Mapa - Invatatorului III

PLANIFICARE CLASA A III-A
ANUL ŞCOLAR 2014-2015
Prof. în înv. primar : UNGUR CRISTINA MARIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR 1 NOJORID
SUBUNITATEA ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR 3 LEȘ
PLANIFICARE CLASA A III-A ANUL ŞCOLAR 2014-2015
MAPA ÎNVĂŢĂTORULUI
AN ŞCOLAR 2014 – 2015
Clasa a III - a
Ungur Cristina Maria

Tel. : 0746463411
Email: cristina.ungur@ymail.com
Opțional: Educație pentru sănătate, manual opțional III – IV, Ileana

Dumitru, Emilia Păunescu Editura CARMINIS
Manuale școlare
1. Limba și literatura română, Marcela Peneș, Ed. Marcela Peneș

2. Matematică, Victoria Pădureanu, Ed. Didactică și Pedagogică,
3. Științe ale naturii, Dumitra Radu, Ed. Didactică și Pedagogică,
4. Educație civică, Lorica Matei și Al. Manea, Ed. Didactică și Pedagogică,
5. Educație muzicală, Maria Drăgan, Ed. Sigma
Opțional: Educație pentru sănătate, manual opțional III – IV, Ileana

Dumitru, Emilia Păunescu Editura CARMINIS
Materiale didactice auxiliare
1. Auxiliar pentru ora de limba română

- Să aprofundăm textele literare, Marcela Peneș, Ed. Marcela Peneș -
caietul elevului
Aprofundare, pregătire pentru concursuri și activități diferențiate:

- Limba și lit. Română, Marcela Peneș, Ed. Marcela Peneș
- Știu foarte bine la... Limba și literatura română, T. Pițilă, C.
Mihăilescu, Ed. Aramis
-
- Exersez părțile vorbirii în 3 săptămâni, Ed. Gama
- Exersez scrisul frumos în 3 săptămâni, Ed. Gama
- Elemente de construcție a comunicării, V. Pârâială, D.D. Pârâială,
Ed. Euristica
- Exerciții de gramatică, L. Chiazna, N. Beju, M. Filipescu, Ed.
Lizuka Educativ
- Bucuria de a scrie compuneri, Marcela Peneș, Ed. Aramis
Recuperare Kopar Florin

– Caiet de scriere Clasa I, V. Molan, A. Fierăscu, Ana Lapoviță,
Ed. Petrom
- Abecedar, Marcela Peneș, Ed. Ana
2. Auxiliar pentru ora de matematică

- Exerciții și probleme, Ed. Art, Alina Radu – caietul elevului
Aprofundare, pregătire pentru concursuri și activități diferențiate:

- Matematică, V. Pădureanu, Ed. Didactică și Pedagogică

- Știu foarte bine la... Matematică, T. Pițilă, C. Mihăilescu, Ed.

Aramis
- Comper, Matematică 2000 +, Competențe și performanță, M.
Mogoș, Ed. Paralela 45
- Matematică, E. Nica, D. Șerban, Ed. Carminis
- Exersez înmulțirea în 6 săptămâni, Ed. Gama
- Exersez împărțirea în 6 săptămâni, Ed. Gama
Recuperare Kopar Florin

- Manual de matematică pentru clasa I
- Caiet de matematică, A. Dumitru, V.G. Dumitru, ED.Didactică și
Pedagogică
3. Auxiliar pentru ora de științe

- Caietul elevului, D. Radu, Ed. Didactică și Pedagogică
- Mapa elevului Științe ale naturii, E. Ștefănescu, M.Vișan, Ed.
Diana
- Știu foarte bine la... Științe ale naturii, T. Pițilă, C. Mihăilescu, Ed.
Aramis
4. Auxiliar pentru ora de educație civică

- Caietul elevului cls. a III-a, A. Manea, L. Matei, Ed. Didactică și
Pedagogică
- Știu foarte bine la... Educație civică, T. Pițilă, C. Mihăilescu, Ed.
Aramis
5. Auxiliar pentru ora de muzică

- Caiet de muzică, Sofica Matei, Ed. All
- CD – Ed. Muzicală, S. Matei, Ed. Aramis
6. Auxiliar educație tehnologică

- Caietul elevului, D. Stoicescu, Ș. Pacearcă, Ed. Aramis
- Mapa elevului, Ed. Diana
7. Auxiliar educație plastică

- Caietul elevului, L. Stan, E. Pascale, M. Burada, D. Sima, Ed.
Aramis
- Mapa elevului, Ed. Diana

Activităţi extracurriculare
1. Pe cărările toamnei! – drumeţie ( colectarea materialelor

necesare pentru ora de ed. tehnologică ) X
2. Este necesar să ne vaccinăm? – educaţie sanitară XI
3. Dulce Românie!– activitate festivă dedicată zilei naţionale

a României XI
4. Vine Moş Crăciun? – activitate artistică dedicată

sărbătorilor de iarnă XII
5. Luceafărul poeziei româneşti, M. Eminescu I
6. Unde-i unul nu-i putere! – activitate dedicată Unirii Principatelor

Române I
7. Bucuriile iernii – activităţi sportive II
8. Ce dragă-mi este mama! – program artistic III
9. Flori pentru clasa noastră! - activitate ecologică V
10. Ziua noastră! – activităţi dedicate zilei copilului VI
11. Suntem cei mai buni! - festivitate de sfârşit de an VI
Obs.
GRAFICUL ŞEDINŢELOR ŞI LECTORATELOR CU PĂRINŢII

AN ŞCOLAR 2014 – 2015
Nr.crt Tematica şedinţelor şi lectoratelor perioad Observaţii

. a
1. Şedinţă cu părinţii sept
- programa pentru clasa
-prezentarea ROI
-prezentarea Regulamentului comitetelor de părinți
-discuții referitoare la rechizitele si auxiliarele necesare
- alegerea comitetului cetăţenesc pe clasă, discuţii
2. Şedinţă cu părinţii oct
-analiza evaluărilor iniţiale; situaţia la învăţătură şi
purtare
-parteneriate educaţionale:
3. Lectorat cu părinţii ‚,Să-i învăţăm pe copii ce să nov
preţuiască”
4. Semnificaţia Crăciunului la români -Seară de dec
colinde activitate comună cu elevii şi pîrinţii
5 Sedinţă cu părinţii- analiza situaţiei la învăţătură, ianuarie
prezentarea şi discutarea caietelor de evaluare, sfaturi
pentru vacanţa de iarnă, discuţii
Semestrul al Il-lea
Nr. Tematica şedinţelor şi lectoratelor perioada Observaţii
c
1 Lectorat cu părinţii-,,Efectele negative ale ecranului febr
2 Sedinţă cu părinţii- analiza situaţiei la învăţătură şi Febr.

purtare
3. Lectorat cu părinţii-,,Timpul liber al copilului alături de

familie” Martie
-oferta pt. Săptămâna Scoala Altfel
4. Sedinţă cu părinţii Situaţia la învăţătură şi purtare, mai
anunţarea obiectivelor pentru recapitularea finală şi
pentru evaluările sumative;
Ziua de 1 Iunie
5. Sedinţă cu părinţii-prezentarea rezultatelor şcolare pe iunie
semestrul al II-lea şi discutarea lor
-sfaturi pentru perioada vacanţei de vară
CONSILIEREA PĂRINŢILOR
NR. TEMA DATA OBS.

CRT.
1. Alegerea comitetului de părinţi IX
Regulamentul de ordine interioară
2. Constituirea unei baze de date la nivel de IX

şcoală cu numele şi prenumele părinţilor

;numere de telefon
Propuneri de activităţi extracurriculare
3. Discutarea rezultatelor statistice a testelor X
iniţiale şi a măsurilor ameliorative necesare.
Probleme organizatorice
4. Programul zilnic al elevilor X
5. Violenţa domestică şi efectele asupra X

personalităţii
copilului
Situatia la învăţătură
6. Sănătatea fizică, emoţională şi socială X
7. Interacţiune şi comunicare ( familie-şcoală ) X
Situaţia la învăţătură
8. Dezordinea şi neglijenţa – trăsături negative XI
de caracter la elevi
Prevenirea şi înlăturarea lor
9. Cât de mult trebuie să ne implicăm în XI
efectuarea temei de acasă?
10. Recompense şi pedepse XI
Când trebuie să le aplicăm?
11. Comunicarea dintre părinţi şi copii XII
12. Succesul şi insuccesul şcolar-implicaţii, XII
cauze ,remedii
13. Stabilirea modului de desfăşurare a serbării XII
de iarnă
Prezentarea rezultatelor şcolare
Cum ssă-i protejăm în vacanţă pe copii de cei
care folosesc petardele?
14. Ne cunoaştem copiii? I
15. Calităţi şi defecte ale copilului I
16. Norme de conduită morală în relaţia I
învăţător-elev , elev-elev
17. Dezvoltarea personalităţii elevilor în I
cadrulgrupului
18. Situaţia la învăţătură pe semestrul I II
Pericolul stresului la o vârstă fragedă.
19. Factorii psihologici ai succesului şcolar II
20 Este necesară tratarea diferenţiată a elevilor? II
21. Reguli de comportare civilizată III

22. Cum trebuie educaţi şcolarilor mici în srijinul III

valorilor morale
23. Rolul grupului în dezvoltarea personalităţii III
elevilor
24. Cum ne alegem prietenii ? III
Ce rol joacă grupul de prieteni ?
25. ADHD –Boală sau diversitate umană ? IV
26. Norme de protecţie PSI IV
27. Combaterea bolilor transmisibile - norme de V

igienă
28. Schema orară pentru anul şcolar 2014-2015 V

29. Alegerea opţionalului pentru anul şcolar V
2014-2015
30. Drepturile şi îndatoririle copiilor V
31 Situaţia la învăţătură şi purtare VI
32. Tendinţe greşite în educarea copiilor de către VI
părinţi
33. Serbarea de sfârşit de an. Cum să organizăm VI
vacanţa de vară?
Program de recuperare și dezvoltare
Ora Luni Marți Miercuri Joi Vineri

8-9 Grupa I Grupa II Grupa I Grupa II
Limba Limba Matematică Matematică
română română
Obs.
În funcție de
dificultățile
observate pe
parcursul anului
școlar se va
lucra
suplimentar pe
grupe de 1- 3
elevi și de la
orele 13 – 14
Probe de evaluare inițială

Disciplina Total Total elevi Foarte bine Bine Suficient Insuficient

elevi prezenți
12
Limba română
12
Matematică
Științe ale 12
naturii
PLANUL-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Aprobat prin Ordin al Ministrului NR. 5198/ 01.11.2004
Aria curriculară /disciplina Clasa a III a

I.Limbă şi comunicare 7-9

A. Limba şi literatura română 5-7
B. Limba modernă (1) 2-3
II. Matematică şi ştiinţe ale naturii 4-6
1. Matematică 3-4
2. Ştiinţe ale naturii 1-2
III. Om şi societate 2-3
1. Educaţie civică 1-2
2. Istoria României -
3. Geografia României -
4. Religie 1
IV. Arte 2-3
1. Educaţie plastică 1-2
2. Educaţie muzicală 1-2
V. Educaţie fizică şi sport 2-3
1. Educaţie fizică 2-3
VI. Tehnologii 1-2
1. Educaţie tehnologică 1-2
VII. Consiliere şi orientare 0-1
1. Consiliere şi orientare 0-1
TRUNCHI COMUN 18
CURRICULUM LA DECIZIA 1-4
ŞCOLII
Educație pt sănătate
Nr. minim de ore /săpt. 19
Nr. maxim de ore /săpt. 22
Nr. ore efectuate/săpt.
SCHEMA ORARĂ
Clasa
Schema
Aria/disciplina Orară Curriculu
Plan
Cadr m
u
I.Limbă şi comunicare 7-9 8
A. Limba şi literatura română 5-7 6 Nucleu
B. Limba modernă (1) 2-3 2 Nucleu
II. Matematică şi ştiinţe ale naturii 4-6 5
1. Matematică 3-4 4 Extins
2. Ştiinţe ale naturii 1-2 1 Nucleu
III. Om şi societate 2-3 2
1. Educaţie civică 1-2 1 Nucleu
2. Istoria României - -
3. Geografia României - -
4. Religie 1 1
IV. Arte 2-3 2
1. Educaţie plastică 1-2 1 Nucleu
2. Educaţie muzicală 1-2 1 Nucleu
V. Educaţie fizică şi sport 2-3 2
1. Educaţie fizică 2-3 2
VI. Tehnologii 1-2 1
1. Educaţie tehnologică 1-2 1 Nucleu
VII. Consiliere şi orientare 0-1 0
1. Consiliere şi orientare 0-1 0
TRUNCHI COMUN 18
CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII 1-4 1 Nucleu
Educație pt sănătate
Nr. minim de ore /săpt. 19
Nr. maxim de ore /săpt. 22
Nr. ore efectuate/săpt. 21
Structura anului școlar 2014-2015

Anul școlar 2014-2015 are 36 de săptămâni de cursuri, structurate în două semestre.
Săptămâna Școala Altfel se va desfășura în perioada 6-10 aprilie 2015.
Anul şcolar 2014-2015 începe pe data de 1 septembrie 2014, se încheie pe data de 31 august
2015 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează:
Semestrul I
Cursuri – luni, 15 septembrie 2014 – vineri, 19 decembrie 2014
În perioada 1 - 9 noiembrie 2014, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul
preşcolar sunt în vacanţă.
Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 20 decembrie 2014 – duminică, 4 ianuarie 2015
Cursuri – luni, 5 ianuarie 2015 – vineri, 30 ianuarie 2015
Vacanţa intersemestrială – sâmbătă, 31 ianuarie 2015 – duminică, 8 februarie 2015
Semestrul al II-lea
Cursuri – luni, 9 februarie 2015 – vineri, 10 aprilie 2015
Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 11 aprilie 2015 – duminică, 19 aprilie 2015
Cursuri – luni, 20 aprilie 2015 – vineri, 19 iunie 2015
Vacanţa de vară – sâmbătă, 20 iunie 2015 – duminică, 13 septembrie 2015
În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri.
Unitățile de învățământ și inspectoratele școlare vor marca prin manifestări specifice ziua de 5
octombrie – Ziua internațională a educației și ziua de 5 iunie – Ziua învățătorului,
conform planificărilor existente la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar.
Săptămâna 6–10 aprilie 2015 din semestrul al doilea este săptămână dedicată activităților
extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului numit „Şcoala altfel: Să știi mai multe,
să fii mai bun!”, având un orar specific.
CALENDAR
1DEC, 1 IUNIE, 1 MAI LIBER

Limba şi Literatura Română

ARIA CURRICULARĂ Limbă şi comunicare

DISCIPLINA Limba şi Literatura Română
CURRICULUM Nucleu
NUMĂR ORE 5 ore pe săptămână
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 85
2. Sem. al II-lea 85
3. TOTAL 170
OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a elevul Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
va fi capabil: activităţi:
1.1. să sesizeze sensul global al unui - exerciţii de formulare de întrebări pentru stabilirea
mesaj, identificând aspectele sensului global al mesajului;
principale şi de detaliu la care se - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele
referă un mesaj oral de detaliu dintr-un mesaj ascultat;
1.2. să deducă sensul unui cuvânt - exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime,
necunoscut prin raportare la antonime;
mesajul audiat - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut
prin raportare la conţinut;
- exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte în
contexte date;
1.3. să sesizeze corectitudinea unui - exerciţii de identificare şi corectare a unor pronunţii
enunţ oral greşite (pronunţarea cuvintelor care conţin diftongii oa,
ea, ia, ua, uă; pronunţarea cuvintelor care conţin vocale
în hiat: ee, ii, pronunţarea cuvintelor care conţin x);
- exerciţii de sesizare a intonaţiei corecte/incorecte a unor
propoziţii interogative sau enunţiative (propriu-zise şi
exclamative);
- exerciţii de identificare şi corectare a unor îmbinări de
cuvinte incorecte în cadrul unui enunţ (substantiv şi
adjectiv, prepoziţii şi substantiv, prepoziţie şi pronume,
subiect şi predicat);
1.4 să sesizeze mijloacele - exerciţii de sesizare a unor mijloace nonverbale
nonverbale (gesturi, mimică) (gesturi, mimică)prin care se pot comunica diferite
folosite în comunicare stări, atitudini etc.;
- exerciţii de mimă;
- exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor
verbale cu cele nonverbale (gesturi, mimică);
1.5 să manifeste atenţie faţă de - simularea unor situaţii de comunicare diverse;
interlocutor în diferite situaţii de - exerciţii de dialog: elevi-elevi, elev-învăţător; jocuri de
comunicare rol, de tipul vorbitor-ascultător, vizând formarea
comportamentului de ascultător ;
- discuţii libere pe teme date etc.

1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

2.1. să construiască texte orale scurte - exerciţii de construire a unor texte orale narative pe
pe baza unui suport vizual dat şi baza unor imagini (benzi desenate);
/ sau a unui plan simplu de idei - *exerciţii de construire a unor texte orale narative
dat *sau a unui plan propriu după un plan propriu de idei;
- exerciţii de construire a unor texte orale pe baza unui
şir de întrebări sau a unui plan de idei;
- exerciţii de povestire orală a unor fapte, întâmplări reale
(din experienţa personală) sau fictive;
- exerciţii de realizare corectă a acordului predicatului cu
subiectul;
- exerciţii de acord, de modificare a formei adjectivului,
prin schimbarea numărului substantivului pe care îl
determină;
2.2 să pronunţe clar şi corect un - exerciţii de rostire fluentă şi corectă a unor mesaje
mesaj individual sau în grupuri mici;
- exerciţii de ortoepie;
- exerciţii de reglare a intonaţiei, a volumului, a vitezei
proprii de a vorbi;
- recitări;
- exerciţii de dicţie etc.;
2.3. să redea prin cuvinte proprii - formularea de întrebări de clarificare a aspectelor pe
conţinutul unui fragment dintr- care nu le-au înţeles din textul citit sau din mesajul oral
un text citit sau dintr-un mesaj ascultat;
audiat sau *din texte citite şi - formularea de răspunsuri la întrebările ce vizează
mesaje audiate informaţiile esenţiale sau de detaliu ce se desprind din
textul citit sau mesajul audiat;
- povestirea independentă a unui fragment/paragraf citit
sau mesaj audiat;
- *povestirea independentă a unui text citit sau mesaj
audiat;
- exprimarea propriei păreri în legătură cu întâmplări,
personaje dintr-un text citit sau mesaj ascultat;


2.4. să-şi adapteze vorbirea la diferite - exerciţii de dialog cu persoane diferite;
situaţii de comunicare în funcţie - conversaţii pe teme cunoscute;
de partenerul de dialog - exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare în
care partenerul de dialog interpretează roluri diferite
(coleg, profesor, vecin, părinte, bibliotecar etc.);
- exerciţii de folosire a intonaţiei potrivite în funcţie de
context şi de partenerul de dialog;
- exersarea unor acte de vorbire: iniţierea, menţinerea sau
încheierea unui schimb verbal; utilizarea formulelor de
salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;
povestirea unor fapte şi întâmplări, după un suport
vizual sau după un plan de idei dat; exprimarea
acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau
cu atitudinea unei persoane etc.;
2.5. să utilizeze corect în exprimarea - exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi a
orală proprie elementele de propoziţiilor dezvoltate, a propoziţiilor interogative şi
construcţie a comunicării enunţiative – propriu-zise şi exclamative (fără folosirea
studiate terminologiei ştiinţifice);
- exerciţii de completare a enunţurilor/textelor lacunare
pentru marcarea categoriilor de număr şi de persoană;
- exerciţii de acord, de modificare a formei adjectivului,
prin schimbarea numărului substantivului pe care îl
determină;
- exerciţii de realizare a acordului predicatului cu
subiectul;
- exerciţii de integrare a achiziţiilor lexicale noi în
enunţuri proprii;
- exerciţii de înlocuire a unor cuvinte cu sinonimele sau
antonimele lor;
2.6. să manifeste cooperare în diferite - exerciţii de dezvoltare a iniţiativei comunicative şi a
situaţii de comunicare curajului de a interveni în actul comunicării;
- exerciţii de exprimare a propriilor opinii şi gânduri, în
legătură cu fapte şi cu întâmplări cunoscute;
- jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire, de
construire a unor dialoguri imaginare;
- exerciţii de rezolvare a unor sarcini în grupe mici de
lucru ( perechi sau 4-5elevi).

2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

3.1 să identifice elemente de bază - exerciţii de recunoaştere a titlului, autorului,
ale organizării textului alineatelor;
literar/nonliterar în pagină - exerciţii de sesizare a aşezării textului în raport cu
ilustraţie;
- exerciţii de recunoaştere a diferitelor tipuri de litere de
tipar;
- exerciţii de citire selectivă în funcţie de diferite repere:
versul, strofa;
- exerciţii de sesizare a raportului dintre text şi ilustraţie
în reclamele scrise etc.;
3.2. să desprindă ideile principale - exerciţii de citire explicativă şi de citire selectivă pentru
dintr-un text citit desprinderea ideilor principale;
- exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente
logice;
- exerciţii de identificare a întâmplărilor petrecute într-o
succesiune logică dintr-un text citit;
- exerciţii de identificare şi de formulare a ideilor
principale din textele citite;
3.3 să citească în mod conştient, - exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă
corect, *fluent şi expresiv un text de semnele de punctuaţie;
cunoscut - exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente, pe
roluri);
3.4 să citească în mod corect un text - exerciţii de citire a unor texte, literare sau nonliterare
necunoscut “la prima vedere” în ritm propriu etc.;
3.5 să recunoască secvenţele - exerciţii de identificare a secvenţelor de dialog dintr-un
narative şi dialogate dintr-un text text narativ dat;
- exerciţii de argumentare a folosirii dialogului în textele
narative;
- exerciţii de citire pe roluri;
3.6 să recunoască în texte diferite - exerciţii de identificare a părţilor de vorbire învăţate:
elemente de construcţie a substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul;
comunicării studiate - exerciţii de identificare a părţilor principale de propoziţie
învăţate (subiect, predicat) şi a părţilor secundare de
propoziţie;
- exerciţii de identificare a perechii determinat-
determinant şi a acordului gramatical dintre acestea
etc.;


3.7. să manifeste interes pentru - exerciţii de exprimare a propriilor opinii, gânduri,
lectura unor texte variate sentimente în legătură cu faptele şi acţiunile
(literare sau nonliterare) personajelor prezentate în texte literare;
- exerciţii de consultare a cuprinsului unor cărţi pentru a
înţelege rolul pe care îl are acesta în găsirea unor informaţii
căutate;
- formularea de întrebări şi de răspunsuri vizând
conţinutul textelor citite;
- prezentarea unor lecturi individuale suplimentare;
- *exerciţii de extindere a lecturii prin consultarea unor
articole din reviste pentru copii;
- discuţii în perechi sau pe grupe referitoare la lectura
suplimentară;
- vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură etc.
3. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

La sfârşitul clasei a III-a Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: activităţi:
4.1 - exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe în
să respecte regulile de
dictări şi autodictări, copieri sau în scrierea unor enunţuri
despărţire în silabe, ortografia
proprii;
şi punctuaţia într-un text
- exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care încep cu
propriu
litera “e” (pronume, formele verbului “a fi”);
- exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care conţin
vocale în hiat: “ii”, “ee”;
- exerciţii de folosire corectă a majusculei;
- exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu
cratimă;
- exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie;
- exerciţii de autocorectare şi corectare în perechi a
greşelilor de scriere şi a greşelilor de punctuaţie etc.;
4.2 să povestească în scris - exerciţii de povestire în scris a unor fragmente dintr-un
fragmente dintr-un text citit text citit;
- formularea în scris a răspunsurilor la întrebări;
- *exerciţii de formulare a unor întrebări în legătură cu
conţinutul textului;
- selectarea adecvată a cuvintelor într-un text propriu;


4.3 să redacteze texte de mică - exerciţii de povestire în scris a unor fapte şi întâmplări
întindere, ţinând seama de personale;
părţile unei compuneri - antrenament de structurare a compunerii în introducere,
cuprins şi încheiere;
- exerciţii de redactare a unor texte narative pe baza unui
suport vizual sau *folosind cuvinte date;
- exerciţii de redactare a unor compuneri cu
început/sfârşit dat;
- alcătuirea planului simplu de idei;
- exerciţii de redactare a povestirii unor fragmente din
text;
- exerciţii de redactare a unor compuneri după un plan de
idei
- *exerciţii de redactare a povestirii unui text după planul
de idei;
4.4. să realizeze acordurile - exerciţii de stabilire a acordului gramatical;
gramaticale în enunţurile - exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare cu
redactate structurile morfologice învăţate;
- exerciţii de redactare a propoziţiilor simple şi a
propoziţiilor dezvoltate etc.;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor atunci când: se
schimbă persoana verbului sau numărul subiectului
exprimat prin substantiv sau pronume etc.;
4.5 să aşeze corect în pagină - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină;
textele scrise, respectând - exerciţii de plasare corectă a alineatelor şi a titlului;
scrierea cu alineate şi spaţiul - exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte;
liber între cuvinte, scrierea - exerciţii de caligrafie etc.;
caligrafică / lizibilă
4.6. să manifeste interes pentru - exerciţii de redactare a unor felicitări, cărţi poştale,
redactarea corectă şi îngrijită a *invitaţii (adresate colegilor, învăţătorului, rudelor);
compunerilor şi a textelor cu - exerciţii de completare a datelor destinatarului într-o
destinaţie specială carte poştală;
- copieri, transcrieri, dictări;
- exerciţii de evaluare a redactării corecte şi îngrijite a
textului propriu etc.
B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Formarea capacităţii de lectură/citire
 Cartea ( actualizare: aşezarea textului în pagină). Cuprinsul. Tipuri de litere de tipar1.
 Textul literar
 Textul narativ.
1
Ceea ce apare cu scris îngroşat reprezintă o noţiune nouă.
Recunoaşterea personajelor (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice.

Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ (recunoaştere).
 Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.
 Textul nonliterar: reclama, *articole din reviste pentru copii.
Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei şi valorile proprii acestuia.
Autorii de manuale pot utiliza texte literare, în proză sau în versuri, sau texte
nonliterare, de mică întindere, până la 300 de cuvinte. Aceştia vor avea libertate de a
decide cu privire la aspectele menţionate în programa clasei a II-a.
2. Formarea capacităţii de comunicare
 Comunicarea orală
Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularităţile
interlocutorului.
Formularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text
narativ. *Povestirea orală a unor texte citite sau mesaje audiate.
Intonarea propoziţiilor exclamative, enunţiative şi interogative (actualizare).
Dialogul (actualizare) Construirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare.
Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimica).
Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza
următoarele acte de vorbire:
- iniţierea, menţinerea şi încheierea unui schimb verbal;
- utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
- formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;
- povestirea unor fapte şi întâmplări, după un suport vizual sau după un plan de idei
dat;
- exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei
persoane.
 Comunicarea scrisă
Procesul scrierii
Organizarea textului scris. Scrierea caligrafică (actualizare). Aşezarea corectă în pagină:
plasarea titlului, folosirea aliniatelor (actualizare). Părţile componente ale unei
compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).
Ortografia şi punctuaţia.
Scrierea corectă a cuvintelor. Scrierea corectă a cuvintelor care: conţin consoana m înainte
de p sau b (actualizare) Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii oa, ea, ia, ie,
ua, uă (fără terminologie), a celor care conţin â şi î (actualizare). Scrierea corectă a
cuvintelor într-o, într-un, dintr-o, dintr-un (actualizare), printr-o, printr-un.
Utilizarea ortogramelor s-a/sa; s-au/sau; i-a/ia; i-au/iau; l-a/la; ne-a/nea; ne-
am/neam.
Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog,
două puncte, virgula (numai în cazul substantivelor în vocativ şi în enumerare)
(actualizare).
Contexte de realizare
a) Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Copieri, transcrieri, dictări,
felicitarea, cartea poştală, *invitaţia.
b) Scrierea imaginativă. Compunerea unor scurte texte (7 – 15 enunţuri) pe baza unui
suport vizual: după o ilustraţie sau după un şir de ilustraţii, după benzi desenate; şir de
întrebări * pe baza unor cuvinte de sprijin. Compunerea după plan de idei.

Compunerea cu început/sfârşit dat dat.
c) Scrierea despre textul literar. Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări.
Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Planul simplu de idei. *Formularea de
întrebări în legătură cu conţinutul textului. *Povestirea unor texte de mică întindere
după un plan de idei.
3. Elemente de construcţie a comunicării
 Lexicul
Cuvântul (actualizare). Cuvintele cu formă diferită şi sens asemănător (actualizare).
Cuvintele cu sens opus (actualizare).
În manual, la toate tipurile de lecţii, exerciţiile de vocabular vor fi diverse, vizând şi
alte categorii semantice (omonime, paronime - fără a se menţiona terminologia dată).
 Noţiuni de fonetică
Sunetul şi litera. Vocalele şi consoanele. Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care încep cu e
(pronume personale, verbul a fi). Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care cuprind
diftongi. Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care conţin vocale în hiat: ee, ii, (fără
terminologia dată) şi a cuvintelor care conţin x. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe
(probleme de scriere).
Aceste probleme de fonetică vor fi studiate aplicativ, fără a folosi termenii „diftong“
sau „hiat“.
 Morfologia.
Cuvântul - parte de vorbire
Substantivul. Substantive comune şi substantive proprii. Numărul.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin substantive în cazurile
nominativ, genitiv, dativ, acuzativ; articulate cu articol hotărât sau nearticulate;
neprecedate de prepoziţii (fără a folosi această terminologie). Se vor rezolva problemele de
ortografie şi de ortoepie.
Adjectivul. Acordul adjectivului în număr cu substantivul pe care îl determină.
*Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie. *Ortografia adjectivelor
terminate în "-iu".
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin adjective propriu-
zise variabile (cu una şi cu două terminaţii) la gradul pozitiv şi adjective provenite din
participiu.
 Pronumele. Pronumele personal. Persoana. Numărul. Pronumele personal de
politeţe - recunoaştere şi utilizare în comunicare.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin pronume
personale cu formă accentuată, neprecedate de prepoziţii, în cazul nominativ.
 Numeralul - recunoaştere. Probleme de ortografie şi de ortoepie: scrierea
numeralelor simple şi a* celor compuse - fără terminologie.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin numerale
cardinale simple şi *compuse.
 Verbul. Persoana. Numărul. Probleme de ortografie şi de ortoepie a verbelor a
fi şi a lua.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin verbe personale,
la diateza activă, modul indicativ (timpurile: prezent, timpurile trecutului, viitor - forma
literară), forma afirmativă şi cea negativă. Verbul "a fi" este utilizat numai cu valoare
predicativă. Nu este utilizată terminologia gramaticală.
 Sintaxa
Partea de propoziţie. Funcţia sintactică de subiect. Subiectul exprimat prin
substantiv şi subiectul exprimat prin pronume personal. Funcţia sintactică de
predicat. Acordul predicatului cu subiectul. Părţi principale de propoziţie. Părţi
secundare de propoziţie. Propoziţia simplă.
Propoziţia dezvoltată.

Limba şi Literatura Română

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
Nr. Unitatea de Nr. O

O. R. Conţinuturi Perioada
crt. învăţare ore bs.
1. Cartea – model 1.1,  Cartea. Elemente 15
de comunicare 1.2, componente. Tipuri I - III
Frumoasă şi 2.2, de litere
înţeleaptă carte 2.3,  Textul literar
2.6,  Aşezarea textului în
3.1, pagină
3.3,  Personajele
3.4,  Cuvântul.Alcătuirea
3.7, şi sensul cuvintelor
4.1  Povestire orală după
imagini
 Ortograme:„sau”,
„s-au”; „sa”, „s-a”
2. Comunicarea 1.1,  Textul literar. 20
dialogată 2.1, Delimitarea textului în IV - VII
Povestiri din 2.2, fragmente logice. Povestirea
trecut 2.3, orală pe fragmente. Planul
2.4, simplu de idei
2.6,  Comunicarea orală
3.2, cu dialog
3.3,  Utilizarea corectă a
3.5, ortogramelor: „neam”, „ne-
3.7, am”; „la”, „l-a”
4.1
3. Rolul 1.1,  Textul literar în 20
cuvintelor în 1.2, versuri. VIII - XI
comunicare 1.3,  Cuvântul – parte de
Ce te legeni… 1.4, vorbire
1.5,  Textul literar.
2.2, Delimitarea textului în
2.3, fragmente logice. Povestirea
2.4, orală pe fragmente. Planul
2.5, simplu de idei
2.6,  Comunicarea fără

3.2, cuvinte
3.3,  Substantivul. Felul
3.4, substantivelor. Scrierea
3.5, corectă a substantive-lor
3.6,  Compunerea. Părţile
3.7, compunerii. Aşezarea
4.1, corectă în pagina caietului
4.5 ortogramelor: „într-o”,
„într-un”, „printr-o”,
„printr-un”
4 Întrebările şi 1.1,  Poezii cu tematică 15
răspunsurile în 1.23, diversă. Strofa.Versul XII - XIV
comunicare 1.3,  Textul literar.
Joc de chiciuri 2.1, Delimitarea textului în
2.2, fragmente logice. Povestirea
2.3, orală pe fragmente. Planul
2.6, simplu de idei
3.2,  Formularea
3.3, răspunsurilor
3.5,  Adjectivul. Acordul
3.6, adjectivului cu substan-tivul
4.1, ortogramelor: „nea”, „ne-
4.3, a”, „iau”, „i-au”
4.5
5 Colinde pentru 1.1, 2.1,  Textul în versuri 3 XV
sărbătorile de 2.2, 2.3,
Crăciun şi de 3.5, 4.1,
Anul Nou 4.3, 4.5
6. Recapitulare 1.1,  Textul narativ 12 XV - XVII
semestrială 3.3,  Textul în versuri
3.6,  Cuvântul – parte de
3.7, vorbire
4.2, ortogramelor
4.4,
4.5

7. Iarna, viscolu-l 1.1,  Textul literar în 15 I - III

ascult… 1.2, versuri
1.5,  Respectarea
2.2, semnelor de punctuaţie în
2.3, citire şi scriere
2.4,  Pronumele
2.5, personal. Persoana şi
2.6, numărul pronumelui.
3.2, Pronumele personal de
3.3, politeţe.
3.6,  Compunere după un
4.1, plan de idei
4.2,  Scriere corectă a
4.5 cuvintelor care conţin „â”,
„î”
8 Cea dintâi 1.2,  Scrierea funcţională: 10 IV - V

carte poştală 2.1, Cartea poştală
2.3,  Numeralul.
2.6, Pronunţarea şi scrierea
3.1, corectă a numeralelor
3.2,  Textul narativ
3.3,  Textul nonliterar:
3.6, Reclama
3.7,
4.1,
4.3,
4.4,
4.5
9 Ce mai faci, 1.2,  Exprimarea 15 VI - VIII

bunico? 1.3, acordului / dezacordului în
2.1, comunicarea orală
2.2,  Folosirea verbului în
2.4, comunicare. Persoana şi
2.5, numărul verbului.
2.6, Pronunţarea şi scrierea
3.2, verbului
3.3,  Textul literar

3.5,  Pronunţarea şi
3.6, scrierea cu ii, ee
4.1,  Compunere cu
4.5 început dat
10. Vestitorii 1.1,  Înţelegerea 15 IX - XI
primăverii 1.2, conţinutului mesajului
1.3,  Scrierea cu m înainte de b
2.1, sau p
2.2,  Cuvântul – parte de
2.3, propoziţie: Subiectul.
2.5, Predicatul. Acordul
2.6, predicatului cu subiectul
3.1,  Scrierea funcţională:
3.1, felicitarea
3.5,  Compunere după
3.7, ilustraţie şi după un plan de
4.1, idei
4.3,
4.4,
4.5,
4.6
11. Tablouri de 1.1,  Comunicarea 15 XII - XIV

vară 1.2, despre personaje şi fapte
1.3,  Părţile principale de
2.1, propoziţie
2.2,  Părţile secundare de
2.3, propoziţie
2.5,  Propoziţia simplă.
2.6, Propoziţia dezvoltată
3.2,  Scrierea cu litera x
3.3,
3.5,
3.6,
3.7,
4.1,
4.2,
4.3,
4.4,
4.5
12. Recapitulare 1.1,  Textul în proză 7 XV - XVI
semestrială 3.3,  Textul în versuri
3.6,  Părţile de vorbire
3.7,  Părţile de propoziţie
4.1,
4.2,
4.4,
4.5
13. Recapitulare 1.2,  Textul narativ. 8 XVI - XVII
finală 1.3, Recunoaşterea perso-najelor.
2.1, Delimitarea în
2.2, fragmente.Povestire
2.3, orală.Alcătuirea plan-ului de
2.5, idei
2.6,  Textul liric
3.2,  Cuvinte cu înţeles
3.3, asemănător / opus
3.6,  Compunerea.
3.7, Părţile unei compuneri.
4.1, Redactarea unei compuneri
4.3,  Scrierea corectă a
4.5 ortogramelor
 Semnele de
punctuaţie
 Părţile de vorbire
 Părţile de propoziţie

LECTURĂ
Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Limba şi literatura română – LECTURĂ
Curriculum: Nucleu
Nr. ore/saptamana: 1 oră
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 17
3. TOTAL 34
OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţii de a recepta mesajul unui text literar

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare literară
3. Dezvoltarea şi valorificarea elementelor de limbaj literar
4. Dezvoltarea motivaţiei şi interesului pentru lectură, a capacităţii
imaginative şi creative
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
1.1. să perceapă informaţii semnificative dintr- un text literar;

1.2. să identifice elemente de bază ale structurii textului;
1.3. să distingă sensurile unor cuvinte din textul literar;
2.1. să redea în manieră proprie conţinutul unui text literar;

2.2. să indice elemente de bază ale structurii textului;
2.3. să manifeste iniţiativă în comunicarea faţă de situaţii prezentate în
text;
3.1. să diferenţieze conţinutul textului literar, după criterii date (textul în

proză, de textul în versuri);
3.2. să deosebească însuşiri obişnuite de cele neobişnuite;
4.1. să manifeste interes şi iniţiativă pentru lectura unor texte variate,

literare sau nonliterare;
4.2. să manifeste interes şi spirit critic faţă de redactarea diverselor tipuri
de texte.
Lectură
Planificarea calendaristică
Nr. Nr.
O.R. Conţinuturi Perioada Obs.
crt. ore
1. 1.1., 1.2. Lupul,ţapul şi varza, Antonn Pan 3 I - III

1.3., 2.1. Frunza, Emil Gârleanu
2.2., 2.3.
3.1., 3.2.
4.1., 4.2
2. 1.1., 1.2. Octombrie, George Topârceanu 8

1.3., 2.1. Puiul, I.Al. Brătescu-Voineşti IV - XI
2.2., 2.3. Ce te legeni...., Mihai Eminescu
3.1., 3.2. D-l Goe, I.L.Caragiale
4.1., 4.2
1.1., 1.2. XII - XIII

3. 1.3., 2.1. Fata săracului cea isteaţă, Petre Ispirescu
2.2., 2.3. Boul şi viţelul, Grigore Alexandrescu 2
3.1., 3.2.
4.1., 4.2
1.1., 1.2. Sultănica (Iarna), B.Şt. Delavrancea XIV – XVII

4. 1.3., 2.1. Frumoasa adormită, Fraţii Grimm 6
2.2., 2.3. Lacul, Mihai Eminescu
3.1., 3.2. Povestea porcului, Ion Creangă
4.1., 4.2 Cinci pâini, Ion Creangă I - II
Amintiri din copilărie, Ion Creangă
Dimineaţa, Vasile Alecsandri III - XV

5. Legenda ciocănitoarei, legendă populară
De Paşti, Ion Pillat 13
Jack şi vrejul de fasole, Joseph Jacobs
April, Şt. O. Iosif
Bubico, I.L Caragiale

Sarea în bucate, Petre Ispirescu
Pinocchio, Carlo Collodi
Lebedele, H.C.Andersen
Vară, G. Coşbuc
XVI - XVII
6. Caruselul poveştilor 2
Recomandări pentru lectura din vacanţă

MATEMATICĂ
ARIA CURRICULARĂ Matematică şi ştiinţe

DISCIPLINA Matematică
CURRICULUM Nucleu
NUMĂR ORE 4 ore pe săptămână
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 68
3. TOTAL 136
MATEMATICĂ
OBIECTIVE CADRU
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

1. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de
probleme
2. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând
limbajul matematic
3. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea
matematicii în contexte variate
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

1.1. să înţeleagă şi să utilizeze - reprezentarea prin obiecte sau desene a oricărui
sistemul poziţional de număr mai mic ca 1 000 000;
formare a numerelor - reprezentarea grupurilor de obiecte sau desene prin
naturale mai mici decât 1 numere potrivite;
000 000 - reprezentarea numerelor punând în evidenţă
sistemul poziţional de scriere a cifrelor; trecerea de la
o formă de reprezentare la alta;
- numărarea cu start şi pas dat, crescător şi
descrescător, cu şi fără sprijin în obiecte sau desene.
Gruparea şi regruparea obiectelor sau a desenelor în
funcţie de pasul numărării;
- scrierea unui număr ca o sumă de produse în care
unul dintre factori este 10 sau 100;
- jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de
câte 10, 100, ş.a.m.d. se înlocuiesc cu un alt obiect;
- jocuri de numărare pentru a pune în evidenţă ideea
de schimburi echivalente;
- compararea numerelor prin evidenţierea cifrei sau
cifrelor semnificative ca poziţie;
1.2. să scrie, să citească, să - reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a
compare, să ordoneze, să facă numerelor studiate;
estimări folosind numere - compararea, ordonarea, rotunjirea numerelor
naturale mai mici decât 1 000 utilizând modele semnificative (figuri geometrice de
000 poziţionare, numărătoare poziţională etc.);
1.3. să efectueze operaţii de - rezolvarea de probleme de adunare şi de scădere în
adunare şi de scădere cu care numerele sunt date prin simboluri: puncte,


numere mai mici decât 10 cerculeţe, figuri geometrice de poziţionare etc.
000: - folosirea proprietăţilor adunării pentru efectuarea
- fără trecere peste ordin unor calcule rapide;
- cu trecere peste ordin - observarea legăturilor între adunarea şi scăderea
numerelor naturale; efectuarea probei;
- exerciţii de calcul cu numere naturale, urmărind
respectarea ordinii efectuării operaţiilor şi folosirea
corectă a parantezelor;
- exerciţii de calcul folosind proprietăţile operaţiilor;
- exerciţii semnificative, care să scoată în evidenţă
avantajele folosirii proprietăţilor operaţiilor cu
numere; exerciţii care să evidenţieze faptul că
scăderea nu este comutativă şi nici asociativă;
- folosirea proprietăţilor operaţiilor pentru efectuarea
unor calcule rapide;
- observarea legăturilor între operaţiile cu numere
naturale; efectuarea probei;
- efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu
numere de cel mult două cifre pe principiul “preluării
ştafetei”, implicând majoritatea elevilor clasei;
1.4. să efectueze operaţii de - verificarea cu ajutorul reprezentărilor simbolice a
înmulţire şi împărţire cu operaţiilor de înmulţire, împărţire;
numere naturale mai mici - exerciţii de calcul cu numere naturale, urmărind
decât 100 respectarea ordinii efectuării operaţiilor şi folosirea
- exerciţii de calcul folosind proprietăţile operaţiilor;
- exerciţii semnificative, care să scoată în evidenţă
avantajele folosirii proprietăţilor operaţiilor cu numere;
exerciţii care să evidenţieze faptul că împărţirea nu este
nici comutativă şi nici asociativă;
- folosirea proprietăţilor operaţiilor pentru efectuarea
unor calcule rapide;
- observarea legăturilor între operaţiile cu numere
naturale; efectuarea probei;
- efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu
numere de cel mult două cifre pe principiul “preluării
ştafetei”, implicând majoritatea elevilor clasei.
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme


2.1. să recunoască şi să descrie - decuparea unor figuri desenate;
forme plane şi spaţiale, să - identificarea formelor plane şi a formelor spaţiale pe
clasifice obiecte şi desene modele fizice, desene sugestive şi în mediul
după criterii variate înconjurător;
- desenarea formelor plane cu şablon sau/şi cu mâna
liberă;
- descrierea unor figuri plane şi a unor corpuri cu
observarea vârfurilor, laturilor, feţelor;
- sortarea obiectelor după forma lor;
- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
- desenarea unor modele geometrice simple utilizând
simetria;
2.2. să descopere, să recunoască - completarea unor şiruri de simboluri sau de numere
şi să utilizeze corespondenţe ordonate după o anumită regulă;
simple şi succesiuni de - crearea de şiruri pe baza unor reguli date;
obiecte sau numere asociate - exerciţii de adunare şi înmulţire cu acelaşi număr;
după reguli date - “ghicirea regulii” pentru o corespondenţă de tip
aditiv sau multiplicativ;
- găsirea elementelor celei de a doua mulţimi, fiind
date elementele primei mulţimi şi regula de
corespondenţă;
- găsirea elementelor primei mulţimi fiind date regula
de corespondenţă şi elementele celei de a doua
mulţimi;
2.3. să exploreze modalităţi de - utilizarea de desene / scheme / reprezentări pentru a
efectuare a înmulţirii sau clarifica modul de calcul;
împărţirii în 0-1000 folosind - jocuri de numărare;
diferite tipuri de grupări şi - grupări de obiecte / desene pentru evidenţierea
reprezentări operaţiilor;
2.4. să estimeze ordinul de - utilizarea axei numerelor pentru a preciza dacă un
mărime al rezultatului unui număr este “mai îndepărtat” sau “mai apropiat” de un
exerciţiu cu cel mult două altul;
operaţii prin rotunjirea - conştientizarea erorilor posibile prin propunerea
numerelor pentru a limita unor exerciţii şi probleme cu erori tipice, uşor de
erorile de calcul observat şi cu un anumit grad de relevanţă (de
exemplu: suma a două numere naturale nu poate fi
mai mică decât unul dintre numere);


2.5. să exploreze modalităţi - explorarea sistematică a posibilităţilor de
variate de a compune şi descompunere a numerelor naturale pe baza
descompune numere naturale operaţiilor de adunare, scădere, înmulţire, împărţire
mai mici decât 1000 (cu şi fără sprijin în reprezentări);
- identificarea sau crearea de scheme pentru
descompuneri echivalente ale unui număr; utilizarea
acestor scheme pentru calcule mintale;
- identificarea şi aplicarea unor reguli şi scheme
pentru efectuarea adunărilor, scăderilor, înmulţirilor şi
împărţirilor;
2.6. să rezolve şi să compună - recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care
probleme de tipul: ?±a=b presupun efectuarea unor operaţii de adunare, scădere,
sau ?±a<b, a şi b numere înmulţire, împărţire (“cu atât mai mult”, ”cu atât mai
mai mici ca 1 000, sau de puţin”, ”de atâtea ori mai mult”, ”de atâtea ori mai puţin”;
tipul ?c=d; ?:c=d unde c  “sunt n obiecte, câte p pe fiecare rând”, ”se distribuie în
0, d este multiplu al lui c, în mod egal n obiecte la p persoane” etc.);
intervalul de numere naturale - crearea de probleme utilizând tehnici variate: cu
de la 0 la 100 sprijin concret în obiecte pornind de la numere date;
fără sprijin;
- crearea de probleme pornind de la exerciţii şi invers;
transformarea problemelor în exerciţii;
- crearea de probleme pornind de la expresii simbolice
(a+b=x, a-b=x, etc.);
- analiza părţilor componente ale unei probleme;
- analiza cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice,
inclusiv a celor derutante;
- schimbarea componentelor unei probleme fără ca
tipul de problemă să se schimbe;
- transformarea problemelor de adunare în probleme
de scădere şi invers, a celor de scădere în probleme de
adunare;
- schimbarea numerelor dintr-o problemă dată, cu
păstrarea tematicii;
- transformarea problemelor păstrând numerele
neschimbate;
- stimularea creşterii treptate a vitezei de operare cu
numere prin propunerea de competiţii între elevi şi
prin probe date într-un interval de timp precizat
iniţial;
2.7. să folosească simboluri - rezolvarea de exerciţii variate care solicită aflarea
pentru a pune în evidenţă unui număr necunoscut notat în diverse moduri (litere,
numere necunoscute în simboluri)
rezolvarea de probleme - rezolvarea ecuaţiilor utilizând modelul balanţei,
încercări, proba operaţiei;


2.8. să utilizeze instrumente şi - compararea măsurilor unor mărimi;
unităţile de măsură standard - ordonarea unor obiecte date, în funcţie de lungimea,
şi nonstandard pentru grosimea, întinderea sau forma lor;
lungime, capacitate, masă, - utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură
timp şi unităţile monetare în potrivite (standard şi nonstandard) pentru efectuarea
situaţii variate unor măsurători;
- plasarea în timp a unor evenimente;
- ordonarea unor imagini în funcţie de succesiunea
derulării lor în timp;
- citirea ceasului, reprezentarea pe un ceas model a
diverse ore;
- înregistrarea activităţilor desfăşurate într-un interval de
timp;
- scrierea datei (zi, lună);
- recunoaşterea valorii monedelor şi a bancnotelor;
- efectuarea de schimburi echivalente cu monede şi
bancnote; compararea sumelor de bani;
2.9. să colecteze date, să le - colectarea şi prelucrarea datelor culese;
sorteze şi să le clasifice pe - reprezentarea datelor prin diagrame simple;
baza unor criterii date, să le - interpretarea datelor prin compararea numerelor
organizeze în tabele implicate, găsirea de asemănări şi deosebiri,
extragerea unor in-formaţii particulare semnificative;
- descrierea de situaţii ce reprezintă evenimente sigure
(de exemplu: „Dintr-o pungă cu bile pe care sunt scrise
numerele 4, 10, 28, 30 pot întotdeauna să iau o bilă cu
număr par” etc.), imposibile (”Cel mai înalt om de pe
pământ are opt metri” etc.), probabile (“Mâine plouă”)
etc.;
- generarea de exemple care să ilustreze evenimente
sigure, posibile sau imposibile.

