, децентра-
лизация, еврорегионы, политическое формирование, политическая партия,
геополитика, интеграция, региональная интеграция, политическая интегра-
ция, интеграционный процесс, национальный интерес, взаимозависимость,
нейтралитет, партия, внешняя политика, протокол, международные отно-
шения, регионализм, безопасность, суверенитет, международная система,
договор.

22
CEBOTARI Svetlana

POLITICA EXTERNĂ A REPUBLICII MOLDOVA ÎN CONTEXTUL


PROCESELOR INTEGRAŢIONISTE: INTERESE ŞI PRIORITĂŢI

Specialitatea - 23.00.01 – Teoria, metodologia şi istoria politologiei;


instituţii şi procese politice

AUTOREFERAT
AL TEZEI DE DOCTOR ÎN ŞTIINŢE POLITICE

Bun de tipar 15.02.2007. Formatul 60×84 1/16


Coli de tipar 1,0.
Comanda 31. Tirajul 50 ex.

Centrul Editorial-Poligrafic al USM


str.A.Mateevici, 60, Chişinău, MD 2009

23