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

3.1. să exprime clar şi concis - exerciţii de transpunere a unor enunţuri simple
semnificaţia calculelor făcute din limbaj matematic simbolic în limbaj cotidian;
în rezolvarea unei probleme - exerciţii de transpunere a unor enunţuri simple
din limbaj cotidian în limbaj matematic;
- justificarea alegerii demersului de rezolvare a unei
probleme;
- utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe
scurt datele şi paşii de rezolvare a unei probleme.
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în

contexte variate
La sfârşitul clasei a III-a Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
elevul va fi capabil: următoarele activităţi:
4.1. să manifeste iniţiativă în a - exerciţii - competiţie de găsire a cât mai multe
transpune diferite situaţii în soluţii la anumite probleme;
context matematic, propunând - transpunerea unui context problematic în
modalităţi diverse de abordare problemă sau exerciţiu;
a unei probleme - imaginarea unui context problematic pornind de la
un exerciţiu dat;
4.2. să depăşească blocaje în - compararea modalităţilor diferite pentru
rezolvarea de probleme, să rezolvarea unei situaţii problemă;
caute prin încercare-eroare noi - argumentarea modalităţilor diferite pentru
căi de rezolvare rezolvarea unei situaţii problemă;
4.3. să manifeste un comportament - jocuri - competiţie între grupuri.
adecvat în relaţiile cu colegii - discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor
dintr-un grup de lucru în cadrul găsite pentru rezolvarea unor exerciţii sau
activităţilor practice de probleme,
rezolvare de probleme
CONTINUTURILE2 ÎNVĂŢĂRII
 Numerele naturale de la 0 la 1 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare,

rotunjire3
 Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: formare, scriere, citire, comparare,
ordonare, rotunjire
 Adunarea şi scăderea numerelor naturale în intervalul de la 0 la 10 000
2
Ordonarea conţinuturilor rămâne la decizia autorilor de manual şi a învăţătorilor.
3
Elementele de conţinut scrise cu litere îngroşate reprezintă o noţiune nouă.
 Terminologia specifică: termen, sumă, descăzut, scăzător, “cu atât mai mult”, “cu atât
mai puţin”
 Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul ? + a = b, unde a şi b
sunt numere naturale mai mici decât 10 000 (prin încercări, prin utilizarea de obiecte
sau desene, prin proba operaţiei sau folosind modelul balanţei)
 Evidenţierea unor proprietăţi ale adunării (comutativitate, asociativitate, element
neutru) cu ajutorul obiectelor şi al reprezentărilor, fără a folosi terminologia
 Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale mai mici ca 100
 Înmulţirea numerelor naturale folosind adunarea repetată de termeni egali
 Înmulţirea numerelor scrise cu o singură cifră
4
 Terminologia specifică: factor, produs, “de atâtea ori mai mult”, dublu , triplu
 Tabla înmulţirii
 Evidenţierea unor proprietăţi ale înmulţirii (comutativitate, asociativitate,
element neutru, distributivitatea faţă de adunare sau scădere) cu ajutorul
obiectelor şi al reprezentărilor, fără a folosi terminologia
 Ordinea efectuării operaţiilor
 Împărţirea numerelor naturale folosind scăderea repetată şi relaţia cu
înmulţirea
 Terminologia specifică: deîmpărţit, împărţitor, “de atâtea ori mai puţin”,
jumătate, treime, sfert
 Tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii
 Diviziuni ale unui întreg: jumătate, sfert, a treia parte, a zecea parte – reprezentări
prin desene
 Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul ?  c = d; ? : c = d, unde c
 0, d este multiplu al lui c, cuprins în intervalul numerelor naturale 0-100 (prin
încercări, prin utilizarea de obiecte sau desene, prin proba operaţiei sau folosind
modelul balanţei)
 Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde.
 Înmulţirea şi împărţirea în intervalul de numere naturale de la 0 la 1.0005

 Înmulţirea cu o sumă sau diferenţă
 Înmulţirea cu 10 sau 100
 Înmulţirea unui număr natural de două cifre *şi de trei cifre cu un număr de o
cifră, folosind adunarea repetată, grupări de termeni, reprezentări
 Împărţirea unei sume sau diferenţe la un număr de o cifră
 Împărţirea la 10 sau 100
 Împărţirea unui număr natural mai mic decât 100 *sau decât 1 000 la un număr
de o cifră, folosind scăderea repetată, grupări de termeni, reprezentări
 *Evidenţierea restului împărţirii unui număr mai mic decât 50 folosind desene şi
scheme sugestive
4
Elementele de conţinut marcate cu asterisc şi scrise cu litere cursive vor intra în curriculum la decizia şcolii, în cazul în care
se optează pentru extindere.
5
Însuşirea algoritmilor de efectuare a înmulţirii şi împărţirii numerelor de două sau *de trei cifre cu numere de o
cifră nu face obiectul clasei a III-a.
 Rezolvarea de probleme
 Probleme care se rezolvă prin cel mult două operaţii (de acelaşi ordin, de ordine
diferite);
 Probleme de organizare a datelor în tabele
 * Probleme care se rezolvă prin mai mult de două operaţii
 Elemente intuitive de geometrie

 Forme plane: pătrat, triunghi, cerc, dreptunghi, poligon, punct, segment, linie
dreaptă, linie frântă, linie curbă
 Interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice
 Observarea şi descrierea intuitivă a obiectelor cu forme spaţiale de: cub, sferă,
cilindru, con, cuboid (paralelipiped dreptunghic)
 Măsurări folosind etaloane neconvenţionale
 Unităţi de măsură
 Unităţi de măsurat lungimea: metrul, multiplii, submultiplii ( fără transformări)
 Unităţi de măsurat capacitatea: litrul, multiplii, submultiplii (fără transformări)
 Unităţi de măsurat masa: kilogramul, multiplii, submultiplii (fără transformări)
 Unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul
 Monede şi bancnote, inclusiv cele europene
 Utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată, cântarul, balanţa


MATEMATICĂ
Nr. Unitatea de Obiective Nr.

Conţinuturi Perioada Obs.
crt. învăţare de referinţă ore
1. Numerele 1.1, 1.2  Numerele în viaţa noastră
naturale de 2.3  Jocul schimbului 8 I-II
la 0 la 100 4.1, 4.2  Formarea, scrierea şi citirea numerelor naturale de la
0 la 100
 Compararea, ordonarea numerelor naturale de la 0
la 100
 Compunerea şi descompunerea numerelor
 Estimări şi rotunjiri
 Proiect. Evaluare
2. Adunarea şi 1.3, 1.6  Adunarea şi scăderea numerelor naturale fără şi cu
scăderea 2.1, 2.3 trecere peste ordin 8 III- IV
numerelor 2.4, 2.5  Terminologia specifică: termen, sumă, diferenţă,
naturale în 3.1 descăzut, scăzător, „cu atât mai mult”, „cu atât mai
intervalul de 4.1, 4.2 puţin”
la 0 la 100  Proba adunării şi a scăderii
 Aflarea termenului necunoscut
 Probleme care se rezolvă prin cel mult două operaţii
 Evaluare
3. Înmulţirea 1.4, 1.6  Înmulțirea numerelor naturale folosind adunarea

nr naturale 2.1, 2.3 repetată de termeni egali 12 V-VII
în intervalul 2.4, 2.5  Terminologia specifică: factor, produs, „de atâtea
0- 50 3.1 ori mai mare”
4.1, 4.2  Evidenţierea unor proprietăţi ale adunării şi
înmulţirii (comutativitate, asociativitate, element
neutru) cu ajutorul obiectelor şi al reprezentărilor,
fără a folosi terminologia
 *Tabla înmulţirii în concentrul 0-50
 Înmulţirea în care un factor este 2
 Ordinea factorilor in inmultire
 Probleme care se rezolvă prin cel mult două operaţii
 Evaluare
4 Înmulţirea 1.4, 1.6  Înmulţirea în care un factor este 6 12 VIII-X
numerelor 2.1, 2.3  Înmulţirea cu trei factori
naturale în 2.4, 2.5  Exercitii cu doua operatii de ordine diferite. Ordinea
intervalul 0- 3.1 efectuării operaţiilor
100 4.1, 4.2  Înmulţirea în care un factor este 7
 Înmulţirea în care un factor e 10
 Înmulţirea unui numar de doua cifre cu un numar de
o cifra
 Exercitii si probleme
 Evaluare
5 Probleme 1.2, 1.4,  Probleme care se rezolvă prin operatii de inmultire 8 XI - XII
1.6 cu trei factori
2.1, 2.3  Probleme care se rezolvă prin operatii de inmultire
2.4, si adunare/ scadere
3.1  Probleme care se rezolvă prin mai mult de două
4.1,4.2 operaţii
 Cu matematica in drumetie
 Evaluare
6. Împărţirea 2.1,  Împărţirea numerelor naturale folosind scăderea
numerelor 2.3, 2.4 repetată şi relaţia cu înmulţirea
naturale mai 2.5  Terminologia specifică: deîmpărţit, împărţitor, cât,
mici decât 3.1 „de atâtea ori mai mic” 12 XIII-XV
50 4.1, 4.2  Împărţirea la 2,3,4 si 5
 Evaluare
7 Împărţirea 1.5, 1.6  Împărţirea la 6,7,8,9 8 XVI-XVII
numerelor 2.1, 2.2  Cazuri speciale de impartire
naturale mai 2.3, 2.4  Diviziuni ale unui intreg: jumatate, sfert, a treia
mici decât 2.5 parte, a zecea parte
100 3.1  Împărţirea unui numar mai mic decat 100 la un
4.1, 4.2 numar de o cifra
 Aflarea termenului necunoscut
 Ordinea efectuarii operatiilor. Parantezele
 Probleme care se rezolvă prin prin cel mult două
operaţii
 Evaluare sumativă I - III

12
 Recuparare şi sistematizare prin exercitii şi
probleme
8 Elemente 1.7  Forme plane: pătrat, triunghi, cerc, dreptunghi, 8
intuitive de 3.1 poligon, punct, segmrent, linie dreaptă, linie frântă, IV - V
geometrie 4.1, 4.2 linie curbă
 Interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice
 Exerciţii de observare a unor forme spaţiale de: cub,
sferă, cuboid, cilindru, con
 Exercitii si jocuri
 Evaluare
9 Numerele 1.1, 1.2  Ordine, clase 12 VI - VIII
naturale de 2.3  Formarea, scrierea şi citirea nr naturale de la 0 la
la 0 la 1 000 4.1, 4.2 1000 000
000  Compararea, ordonarea şi rotunjirea numerelor
naturale de la 0 la 1 000 000. Estimari.
 Recapitulare
 Evaluare prin proiect
10. Operatii cu 1.6  Adunarea şi scăderea numerelor de la 1000 la 10000
numere 2.1, 2.2  Înmulţirea cu 10 si 100
naturale in 2.3, 2.4  Împărţirea la 10 si 100 20 VIII-XIII
intervalul 2.5  Inmultirea unui numar cu o suma
0 – 10 000 3.1  Inmultirea unui numar cu o diferenta
4.1, 4.2  *Inmultirea unui nr de forma SZU cu U
 *Impartirea unui nr de forma SZU la U
 *Impartirea cu rest diferit de zero
 Probleme de organizare a datelor. Diagrame

 *Probleme care se rezolvă prin prin mai mult două
operaţii
 Evaluare
Unităţi de 1.8  Unităţi de măsurat lungimea: metrul, multiplii,
măsură 2.6 submultiplii (fără transformări)
3.1  Unităţi de măsurt capacitatea: litrul, multiplii,
4.1, 4.2 submultiplii (fără transformări)
 Unităţi de măsurat masa: kilogramul, multiplii, 8 XIII-XV
submultiplii (fără transformări)
 Unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, ziua,
săptămâna, luna, anul
 Monede şi bancnote
 Evaluare
Recapitular 1.1; 1.2;  Numere naturale de la 0 la 1000000 8 XVI - XVII
e finală 2.1; 2.2;  Operaţii cu numere naturale în concentrul 0 –
2.3; 1000000
3.1; 3.2;  Elemente de geometrie şi unităţi de măsură
4.1; 4.2.  Rezolvări de probleme
 Evaluare finală

ŞTIINŢE ALE NATURII
ARIA CURRICULARA Matematică şi ştiinţe

DISCIPLINA Ştiinţe ale naturii
CURRICULUM Nucleu
NUMĂR ORE 1 oră pe săptămână
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 17
3. TOTAL 34
OBIECTIVE CADRU
1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice

ştiinţelor naturii
2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi
explorare / investigare a realităţii, folosind instrumente şi procedee specifice
3. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu
natural echilibrat, propice vieţii
1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor

naturii
Obiective de Sugestii de activităţi de învăţare
referinţă
La sfârşitul Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele tipuri de activităţi:
clasei a III-a
elevul va fi
capabil:
1.1 să indice asemănări - observarea unor corpuri solide şi lichide şi compararea proprietăţilor acestora pentru
şi deosebiri dintre a stabili care dintre ele iau forma vasului în care sunt puse;
corpuri pe baza - selectarea unor mostre de corpuri/obiecte după diferite criterii: formă, mărime,
unor observaţii culoare, stare de agregare, materialul din care sunt confecţionate, întrebuinţări;
proprii - *identificarea amestecurilor dintr-un set de corpuri;
- prezentarea unor filme, diapozitive, planşe în scopul identificării caracterelor
comune organismelor care alcătuiesc o grupă taxonomică: mamifere, păsări,
insecte, reptile, peşti;
- relaţionarea unor structuri de bază din organismul uman şi din alte organisme,
cu funcţiile acestora (de exemplu: digestia are loc în stomac, rădăcinile absorb
apa, dinţii fărâmiţează hrana, plămânii sunt importanţi pentru respiraţie etc.);
- prezentarea unor imagini ilustrând dinţii unor animale, pentru a identifica
erbivore şi a carnivore;
- realizarea unor colecţii de mostre de materiale naturale/prelucrate şi
identificarea caracteristicilor acestora: formă, culoare, stare de agregare,
duritate, transparenţă etc.;
- prezentarea unor scurte texte informative, poveşti, povestiri, în scopul
identificării părţilor componente la plante şi animale, al identificării locaţiilor
surselor de apă şi a utilizărilor acesteia;
- prezentarea unor filme, diapozitive pentru descrierea modului în care căderea apelor
este folosită pentru producerea electricităţii, morile de vânt transformă energia vântului
în energie mecanică, se produce energie termică în termocentrale, hrana constituie sursă
de energie pentru activitatea organismului şi material pentru creştere şi refacere;
1.2 să ordoneze - *verificarea dizolvării unor solide şi lichide (sare, zahăr, detergent, nisip, ulei, oţet
obiecte, organisme, etc.) în apă pentru a demonstra că nu toate materialele se dizolvă şi clasificarea
fenomene şi acestora după solubilitate (corpuri care se dizolvă în apă, corpuri care nu se dizolvă
evenimente pe baza
Obiective de Sugestii de activităţi de învăţare

referinţă
La sfârşitul Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele tipuri de activităţi:
clasei a III-a
elevul va fi
capabil:
unor criterii date în apă);
- gruparea materialelor după caracteristici observate: transparenţă, duritate, flexibilitate,
utilizări în gospodărie, în construcţii etc. şi clasificarea acestora în naturale şi
prelucrate;
- selectarea unor corpuri cu proprietăţi potrivite utilizării în scopuri precizate;
- identificarea corpurilor vii şi nevii, pe baza unor criterii ca: *reacţia la stimuli,
mişcarea, hrănirea, înmulţirea;
- clasificarea animalelor în mamifere, păsări, peşti, reptile, insecte;
- caracterizarea anotimpurilor după temperatura medie, precipitaţii, vânt, durata zilei şi
a nopţii etc.;
- identificarea unor schimbări/evenimente din viaţa plantelor, a animalelor şi a omului,
după variaţia unor caracteristici identificate (ciclul zi-noapte, cele 4 anotimpuri etc.) ;
- clasificarea surselor de apă după locaţie, utilizări etc.;
- ordonarea etapelor circuitului apei în natură;
- alegerea, dintr-o listă, a unor alimente care fac parte dintr-o dietă sănătoasă;
1.3 să comunice în - descrierea verbală sau în scris (prin desene, modele, construcţii etc.) a unor
forme diverse caracteristici specifice corpurilor şi fenomenelor din mediul înconjurător;
observaţii şi - realizarea unor colecţii de plante sau părţi componente ale acestora, insecte etc.
comparaţii asupra după anumite criterii ;
corpurilor studiate - colectarea de date, din surse variate, privind evoluţia lumii vii (apariţia şi
şi asupra dispariţia unor vieţuitoare, dinozaurii şi cauzele probabile ale dispariţiei lor);
experimentelor - realizarea unui proiect pe tema surselor de energie şi a utilizărilor acestora;
realizate
- realizarea unor colaje, desene, reportaje pe teme legate de menţinerea stării de
sănătate;
- descrierea unor situaţii privind efectele intervenţiei omului în natură: avantajele
şi dezavantajele intervenţiei sale;
- prezentarea rezultatelor observaţiilor şi a experienţelor, a experimentelor,
investigaţiilor efectuate, într-o manieră personală, în clasă cât şi în afara ei
(comunicări ştiinţifice, reviste şcolare etc.);
1.4 *să descrie - *observarea şi înregistrarea datelor cu ajutorul unui plan dat;
proceduri simple, - *realizarea unor planificări pentru observarea unor evenimente.
de natură
ştiinţifică, utilizate
în experimente

2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi

explorare/investigare a realităţii, folosind instrumente şi procedee specifice
Obiective de referinţă
Sugestii de activităţi de învăţare
2.1 să înregistreze în formă grafică observaţii ale unor fenomene şi procese din mediul
înconjurător
- observarea repetată a unor transformări ale corpurilor aflate în mediul înconjurător (poziţia
soarelui, îngheţul/dezgheţul etc.) pe parcursul unor perioade de timp;
- completarea periodică a unor fişe de observaţii cu informaţii despre fenomene şi procese ce
se produc în mediul înconjurător, prin bifări, desene, simboluri, scurte descrieri;
- completarea unor scheme eliptice care să descrie succesiunea unor fenomene şi procese în
circuitul apei în natură;
- selectarea observaţiilor esenţiale din datele înregistrate;
- reprezentarea în formă grafică (tabele de înregistrare, grafice, diagrame simple, scheme) a
unor date obţinute experimental ;
2.2 să măsoare cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale, comparând rezultatele cu propriile

estimări
- estimări ale duratelor unor fenomene pe baza unor caracteristici proprii cunoscute (puls, ritm
respirator, ritm de deplasare);
- efectuarea unor măsurători ale unor fenomene naturale (ploi, ninsori, creşterea unui animal
sau a unei plante);
- măsurarea temperaturii exterioare cu ajutorul unui termometru de cameră şi înregistrarea
acesteia în scopul determinării modului de variaţie în timpul unei zile;
- *determinarea influenţei temperaturii asupra vitezei de dizolvare a unui solid în apă;
- compararea rezultatelor măsurătorilor cu propriile estimări;

2.3 să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru

- efectuarea unor experienţe de sfărâmare a solidelor, de scurgere a lichidelor pentru a
demonstra că starea de agregare rămâne constantă în anumite circumstanţe;
- efectuarea unor experienţe prin care solidele se transformă în lichide la încălzire (gheaţa se
topeşte) sau invers, pentru a demonstra că starea de agregare se poate modifica în anumite
circumstanţe;
- efectuarea unor experienţe simple pentru punerea în evidenţă a caracteristicilor apei
(culoare, gust, miros, stare de agregare), aerului (culoare, gust, miros, stare de agregare),
solului (culoare, stare de agregare, permeabilitate);
- efectuarea unor experienţe simple pentru punerea în evidenţă a aerului (umflarea unui
balon, ventilaţia cu un evantai etc.);
- *determinarea influenţei agitării şi a mărimii particulelor asupra vitezei de dizolvare;
- *separarea unor amestecuri (apă şi nisip, suspensie de pilitură de fier în apă etc.) prin
decantare, filtrare;
- efectuarea unor experienţe simple referitoare la corpurile vii (creştere şi dezvoltare,
înmulţire, hrănire);
- efectuarea unor experimente care vizează creşterea şi dezvoltarea unor vieţuitoare în
condiţii de laborator (influenţa luminii, a apei, a diferitelor tipuri de soluri, a muzicii, a
zgomotului, a factorilor de poluare asupra creşterii şi dezvoltării plantelor/animalelor);
- verificarea descompunerii unor materiale diferite (hârtie, material plastic etc.) pentru a
evidenţia reciclarea materialelor în natură;
- testarea unor materiale diferite pentru a determina care dintre acestea pot fi folosite la
confecţionarea unui anumit obiect cu o anumită utilizare;
2.4 să aplice observaţia ca demers al cunoaşterii de tip ştiinţific
- colectarea de informaţii despre un sistem în cadrul unei excursii, drumeţii, expediţii;
- observarea relaţiilor dintre corpuri, proprietăţile acestora şi utilitatea lor în viaţa cotidiană;
- studierea comportamentului unui animal nocturn sau a schimbărilor unei plante (floarea soarelui)
la alternanţa zi-noapte;
- înregistrarea răsăritului şi apusului soarelui timp de o săptămână, în diverse perioade ale
anului, pentru identificarea variaţiei duratei zilei-nopţii, pentru ţara noastră;
- stabilirea îmbrăcămintei adecvate unui anumit anotimp, unei anumite activităţi;
- identificarea vieţuitoarelor pe cale de dispariţie şi discutarea unor posibile măsuri de

ocrotire a acestora;
- completarea portofoliului propriu cu date despre:
- schimbările propriului corp de-a lungul unei perioade mai lungi de timp;
- schimbările care se produc în viaţa unei plante sau a unui animal din mediul apropiat, de-a
lungul unui interval de timp;
- identificarea modalităţilor de menţinere a stării de sănătate: dietă echilibrată şi variată,
exerciţiu fizic, igiena personală, nocivitatea drogurilor, alcoolului şi tutunului;

2.5 *să respecte regulile de comunicare şi comportament negociate, în desfăşurarea

activităţilor de grup
- *stabilirea regulilor de desfăşurare a activităţilor de grup şi a responsabilităţilor fiecărui
membru al grupului;
- *respectarea regulilor stabilite pentru activităţile de grup;
- *realizarea sarcinilor ce revin fiecărui membru în cadrul grupului de lucru;
- *comunicarea rezultatelor obţinute;
- *compararea rezultatelor obţinute în activităţile de grup cu cele ale altor grupuri de lucru.
2.6 *să confecţioneze jucării / produse, imitând obiecte din mediul înconjurător
- *realizarea unor jucării din materiale potrivite cu ajutorul cărora să ilustreze fenomene
observate;
- *confecţionarea de jocuri şi jucării prin valorificarea unor deşeuri colectate;
- *organizarea de expoziţii cu obiectele realizate din deşeuri;
3. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat,

propice vieţii
Obiective de referinţă
Sugestii de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele tipuri de activităţi:
3.1. să conştientizeze efecte ale activităţii omului asupra mediului înconjurător

- recunoaşterea unor intervenţii stabilizatoare sau perturbatoare ale omului în mediul natural;
- identificarea unor efecte ale intervenţiei stabilizatoare sau perturbatoare a omului asupra
mediului înconjurător în diferite surse de informare (cărţi, reviste, ziare, mass-media, Internet
etc.);
- interpretarea unor atitudini ale omului faţă de mediul înconjurător: prin discuţii, jocuri de
rol, dramatizări;
- stabilirea unor reguli de conduită faţă de mediul înconjurător prin jocuri de rol, jocuri
didactice;
- amenajarea şi întreţinerea spaţiului verde din curtea şcolii;
- îngrijirea plantelor şi / sau animalelor de la colţul viu al clasei;
- organizarea unor concursuri de afişe, materiale publicitare privind unele efecte ale poluării
asupra mediului şi vieţii omului.
CONŢINUTURI
Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor
 Formă, culoare, dimensiune (lungimea ca rezultat al măsurării în unităţi standard; volumul
(capacitatea) ca rezultat al măsurării / comparării în unităţi nestandard).
 Stări de agregare (solid / lichid / gaz) – identificare în funcţie de formă şi volum.
 *Dizolvarea şi condiţii de creştere a vitezei de dizolvare.
 *Amestecuri şi separarea amestecurilor prin filtrare, decantare.

 Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi animale; materiale naturale şi prelucrate. Utilizări.
 Rolul structurilor de bază ale organismelor vii
o rolul componentelor observabile la plante: rădăcină, tulpină, frunză, floare, fruct,
sămânţă
o rolul componentelor observabile şi a unor organe interne la animale şi la om: cap,
trunchi, membre, organe de simţ, stomac, plămâni, inimă, rinichi, schelet
 Principalele grupe la animale (mamifere, păsări, peşti, reptile, insecte) - caracteristici
generale.
 Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă, igiena personală, exerciţiul fizic etc.
 *Reacţia la stimuli şi organele de simţ.
Transformări ale corpurilor şi materialelor

 Soarele – sursă de schimbări periodice în mediul înconjurător: lumină – întuneric, zi – noapte,
anotimpurile).
 Transformări de stări de agregare (topire, solidificare, vaporizare, condensare). Circuitul
apei în natură.
 Surse de energie (vântul, soarele, căderile de apă, arderea combustibililor, hrana).Utilizări.
Omul şi mediul
 Apa, aerul, solul. Surse de apă – tipuri, localizare, utilizări.
 Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu (lumină, apă, aer, sol, surse de căldură) asupra
organismelor vii; vieţuitoare dispărute şi pe cale de dispariţie.
 Protejarea mediului. Deşeurile şi *reciclarea lor.
SUGESTII METODOLOGICE
Prin prezentul curriculum se intenţionează ca, pe parcursul învăţământului primar, elevii
să dobândească competenţe utile studiului ulterior al ştiinţelor naturii pe discipline, şi să-şi
structureze un set de valori şi atitudini faţă de ştiinţele naturii prin prisma raportării faţă de
acestea şi implicit faţă de mediu. Acestea se regăsesc într-o serie de aspecte ale învăţării,
vizate de practica pedagogică:
- observarea atentă a mediului şi a relaţiilor dintre componentele acestuia;
- citirea corectă şi conştientă a enunţului unei situaţii-problemă;
- înţelegerea şi explicarea fenomenelor naturale observate sau evidenţiate;
- secvenţializarea etapelor de desfăşurare a acestora;
- construirea şi interpretarea unor diagrame, tabele şi scheme grafice care ilustrează
rezultatele unor experimente;
- iniţierea şi realizarea creativă a unor investigaţii, pornind de la tematica propusă;
- formarea obişnuinţei de a utiliza diverse tipuri de reprezentări, pentru rezumarea,
clasificarea şi prezentarea concluziilor unor experimente;
- formarea deprinderii de a anticipa evoluţia fenomenelor studiate, pornind de la condiţiile
existente.
Acestea explică apropierea conţinuturilor învăţării de practica învăţării eficiente a
ştiinţelor naturii. În demersul didactic, centrul acţiunii devine elevul şi nu predarea noţiunilor
ştiinţifice ca atare. Accentul trece de la “ce?” să se înveţe, la “în ce scop?” şi “cu ce
rezultate?” să se înveţe. Evaluarea se face în termeni calitativi; capătă semnificaţie dimensiuni

ale cunoştinţelor dobândite, cum ar fi: esenţialitatea, profunzimea, funcţionalitatea,
durabilitatea, orientarea axiologică, stabilitatea, mobilitatea, diversificarea, amplificarea
treptată, aplicabilitatea.
Prin acest curriculum se urmăreşte crearea condiţiilor favorabile pentru ca elevii să-şi
formeze şi dezvolte competenţele într-un ritm individual, pentru a putea să-şi transfere
cunoştinţele acumulate într-un domeniu de studiu altui domeniu. Pentru aceasta, este util ca
demersul didactic să se orienteze spre realizarea unor tipuri variate de activităţi precum:
- prelucrarea variată a informaţiilor adecvate obiectivelor vizate;
- introducerea conţinuturilor utilizând moduri variate de antrenare a gândirii elevilor;
- solicitarea unor corelaţii intra- şi interdisciplinare, care să determine realizarea de transferuri
de cunoştinţe;
- antrenarea elevului în situaţia de a decide asupra unor sarcini de lucru adecvate, situaţiei-
problemă expuse;
- formarea deprinderii elevilor de a utiliza independent manualul şi alte surse de
informaţie, operând prin analiza pe text, interpretarea unor conţinuturi;
- organizarea unor activităţi de învăţare diferenţiată care să permită desfăşurarea sarcinilor
de lucru în ritmuri diferite;
- sugerarea unui algoritm al învăţării, prin modul de ordonare a sarcinilor.
Metodele şi tehnicile de predare precum şi practicile pedagogice alese în funcţie de

ritmul de învăţare şi de particularităţile psiho-individuale ale elevilor trebuie să fie esenţial
centrate pe universul copilului. Învăţarea trebuie să se dezvolte în mod natural pornind de la
ce ştie elevul către descoperirea varietăţii naturii şi a fenomenelor, pe cale experimentală. O
învăţare eficientă va da posibilitatea copilului să experimenteze, să redescopere natura printr-
un contact direct cu aceasta în care rolul învăţătorului este de ghid şi colaborator.
Demersul didactic propus prin actuala programă este orientat spre:
- accentuarea caracterului formativ al metodelor de instruire (acestea sunt utilizate în
activitatea de predare-învăţare, în scopul dezvoltării capacităţilor de a opera cu
informaţiile asimilate, de a aplica şi evalua cunoştinţele dobândite, de a verifica
ipoteze şi de a căuta soluţii adecvate de rezolvare a problemelor propuse);
- aplicarea metodelor centrate pe stimularea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor (în scopul transformării elevului în subiect al propriei instruiri şi educaţii);
- o îmbinare şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al
elevului (documentarea după surse de informaţie variate, observaţia proprie,
exerciţiul individual, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica
muncii cu fişe etc.) cu activităţile care solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de
genul discuţiilor;
- folosirea unor metode care să favorizeze intervenţia nemijlocită a elevului în realizarea
experimentului.

EXPERIMENTE PROPUSE
1. Geotropismul tulpinii: Mişcare, orientare influenţată de gravitaţie. Se înclină un
ghiveci cu flori. După o săptămână, tulpina, crengile se orientează vertical, în sus.
2. Hidrotropism: Într-un vas transparent se pun boabe de grâu, de fasole pe vată, hârtie
de ziar umezite pe o porţiune. Rădăcinile care cresc se orientează către porţiunea
umezită.
3. Hidrotropism: În căutarea apei. Sub un strat de răsad se plasează un vas pentru apă.
Când vasul nu conţine apă, rădăcinile din răsad se îndreaptă în jos, la început, datorită
gravitaţiei, apoi se rotesc lateral, în căutarea apei. Dacă în vas se toarnă apă, rădăcinile
se orientează în jos.
4. Rădăcini diverse: Se examinează perii unei rădăcini. Aceştia măresc suprafaţa
rădăcinii pentru absorbţie.
5. Temperatura mediului influenţează creşterea plantelor: Boabe de fasole puse în
vase cu vată umedă, menţinute la temperaturi diferite.
6. Transpiraţia plantelor: Eliminarea apei prin transpiraţie este vizibilă într-o zi caldă.
Se compară cantitatea de apă produsă prin transpiraţie în cazul unor frunze introduse
în pungi mici de plastic, una dintre frunze fiind unsă cu vaselină.
7. Absorbţia prin tulpină: Se folosesc flori albe cu tulpină, introduse în apă colorată cu
cerneală.
8. Compoziţia aerului expirat din plămâni: Vaporii de apă pot fi puşi în evidenţă prin
condensare, dioxidul de carbon, prin suflare prin pai de limonadă, în suc de lămâie.
9. *Alimente fără gust: Bucăţele de pară şi de măr. Un elev legat la ochi şi nasul
acoperit nu deosebeşte după gust mărul de pară. Dacă totuşi elevul detectează
diferenţa, daţi-i să miroasă pară în timp ce mănâncă măr. Mirosul se dovedeşte
important în a ajuta gustul la identificarea alimentelor. Un nas înfundat (răcit) face
dificilă detectarea prin gust.
10. *Auzul ajută la orientarea în spaţiu: Un elev legat la ochi se întoarce spre diferite
surse sonore care emit succesiv din diferite locuri. Cât de precisă este detectarea
direcţiei sunetelor? Cum depinde precizia de distanţele dintre sursă şi receptor? Dar
dacă se acoperă o ureche?
11. *Vederea ajută la estimarea distanţelor: Experiment analog, privind cu ambii ochi sau
cu un singur ochi. În al doilea caz, este diminuată precizia detectării distanţelor (numărul
de paşi până la obiect).
12. *Vederea ajută la menţinerea echilibrului: Închideţi ochii şi încercaţi să staţi în
echilibru pe un picior sau să vă rotiţi şi comparaţi capacitatea de păstrare a
echilibrului corpului cu aceea când ochii sunt deschişi.
13. *Reflexul genunchiului: Este produs de o lovitură uşoară sub genunchi.
14. Starea solidă: Experimente care să pună în evidenţă forme şi volume proprii.
15. Starea lichidă: Experimente care să pună în evidenţă forme diverse şi volume proprii.
16. Starea gazoasă: Experimente care să pună în evidenţă lipsa formei şi volumului
propriu.
17. Condensare: Vaporii de apă (din aerul atmosferic) se condensează pe un vas rece scos
din frigider; vaporii de apă (din aerul expirat) se condensează pe ochelari etc.; apa din
oala în care fierbe se condensează pe capac.

O.R Nr Obs
Unitatea de învăţare Conţinuturi Perioada
. ore .
 Formă, culoare, dimensiune (lungimea ca rezultat al
1.1. măsurării în unităţi standard; volumul (capacitatea) ca
1.2. rezultat al măsurării / comparării în unităţi
1. CORPURILE 1.3. nestandard).
 Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi animale 5 I-V
(caracteristici şi proprietăţi) 2.3.
2.4.  Stări de agregare (solid / lichid / gaz) – identificare în
3.1. funcţie de formă şi volum.
 Materiale naturale şi prelucrate. Utilizări.
 Rolul structurilor de bază ale organismelor vii
o rolul componentelor observabile la plante:
rădăcină, tulpină, frunză, floare, fruct, sămânţă VI-XVII
12
2.2. o rolul componentelor observabile şi a unor
1.3. organe interne la animale şi la om: cap, trunchi,
2. LUMEA VIE 2.2. membre, organe de simţ, stomac, plămâni,
2.3. inimă, rinichi, schelet
2.4.  Principalele grupe la animale (mamifere, păsări, peşti,
reptile, insecte) - caracteristici generale. 2
I-II
 Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă,
igiena personală, exerciţiul fizic etc.
 Soarele – sursă de schimbări periodice în mediul

1.1.
înconjurător: lumină – întuneric, zi – noapte,
1.2.
3. TRANSFORMĂRI ALE anotimpurile).
2.1. III-VII
CORPURILOR ŞI  Transformări de stări de agregare (topire, solidificare, 5
2.2.
MATERIALELOR vaporizare, condensare). Circuitul apei în natură.
2.3.
2.4.  Surse de energie (vântul, soarele, căderile de apă,
arderea combustibililor, hrana). Utilizări.
1.1.  Apa, aerul, solul. Surse de apă – tipuri, localizare, VIII-
1.2. utilizări. XIV
1.3.  Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu (lumină,
4. OMUL ŞI MEDIUL
2.2. apă, aer, sol, surse de căldură) asupra organismelor 7
ÎNCONJURĂTOR
2.3. vii; vieţuitoare dispărute şi pe cale de dispariţie.
2.4.  Protejarea mediului. Deşeurile
3.1.
5. RECAPITULARE XV-XVI
2
FINALĂ
6. EVALUARE FINALĂ 1
XVII

EDUCAŢIE CIVICĂ
ARIA CURRICULARA Om şi societate

DISCIPLINA Educaţie civica
CURRICULUM Nucleu
NUMĂR ORE 1 oră pe saptamana
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 17
3. TOTAL 34
OBIECTIVE CADRU
1. Cunoasterea si utilizarea limbajului din sfera valorilor civica

2. Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului, a normelor de
comportare in societate
3. Dezvoltarea unor comportamente relationale privind constituirea
grupurilor sociale
4. Dezvoltarea si manifestarea unor atitudini favorabile luarii
deciziilor si exprimarii opiniilor in ceea ce priveste activitatea
grupurilor din care fac parte.
1. Cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă

capabil: următoarele activităţi:
1.1. să recunoască şi să descrie înţelesul - găsirea termenilor potriviţi pentru succesiuni
unor termeni specifici limbajului civic de imagini;
1.2. să exprime oral şi în scris enunţuri - realizarea unor povestiri, dialoguri; punerea
simple cu referire la situaţii diferite de unor întrebări; completarea unor propoziţii;
viaţă cu conţinut civic - rezolvarea şi construirea unor rebusuri pe teme
date.
2. Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare

2.1. să identifice drepturile universale ale - recunoaşterea după imagini a situaţiilor de
copilului respectare şi de încălcare a drepturilor
copilului;
2.2. să identifice reguli cu privire la - imaginarea unor povestiri, ghicitori privind
raporturile persoanei cu “lucrurile”, cu raporturile persoanei cu lucruri şi fiinţe;
“plantele şi animalele” şi cu “ceilalţi - jocuri de rol pe teme date.
oameni”
3. Dezvoltarea unor comportamente relaţionale privind constituirea grupurilor sociale


3.1. să identifice grupurile sociale din care - discutarea despre grupuri diferite pe baza unor
face parte: familie, grup de prieteni, imagini date;
colegi etc.
*3.2 să formuleze criterii simple în funcţie - imaginarea unor situaţii faţă de care să
. de care se pot constitui diferite precizeze cum ar acţiona dacă ar face parte
grupuri din diferite grupuri;
3.3. să descopere şi să descrie într-o - folosirea compunerii, povestirii, dramatizării
manieră clară şi concisă diferite relaţii pentru evidenţierea unor relaţii sociale de grup;
sociale de grup
3.4. să dovedească dorinţă de participare la - imaginarea unor activităţi pentru membrii
activitatea unor grupuri grupurilor din care face parte.
4. Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi exprimării

opiniilor personale în ceea ce priveşte activitatea grupurilor din care face parte

4.1. să formuleze enunţuri simple pro şi - discutarea în grup în scopul soluţio-nării unei
contra în soluţionarea unor dileme dileme civice;
*4.2 să descrie acţiuni care necesită - citirea şi comentarea unor texte şi imagini cu
. luarea unor decizii şi exprimarea unei conţinut civic, ce necesită luarea unor decizii
opinii personale şi exprimarea unei opinii personale.
CONŢINUTURlLE6 INVĂŢĂRII
I. Persoana
Persoana mea. Persoana lui (ei). Ce înseamnă să fim persoane?
*Corpul meu.
Persoane cu nevoi speciale.
Trăsături morale ale persoanei:
 încrederea în sine şi în celălalt/lipsa de încredere;
 respectul/lipsa de respect;
 curaj/frică/laşitate;
 bunătate/răutate;
 sinceritate/minciună.
II. Raporturile noastre cu lucrurile şi fiinţele

1. Raporturile noastre cu lucrurile
 Ce sunt lucrurile?
 Lucrurile care ne exprimă:
a) jucării, colecţii, camera mea, îmbrăcămintea;
b) cartea, tehnica, arta;
6
Unităţile de conţinut marcate cu asterisc şi corp de literă italic nu fac parte din programa de trunchi comun. Ele vor fi
valorificate în curriculum-ul la decizia şcolii, în situaţia în care se optează pentru curriculum extins.
 Atitudini faţă de lucruri: grijă, brutalitate, proprietate;

 Nevoia de lucruri. Lucrul ca instrument de joc, învăţare, muncă
2. Raporturile noastre cu animalele şi plantele
 *Despre animale şi plante: simt, gândesc, comunică, au obiceiuri, imaginează, sunt
persoane?
 *Animale şi plante ca simbol;
 Atitudini faţă de animale şi plante: grijă, brutalitate, compasiune, iubire, respect,
frică;
 *Ce nevoi avem de plante şi animale?
III.Raporturile noastre cu ceilalţi oameni

1. Grupuri din care facem parte:
 familia;
 grupul de joacă;
 grupul de învăţare;
 *grupul religios.
2. Reguli ale grupului: drepturi şi îndatoriri în cadrul grupului.

EDUCAŢIE CIVICĂ
UNITATEA OBIECTIVE CONŢINUTURI

DE DE
ÎNVĂŢAR REFERINŢ
E Ă
1. Persoana 1,1; 1.2;  Să ne prezentăm!
2.1; 4.1  Ce înseamnă să fim persoane?
 *Corpul meu
 Persoane cu nevoi speciale
 Încrederea/ lipsa de încredere
 Respectul/ lipsa de respect
 Bunătate/ răutate
 Sinceritate/ minciună
 Curajul/ frica
 Cunoaşte-te!
 Teste de autocunoaştere (stima de sine; sinceritatea)
 Recapitulare
 Evaluare
2. 1.1; 1.2;  Ce sunt lucrurile?
Raporturile 2.2; 4.1  Lucrurile copiilor
noastre cu  Lucrurile din jurul nostru
lucrurile şi  Cum ne purtăm cu lucrurile?
fiinţele
 Nevoia de lucruri
 *Animale şi plante
 *Animale şi plante – simbol
 Cum ne purtăm cu animalele şi plantele?
 *Nevoia de plante şi animale
 Recapitulare
 Evaluare
3. 1.1; 1.2; 2.1  Grupuri din care facem parte
Raporturile 3.1; 3.2; 3.3  Familia
noastre cu 3.4; 4.1  Grupul de joacă
ceilalţi  Clasa
oameni  *Grupul religios
 Reguli ale grupului
 Drepturi şi îndatoriri în cadrul grupului
 Recapitulare
 Evaluare
EDUCAŢIE MUZICALĂ
ARIA CURRICULARĂ Arte

DISCIPLINA Educaţie muzicală
CURRICULUM Nucleu
NUMĂR ORE 1 oră pe saptamana
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 17
3. TOTAL 34

OBIECTIVE CADRU
1. Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor

de limbaj muzical receptate
2. Exprimarea prin muzică
Obiective de referință
1. Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical

receptate
La sfârşitul clasei a III-a, Pe parcursul clasei a III-a, se recomandă următoarele
1.1 să reproducă un repertoriu - redarea fragmentară şi integrală, în colectiv, în
de cântece receptate după grupuri mici şi individual, a unui repertoriu de 15-20
auz, respectând cerinţele de cântece, cu ambitusul cuprins între do1-do2;
unei emisii, intonaţii şi dicţii - exersarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de
corecte tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie);
*1.2 să diversifice mişcările prin - marcarea strofei şi a refrenului cântecului, prin
care evidenţiază elementele respiraţie, prin mişcare şi prin modalităţile de
de limbaj muzical întâlnite interpretare armonico-polifonică (exemplu:solist-
în melodii cor);
- exersarea prin joc a mişcării sugerate de ritm, mersul
melodic, metru şi text, cântând sau audiind;
- recunoaşterea unor elemente de structură muzicală
(început, sfârşit, repetiţii etc.), prin asocierea lor cu
anumite mişcări corporale;
1.3 să diferenţieze auditiv şi în 1. audierea comparată (prin jocuri) a unor:
cântare calităţile sunetului - sunete emise de voci umane (adult-copil, bărbat-
muzical (înălţime, femeie);
intensitate, durată şi timbru) - timbruri instrumente (pian, vioară);
2. audierea comparată (prin jocuri) a sunetelor de
intensităţi diferite: tare - mediu – încet;
- reproducerea vocală/cu jucării muzicale/cu bătăi din
palme a unor onomatopee şi recitative/formule ritmice
(două-patru măsuri);
- audierea comparată (prin jocuri) a unor intervale:
ascendente-descendente, a mersului melodic
ascendent şi descendent;


*1.4 să redea instrumental - asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu sunetul (4-5
(blockflöte, xilofon, clape, sunete)
instrumente specifice zonei - redarea instrumentală a cântecelor învăţate vocal, în
etc.) sunete de înălţimi limitele sunetelor cunoscute, a duratelor de pătrime şi
diferite şi melodii simple optime şi a pauzei de pătrime, în măsura de 2/4;
(din folclorul copiilor)
1.5 să identifice prin audiţie - sesizarea nuanţelor contrastante (tare-încet);
elemente de limbaj muzical - sesizarea timbrurilor diferite (vocal-instrumental);
(timbru, ritm, melodie) - sesizarea tempo-urilor contrastante (lent-repede);
1.6 să recunoască intuitiv muzica - audierea unor piese folclorice variate: obiceiuri de
populară, respectiv muzica iarnă, dansuri (înregistrări sau direct);
cultă, în cadrul audiţiilor - audierea unor lucrări din creaţia cultă.
2. Exprimarea prin muzică

2.1 să utilizeze nuanţa şi tempo-ul - cântarea cu nuanţa şi tempo-ul potrivite, în interpretarea
adecvate în interpretarea vocală şi vocal-instrumentală individuală şi colectivă
cântecelor din repertoriu,
corelându-le cu conţinutul de
idei al cântecului
2.2 să cânte la unison şi în - cântarea vocală la unison, pe grupe (alternativ, în lanţ, în
aranjamente armonico-polifonice dialog), cu solist şi cor;
- cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând
alternativ sau concomitent instrumentele melodice şi de
percuţie alese;
2.3 să identifice în cântecele - stabilirea corespondenţelor între conţinutul de idei şi
audiate specificul relaţiei caracterul melodiei;
dintre conţinutul de idei şi - diferenţierea tematică a cântecelor;
caracterul melodiei


2.4 să cânte vocal, cu - interpretarea cântecelor cu acompaniamentul instrumentului
acompaniament instrumental mânuit de cadrul didactic;
realizat de către cadrul
didactic
2.5 să acompanieze cântecele - acompanierea cu mişcări corporale (bătăi din palme, pe
ritmic şi metric genunchi, pe piept, cu talpa pe podea, pocnind din degete)
- acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel,
maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta);
- confecţionarea de jucării muzicale;
2.6 să îşi exprime argumentat - compararea cântecelor din repertoriu, alegerea cântecelor
preferinţa pentru anumite adecvate pentru diferite evenimente din viaţa clasei sau a
cântece, pentru un anumit gen şcolii, a celor preferate;
de muzică - dialog dirijat pe tema preferinţelor muzicale;
2.7 să redea prin onomatopee - crearea unui joc pe muzică, inspirat de conţinutul de idei, de
şi/sau prin sunete muzicale caracterul melodiei, sau de anumite elemente de limbaj
personaje literare, fenomene - asocierea timbrului instrumental cu anumite personaje
naturale etc. literare, cu fenomene din natură etc.;
*2.8 să improvizeze scurte melodii - improvizaţia melodică pe o temă muzicală dată (2-4
măsuri).
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
Cântarea vocală
- deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicţia, respiraţia corectă)
- deprinderi de cântare în colectiv
*Cântarea instrumentală
- jucării muzicale
- instrumente muzicale melodice şi de percuţie
Ritmul
Tactarea măsurii
Duratele de pătrime, optime, doime şi pauza de pătrime, structuri ritmice
Măsura de 2/4
Melodia

*Sunetele La, Sol, Mi, Do

Legătura dintre text şi melodie (strofa şi refrenul, versul)
Elemente de construcţie a melodiei: început, sfârşit, repetiţii
*Improvizaţia melodică pe o temă muzicală dată
Timbrul
Sunete vocale-instrumentale
Vocea de adult şi de copil, vocea de bărbat şi de femeie
Solistul şi corul
Pianul, vioara
Genuri muzicale
Genuri ale folclorului ocazional: colinda şi cântecul de stea.
Genuri muzicale de factură cultă: valsul, rapsodia.
Interpretarea
Procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist – cor, lanţ, dialog
Cântarea cu acompaniament
Cântarea vocal-instrumentală
Nuanţe: tare – încet – mediu
Tempo: repede – lent
Mişcarea pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de
caracterul muzicii¸ mişcarea de dans

Repertoriu de cântece (sugestii) Repertoriu de cântece

1. Cu mingea
2. Barza – ***
3. Melcul supărat - d.f.c.
4. Bondarul - Gr. Teodosiu
5. Foaie verde busuioc – I. D. Vicol
6. Săniuţa - I. D. Vicol
7. Mamei - Marţian Negrea
8. Cântă iar - I. D. Vicol
9. Glasul instrumentelor - Al. Husanide
10. Trec ostaşii - Ion Chioreanu
11. În pădure - ***
12. Primăvara a sosit - N. Oancea
13. Zidarul - C. Lungu
14. Iepuraş, drăgălaş - după Al. Voevidca
15. Dogarul - G. Breazul
16. Cântă iar în crânguri - Ion D. Vicol
17. Primăvara a sosit - N. Oancea
18. Mişcă vântul frunzele - D. Cuclin
19. Vulpea şi raţa - Gh. Mugur
20. Săniuţa - ***
21. Ceasul - Al. Voevidca
22. În clasă - Al. Voevidca
23. Glasul florilor - T. Vasilache
Audiţii muzicale (sugestii)

A. Vivaldi - Anotimpurile, fragmente
Leopold Mozart - Simfonia jucăriilor, fragmente
W. A. Mozart - Mica serenadă, fragmente
J. Haydn - Simfonia Ceasornicul, fragmente
- Simfonia Surpriza (p. 2), fragmente
R. Schumann - Scene pentru copii (pian), fragmente
F. Mendelssohn- Bartholdy - Uvertura la Visul unei nopţi de vară
G. Enescu - Rapsodia I şi II, fragmente;
- Suita Impresii din copilărie, fragmente
N. Rimski-Korsakov - Zborul cărăbuşului, fragmente
A. Dvorák - Humoresca, fragmente
Sabin Drăgoi - Divertisment rustic, fragmente

Nr.
Unitatea de învăţare O.R. Conţinuturi Perioada Obs.
ore
 Deprinderi specifice de cânt
1.1. (emisia naturală, dicţia,
1. CÂNTAREA
1.3. respiraţia corectă) 4 I-IV
VOCALĂ
2.2.  Deprinderi de cântare în
colectiv
 Tactarea măsurii
1.3.  Duratele de pătrime, optime,
2. RITMUL 1.5. doime şi pauza de pătrime, 7 V-XI
2.2. structuri ritmice
 Măsura de 2/4
 Genuri ale folclorului
1.6.
ocazional: colinda şi cântecul
3. GENURI 2.2.
de stea. 6 XII-XVII
MUZICALE 2.3.
 Genuri muzicale de factură
2.6.
cultă: valsul, rapsodia.
 Legătura dintre text şi melodie
(strofa şi refrenul, versul)
1.5.
4. MELODIA  Elemente de construcţie a 7 I-VII
2.2.
melodiei: început, sfârşit,
repetiţii
1.3.  Sunete vocale-instrumentale
1.5.  Vocea de adult şi de copil,
5. TIMBRUL 2.2. vocea de bărbat şi de femeie 3 VIII-X
2.5.  Solistul şi corul
2.7.  Pianul, vioara
 Procedee armonico-polifonice:
grupe alternative, solist – cor,
lanţ, dialog
 Cântarea cu acompaniament
2.1.  Cântarea vocal-instrumentală
6.INTERPRETAREA 2.2.  Nuanţe: tare – încet – mediu 7 XI-XVII
2.4.  Tempo: repede – lent
 Mişcarea pe muzică: liberă,
ritmică, pe timpii măsurii,
inspirată de caracterul muzicii¸
mişcarea de dans

EDUCAŢIE PLASTICĂ
ARIA CURRICULARĂ Arte

DISCIPLINA Educaţie plastică
CURRICULUM Nucleu
NUMĂR ORE 1 oră pe săptămână, 34 ore pe an
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 17
3. TOTAL 34

OBIECTIVE CADRU
1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor

de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastic
2. Analiza formelor, a culorilor şi a amestecurilor
acestora, în mediul înconjurător şi pe imagini
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic
4. Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice
1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice

artelor plastice

1.1. să selecteze diverse materiale (culori - exemplificarea utilizării diverselor materiale
de apă, tuşuri, creioane, pensule, şi tehnici, pe reproduceri şi pe lucrări ale
plastilină etc.), în vederea utilizării elevilor;
acestora
1.2. să asocieze tehnici adecvate - utilizarea diverselor materiale şi tehnici în
materialelor selectate (tehnici ale compoziţii bidimensionale;
culorilor de apă, tehnici mixte, tehnici
ale colajului etc.)
*1.3. *să asocieze adecvat diferite tehnici - exersarea utilizării tehnicilor şi a
de modelare, rezultatelor obţinute instrumentelor specifice modelajului.
2. Analiza formelor, a culorilor şi a amestecurilor acestora, în mediul înconjurător şi pe

imagini


2.1. să compare culori sau grupe de culori, - anticiparea rezultatelor amestecurilor
în funcţie de locul acestora în steaua culorilor între ele şi cu alb şi negru;
culorilor
2.2. să compare tonurile de gri, în funcţie - exersarea obţinerii tonurilor de gri, prin
de distanţa acestora faţă de alb şi faţă haşurare cu creionul, pe teme liber alese;
de negru
*2.3. *să asocieze forme, nuanţe, tonuri din - exersarea obţinerii de forme plastice
natură cu imagini plastice sintetice corespunzătoare unor forme
naturale.
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

3.1. să identifice în spaţiul înconjurător - observarea liniei ca element constitutiv al
linii în diferite ipostaze universului vizual (contururi, fragmentări,
intersecţii, contraste etc.);
3.2. să valorifice ipostazele liniei în - realizarea de contururi, decupaje, colaje,
reprezentări grafice intenţionate amprentări, zgârieri etc.;
3.3. să sugereze forme familiare din natură - observarea structurii formelor naturale
cu ajutorul liniei (elemente de morfologie vizuală;
- exersarea transpunerii formelor naturale în
structuri plastice expresive;
- analiza structurilor plastice obţinute, din
punct de vedere al mesajului artistic
comunicat.
3.4. să obţină pete picturale - exersarea obţinerii petei picturale, prin
nuanţare cromatică, prin fluidizarea culorii
sau prin texturare.
4. Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice

4.1. să compună spaţiul plastic - compunerea suprafeţei plastice obţinând
valorificând potenţialul expresiv al intenţionat o anumită dominantă
dominantei cromatice, conform
propriilor intenţii
4.2. să valorifice potenţialul constructiv al - organizarea suprafeţei sau a spaţiului plastic
liniei în compunerea spaţiului plastic cu ajutorul liniei de construcţie;
4.3. să realizeze compoziţii într-o - identificarea unor moduri diferite de
dominantă cromatică intenţionată, organizare a spaţiului plastic, pe reproduceri
folosind linia în diferite ipostaze şi de artă şi pe lucrări ale elevilor;

pata picturală
4.4. să organizeze spaţiul plastic liniar şi - realizarea de compoziţii după diferite sugestii
cromatic (cu accent pe tratarea tematice, folosind linii şi forme intenţionate,
picturală), *folosind forme din natură în diferite dominante cromatice;
- observarea raporturilor dintre forme
geometrice şi forme din natură;
4.5. să utilizeze criterii evaluative în - dialog dirijat pe tema comunicării în limbaj
analiza propriilor exprimări plastice şi plastic;
a celorlalţi
4.6. *să modeleze forme din natură şi - sugerarea raporturilor dintre forme
forme geometrice, sugerând relaţia geometrice şi forme din natură.
dintre acestea
 Materiale de lucru şi folosirea lor (tehnici specifice artelor plastice)
 Amestecurile culorilor (nuanţe şi tonuri)
 Pata vibrată (picturală)
 Linia ca element activ de construcţie a spaţiului plastic
 *Forme naturale şi forme elaborate

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
UNITATEA OBIECTIVE CONŢINUTURI NR. SĂPT. OBS.

DE DE ORE
ÎNVĂŢAR REFERINŢ
E Ă
1. Materiale  Cunoaşterea materialelor şi a instrumentelor specifice educaţiei
şi tehnici de 1.1; plastice şi a modului de utilizare a acestora 3 I – III
lucru
2.  Steaua culorilor
Amestecuri 1.1; 2.1;  Culori primare. Culori binare
de culori şi 2.2; 2.3;  Culori calde. Culori reci
nonculori 2.4;  Nonculorile 11 IV -
 Obţinerea griurilor prin amestecul nonculorilor XIV
 Obţinerea nuanţelor
 Obţinerea tonurilor
 Evaluare
3.  Dominanta de culoare
Dominanta  Dominanta pe nuanţe şi tonuri calde 3 XV -
cromatică  Dominanta pe tonuri şi nuanţe reci XVII
 Evaluare
SEMESTRUL II
4. Pata 1.1;  Pata plata. Pata picturală
picturală 3.1 3 I – III
(vibrată)  Obţinerea petei picturale

 Evaluare
5. Linia cu 1.1;  Rolul liniei în arta plastică (ce poate exprima ea)
rol 3.2  Linia –cu rol de construcţie 6 IV -
constructiv  Rolul decorativ al liniei IX
şi decorativ  Evaluare
6. 1.1; 2.1; 2.2;  Compoziţii libere, ca modele de organizare echilibrată a unei suprafeţe, în
Compoziţia 2.3; 2.4; 3.1; care se folosesc elementele de limbaj plastic
echilibrată a 3.2; 4.1  Compoziţii figurative şi nonfigurative în care se folosesc nuanţele şi 8 X-
suprafeţei tonurile, dominanta de culoare, diferite materiale XVII
decorative şi  Colaj. Tangram
a spaţiului  Evaluare
plastic


EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
ARIA CURRICULARA Tehnologii

DISCIPLINA Educaţie Tehnologică
CURRICULUM Nucleu
NUMĂR ORE 1 oră pe saptamana, 34 ore pe an
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 17
3. TOTAL 34

OBIECTIVE CADRU
Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile

Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple
Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
Dezvoltarea simţului practic, a celui estetic şi a responsabilităţii pentru
modificarea mediului natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor
1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile

1.1. să stabilească asemănări şi - colectarea de corpuri / materiale din mediul apropiat,
deosebiri între corpuri din după caracteristici comune (aspect, elasticitate, duritate,
mediul apropiat, pe baza unor densitate etc.), pentru a fi folosite în confecţionarea
observaţii proprii unor produse utile în activitatea zilnică;
- observarea caracteristicilor materialelor care fac parte
din aceeaşi categorie (lemn de fag- stejar- brad etc.;
hârtie glasată-creponată-carton-calc-hârtie reciclată
etc.);
- compararea însuşirilor corpurilor / materialelor naturale
sau prelucrate (culoare, formă, rugozitate, rigiditate,
greutate, compresibilitate, sunete produse etc.);
- identificarea unor corpuri / materiale care sunt
potrivite / nepotrivite, utilizării în activităţile legate de
şcoală, joacă etc.;

1.2 să prelucreze materiale folosind - observarea ustensilelor / instrumentelor specifice

. ustensile adecvate şi tehnici prelucrării diferitelor materiale, în cadrul unor vizite
variate organizate la “Fabrica de pâine”, ”Fabrica de confecţii”,
“Fabrica de mase plastice” etc. (în funcţie de specificul
zonei şi resursele locale);
- alcătuirea unor fişe cu corespondenţe între materialul
prelucrat şi instrumentele folosite pe etape, pentru a
ajunge la rezultatul dorit;
- folosirea corectă a unor tehnici de lucru: împletire
manuală, *cu croşeta sau andrelele; cusături utilitare
(coaserea nasturilor la haine, a tivului etc.); înnodare;
şnuruire; *tehnici de cultură a plantelor (în “Grădina
cu flori”, “Grădina de legume”, “Grădina din balcon”,
“Colţul viu al clasei”) etc.;
1.3 să utilizeze produse alimentare, în - definirea în termeni accesibili a noţiunilor
condiţii adecvate de igienă “consumator”, “termen de valabilitate”, “aliment
nealterat / alterat”;
- identificarea procedeelor folosite pentru păstrarea
igienei în alimentaţie: citirea termenului de valabilitate
de pe produse, păstrarea acestora în condiţii
corespunzătoare etc.;
- respectarea normelor de protecţie şi prevenirea unor
accidente, în cazul folosirii frigiderului;
- prezentarea importanţei alimentelor;
- identificarea consecinţelor negative ce pot apărea ca
urmare a nerespectării normelor de igienă în
alimentaţie.

2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple

2.1. să alcătuiască un plan de lucru - dialog dirijat pe tema necesităţii de a alcătui un plan
pentru a realiza un produs înainte de realizarea oricărui produs (evidenţierea
consecinţelor care apar ca urmare a nerespectării
etapelor parcurse pentru obţinerea unui produs);
- selectarea celor mai potrivite materiale şi instrumente,
în funcţie de scopul urmărit;
- descrierea acţiunilor desfăşurate în cadrul fiecărei
etape a realizării unui produs;
- ordonarea logică a etapelor unei activităţi (scopuri,
mijloace, dificultăţi, rezultate, consecinţe etc.), din
perspectiva planificării unei activităţi proprii (realizarea
unui produs necesar în viaţa de zi cu zi);
2.2 să confecţioneze produse utile, - realizarea unor compoziţii decorative pentru design
folosind materiale şi tehnici interior, a unor colaje, accesorii de vestimentaţie etc.,
variate prin tehnicile: împletire manuală, *cu croşeta sau
andrelele, cusături utilitare, înnodare, şnuruire,
*cusături decorative sau alte tehnici etc.;
- realizarea de jucării muzicale;
- realizarea unor produse adecvate sărbătorilor specifice
(locale), în funcţie de anotimp;
- reprezentarea sub formă de colaj a unor fragmente
sugestive din textele literare studiate;
- completarea portofoliului cu desene, colaje, scheme,
*tabele, *grafice despre: schimbări ale propriului corp
de-a lungul unei perioade de timp; fenomene şi procese
naturale, observate de-a lungul unui interval de timp;
schimbări observate în viaţa unei plante sau a unui
animal din mediul apropiat etc.;
- reprezentarea prin colaje, mini-machete etc. a unor
fenomene naturale observate în mediu, în scopul
participării la concursuri, expoziţii, întâlniri cu oameni
de ştiinţă etc.;
- *descoperirea de modele (teme) noi prin combinarea
tehnicilor învăţate şi a materialelor din natură şi
sintetice;
2.3. să aprecieze calitatea produsului - exprimarea unor opinii privind produsele proprii sau ale
finit, raportat la proiectul iniţial altora, după criterii funcţionale şi estetice.

3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs

3.1. să realizeze produse colective - desfăşurarea de activităţi în echipă / grup, pentru
realizarea unor proiecte, construcţii, *mini-machete,
etc., folosind tehnici de lucru învăţate şi materiale
diverse;
- asamblarea produselor parţiale în vederea obţinerii unui
produs final al grupului;
3.2. să-şi asume responsabilităţi în - stabilirea regulilor de desfăşurare a activităţilor în grup
activitatea de grup şi a responsabilităţilor fiecărui membru al grupului.
4. Dezvoltarea simţului practic, a celui estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea

mediului natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor.

4.1. să valorifice experienţa pozitivă - exerciţii-joc de analiză a unui produs, după criterii
locală în activităţile de practice şi estetice;
prelucrare a mediului - confecţionarea unor produse utile şi de bun gust,
valorificând tradiţiile locale;
- *derularea de proiecte integrate, urmărind educaţia
pentru calitate;
- exerciţii de identificare a cât mai multe posibilităţi de
utilizare pentru obiectele realizate;
- *analiza poveştilor de succes din comunitate, pentru
evidenţierea deprinderilor şi atitudinilor de care ar
trebui să dispună un întreprinzator de succes (educaţia
antreprenorială);
4.2 să descopere soluţii de - realizarea schematică sau sub formă de povestire a
valorificare optimă a drumului pe care un produs natural îl parcurge până
materialelor refolosibile în devine deşeu;
combinaţie cu alte materiale - selectarea în recipiente separate a unor materiale
(hârtie, sticlă, plastic, lemn, fier etc.), pentru a fi
reutilizate/ reciclate, asamblate în construcţii, machete,
ornamente etc.;
- organizarea unor concursuri, carnavaluri, expoziţii, cu
obiectele realizate din materiale reciclabile;

*4. să identifice surse de poluare, - *definirea în termeni accesibili a noţiunii de

3 care pot afecta calitatea vieţii, “poluare”;
atunci când omul modifică - *exemplificarea, cu ajutorul mijloacelor mass-media, a
mediul modurilor de poluare şi a măsurilor care ar trebui
întreprinse pentru stoparea acestora;
- *vizitarea localităţii şi identificarea surselor de
poluare;
- *popularizarea în cadrul revistei şcolii sau a ziarului
comunităţii locale a experienţelor pozitive trăite de
elevi privind grija faţă de mediu.
1. Elemente de proiectare a activităţii: planul de lucru pentru realizarea unui produs
2. Activităţi cu materiale din natură
 tehnici combinate: decupare, rupere, împletire, lipire, vopsire, înnodare, şnuruire,
*realizare de aranjamente florale
 *cultura plantelor- tehnici simple de cultivare şi îngrijire
3. Activităţi cu materiale sintetice

3.1. Hârtia
 tehnici combinate: trasarea unui contur, decuparea, lipirea, ruperea, îndoirea
3.2. Materiale plastice
 însuşiri ale materialelor plastice
 construcţii din material plastic: cu piese existente în comerţ şi din materiale refolosibile
3.3. Fire şi materiale textile
 însuşiri ale firelor şi materialelor textile
 cusături utilitare (tiv, nasturi)
 tehnici combinate: înnodare, şnuruire, împletire manuală
 *tehnici: *cusături decorative (puncte de cusături la alegere, în funcţie de tradiţia
zonei) ; împletire cu croşeta sau andrelele
4. Activităţi desfăşurate în gospodărie

4.1 Norme de protecţie a consumatorului
 citirea datei de fabricaţie şi a termenului de valabilitate de pe ambalaj
 verificarea integrităţii ambalajului şi a calităţii produsului
 folosirea aparatelor electrocasnice
4.2 Igiena alimentelor şi a alimentaţiei
 alimentele şi rolul lor
 reguli de păstrare a alimentelor
 reguli pentru o alimentaţie sănătoasă
*4.3 Reţete simple
 sucuri din fructe şi legume
 pregătirea unui platou cu aperitive
5. Evaluarea produselor realizate: criterii funcţionale şi estetice
C. Sugestii de produse ce pot fi realizate:
 obiecte de design interior: rama foto, rama tablou, vase pentru flori, *aranjamente
florale, colaje pentru sala de clasă, şcoală sau camera proprie etc., *mileuri, şerveţele;
 obiecte specifice sărbătorilor, în funcţie de anotimpuri: Crăciun, Paşti etc.- se vor
urmări şi valorifica tradiţiile locale;
 obiecte pentru uz personal: brăţară, şirag de mărgele, *bentiţa, plasa pentru minge,
măşti pentru carnaval;
 jocuri şi jucării etc.

UNITATEA DE O. R. CONŢINUTURI NR. SĂPT. OBS.

ÎNVĂŢARE ORE
Activităţi cu 1.1; 1.2;  Strângerea şi păstrarea materialelor din natură
materiale din 1.3; 1.4;  Colajul. Tăierea, lipirea
natură 2.1; 2.2;  Împletituri
2.3; 3.1;  Aranjamente florale 9 I - IX
3.2; 4.1  Compoziţii (după natură, decorative)
 Obiecte de lemn
 Evaluare
Activităţi cu 1.1; 1.2;  Construcţii din mase plastice, cu model
materiale sintetice. 1.3; 1.4;  Evaluare
Mase plastice, 2.1; 2.2; 4 X-
hârtie, staniol 3.2; 4.1; XIII
4.2.
Fire şi materiale 1.1; 1.2;  Însuşiri (rezistenţă la rupere, elasticitate, comportare la ardere etc.) 12 XIV -
textile 1.3; 1.4;  Cusături utilitare (4+7 XVII
2.1; 2.2; )

2.3; 3.1;  Cusături utilitare

3.2; 4.1;  *Compoziţii combinate I - VII
4.2.  Evaluare
Gospodărie 1.1; 1.2;  Cunoştinţe generale despre dejun şi cină
1.3; 1.4;  Igiena alimentaţiei: fierberea legumelor, a altor alimente,
2.1; 2.2; recunoaşterea hranei alterate 10 VIII –
2.3; 3.1;  Folosirea aparatelor electrocasnice XVII
3.2; 4.1;  Aranjarea unei mese festive
4.2.  Evaluare

DISCIPLINA OPŢIONALĂ –EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Aria curriculara : Optionale
Disciplina : Educaţie pentru sănătate
Curriculum : C.D.Ş.
Nr. ore/săptămână : 1 oră
NR. SEMESTRUL NR.

CRT. ORE
1. Sem. I 17
3. TOTAL 34
ARGUMENT
Educaţia constituie un sistem complex şi unitar, care prezintă mai multe dimensiuni, corespunzătoare principalelor laturi ale
personalităţii umane: educaţia intelectuală, educaţia estetică, educaţia civică, educaţia fizică, educaţia pentru sănătate,
educaţia tehnologică etc.
Aceste dimensiuni se află în raporturi de interdependenţă şi complementaritate, ce-i conferă educaţiei în cadrul şcolii un
caracter sistemic, deschis şi dinamic. Din acest punct de vedere, educaţia pentru sănătate în şcoală devine o componentă
esenţială a educaţiei .
Dreptul la sănătate, la dezvoltarea fizică şi psihică armonioasă constituie unul din drepturile fundamentale înscrise în
Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la data de 29
noiembrie 1989.
În contextul schimbărilor majore şi accelerate ale lumii contemporane, asigurarea unei stări de sănătate a tinerilor şi copiilor
reprezintă una dintre direcţiile prioritare ale strategiei educaţionale.
Noua abordare a educaţiei pentru sănătate are ca prioritate formarea unor abilităţi de viaţă sănătoasă. Astăzi, la începutul
mileniului trei, când viaţa individului a devenit mai complicată, când ştiinţa şi întreaga societate au evoluat, educaţia pentru
sănătate se impune ca o necesitate şi devine o condiţie esenţială a educaţiei unei naţiuni civilizate.
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI

SPORTULUI
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAME ŞCOLAREREVIZUITE
pentru disciplina opţională
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
CLASELE I – IV
(variantă modulară)
Aprobat cu Ordin al Ministrului
Nr.4496 / 11.08.2004
Bucureşti

Educaţie pentru sănătate, clasele I - a XII-a
NOTĂ DE PREZENTARE
Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sănătatea individului este definită drept "o
stare de bine fizică, mentală şi socială şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii". Din perspectivă publică, sănătatea constituie, datorită imenselor sale
implicaţii individuale, sociale şi demografice, unul dintr e obiectivele cele mai vizate de politicile şi strategiile guvernamentale din întreaga lume. In acest
sens, în 1977, statele membr e ale Or ganizaţiei Mondiale a Sănătăţii (inclusiv România), au decis în mod unanim că "ţelul social principal al guvernelor şi
OMS în decadele viitoare, să fie realizarea unei stări de sănătate a întregii populaţii a Globului, care să permită tuturor oamenilor să ducă o viaţă productivă
din punct devedere economic şi social".
Prezenta programă face parte integrantă din Programul Naţional "Educaţia pentru sănătate în şcoala românească" şi este adr esată în special cadrelor didactice
car e doresc să îşi asume roluri de formatori şi facilitatori ai dezvoltării armonioase a copilului şi adolescentului, a stării lui de bine şi a unei calităţi superioare
a vieţii. Ea constituie un instrument util în realizarea la clasă a activităţilor de educaţie pentr u sănătate. In acelaş i timp programul se adresează elevilor , păr
inţilor acestora şi întregii comunităţi.
Abordarea domeniilor educaţiei pentru sănătate este realizată din perspectivă ştiinţifică, pedagogică şi legislativă. Cadrul didactic poate utiliza şi armoniza
informaţia pe cicluri de dezvoltare, în funcţie de nivelul clasei, de dezvoltarea psihosomatică a elevilor şi de particularităţile locale. Programele şcolare vin în
întâmpinarea nevoilor fundamentale de educaţie ale oricărui copil şi adolescent iar formarea unui stil de viaţă sănătos, integrarea sexualităţii în maturarea
emoţională, controlul stresului, dobândirea de repere în orientarea şcolar ă şi profesională devin condiţii esenţiale pentr u dezvoltarea armonioasă a
personalităţii elevului.
Prin elaborarea unei oferte de curriculum şcolar de " Educaţie pentru sănătate " ca disciplină opţională s - a urmărit promovar ea cunoştinţelor corecte privind
diverse aspecte ale sănătăţii şi for marea de atitudini şi deprinderi indispensabile unui comportament responsabil şi sănătos.
Şcoala, prin autoritatea morală pe care o ar e, poate aduce o contribuţie substanţială în transmiterea acestor cunoştinţe de educaţie pentru sănătatea elevilor, şi
are abilitatea şi capacitatea de a cuprinde şi de a se adresa, în timp, unui procent ridicat de populaţie.
Obiectivele urmărite în cadrul Programului Naţional "Educaţia pentru sănătate în şcoala românească" vizează:
1. promovarea sănătăţii şi a stării de bine a elevului, respectiv:
 funcţionarea optimă din punct de vedere somatic, fiziologic, mintal, emoţional, social şi spiritual;
 formarea unui stil de viaţă sănătos.
2. dezvoltarea personală a elevului, respectiv:
 autocunoaşteea şi construirea unei imagini pozitive despre sine;

 comunicare şi relaţionare interpersonală;
 controlul stresului;
 dezvoltarea carierei personale.
3. prevenire, respectiv:
 prevenirea accidentelor şi a comportamentelor cu risc pentru sănătate;

 prevenirea atitudinii negative faţă de sine şi viaţă;
 prevenirea conflictelor interpersonale, a dezadaptării sociale şi a situaţiilor de criză.
 Programul naţional şi curriculum-ul de Educaţie pentru sănătate urmăresc:
 să asigure educarea populaţiei şcolare pentru un stil de viaţă sănătos;
 să faciliteze accesul la o informaţie corectă, avizată, atât în mediul urban cât şi în mediul rural;
 să realizeze, în mod indirect, educaţia adulţilor;
 să conducă la diminuarea numărului de îmbolnăviri şi reducerea comportamentelor cu risc pentru sănătate;
 să contribuie la creşterea calităţii actului medical.
Programul naţional "Educaţia pentru sănătate în şcoala românească" oferă în ansamblul său, din perspectiva strategiei sale de realizare, dezvoltarea
componentei de educaţie pentru sănătate atât în cadrul unui curriculum cât şi ca activităţi extracurriculare şi extraşcolare.
In procesul de elaborare a curriculum-ului de Educaţie pentru sănătate în învăţământul primar, gimnazial şi liceal s-au avut în vedere trei repere fundamentale:
 raportarea la dinamica şi la necesităţile actuale precum şi la finalităţile de perspectivă ale sistemului românesc de învăţământ, generate de evoluţiile
sociale;
 raportarea la tendinţele actuale şi la criteriile internaţionale general acceptate în domeniul reformelor curriculare;
 raportarea la acele tendinţe ale sistemului românesc de învăţământ care sunt pertinente din punctul de vedere al redimensionării valorilor educaţiei.
Alături de reperele enunţate mai sus, s-a avut în vedere construirea programelor şcolare pe baza următorilor indicatori:

 nivelul, varietatea şi complexitatea intereselor educaţionale ale elevilor pe probleme de sănătate;

 ritmul multiplicării permanente a domeniilor cunoaşterii şi a nevoilor de educaţie;
 exigenţele formării personalităţii elevului într-o lume în schimbare.
Elaborarea curriculum-ului de Educaţie pentru sănătate a urmărit, totodată:
 adecvarea curriculum-ului, în ansamblul său, la contextul socio-cultural naţional;

 racordarea curriculum-ului la evoluţiile în domeniu înregistrate în plan internaţional;
 coerenţa, manifestată atât la nivelul relaţiei dintre curriculum şi finalităţ ile sistemului de învăţământ cât şi la nivelul diferitelor componente intrinseci
ale acestuia;
 pertinenţa curriculum-ului în raport cu obiectivele educaţionale;

 transparenţa curriculum-ului în raport cu obiectivele educaţionale;
 articularea optimă a fazelor procesului curricular în ansamblul său: proiectare, elaborare, aplicare, revizuire permanentă.
Curriculum-ul de Educaţie pentru sănătate a fost elaborat în variantă modulară.
Concepţia organizării modulare a conţinuturilor îi aparţine lui L. D'Hainaut, conform căruia un modul didactic trebuie să satisfacă următoarele cerinţe
fundamentale:
"a. să prezinte sau să definească un ansamblu de situaţii de învăţare; b. să posede o funcţie proprie, specificată cu grijă şi să vizeze obiective bine definite; c. să
propună probe în vederea orientării celui ce studiază şi/sau a acelui ce predă şi să le ofere un feed-back; d. să poată să se integreze în itinerariile şi logicile
învăţării."
Organizarea modulară urmăreşte să ofere utilizatorului o bază flexibilă pentru aplicarea programului naţional Educaţia pentru sănătate în şcoala românească,
în cadrul orelor de Curriculum la Decizia Scolii (CDS).
Curriculum-ul de Educaţie pentru sănătate cuprinde următoarele module:
 Educaţia pentru sănătate, clasele I/a II-a;

 Educaţie pentru sănătate, clasele a III-a/a IV-a;
 Educaţie pentru sănătate, clasele a V-a/a VI-a;
 Educaţie pentru sănătate, clasele a VII-a/a VIII-a;
 Educaţie pentru sănătate, clasele a IX-a/a X-a;
 Educaţie pentru sănătate, clasele a XI-a/ a XII-a.
Modulele prezentate sunt în acord cu formatul programelor pentru învăţământul obligatoriu şi cel liceal. Ele sunt elaborate în coerenţă verticală precum şi
orizontală, prin raportare la achiziţiile de trunchi comun stipulate pentru clasele respective.
Pentru învăţământul primar şi gimnazial programele conţin:
 obiective cadru;
 obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare;
 lista orientativă de conţinuturi;
 exemple de modalităţi de adaptare şi selectare a obiectivelor de referinţă şi a conţinuturilor la nivelul fiecărei clase;
 sugestii metodologice şi de evaluare formativă.
Pentru învăţământul liceal programele conţin:
 competenţe generale;
 valori şi atitudini;
 competenţe specifice şi conţinuturi;

 modalităţi de adaptare şi selectare a competenţelor şi a conţinuturilor la nivelul fiecărei clase;
 sugestii metodologice şi de evaluare formativă.
In această structurare programele permit profesorilor şi învăţătorilor să- şi selecteze şi să- şi adapteze conţinuturile propuse în funcţie de achiziţiile
elevilor (avem în vedere participarea/neparticiparea acestora în anul/anii anterior/i la un curs de Educaţie pentru sănătate), dar şi de alţi factori, cum ar
fi caracteristicile grupului de elevi (vârstă, mediu social şi şcolar), resursele didactice disponibile etc.
Modulele propuse pot fi folosite astfel:
 la nivelul unei clase, urmărind toate obiectivele de referinţă sau o selecţie/adaptare a acestora, prin intermediul celor 9 domenii de conţinuturi (in
interiorul acestora învăţătorul/profesorul putând stabili subtemele cele mai relevante grupului ţintă);
 la nivelul a două clase, prin departajarea obiectivelor de referinţă (sau selectarea/adaptarea lor), prin multiplicarea activităţilor de învăţare şi prin
parcurgerea, după nevoi, a tuturor temelor de sub cele 9 domenii obligatorii.
Recomandăm ca:
 temele ce vizează „Stima de sine” (ca imagine pozitivă despre propria persoană, încrederea în sine etc.) „Asertivitate”, „Negocierea conflictelor”,
precum şi alte teme legate de comunicare, să fie abordate în toate modulele (ca teme de sine stătătoare sau integrate în
teme din alte domenii);
 teme legate de prevenirea transmiterii HIV/SIDA, de solidaritatea cu persoanele afectate şi infectate HIV/SIDA vor fi abordate în concordanţă cu
capitolele legate de legislaţie, igienă, sănătate mintală, prevenire a consumului de substanţe toxice, violenţă etc.
În consecinţă, în structurarea modulară prezentată se obţin următoarele avantaje:
 asigurarea progresiei în achiziţii pentru elevul care urmează opţionalul pe parcursul mai multor ani de studiu;
 dezvoltarea unor deprinderi şi comportamente specifice educaţiei pentru sănătate precum şi parcurgerea tuturor domeniilor de conţinut ale
disciplinei chiar în cazul în care elevii optează o singură dată pe parcursul întregii şcolarităţi pentru acest opţional. Elevii au ocazia să descopere
domeniul şi să-l integreze în structurile sale cognitive şi afective;  articularea educaţiei formale, nonformale şi informale
CLASELE I – a IV-a
OBIECTIVE CADRU
1. Utilizarea limbajului specific educaţiei pentru sănătate
2. Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sănătăţii personale şi a mediului
CONŢINUTURI
1. NOŢIUNI ELEMENTARE DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE
1.1 Corpul uman: părţi componente, localizarea organelor interne
1.2. Organele de simţ
1.3. Starea de sănătate şi boala. Ce înseamnă să fii sănătos?
1.4. Creşterea şi dezvoltarea în perioada copilăriei
1.5. Abilităţi personale cu rol protector pentru sănătate (autonomie în igienă şi autoîngrijire la fete şi băieţi)
2. IGIENA PERSONALĂ
2.1. Igiena cavităţii bucale
2.2. Igiena mâinilor şi a unghiilor

2.3. Igiena părului
2.4. Igiena corpului
2.5. Igiena îmbrăcămintei
2.6. Igiena încălţămintei
2.7. Boli cauzate de lipsa de igienă (diareile, hepatita, parazitozele etc.)
2.8. Gripa şi virozele respiratorii
2.9. Importanţa igienei pentru sănătate (în prevenirea imbolnăvirilor: HIV/SIDA, TB etc.)
3. ACTIVITATE ŞI ODIHNĂ
3.1. Regimul de activitate şi odihnă în perioada copilăriei
3.2. Timpul liber: activităţi şcolare şi extraşcolare
4. SĂNĂTATEA MEDIULUI
4.1. Mediul înconjurător, mediu sănătos
4.2. Curăţenia în clasa şi şcoala mea
5. SĂNĂTATE MINTALĂ
5.1. Autocunoaşterea
5.2. Eu şi ceilalţi, locul meu în colectiv
5.3. Diferiţi şi, totuşi, la fel. Solidaritatea cu persoanele cu nevoi

5.4. Identificarea şi controlul emoţiilor
6. SĂNĂTATEA ALIMENTAŢIEI
6.1. Tipuri de alimente
6.2. Termenul de valabilitate al alimentelor. Reguli de păstrare a acestora
6.3. Diversitatea alimentelor – condiţie a sănătăţii (importanţa vitaminelor, a iodului în alimentaţie etc.)
7. SĂNĂTATEA REPRODUCERII ŞI A FAMILIEI
7.1. Eu şi familia mea. Roluri in familie
7.2. Diferenţele între fată / băiat (relaţii sociale)
8. CONSUMUL ŞI ABUZUL DE SUBSTANŢE TOXICE
8.1. Substanţe dăunătoare sănătăţii
9. ACCIDENTE, VIOLENŢĂ, ABUZ FIZIC
9.1. Modalităţi de prevenire a accidentelor
9.2. Forme de agresivitate frecvente în mediul şcolar
9.3. Drepturile mele / drepturile colegilor
10. MODALITĂŢI DE EVALUARE
 Autoevaluare
 Portofolii
 Probe orale
 Probe practice
Educaţie pentru sănătate, clasele a III-a – a IV-a
NOTĂ DE PREZENTARE
Programa de educaţie pentru sănătate, clasele a III-a - a IV-a cuprinde 9 obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare pentru fiecare obiectiv.
Pentru clasa a III-a prioritare sunt domeniile Igienă personală, Sănătatea alimentaţiei, Sănătate mintală, iar pentru clasa a IV-a Activitate şi odihnă,
Sănătatea mediului. Abordarea temei "Diferenţe fizice dintre perioada copilăriei şi pubertate" se poate realiza la nivelul clasei a IV -a.
Recomandăm învăţătorilor ca această temă să se discute în grupuri mixte.
Metode şi tehnici de predare: jocul de rol, studiul de caz, conversaţia, ştiu/vreau să ştiu/ am învăţat, dezbaterea, observaţia, Philips 6.6.
Modalităţi de evaluare: probe scrise, probe orale, probe practice, autoevaluare, miniproiecte, portofolii.
Materiale auxiliare* ce pot fi folosite ca suport de curs al opţionalului:
 Ghid informativ pentru cadrele didactice pentru domeniile: Elemente de anatomie, Igienă personală, Activitate şi odihnă, Sănătatea alimentaţiei,
Sănătatea mediului, Sănătate mintală, Violenţa, Accidente;
 Ghid metodic;
 Buletinele informative "Educaţie pentru sănătate", editate sub egida MECT;
 Alte materiale elaborate de MECT sau cu avizul MECT.
NOTA: Toate materialele auxiliare destinate predării disciplinei "Educaţie pentru sănătate" utilizate în şcoli sunt/vor fi cele elaborate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) şi avizate de Ministerul Sănătăţii Publice (MSP)-pentru conformitatea termenilor de specialitate. Se pot utiliza şi
alte materiale auxiliare, cu condiţia, ca acestea să fie aprobate de MECT, care va facilita obţinerea avizului din partea MSP.

CURRICULUM CLASELE a III-a – a IV-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Utilizarea limbajului specific educaţiei pentru sănătate

La sfârşitul claselor a III-a şi a IV-a elevul va fi capabil Pe parcursul claselor a III-a şi a IV-a se recomandă următoarele activităţi
1. să identifice tipuri de boli şi pericolul acestora pentru  stabilirea de măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor;
sănătate, olosind un limbaj simplu  stabilirea de măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor;
2. să descrie beneficiile alimentaţiei sănătoase, activităţii fizice,  alcătuirea de enunţuri;
odihnei  rebus.
3. să-şi formeze opinii referitor la sănătatea personală, a  formulări de concluzii;
mediulu  completarea de fişe.
 expoziţii tematice;
 activităţi în aer liber, excursii, drumeţii;
 joc de rol tip "proces”.
 formulări de concluzii;
 completarea de fişe.
 expoziţii tematice;
 activităţi în aer liber, excursii, drumeţii;
 joc de rol tip "proces”.
2. Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sănătăţii personale şi a mediului

2.1. să identifice factorii interni şi externi care determină starea de boală şi de - dezbateri pe teme date;

sănătate
2.2. să identifice aspectele fizice şi comportamentele omului sănătos - formulări de concluzii simple;
2.3. să aplice conştient reguli pentru menţinerea sănătăţii acasă, la şcoală, în - discuţii de grup asupra conceptelor ”sănătate”/”boală”;
comunitate
- comentarii de imagini.
2.4. să recunoască situaţiile de abuz ale adulţilor asupra copiilor şi forme ale
violenţei intragrupale - exerciţii de luare a deciziilor.
2.5. să analizeze efectele pe termen scurt şi lung ale substanţelor nocive - analiza unor situaţii de abuz;
asupra organismului
- comentarea unor cazuri din media.
2.6. să găsească soluţii proprii pentru rezolvarea problemelor de sănătate
- discuţii despre substanţele cu potenţial vătămător;
specifice vârstei
- întocmirea de portofolii.
2.7. să manifeste un comportament ecologic responsabil
- discuţii de grup;
- miniproiecte;
- activităţi practice în şcoală/comunitate.
Bibliografie: 1. www.edu.ro : Programa Școlară pentru disciplina optională „Educatie pentru sanatate”
2. Dem Theodorescu, ”Mic atlas de anatomia omului” – Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1974
3. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ); M.E.C., Editura Exclus 2003
4. Ileana Dumitru, Emilia Păunescu, Educație pentru săanătate, manual opțional III – IV, Editura CARMINIS

Semestrul I – 17 ore
Nr. ore pe săptămână: 1
Nr. Unităţi de învăţare Ob. de Conţinuturi Nr. Săptămâna Obs.

crt. referinţă ore
1. Noţiuni elementare de anatomie 1,1; 1.3; - rolul organelor în corp; 4 I – IV Evaluare,
şi fiziologie 2.2;
- organismul: un tot unitar
2. Igienă personală 1.3; 2,3; - vaccinările şi importanţa lor; 4 V - VIII Evaluare,
2,6; rezolvări de
- rolul igienei în prevenirea bolilor careuri
transmisibile; rebusistice,desene
- controlul stomatologic periodic

3. Activitate şi odihnă 1.2; 2.1; - rolul educaţiei fizice şi sportive 4 IX - XII Evaluare; exerciţii
2.3; 2.6 în prevenirea bolilor transmisibile; fizice pentru
gimnastica de
- refacerea organismului după efort dimineaţă
4. Sănătatea mediului 1.3; 2.3; 2.7 - poluarea aerului: ce este şi cine o 3 XIII - XV Evaluare;
produce; curăţenie în
curtea şcolii şi în
- cum influenţează poluarea împrejurimile
acesteia;
sănătatea omului
5. Sănătatea mintală 2.2; 2.4; - recompense şi satisfacţia; 2 XVI - XVII
- ce sunt poreclele şi etichetările?
Semestrul II - 17 ore
Nr. Unităţi de învăţare Ob. de Conţinuturi Nr. ore Săptămâna Obs.

crt. referinţă
6. Sănătatea mintală 2.2; 2.4; - recompense şi satisfacţia; 2 I - II Evaluare
- ce sunt poreclele şi etichetările?

7. Sănătatea alimentaţiei 1.2; 2.1; 2.5; - influenţa hranei asupra corpului 4 III - VI Evaluare;
2.6, 2.7 omenesc;
pregătirea
- efectele alimentaţiei unilaterale unui mic
dejun; reguli
de
comportare
la masă;
8. Substanţe toxice 1.3; 2.5; 2.7 - uzul şi abuzul de substanţe; 4 VII - X Evaluare;
prezentări
- refuzul de a consuma substanţe PPS pe
toxice această temă
9. Accidente, violenţă, abuz 2.4; - ce este jocul? 4 XI - XIV Lecturi din
literatura
românească
- ce este abuzul adulţilor asupra şi străină pe
copiilor? acest subiect
10. Evaluare finală 3 XV - XVII Evaluări,
portofolii,
probe
practice
DISCIPLINA OPŢIONALĂ –EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Planificarea unităţilor de învăţare

Unitatea 1: Corpul nostru
Nr. ore: 4
Nr. crt. Conţinuturi Ob. ref. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare/ instrumente Nr. ore Data Obs.
1 - Corpul nostru. 1,1; 1.3; - recunoaşterea organelor -fişe de lucru; Observare sistematică: 4
2.2; interne;
- Rolul organelor corpului -planşe portofoliu
uman - recunoaşterea funcţiilor anatomice;
principalelor organe ale
- Organismul uman: un tot corpului uman; -mulaje
unitar
Unitatea de învăţare 2: Igiena personală
Nr. Ore: 4
Nr.crt. Conţinuturi Ob. ref. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. ore Data Obs.
instrumente
1 - prevenirea bolilor 1.3; 2,3; - să cunoască factorii care -fişe de lucru; Observare sistematică; 1
transmisibile 2,6; duc la răspândirea bolilor
transmisibile; -planşe

- care sunt cele mai frecvente - prezentări în

boli transmisibile; format
electronic
- reguli de igienă ce trebuie
respecttate pentru preve -
nirea îmbolnăvirilor
2 - ce sunt vaccinurile 1.3; 2,3; - să cunoască importanţa -fişe de lucru; Observare sistematică; 1
2,6; vaccinuri-lor;
-prezentări in Rezolvare de jocuri
- vaccinarea ca metodă de format electro- rebusistice
prevenire a îmbolnăvirilor; nic;
- vaccinările la şcoală
3 - controlul stomatologic 1.3; 2,3; - să cunoască noţiunea de -fişe de lucru; Observare sistematică; 2
2,6; control stomatologic;
-planşe; Experimente simple;
- să cunoască importanţa
păstrării sănătăţii dinţilor;
- să cunoască principalele
boli care afectează dantura;
- să cunoască cele mai

elementare reguli de igienă a
gurii

Unitatea de învăţare 3: Activitate şi odihnă
Nr. Ore: 4
Nr.crt Conţinuturi Ob. ref. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare/ instrumente Nr. ore Data Obs.
1 - rolul educaţiei fizice în 1.2; 2.1; - să cunoască noţiunea de -reguli de Observarea sistematică; 2
dezvoltarea noastră 2.3 mişcare; igienă în timpul
efectu-ării Exerciţii fizice
2.6 - educarea corpului prin exerciţiilor
exerciţii fizice; fizice;
- să cunoască rolul - complex de

gimnasticii de dimineaţă; exerciţii pentru
gimnastica de
- să înţeleagă importanţa dimineaţă
culturii fizice
2 - refacerea organismului după 1.2; 2.1; - să cunoască noţiunea de Observarea sistematică; 2
efort 2.3 refacere şi importanţa ei;
Programul de activitate
2.6 - să cunoască echilibrul care zilnică;
există între efort şi odihnă;
- ce înseamnă odihna activă

Unitatea de învăţare 4: Sănătatea mediului
Nr. Ore: 3
1 - ce este poluarea; 1.3; 2.3; - curăţenia aerului; -planşe; Observarea sistematică; 2
2.7
- efectele poluării asupra - să cunoască cei mai -prezentări Portofoliul
organismului uman importanţi poluanţi din
mediul înconjurător;
- să cunoască cum acţionează

poluanţii asupra organismului
uman
2 - cum influenţează poluarea 1.3; 2.3; - să cunoască efectele poluării - planşe; Observarea sistematică; 1
sănătatea omului 2.7 asupra organismului uman;
-prezentări; Portofoliul
- cum pot pătrunde poluanţii
în corpul nostru; - fişe de lucru
-măsuri de prevenire şi
îndepărtare a poluanţilor

Unitatea de învăţare 5/6: Sănătatea mintală
Nr. Ore: 4
1 - ce sunt recompensele 2.2; 2.4; - să cunoască forme de -rezultatele la Observarea sistematică; 2
recompense; teste;
- să cunoască noţiunea de -grafice cu

clasificare; rezultate ob-
ţinute la diferite
- să cunoască noţiunea de probe de
performanţă; evaluare;
- să cunoască noţiunile de
reuşită şi eşec
2 - porecle şi etiche- 2.2; - să cunoască sensul unei porecle; -analiza situaţiilor din Observarea 2
tări 2.4; clasă; sistematică
-să facă deosebirea între noţiunea de poreclă
şi cea de etichetă;

Unitatea de învăţare 7: Sănătatea alimentaţiei
Nr. ore: 4
Nr.crt Conţinuturi Ob. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare/instrumente Nr. ore Data Obs.
ref.
1 - influenţa hranei 1.2; - să cunoască rolul energetic al hranei; - planşe; Observarea sistema- 2
asupra corpului 2.1; tică;
uman 2.5; - să cunoască rolul proteinelor, vita- -liste cu alimente
2.6, minelor, al apei în hrana corpului; potrivite cu vâr- Liste de meniuri
2.7 sta lor;
- să cunoască beneficiile unei ali-mentaţii
corecte în menţinerea stării de sănătate a
organismului
2 - efectele alimen- 1.2; - să cunoască noţiunea de alimenta-ţie Observarea sistema- 2
taţiei unilaterale 2.1; unilaterală şi care sunt efectele ei; tică;
2.5;
2.6, - să cunoască necesitatea unei ali-mentaţii Măsurători;
2.7 corecte în copilărie

Unitatea de învăţare 8: Substanţe toxice
Nr. ore: 4
Nr.crt Conţinuturi Ob.ref Activităţi de învăţare Resurse Evaluare/instrumente Nr. ore Data Obs.
1 - uzul şi abuzul de 1.3; - să cunoască alimentele care nu sunt - planşe; Observarea sistematică; 2
substanţe toxice; 2.5; 2.7 recomandate la vârsta copilăriei;
- etichete de pro- Portofoliul;
- produse care duc - să cunoască efectele consumului abuziv duse alimentare;
la îmbolnăviri de produse care conţin substanţe numite
consumate în exces “E-uri”;
- să cunoască efectele consumului

excesiv de medicamente
2 - refuzul de a 1.3; - să cunoască efectele “plăcute” ale Observarea sistematică; 2
consuma sub- 2.5; 2.7 substanţelor toxice;
stanţe toxice Portofoliul;
- să evite consumul excesiv al unor
alimente; Realizarea de desene
- să cunoască efectele drogurilor;

- să refuze categoric consumarea unor

astfel de substanţe
Unitatea de învăţare 9
Nr. ore: 4
Nr.crt Conţinuturi Ob.ref. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. ore Data Obs.
instrumente
1 - ce este jocul 2.4; - să cunoască tipuri de joc: de rol, - reguli de joc; Observarea sistematică; 2
intelectual, sportiv, de relaxare, de
amuzament; - situaţii de joc;
- să cunoască experienţele generate de

joc;
- să cunoască valenţele jocului în

dezvoltare gândirii, limbajului, ca-
pacităţilor personale
2 - forme de abuz ale 2.4; - să cunoască noţiunea de abuz: formă de - reguli de com- Observarea sistematică; 2
adulţilor asupra neglijare, de rău tratament fizic, portare;

copiilor emoţional sau sexual;
- evitarea situaţi-
- să cunoască formele grave de abuz: ilor care pot duce
violenţa fizică, abuzul sexual la agresiuni
Unitatea de învăţare 10: Evaluarea finală
Nr. ore: 3
Nr.crt Conţinuturi Ob.ref. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare/ instrumente Nr. ore Data Obs.
1 - evaluarea cu- - realizarea de portofolii; 3
noştinţelor do-
bândite prin - jocuri de rol;
parcurgerea
unităţilor de - realizarea de desene
învăţare

EDUCAŢIE CIVICĂ
PLANIFICARE SCEVENŢIALĂ
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1 : PERSOANA
NR. DE ORE: 17
CONŢINUTURI O.R ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE NR. DAT OBS.

ORE A
Să ne prezentăm! 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 1
succesiuni de imagini - caiete continuă
1.2.  realizarea unor povestiri, - conversaţia, explicaţia,
dialoguri; punerea unor întrebări; problematizarea, Evaluarea
completarea unor propoziţii povestirea reciprocă
2.2.  jocuri de rol - activitate frontală, pe
grupe şi individuală Observarea

sistematică a
elevilor
Ce înseamnă să fim 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 2
persoane? succesiuni de imagini - caiete continuă
2.2.  jocuri de rol - conversaţia, explicaţia,
2.1.  recunoaşterea după imagini a problematizarea, Observarea
situaţiilor de respectare şi de povestirea sistematică a
încălcare a drepturilor copilului - activitate frontală, pe elevilor
grupe şi individuală
Persoane cu nevoi 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 1
speciale succesiuni de imagini - caiete continuă
3.3.  folosirea compunerii, povestirii, - conversaţia, explicaţia,
dramatizării pentru evidenţierea problematizarea, Observarea
unor relaţii sociale de grup povestirea sistematică a
4.1.  discutarea în grup în scopul - activitate frontală, pe elevilor
soluţio-nării unei dileme civice; grupe şi individuală
2.2.  jocuri de rol
2.1.  recunoaşterea după imagini a
situaţiilor de respectare şi de
încălcare a drepturilor copilului
Încrederea 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 2
 realizarea unor povestiri,
problematizarea, Observarea
1.2. dialoguri; punerea unor întrebări; povestirea sistematică a
completarea unor propoziţii - activitate frontală, pe elevilor
Respectul 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 1

1.2.  realizarea unor povestiri, problematizarea, Observarea

dialoguri; punerea unor întrebări; povestirea sistematică a
Bunătate Răutate 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 1
2.2.  jocuri de rol - conversaţia, explicaţia, Observarea
1.2.  realizarea unor povestiri, problematizarea, sistematică a
dialoguri; punerea unor întrebări; povestirea elevilor
completarea unor propoziţii - activitate frontală, pe Evaluarea
grupe şi individuală reciprocă
Sinceritate 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 1
Minciună succesiuni de imagini - caiete continuă
1.2.  realizarea unor povestiri, problematizarea, Observarea
dialoguri; punerea unor întrebări; povestirea sistematică a
Curajul 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 1
Frica succesiuni de imagini - caiete continuă
1.2.  realizarea unor povestiri, povestirea sistematică a
dialoguri; punerea unor întrebări; - activitate frontală, pe elevilor
completarea unor propoziţii grupe şi individuală Evaluarea
reciprocă
Cunoaşte-te! 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 1


Ai încredere în tine? 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 1
Eşti sincer? 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 2
Recapitulare 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 2
1.2.  rezolvarea şi construirea unor - conversaţia, explicaţia, Observarea
rebusuri pe teme date problematizarea, sistematică a
2.2.  jocuri de rol povestirea elevilor
1.2.  realizarea unor povestiri, - activitate frontală, pe Evaluarea
dialoguri; punerea unor întrebări; grupe şi individuală reciprocă
completarea unor propoziţii
Evaluare  test de evaluare -fişe de evaluare Evaluare 1

sumativă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2 : RAPORTURILE NOASTRE CU LUCRURILE ŞI FIINŢELE

NR. DE ORE: 8
CONŢINUTURI O.R ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE NR, DAT OBS.

ORE A
Ce sunt lucrurile? 1.1  găsirea termenilor potriviţi - manualul Evaluare orală 1
pentru succesiuni de imagini - caiete continuă
2.2.  imaginarea unor povestiri, - conversaţia,
ghicitori privind raporturile explicaţia, Observarea
persoanei cu lucruri şi fiinţe problematizarea, sistematică a
povestirea elevilor
- activitate frontală, pe
grupe şi individuală Evaluarea
reciprocă
Lucrurile copiilor 1.1  găsirea termenilor potriviţi - manualul Evaluare orală 1
2.1.  recunoaşterea după imagini a povestirea elevilor
situaţiilor de respectare şi de - activitate frontală, pe
încălcare a drepturilor copilului grupe şi individuală Evaluarea

reciprocă
Lucrurile din jurul 1.1  găsirea termenilor potriviţi - manualul Evaluare orală 1
nostru pentru succesiuni de imagini - caiete continuă
povestirea elevilor
- activitate frontală, pe Evaluarea
Cum ne purtăm cu 1.1  găsirea termenilor potriviţi - manualul Evaluare orală 1
lucrurile? pentru succesiuni de imagini - caiete continuă
2.2.  imaginarea unor povestiri, - conversaţia, Observarea
ghicitori privind raporturile explicaţia, sistematică a
persoanei cu lucruri şi fiinţe problematizarea elevilor
reciprocă
Nevoia de lucruri 1.1  găsirea termenilor potriviţi - manualul Evaluare orală 1
povestirea elevilor
reciprocă
Cum ne purtăm cu 1.1  găsirea termenilor potriviţi - manualul Evaluare orală 1
animalele şi plantele? pentru succesiuni de imagini - caiete continuă


povestirea elevilor
reciprocă
Recapitulare 1.1  găsirea termenilor potriviţi - manualul Evaluare orală 1
1.2.  rezolvarea şi construirea unor - conversaţia,
rebusuri pe teme date explicaţia, Observarea
2.2.  imaginarea unor povestiri, problematizarea, sistematică a
ghicitori privind raporturile povestirea elevilor
persoanei cu lucruri şi fiinţe - activitate frontală, pe
reciprocă
Evaluare  test de evaluare - fişe de evaluare Evaluarea 1
sumativă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3 : RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALŢI OAMENI

NR. DE ORE: 7+2
O. OBS
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE NR. DAT
R .
ORE A
Grupuri din care 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 1
facem parte succesiuni de imagini - caiete continuă
3.4.  imaginarea unor activităţi pentru - conversaţia,
membrii grupurilor din care face explicaţia, Observarea
3.3. parte. problematizarea, sistematică a
 folosirea compunerii, povestirii, povestirea elevilor
dramatizării pentru evidenţierea - activitate frontală, pe
2.1. unor relaţii sociale de grup; grupe şi individuală Evaluare
 recunoaşterea după imagini a reciprocă
Familia 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 1
3.1  discutarea despre grupuri diferite - conversaţia,
pe baza unor imagini date explicaţia, Observarea
3.4.  imaginarea unor activităţi pentru problematizarea, sistematică a
membrii grupurilor din care face povestirea elevilor
3.3. parte. - activitate frontală, pe
 folosirea compunerii, povestirii, grupe şi individuală Evaluarea
dramatizării pentru evidenţierea reciprocă

2.1. unor relaţii sociale de grup;
 recunoaşterea după imagini a
Grupul de joacă 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 1
3.1.  discutarea despre grupuri diferite - conversaţia,
 folosirea compunerii, povestirii, grupe şi individuală
dramatizării pentru evidenţierea
unor relaţii sociale de grup;
Clasa 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 1
parte. - activitate frontală, pe
 recunoaşterea după imagini a
Reguli ale grupului 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 1


Drepturi şi îndatoriri 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 1
în cadrul grupului succesiuni de imagini - caiete continuă
Recapitulare 1.1  găsirea termenilor potriviţi pentru - manualul Evaluare orală 1
Evaluare succesiuni de imagini - caiete continuă
3.1  discutarea despre grupuri diferite - conversaţia,
 rezolvarea şi construirea unor
rebusuri pe teme date
Recapitulare finală 1
Evaluare finală 1

EDUCAŢIE MUZICALĂ
PLANIFICAREA SECVENŢIALĂ
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1: CÂNTAREA VOCALĂ

NR. DE ORE: 4
O. Nr. Dat
Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs.
R ore a
1. Cântăm 1.1.  exerciţii de redare fragmentară şi integrală, în - manualul Evaluare 1
corect colectiv, în grupuri mici şi individual, a unui - culegere de continuă
repertoriu de cântece, cu ambitusul cuprins cântece Observarea
între do1-do2; - activitate sistematică a
 exersarea deprinderilor de cântare în colectiv frontală, pe grupe elevilor
şi de tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, şi individuală
respiraţie);
2 Sunetul şi 1.1.  exerciţii de redare fragmentară şi integrală, în - manualul Evaluare 2
nota muzicală colectiv, în grupuri mici şi individual, a unui - culegere de continuă
respiraţie);
3 Evaluare 1.1.  exerciţii de redare fragmentară şi integrală, în - manualul Evaluare 1
colectiv, în grupuri mici şi individual, a unui - culegere de sumativă
respiraţie);
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2 : RITMUL
NR. DE ORE: 7
O.
Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Dat Obs.
R
ore a
1. Duratele sunetelor 1.5.  exerciţii de sesizare a duratei unor sunete - manualul Evaluare 1
muzicale muzicale; - culegere de continuă
2.1.  exerciţii de tactare a măsurii cântece Observarea
 exerciţii de redare fragmentară şi integrală, - planşă didactică sistematică a
1.1. în colectiv, în grupuri mici şi individual, a - activitate elevilor
unui repertoriu de cântece, cu ambitusul frontală, pe grupe
cuprins între do1-do2; şi individuală
2. Durata de un timp - 1.5.  exerciţii de sesizare a duratei unor sunete - manualul Evaluare 1
pătrimea muzicale; - culegere de continuă
3. Pauza de un timp 1.5.  exerciţii de sesizare a duratei unor sunete - manualul Evaluare 1
muzicale; - culegere de continuă

4. Durata de doi timpi 1.5.  exerciţii de sesizare a duratei unor sunete - manualul Evaluare 1
– doimea muzicale; - culegere de continuă
5. Durata de jumătate 1.5.  exerciţii de sesizare a duratei unor sunete - manualul Evaluare 1
de timp – optimea muzicale; - culegere de continuă
6. Combinaţii ritmice 1.5.  exerciţii de sesizare a duratei unor sunete - manualul Evaluare 1
de pătrimi, doimi, muzicale; - culegere de continuă
optimi şi pauze 2.1.  exerciţii de tactare a măsurii cântece Observarea
7. Măsura de doi timpi 1.5.  exerciţii de sesizare a duratei unor sunete - manualul Evaluare 1
muzicale; - culegere de continuă
2.1.  exerciţii de redare fragmentară şi integrală, cântece Observarea
în colectiv, în grupuri mici şi individual, a - planşă didactică sistematică a
1.1. unui repertoriu de cântece, cu ambitusul - activitate elevilor
cuprins între do1-do2; frontală, pe grupe

 exerciţii de tactare a măsurii şi individuală
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3 : GENURI MUZICALE

NR. DE ORE: 6
O.
R
ore a
1. Colinde de 1.6.  audierea unor piese folclorice - manualul Evaluare continuă 4
Crăciun 2.1. variate: obiceiuri de iarnă, dansuri - culegere de cântece Observarea
2. Muzica cultă 1.6.  audierea unor lucrări din creaţia - casetofon sistematică a 2
2.6. cultă - audiţia muzicală elevilor
 dialog dirijat pe tema preferinţelor - activitate frontală, pe
muzicale grupe şi individuală
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 4 : MELODIA

NR. DE ORE: 7
O.
R
ore a
1. Înălţimea 1.1.  exerciţii de redare fragmentară şi integrală, în - manualul, caiete Evaluare 1
sunetelor muzicale colectiv, în grupuri mici şi individual, a unui - culegere de continuă
1.3. între do1-do2; - planşă didactică sistematică a
 audierea comparată a unor intervale - audiţia muzicală elevilor
2.7. ascendente-descendente - activitate
2.2.  cântarea vocală la unison, pe grupe frontală, pe grupe
şi individuală
 exerciţii de scriere pe portativ

2. Portativul şi 1.1.  exerciţii de redare fragmentară şi integrală, în - manualul, caiete Evaluare 2
Cheia Sol colectiv, în grupuri mici şi individual, a unui - culegere de continuă
 cântarea vocală la unison, pe grupe - activitate elevilor
 exerciţii de scriere pe portativ frontală, pe grupe
şi individuală
3. Recapitulare 1.1.  exerciţii de redare fragmentară şi integrală, în - manualul, caiete Evaluare 2
Evaluare colectiv, în grupuri mici şi individual, a unui - culegere de continuă
2.2. între do1-do2; - planşe didactice sistematică a
1.3.  exerciţii de scriere pe portativ frontală, pe grupe
 audierea comparată a unor intervale şi individuală
ascendente-descendente
4. Elemente de 1.1.  exerciţii de redare fragmentară şi integrală, în - manualul, caiete Evaluare 1
construcţie a colectiv, în grupuri mici şi individual, a unui - culegere de continuă
melodiei repertoriu de cântece, cu ambitusul cuprins cântece Observarea
 audierea comparată a unor intervale şi individuală
ascendente-descendente
5. Legătura dintre 1.1.  exerciţii de redare fragmentară şi integrală, în - manualul, caiete Evaluare 1
text şi melodie colectiv, în grupuri mici şi individual, a unui - culegere de continuă
 stabilirea corespondenţelor între conţinutul de şi individuală
idei şi caracterul melodiei
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 5: TIMBRUL

NR. DE ORE: 3
Nr.
O.
Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Evaluare ore Dat Obs..
R
a
1. Sunetele 1.3.  audierea comparată a unor sunete emise - manualul, caiete Evaluare continuă 1
vocale de voci - culegere de cântece Observarea
- planşă didactică sistematică a
- activitate frontală, pe elevilor
2. Sunetele 1.3.  audierea comparată a unor timbruri - manualul, caiete Evaluare continuă 1
instrumentale instrumentale - culegere de cântece Observarea
- planşă didactică sistematică a
3. Evaluare 1.3.  exerciţii de diferenţiere a unor sunete - manualul, caiete Evaluare continuă 1
emise de voci de sunetele emise de - culegere de cântece Observarea
instrumente - planşă didactică sistematică a

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 6 : INTERPRETAREA

NR. DE ORE: 7
Nr. Data
Conţinuturi O.R Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs.
ore
1. Nuanţele 2.1.  cântarea cu nuanţa potrivită - manualul, caiete Evaluare 1
îninterpretarea vocală individuală - culegere de cântece continuă
1.1. sau colectivă - planşă didactică Observarea
 exerciţii de redare fragmentară şi - activitate frontală, sistematică a
integrală, în colectiv, în grupuri mici pe grupe şi elevilor
2.2. şi individual, a unui repertoriu de individuală
cântece, cu ambitusul cuprins între
do1-do2;
 cântarea vocală la unison, pe grupe
2. Tempoul 2.1.  cântarea cu tempoul potrivit - manualul, caiete Evaluare 1
sau colectivă - planşă didactică Observarea
1.1.  exerciţii de redare fragmentară şi - activitate frontală, sistematică a
şi individual, a unui repertoriu de individuală
2.2. cântece, cu ambitusul cuprins între
do1-do2;
3. Cântarea cu 1.1.  exerciţii de redare fragmentară şi - manualul, caiete Evaluare 1
solist şi în dialog integrală, în colectiv, în grupuri mici - culegere de cântece continuă
şi individual, a unui repertoriu de - planşă didactică Observarea
2.2. cântece, cu ambitusul cuprins între - activitate frontală, sistematică a
do1-do2; pe grupe şi elevilor
 cântarea vocală la unison, pe grupe individuală
4. Recapitulare 2.1.  cântarea cu nuanţa potrivită - manualul, caiete Evaluare 1


do1-do2;
5. Evaluare 2.1.  cântarea cu nuanţa potrivită - manualul, caiete Evaluare 1
do1-do2;
6. Repertoriu de 1.1.  exerciţii de redare fragmentară şi - manualul, caiete Evaluare 2
cântece integrală, în colectiv, în grupuri mici - culegere de cântece continuă
şi individual, a unui repertoriu de - planşă didactică Observarea
cântece, cu ambitusul cuprins între - activitate frontală, sistematică a
do1-do2; pe grupe şi elevilor
individuală
EDUCAŢIE PLASTICĂ
PLANIFICARE SECVENŢIALĂ

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1: MATERIALE ŞI TEHNICI DE LUCRU

Nr.de ore: 2
Nr.
O. Obs
Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Evaluare ore Dat
R .
a
1.Prezentarea  exerciţii de recunoaştere a materialelor: hârtie - suportul: hârtie de Evaluare 1
materialelor şi a de desen albă sau colorată, acuarelă, guaşă, desen albă sau continuă
instrumentelor de tempera, pensule de diferite dimensiuni, creion, colorată
lucru creioane Pastel sau Ceracolor, vase de apă, - acuarelă, tempera,
1.1.
paleta de lucru, şerveţele, plăsuţă seu săculeţ guaşă, pensule de
1.2.
pentru materiale. diferite dimensiuni
- activitate frontală
şi individuală
2.Exerciţii-joc  exerciţii de reactualizare a utilizării -suport de Evaluare 1

materialelor hârtie,acuarele continuă
 exerciţii de suprapunere cu pensula; - pensule şi vas de
 exerciţii de suprapunere cu degetul; apă
- conversaţia,
demonstra- ţia,
explicaţia exerciţiul,
- activitate frontală
şi individuală
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2: AMESTECURILE CULORILOR

Nr. de ore: 21 (20+1 evaluare)
Conţinuturi O. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Obs.

ore Dat
R
a
1.Culorile şi nonculorile 1.2.  utilizarea diferitelor materiale şi -suport de Evaluare 1
„ Steaua culorilor” 2.1. tehnici hârtie,acuarele continuă
„Curcubeul”  exerciţii de obţinere a nonculorilor; - pensule şi vas de apă
 realizarea de compoziţii figurative şi - conversaţia,
nonfigurative cu ajutorul nonculorilor demonstra- ţia,
- activitate frontală şi
individuală
2.Culori calde 1.2.  utilizarea diferitelor materiale şi -suport de Evaluare 1

„Codrul de aramă” 2.1. tehnici hârtie,acuarele continuă
„Peisaj solar”  exerciţii de utilizare a culorilor calde - pensule şi vas de apă
nonfigurative cu ajutorul culorilor demonstra- ţia,
calde explicaţia exerciţiul,
individuală
3.Culori reci 1.2.  utilizarea diferitelor materiale şi -suport de Evaluare 2

„Lacul de munte” 2.1. tehnici hârtie,acuarele continuă
„Ploaia”  exerciţii de utilizare a ulorilor reci - pensule şi vas de apă
nonfigurative cu ajutorul culorilor reci demonstra- ţia,
individuală
4.Dominanta cromatică 1.2.  utilizarea diferitelor materiale şi - suport de hârtie Evaluare 2

„Apus de soare” „Covor 4.1. tehnici - acuarele continuă

cu fluturi”  compunerea suprafeţei plastice - pensule şi vas de apă
4.3. obţinând intenţionat o anumită - conversaţia,
dominantă demonstra- ţia,
 realizarea de compoziţii după diferite explicaţia exerciţiul,
2.1. sugestii tematice, în diferite dominante - activitate frontală şi
cromatice individuală
 anticiparea rezultatelor amestecurilor
culorilor între ele
5.Monocromie 1.2.  utilizarea diferitelor materiale şi -suport de Evaluare 1
„Apus de soare” 2.1. tehnici hârtie,acuarele continuă
 realizarea de compoziţii figurative şi - pensule şi vas de apă
nonfigurative folosind monocromia - activitate frontală şi
individuală
6.Amestecuri: tonuri şi 2.1.  anticiparea rezultatelor amestecurilor - suport de hârtie Evaluare 2

nuanţe culorilor între ele - acuarele continuă
„Peisaj de toamnă” 1.2.  utilizarea diferitelor materiale şi - pensule şi vas de apă
„Răsărit de soare” tehnici - conversaţia,
 realizarea de compoziţii figurative şi demonstra- ţia,
nonfigurative cu ajutorul tonurilor şi explicaţia exerciţiul,
nuanţelor - activitate frontală şi
individuală
7.Tonuri şi nuanţe ale 1.2.  utilizarea diferitelor materiale şi -suport de Evaluare 2

culorilor calde 2.1. tehnici hârtie,acuarele continuă
„Pe plajă”  realizarea de compoziţii figurative şi - pensule şi vas de apă
„Toamnă aurie” nonfigurative cu ajutorul tonurilor şi - conversaţia,
nuanţelor culorilor calde demonstra- ţia,
 anticiparea rezultatelor amestecurilor explicaţia exerciţiul,
culorilor între ele - activitate frontală şi
individuală
8.Tonuri şi nuanţe ale 1.2.  utilizarea diferitelor materiale şi - suport de hârtie Evaluare 2
culorilor reci 2.1. tehnici - acuarele continuă
„Bărcuţe pe lac”  realizarea de compoziţii figurative şi - pensule şi vas de apă
„Omul de zăpadă” nonfigurative cu ajutorul tonurilor şi - conversaţia,
nuanţelor culorilor reci demonstra- ţia,
 anticiparea rezultatelor amestecurilor explicaţia exerciţiul,
culorilor între ele - activitate frontală şi
individuală
9.„Se aud colindătorii” – 1.2.  utilizarea diferitelor materiale şi - suport de hârtie Evaluare 1
amestecuri şi tonuri de 4.5. tehnici - acuarele sumativă
culoare  dialog dirijat pe tema comunicării în - pensule şi vas de apă
2.1. limbaj plastic - activitate individuală
 anticiparea rezultatelor amestecurilor
culorilor între ele
 realizarea de compoziţii figurative
10.Calităţile impresive 1.2.  utilizarea diferitelor materiale şi -suport de Evaluare

ale culorilor calde 2.1. tehnici hârtie,acuarele continuă
„Rondul cu flori”  anticiparea rezultatelor amestecurilor - pensule şi vas de apă
culorilor între ele - conversaţia,
 realizarea de compoziţii figurative demonstra- ţia,
folosind culori calde explicaţia exerciţiul,
individuală
11.Calităţile impresive 1.2.  utilizarea diferitelor materiale şi -suport de Evaluare 1

ale culorilor reci 2.1. tehnici hârtie,acuarele continuă

„Dimineaţa”  anticiparea rezultatelor amestecurilor - pensule şi vas de apă
folosind culori reci explicaţia exerciţiul,
individuală
12.Nonculorile 1.2.  utilizarea diferitelor materiale şi -suport de Evaluare 2

„Peisaj de iarnă” 2.1. tehnici hârtie,acuarele continuă
„La săniuş”  anticiparea rezultatelor amestecurilor - pensule şi vas de apă
folosind nonculorile explicaţia exerciţiul,
individuală
13.Griuri 2.2.  exersarea obţinerii tonurilor de gri -suport de Evaluare 1

„Cer înnorat” 2.1.  anticiparea rezultatelor amestecurilor hârtie,acuarele continuă
culorilor între ele - pensule şi vas de apă
 realizarea de compoziţii nonfigurative - conversaţia,
folosind griuri demonstra- ţia,
individuală
14.Evaluare 1.2.  utilizarea diferitelor materiale şi -suport de Evaluare 1

2.1. tehnici hârtie,acuarele sumativă
 anticiparea rezultatelor amestecurilor - pensule şi vas de apă
culorilor între ele - activitate individuală

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3: PATA PICTURALĂ

Nr.
O.
Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Evaluare ore Dat Obs.
R
a
1.Pata picturală 1.2.  utilizarea diferitelor materiale şi tehnici -suport de hârtie,acuarele Evaluare 3
(vibrată) 3.4.  exersarea obţinerii petei picturale prin - pensule şi vas de apă continuă
„Iarna” nuanţare cromatică, prin fluidizarea culorii - conversaţia, demonstra-
„Copaci” sau prin texturare ţia, explicaţia exerciţiul,
„Marea” 2.1.  anticiparea rezultatelor amestecurilor - activitate frontală şi
culorilor între ele individuală
2.Evaluare 1.2.  utilizarea diferitelor materiale şi tehnici -suport de hârtie,acuarele Evaluare 1

- pensule şi vas de apă sumativă
- activitate individuală

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 4: LINIA CA ELEMENT DE CONSTRUCŢIE

Nr.
Conţinuturi O. R Activităţi de învăţare Resurse Evaluare ore Dat Obs.
a
1.2.  utilizarea diferitelor materiale şi tehnici -suport de hârtie,acuarele Evaluare 1
3.1.  realizarea de contururi - pensule şi vas de apă continuă
3.2.  observarea liniei ca element constitutiv al - conversaţia, demonstra- ţia,
1.Linia ca element de
universului vizual explicaţia exerciţiul,
limbaj plastic
„Joc de linii”
individuală

 organizarea suprafeţei sau a spaţiului - pensule şi vas de apă continuă
2.Linia ca element de plastic cu ajutorul liniei de construcţie - conversaţia, demonstra- ţia,
construcţie 2.1.  anticiparea rezultatelor amestecurilor explicaţia exerciţiul,
„Case” culorilor între ele - activitate frontală şi
„Satul meu” individuală
„Aeronave”

 anticiparea rezultatelor amestecurilor - pensule şi vas de apă sumativă
3.Evaluare
2.1. culorilor între ele - activitate individuală

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 5: FORMA ELABORATĂ

Nr. de ore: 2
Conţinuturi O. R Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs.

1.2.  utilizarea diferitelor materiale şi tehnici -suport de hârtie, acuarele Evaluare
3.3.  observarea structurii formelor naturale; - pensule şi vas de apă continuă
 observarea transpunerii formelor naturale în -conversaţia, demonstraţia,
1.Compoziţii
structuri plastice expresive; explicaţia exerciţiul,
libere
 analizarea structurilor plastice obţinute. - activitate frontală şi
individuală
EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1: ACTIVITĂŢI CU MATERIALE DIN NATURĂ
NR. DE ORE: 8
O.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE NR. DATA OBS.
R
ORE
Covor din frunze 1.1. - observarea caracteristicilor materialelor - frunze uscate, lipici, Evaluare 1
care fac parte din aceeaşi categorie foarfecă, acuarele, continuă

- identificarea unor corpuri / materiale care pensulă
sunt potrivite / nepotrivite, utilizării în - suport de hârtie Observarea
activităţile legate de şcoală, joacă - conversaţia, sistematică a
1.2. - folosirea corectă a unor tehnici de lucru demonstraţia elevilor
- dialog dirijat pe tema necesităţii de a - activitate
alcătui un plan înainte de realizarea independentă Munca
oricărui produs (evidenţierea consecinţelor independentă
care apar ca urmare a nerespectării etapelor - frunze uscate, lipici, Evaluare 1
parcurse pentru obţinerea unui produs); foarfecă, acuarele, continuă
Vază cu flori - lucrare 2.1. - selectarea celor mai potrivite materiale şi pensulă
din frunze instrumente, în funcţie de scopul urmărit; - suport de hârtie Observarea
- descrierea acţiunilor desfăşurate în - conversaţia, sistematică a
cadrul fiecărei etape a realizării unui demonstraţia elevilor
produs; - activitate
independentă Munca
- ordonarea logică a etapelor unei activităţi independentă
Peisaj - lucrare din (scopuri, mijloace, dificultăţi, rezultate, - griş, lipici, foarfecă, Evaluare 1
griş consecinţe etc.), din perspectiva planificării acuarele, pensulă continuă
unei activităţi proprii (realizarea unui - suport de hârtie
2.2. produs necesar în viaţa de zi cu zi); - conversaţia, Observarea
- realizarea unor compoziţii decorative demonstraţia sistematică a
2.3. pentru design interior, a unor colaje - activitate elevilor
- exprimarea unor opinii privind produsele independentă
proprii sau ale altora, după criterii Munca
funcţionale şi estetice independentă
- petale de la diverse Evaluare 1
Floarea curcubeu – flori, coji de seminţe, continuă
lucrare din petale de lipici, foarfece,
flori şi seminţe acuarele, pensulă Observarea
- suport de hârtie sistematică a

- conversaţia, elevilor
demonstraţia
- activitate Munca
independentă independentă
Figurine vesele – 1.1. - observarea caracteristicilor materialelor - fructe, legume, Evaluare 1
lucrare din fructe şi / care fac parte din aceeaşi categorie seminţe continuă
sau legume - identificarea unor corpuri / materiale care
sunt potrivite / nepotrivite, utilizării în - hârtie colorată Observarea
activităţile legate de şcoală, joacă sistematică a
1.2. - folosirea corectă a unor tehnici de lucru - lipici, foarfecă elevilor
- dialog dirijat pe tema necesităţii de a
alcătui un plan înainte de realizarea Munca
oricărui produs (evidenţierea consecinţelor - seminţe de dovleac independentă
Păpuşa din lingură de care apar ca urmare a nerespectării etapelor şi pepene verde Evaluare 1
lemn – lucrare din parcurse pentru obţinerea unui produs); - lingură de lemn continuă
lemn 2.1. - selectarea celor mai potrivite materiale şi - staniol
instrumente, în funcţie de scopul urmărit; - suport de hârtie Observarea
- descrierea acţiunilor desfăşurate în sistematică a
cadrul fiecărei etape a realizării unui - cleşti de rufe elevilor
- conversaţia
produs;
2.2. Munca
- ordonarea logică a etapelor unei activităţi independentă
Cleşti de rufe decoraţi (scopuri, mijloace, dificultăţi, rezultate, - demonstraţia Evaluare 1
– lucrare din seminţe şi consecinţe etc.), din perspectiva planificării continuă
frunze unei activităţi proprii (realizarea unui
2.3. produs necesar în viaţa de zi cu zi); - activitate Observarea
- realizarea unor compoziţii decorative independentă sistematică a
pentru design interior, a unor colaje elevilor
- exprimarea unor opinii privind produsele
proprii sau ale altora, după criterii Munca
3.1. funcţionale şi estetice independentă

Evaluare – Moţuleţ - desfăşurarea de activităţi în echipă / grup, - coji de ouă Evaluare 1

Plante pentru realizarea unor proiecte, construcţii, (jumătăţi), pământ continuă
crescute în diferite *mini-machete, etc., folosind tehnici de fertil, seminţe de
forme lucru învăţate şi materiale diverse; diferite plante Observarea
- asamblarea produselor parţiale în vederea - conversaţia, sistematică a
3.2. obţinerii unui produs final al grupului demonstraţia elevilor
- stabilirea regulilor de desfăşurare a - activitate pe grupe
activităţilor în grup şi a responsabilităţilor Munca
fiecărui membru al grupului independentă
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2 : ACTIVITĂŢI CU MATERIALE SINTETICE

NR. DE ORE: 9 + 11 sem II
NR.
O.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE ORE DATA OBS.
R
Rame de fotografii 1.1. - observarea caracteristicilor - hârtie colorată, Evaluare continuă 2
Acvariu cu pesti lipici, foarfecă,
materialelor care fac parte din aceeaşi
Clovnul coală albă A4 Observarea 1
categorie - ruperea liberă sistematică a
- conversaţia, elevilor
- identificarea unor corpuri / materiale demonstraţia
care sunt potrivite / nepotrivite, utilizării - activitate Munca
independentă independentă
1.2. în activităţile legate de şcoală, joacă
Evaluare continuă 1
Hora păpuşii - folosirea corectă a unor tehnici de
- hârtie colorată,
Observarea
lucru
lipici, foarfecă, sistematică a
- dialog dirijat pe tema necesităţii de a elevilor
coală albă A4

alcătui un plan înainte de realizarea - decuparea, Munca

independentă
oricărui produs (evidenţierea asamblarea,
Podoabe pentru Pomul de Evaluare continuă 4
Crăciun – Plierea hârtiei 2.1. consecinţelor care apar ca urmare a lipirea, plierea
Machetă : Satul iarna Observarea
nerespectării etapelor parcurse pentru - coală albă A4
Brazi împodobiţi - Plierea sistematică a 2
şi ţeserea benzilor de obţinerea unui produs); - conversaţia elevilor
hârtie
Omul de zăpadă - selectarea celor mai potrivite materiale - demonstraţia Munca
şi instrumente, în funcţie de scopul - activitate independentă
urmărit; independentă
Covor ţărănesc - ţeserea - hârtie colorată, Evaluare continuă 2
benzilor de hârtie - descrierea acţiunilor desfăşurate în lipici
cadrul fiecărei etape a realizării unui - decuparea, Observarea
lipirea, ţeserea cu sistematică a
produs; benzi de hârtie elevilor
2.2. - conversaţia,
- ordonarea logică a etapelor unei demonstraţia Munca
activităţi (scopuri, mijloace, dificultăţi, - activitate independentă
independentă
Căţeluşul rezultate, consecinţe etc.), din - hârtie colorată 2
- Tehnica Tangram 2.3.
perspectiva planificării unei activităţi - coală albă A4
- foarfecă Evaluare continuă
proprii (realizarea unui produs necesar - lipici
în viaţa de zi cu zi); - decuparea Observarea
4.2. - lipirea sistematică a
- realizarea unor compoziţii decorative - Tehnica elevilor
pentru design interior, a unor colaje Tangram
- conversaţia Munca
folosind diferite tehnici - demonstraţia independentă
- activitate
- exprimarea unor opinii privind independentă

Batista, Paharul, Coiful, - hârtie colorată, Evaluare continuă 6
2.2. produsele proprii sau ale altora, după
Solniţa - Tehnica Origami lipici, foarfecă
Tablou pentru mama criterii funcţionale şi estetice - decuparea, Observarea
Mărţişoare lipirea sistematică a
- selectarea în recipiente separate a unor
Macheta - Primăvara - Tehnica elevilor
materiale (hârtie, sticlă, plastic, lemn, Origami
- conversaţia, Munca
fier etc.), pentru a fi reutilizate/
demonstraţia independentă
reciclate, asamblate în construcţii, - activitate
independentă
machete, ornamente
Evaluare – „La baltă” – - hârtie colorată, Evaluare 1
compoziţie realizată prin - realizarea unor produse adecvate lipici, foarfecă, sumativă
tehnici diferite sărbătorilor specifice (locale), în funcţie coală albă A4
- decuparea, Observarea
de anotimp lipirea sistematică a
- Tehnicile elevilor
Tangram şi
Origami Munca
- activitate independentă
independentă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 4 ATELIERUL FANTEZIEI:

ACTIVITĂŢI CU MATERIALE SINTETICE – FIRE ŞI MATERIALE TEXTILE
NR. DE ORE: 3
NR
O. ORE DATA
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS.
R
Împletituri în 2,3 şi 4 4.1. - exerciţii-joc de analiză a unui produs, după - fire textile Evaluare continuă 1
fire criterii practice şi estetice
2.2. - realizarea unor colaje prin diferite tehnici - hârtie suport Observarea
4.1. - confecţionarea unor produse utile şi de bun A4 sistematică a 1
gust, valorificând tradiţiile locale elevilor
Păpuşa - exerciţii-joc de analiză a unui produs, după - material textil
criterii practice şi estetice Munca
2.3. - exprimarea unor opinii privind produsele - nasturi independentă
Decorări cu şnur proprii sau ale altora, după criterii Evaluare continuă 1
funcţionale şi estetice - papiotă
2.2. - realizarea unor compoziţii decorative Observarea
pentru design interior, a unor colaje, - aţă, ac sistematică a
accesorii de vestimentaţie etc., prin tehnicile: elevilor
împletire manuală, cusături utilitare, - activitate
înnodare, şnuruire, sau alte tehnici frontală şi Munca
individuală independentă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3 : ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN GOSPODĂRIE

NR. DE ORE: 5
NR.
O. ACTIVITĂŢI DE ORE DATA
CONŢINUTURI RESURSE EVALUARE OBS.
R ÎNVĂŢARE
Folosirea aparatelor 2.1. - ordonarea logică a etapelor unei - prăjitor de Evaluare continuă 1
electrocasnice activităţi pâine
- selectarea celor mai potrivite Observarea
materiale şi instrumente, în funcţie de sistematică a
scopul urmărit - sanwich elevilor
Pregătirea cinei– împăturirea 1.3. - definirea în termeni accesibili a maker 1
şerveţelelor, aranjamente noţiunilor “consumator”, “termen de Munca
florale, alegerea meniurilor, valabilitate”, “aliment nealterat / independentă
aranjarea mesei alterat - diferite
- identificarea procedeelor folosite alimente
pentru păstrarea igienei în
alimentaţie: citirea termenului de
valabilitate de pe produse, păstrarea - veselă
acestora în condiţii corespunzătoare
etc.; - activitate pe
- respectarea normelor de protecţie şi grupe
prevenirea unor accidente, în cazul
folosirii frigiderului;
- prezentarea importanţei
alimentelor;
- identificarea consecinţelor negative

ce pot apărea ca urmare a

nerespectării normelor de igienă în
alimentaţie.
Evaluare – Reguli pentru o 1.3. - definirea în termeni accesibili a - activitate Evaluare sumativă 1
alimentație sănătoasă noţiunilor “consumator”, “termen de independentă Observarea
valabilitate”, “aliment nealterat / sistematică a
alterat” elevilor
Munca
independentă
Atelierul fanteziei Confecţionarea unor obiecte pentru 1
tombolă folosind tehnicile de lucru
învăţate
Evaluare finală Expoziţii 1
Limba română
PLANIFICAREA SECVENŢIALĂ
1. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Frumoasă şi înţeleaptă carte

Cartea – model de comunicare
Nr. de ore alocate: 15
Nr. Dat Obs.
Conţinuturi O.R Activităţi de învăţare ore a
Resurse Evaluare
Text suport: 2.1,  prezentarea observaţia, observare 1
Deşteaptă-te, 2.2, manualului conversaţia, sistematică,
române!, Andrei 2.3,  exerciţii de exerciţiul de lectură, evaluare orală,
Mureşanu 2.4, observare şi discutare a memorare, temă de lucru în
 Aşezarea 3.1, modului de aşezare în pagină activitate frontală, clasă
textului liric în 3.4, a textului liric: titlul, ilustraţia, în perechi,
pagină 3.5 alineatul, litera iniţială a individuală
fiecărui vers, delimitarea
strofelor, scrierea versului lung
etc;
 exerciţii de lexic,
înţelegerea textului
 exerciţii de citire a
textului liric, ţinând cont de
aranjarea lui în pagină
 exerciţii de
memorare, intonare pe
melodie
Text liric suport: 2.1,  exerciţii de lectură exerciţiul de lectură, observarea 2
Frumoasă şi 2.2, clară, corectă, cursivă, conversaţia, sistematică,
înţeleaptă carte, 2.3, conştientă a textului; culegerea, activitate tema pentru
Marcela Peneş 3.1,  exerciţii de lexic; frontală, individuală acasă

 lectură 3.2,  exerciţii de redare a

suplimentară 3.5 informaţiilor esenţiale din
textul lecturat;
 exerciţii de exprimare
a propriilor opinii şi gânduri în
legătură cu mesajul textului
Text suport: 2.1,  exerciţii de observare conversaţia, observare 3
Bucurie de toamnă, 2.2, şi discutare a modului de exerciţiul de lectură, sistematică,
Mihail Sadoveanu 2.3, aşezare în pagină a textului în activitate frontală, evaluare orală,
 Aşezarea 2.4, proză: titlul textului, ilustraţia, în perechi, temă de lucru în
textului narativ 3.1, textul propriu-zis, alineatul, individuală clasă
în pagină 3.4, dialogul etc.;
3.5  exerciţii de citire a
textului, ţinând cont de
 exerciţii de integrare
a achiziţiilor lexicale în
enunţuri proprii
 exerciţii de înlocuire
a cuvântului nou prin
sinonime, antonime
 exerciţii de utilizare
corectă a ortogramelor : „sa”,
„s-a”
Cartea. Elementele 3.1  exerciţii de conversaţia, observarea 1
componente ale 3.7 recunoaştere a tipurilor de observaţia sistematică
cărţii. Tipuri de cărţi cărţi variate
litere de tipar  exerciţii de observare activitate frontală
a diferitelor cărţi
 exerciţii de observare
a diferitelor tipuri de litere de
tipar

Povestire orală 3.1,  exerciţii de observare exerciţiul, observarea 1

după imagini: Ric, 3.2, a ilustraţiilor; observaţia, sistematică,
Tic şi cărţile 3.4,  exerciţii de stabilire a conversaţia, temă pentru
 Planul 3.5, timpului acţiunii, a locului, a materialul ilustrativ, acasă
compunerii 3.7, personajelor; activitate frontală,
individuală,
 exerciţii de formulare
a răspunsurilor la planul de
întrebări;
 exerciţii de integrare
a unor expresii poetice în
enunţuri proprii;
 exerciţii de orientare
a întrebărilor după părţile unei
compuneri
Text suport: 2.1,  exerciţii de redare a exerciţiul, temă de lucru în 2
Amintiri din 2.2, informaţiilor din textul citit prin conversaţia, jocul clasă,
copilărie, Ion 2.3, răspuns la întrebările didactic, lectura observarea
Creangă 3.1, învăţătoarei; explicativă, sistematică
 Înţelegerea 3.2,  exerciţii de lexic; activitate frontală,
textului citit 3.5 pe grupe,
 exerciţii de citire
clară, corectă şi cursivă a
enunţurilor;
 integrarea achiziţiilor
lexicale noi în enunţuri proprii
 exerciţii de identificare
a personajelor
 exerciţii de exprimare
a propriilor opinii faţă de
personaje
 exerciţii de scriere
corectă: „sau”, „s-au”

Aşezarea textului în 3.1,  exerciţii de aşezare exerciţiul, 1

pagina caietului 3.3, corectă a datei şi a titlului; explicaţia,
3.7,  exerciţii de scriere; fişe de lucru,
4.1 activitate frontală,
 exerciţii de
individuală, pe
respectare a liniaturii caietului
grupe,
Cuvântul. 3.2,  exerciţii de citirea explicativă, observarea 1

Alcătuirea şi sensul 3.5 decodificare a unor texte exerciţiul, jocul sistematică,
cuvintelor (îmbogăţirea, precizarea şi didactic, activitate tema de lucru în
activizarea vocabu-larului frontală, pe grupe, clasă
elevilor); individual,
 exerciţii de citire într-
un dicţionar;
 exerciţii de construire
a unor enunţuri pe baza unor
cuvinte aflate în sinonimie /
antonimie

Text suport: Cartea 2.1,  exerciţii de observare conversaţia, observare 1

cu ochi albaştri, 2.2, şi discutare a modului de exerciţiul de lectură, sistematică,
Marcela Peneş 2.3, aşezare în pagină a textului în activitate frontală, evaluare orală,
 Aşezarea 2.4, proză: titlul textului, ilustraţia, în perechi, temă de lucru în
textului în 3.1, textul propriu-zis, alineatul, individuală clasă
pagină 3.4, dialogul etc.;
3.5  exerciţii de citire a
textului, ţinând cont de
aranjarea lui în pagină;
 exerciţii de
transcriere a unor fragmente;
 exerciţii de
dramatizare a textului (citire pe
roluri), cu intonaţia potrivită
sugerată de punctuaţie,
ilustraţie, mesaj
Recapitulare. 1.1;  indicarea vorbitorului, fişă de evaluare, proba scrisă 2
Evaluare 1.2; ascultătorului dintr-un mesaj;
1.5;  scrierea completă a
2.1; unui dialog;
2.2;
 formularea unor
2.3;
propoziţii potrivite;
2.4;
2.6;  descoperirea
3.1; sinonimelor şi antonimelor
3.2; unor cuvinte
3.4;  completarea unor
3.5; enunţuri lacunare;
3.7;  formularea unei
4.1; întrebări ortograme
4.4;
4.5;

2. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Povestiri din trecut – Comunicarea dialogată

Nr. Dat Obs
Resurse Evaluare
Planul simplu de idei 1.1  exerciţii de observaţia, conversaţia, observare 1
al povestirii orale 1.3 alcătuire a planului simplu exerciţiul, material sistematică,
1.5 de idei al povestirii orale; ilustrativ, activitate temă de lucru în
1.6  exerciţii de frontală, pe grupe clasă / pentru
construire a unor texte individuală, acasă
orale narative pe baza
planului de idei şi a
imaginilor;
 exerciţii de
rostire corectă, fluentă a
enunţurilor

Cui îi vorbim? 1.6,  exerciţii de exerciţiul, conversaţia, observarea 1

Cum vorbim? 1.4, dialog: elevi-elevi, elev- jocul de rol, sistematică,
2.1, învăţătoare, jocuri de rol de problematizarea, proba orală
2.2, tip vorbitor-ascultător, manualul, lucrul frontal,
2.5, vizând formarea individual, pe grupe,
2.4 comportamentului de
ascultător;
 exerciţii de
recunoaştere a
componentelor comunicării
orale: mesaj, vorbitor,
ascultător;
 exerciţii de
rostire clară, corectă şi
completă a replicilor în
cadrul unui dialog
Formule de adresare 1.6,  exerciţii de exerciţiul, conversaţia, tema de lucru în 1
1.4, adaptare a vorbirii la jocul de rol, clasă
2.1, persoana căreia i se problematizarea,
2.2, transmit sau i se cer manualul, lucrul frontal,
2.5, informaţii; individual, pe grupe,
2.4  exerciţii de
descoperire a formulelor de
adresare politicoasă din
mesajele auzite sau citite;
 exerciţii de
completare a unor mesaje
lacunare cu formulele de
adresare corespunzătoare
interlocutorului
 exerciţii de dialog
conversaţii pe teme date
Text suport: Din 2.1,  exerciţii de observaţia, conversaţia, observare 1
viaţa dacilor, 2.2, observare şi discutare a exerciţiul de lectură, sistematică,

Alexandru Vlahuţă 2.3, modului de aşezare în memorare, activitate evaluare orală,
 Înţelegerea 2.4, pagină a textului: titlul, frontală, în perechi, temă de lucru în
textului 3.1, ilustraţia, alineatul, litera individuală clasă
3.4, iniţială a fiecărui alineat
3.5 etc;
 exerciţii de lexic,
înţelegerea textului
a textului, ţinând cont de
cursiv
Textul literar. 2.1,  exerciţii de observaţia, conversaţia, observare 1
Identificarea 2.2, observare şi discutare a exerciţiul de lectură, sistematică,
componentelor 2.3, modului de aşezare în activitate frontală, în evaluare orală,
structurale ale unui 2.4, pagină a textului: titlul perechi temă de lucru în
text 3.1, textului, ilustraţia, textul clasă
3.4, propriu-zis, alineatul,
3.5 dialogul etc.;
a textului, ţinând cont de
Text suport: 2.1,  exerciţii de citire exerciţiul, conversaţia, observarea 1
Dreptatea lui Ţepeş 2.2, clară, cursivă, corectă, jocul didactic, lectura sistematică,
Familiarizarea cu 2.3, conştientă a textului; explicativă, activitate tema de lucru în
textul 3.1,  exerciţii de lexic; frontală, pe grupe, clasă
3.2, individuală
3.5
dramatizată (pe roluri);
 exerciţii de
povestire a unor fapte,
răspunzând la întrebări
 exerciţii de
exprimare a opiniei
personale în legătură cu
calitatea / aspectul
manualului de limba
română;
 vizitarea
bibliotecii şcolii,
reactualizarea cerinţelor de
împrumut , folosire şi
restituire a cărţilor
Elementele 3.7,  exerciţii de observaţia, conversaţia, observarea 1
componente ale 2.6, investigare / obser-vare a manualul, cărţi din sistematică,
cărţii 1.4, unor cărţi: părţi biblioteca personală, tema pentru
1.5, componente, tipuri de activitate frontală, acasă
1.1, litere; individuală
2.1  exprimarea
opiniilor şi stabilirea
normelor de folosire a
cărţii: păstrare, utilizare,
consemnarea temelor pe
manuale;
 exerciţii de
prezentare a unor cărţi
dragi din biblioteca
personală
Cratima (liniuţa de 4.4;  exerciţii de exerciţiul, analiza temă de lucru în 3
unire). Scrierea 4.5; analiză şi de comparare a fonetică, material lingvistic clasă, proba
corectă a cuvintelor: 3.2; grupurilor ia / i-a, neam / selectat, fişe de lucru, orală
ia / i-a, neam / ne- 2.2 ne-am, la / l-a planşe ilustrative,
am, la / l-a  exerciţii de activitate frontală, pe
construire a propoziţiilor cu grupe, individuală,
ortogramele ia / i-a, neam /
ne-am, la / l-a

 exerciţii de
completare a enunţurilor
lacunare pentru marcarea
utilizării corecte a
ortogramelor ia / i-a, neam
/ ne-am, la / l-a;
Citirea şi înţelegerea 2.1,  exerciţii de exerciţiul, conversaţia, temă de lucru în 1

textului 2.2, redare a informaţiilor din jocul didactic, lectura clasă,
2.3, textul citit prin răspuns la explicativă, activitate observarea
3.1, întrebările învăţătoarei; frontală, pe grupe, sistematică
3.2,  exerciţii de lexic;
3.5
clară, corectă şi cursivă a
enunţurilor;
 integrarea
achiziţiilor lexicale noi în
enunţuri proprii
 exerciţii de
desprindere a informaţiei
esenţiale dintr-un fragment
Scrierea de mână şi 4.4;  exerciţii de exerciţiul, conversaţia, temă de lucru în 1
prezentarea textului 4.5 observare şi analiză a problematizarea, activitate clasă, proba
scrisului de mână; frontală, individuală orală
 exerciţii de
scriere a datei, a titlului,
scrierea cu alineat,
spaţierea între dată, titlu,
text;
 exerciţii de
comparare a două exemple
de scris de mână şi
formularea unor reguli de
prezentare a textului scris

Scrierea caligrafică. 4.4;  exerciţii de exerciţiul, conversaţia, temă de lucru în 1
Aşezarea corectă în 4.5 transcriere a unor problematizarea, activitate clasă
pagină fragmente în proză sau în frontală, individuală, pe
versuri; grupe
 exerciţii de
analiză şi apreciere a unei
teme scrise, urmărind
aşezarea în pagină,
scrierea caligrafică,
corectitudinea scrierii,
aspect.
Text suport: 2.1,  exerciţii de citire exerciţiul, conversaţia, observarea 1
Mănăstirea Putna 2.2, clară, cursivă, corectă, jocul didactic, lectura sistematică,
Familiarizarea cu 2.3, conştientă a textului; explicativă, activitate tema de lucru în
textul 3.1,  exerciţii de lexic; frontală, pe grupe, clasă
3.2, individuală
3.5
dramatizată (pe roluri);
 exerciţii de
 exerciţii de
exprimare a opiniei
calitatea / aspectul manu-
alului de limba română;
 vizitarea
bibliotecii şcolii,
reactualizarea cerinţelor de
împrumut , folosire şi
restituire a cărţilor
Recapitulare. 1.1;  stabilirea fişă de evaluare, proba scrisă 1
Evaluare 1.3; corespondenţei între
2.1; persoana care vorbeşte şi

2.3; mesajul transmis;
2.5;  corectarea unor
2.6; greşeli de aşezare a
3.1; textului în pagină;
3.3;  analizarea
3.5; cuvintelor după consoane
3.7; şi vocale;
4.1;
 integrarea
4.4;
4.5;
enunţuri proprii;
4.6
 enumerarea
informaţiilor de pe prima
copertă a unei cărţi
3. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Ce te legeni… - Rolul cuvintelor în comunicare


Nr. Dat Obs

Resurse Evaluare
Cuvântul –parte de  exerciţii de citirea explicativă, observarea 1
vorbire 3.2, decodificare a unor exerciţiul, jocul didactic, sistematică,
3.5 texte (îmbogăţirea, activitate frontală, pe tema de lucru
precizarea şi grupe, individual, în clasă
activizarea
vocabularului elevilor);
 exerciţii de
citire într-un dicţionar;
 exerciţii de
construire a unor
enunţuri pe baza unor
cuvinte aflate în
sinonimie
Text suport: Ce te 3.5,  exerciţii de exerciţiul, citirea temă de lucru 2
legeni…, Mihai 3.1; citire expresivă a unui expresivă, conversaţia, în clasă, proba
Eminescu 3.2 text liric; activitate frontală, orală
 Citire. Memorare.  exerciţii de individuală,
Recitare memorare;
 exerciţii de
recitare a unei poezii
Text suport: Codrul 2.1,  exerciţii de exerciţiul, conversaţia, temă de lucru 2

Ghicanilor, Alexandru 2.2, redare a informaţiilor jocul didactic, lectura în clasă,
Vlahuţă 2.3, din textul citit prin explicativă, activitate observarea
 Înţelegerea 3.1, răspuns la întrebările frontală, pe grupe, sistematică
textului citit 3.2, învăţătoarei;
lexic;
 exerciţii de
citire clară, corectă şi

cursivă, conştientă a
textului;
 integrarea
achiziţiilor lexicale noi
în enunţuri proprii
 exerciţii de analiză a
ilustraţiei şi de
stabilire a legăturii sale
cu conţinutul textului
Grupurile de sunete: 2.3,  exerciţii de exerciţiul, jocul didactic, tema de lucru 1

ea, ia, oa, ie, ua, uă 2.6, rostire şi scriere corectă conversaţia, texte suport în clasă
1.4, a cuvintelor care conţin studiate, material lingvistic
1.3. grupurile de litere date; selectat, activitate
 exerciţii de frontală, pe grupe,
identificare a grupurilor individuală,
de litere date;
 exerciţii de
completare a unor
silabe cu grupurile de
litere date pentru a
obţine cuvinte;
 exerciţii de
selectare a cuvintelor
care conţin aceste
grupuri de litere (din
texte studiate anterior)
Comunicarea fără 1.1  exerciţii de observaţia, conversaţia, observare 1
cuvinte: 1.3 observare, de formulare exerciţiul, material sistematică,
1.5 a răspunsurilor; ilustrativ, activitate temă de lucru
1.6  exerciţii de frontală, individuala în clasă
alcătuire a unei idei
principale după o
ilustraţie;
 exprimarea
opiniei personale în
legătură cu necesitatea
unui plan de idei;
 exerciţii de
rostire corectă, fluentă
a enun-ţurilor
Cratima (liniuţa de 4.4;  exerciţii de exerciţiul, analiza temă de lucru 3
unire). Scrierea 4.5; analiză şi de comparare fonetică, material lingvistic în clasă, proba
corectă a cuvintelor: 3.2; a grupurilor ia / i-a, selectat, fişe de lucru, orală
ia / i-a, neam / ne- 2.2 neam / ne-am, la / l-a planşe ilustrative,
am, la / l-a  exerciţii de activitate frontală, pe
construire a propoziţiilor grupe, individuală,
cu ortogramele ia / i-a,
neam / ne-am, la / l-a
 exerciţii de
completare a
enunţurilor lacunare
pentru marcarea
ortogramelor ia / i-a,
neam / ne-am, la / l-a;
Text suport Judecata 2.1,  exerciţii de exerciţiul, conversaţia, temă de lucru 2

vulpii, Petre Ispirescu 2.2, redare a informaţiilor jocul didactic, lectura în clasă,
 Citirea şi 2.3, din textul citit prin explicativă, activitate observarea
înţelegerea 3.1, răspuns la întrebările frontală, pe grupe, sistematică
textului 3.2, învăţătoarei;
lexic;
 exerciţii de

cursivă a enunţurilor;
 integrarea
achiziţiilor lexicale noi
în enunţuri proprii
 exerciţii de
desprindere a
informaţiei esenţiale
dintr-un fragment
Substantivul 1.3  exerciţii de exerciţiul, material fişe de lucru 1
2.2 recunoaştere a lingvistic selectat,
3.3 substantivelor în funcţie activitate frontală,
4.3 de categoria pe care o individuală, pe grupe,
4.4 definesc
identificare a valorii de
substantiv a unui
cuvânt prin numărare
 exerciţii de
descoperire a
substantivelor
Felul substantivelor 1.3  exerciţii de jocul didactic, exerciţiul, proba orală 2
2.2 recunoaştere a comparaţia, pe grupe, tema de lucru
3.3 substantivelor comune individual, în clasă
4.4 descoperire a
4.7 caracteristicilor
distinctive ale
substantivelor proprii
 exerciţii de
scriere corectă a
Scrierea corectă a 1.3  exerciţii de jocul didactic, exerciţiul, proba orală 1
substantivelor 2.2 scriere corectă a comparaţia, pe grupe, tema de lucru

3.3 substantivelor care individual, în clasă
4.3 conţin grupurile de
4.4 litere, de vocale sau
4.7 vocalele duble învăţate
 exerciţii de
despărţire în silabe
 exerciţii de
observare a formării
substantivelor compuse
 exerciţii de
scriere ortografică a
Compunere după un 3.1,  exerciţii de exerciţiul, observaţia, observarea 1
plan de idei: La 3.2, orientare a ideilor din conversaţia, materialul sistematică,
bunici 3.4, plan după părţile unei ilustrativ, planul de idei, temă pentru
3.5, compuneri; activitate frontală, acasă
3.7,  exerciţii de individuală,
dezvoltare a ideii
principale, alegând
elemente de detaliu
pentru nota de
originalitate
 Redactarea 4.1,  exerciţii de exerciţiul, observaţia, evaluarea în 1
compunerii 4.3, observare a aranjării în materialul ilustrativ, cadrul grupului
4.4, pagină a unui text scris: activitate frontală,
4.5, data, titlul, alineatele, individuală, pe grupe
4.7 părţile compunerii,
scrierea corectă şi
caligrafică;
 exerciţii de
redactare a compunerii,
pe baza suportului
vizual, al planului de
idei;
 exerciţii de
evaluare a unei
compuneri
 Citirea 3.1,  exerciţii de lectura explicativă, observarea 1
explicativă a 3.2 lectură activă a textului; exerciţiul, conversaţia, sistematică,
textului  delimitarea textul suport, activitate, tema de lucru
textului în unităţi logice frontală, pe grupe, în în clasă
(fragmente); perechi,
 exerciţii de
desprindere a
informaţiei esenţiale din
fiecare fragment;
 exerciţii de
construire corectă a
ideii principale a fiecărui
fragment
 Planul de idei. 2.1;  exerciţii de Exerciţiul, proba orală, 1
Povestirea orală 2.2 completare a unor problematizarea, planul evaluarea în
după plan 2.4 enunţuri lacunare cu de idei al textului, cadrul grupului
achiziţii lexicale noi; activitate frontală, pe
 exerciţii de grupe, individuală,
aranjare a ideilor
principale într-o ordine
logică;
 exerciţii de
povestire orală pe baza
planului de idei;
 exerciţii de
corectare a
dezacordurilor
gramaticale
Recapitulare. 1.1;  exerciţii de fişă de evaluare proba scrisă 2

Evaluare 1.3; aranjare în ordinea
1.5; logică a ideilor
2.1; principale dintr-un text
2.3; . cunoscut;
2.5;  exerciţii de
2.6; completare a unor
3.1; enunţuri lacunare cu
3.3; achiziţii lexicale noi;
3.5;
 exerciţii de
despărţire în silabe a
unor cuvinte;
 exerciţii de
analiză fonetică
 exerciţii de
scriere corectă a
ortogramei ia / i-a, la/i-a
şi neam/ne-am
 exerciţii de
analiză gramaticală a
substantivelor şi de
scriere corectă
5. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 4: Joc de chiciuri -

Întrebările şi răspunsurile în comunicare
Nr. Dat Obs
Resurse Evaluare
Text suport: Visul 2.1,  exerciţii de exerciţiul, conversaţia, observarea 1
împlinit, Lucian Blaga 2.2, citire clară, cursivă, jocul didactic, lectura sistematică,
 Familiarizarea cu 2.3, corectă, conştientă a explicativă, activitate tema de lucru în
textul. Citire 3.1, textului; frontală, pe grupe, clasă
3.2,  exerciţii de individuală
3.5 lexic;
 exerciţii de
 exerciţii de
exprimare a opiniei
mesajul textului;
 Planul simplu de 1.1  exerciţii de observaţia, observare 1
idei al povestirii 1.3 alcătuire a planului conversaţia, exerciţiul, sistematică,
orale 1.5 simplu de idei al material ilustrativ, temă de lucru în
1.6 povestirii orale; activitate frontală, pe clasă / pentru
 exerciţii de grupe individuală, acasă
construire a unor texte
imaginilor;
 exerciţii de
enunţurilor
Text suport La săniuş, 2.1,  exerciţii de exerciţiul, conversaţia, temă de lucru în 2
Ion Agârbiceanu 2.2, redare a informaţiilor jocul didactic, lectura clasă,
 Citirea şi 2.3, din textul citit prin explicativă, activitate observarea
înţelegerea textului 3.1, răspuns la întrebările frontală, pe grupe, sistematică
3.2, învăţătoarei;
lexic;
 exerciţii de
cursivă a enunţurilor;
 integrarea
enunţuri proprii
 exerciţii de
desprindere a
informaţiei esenţiale
dintr-un fragment
 Planul simplu de 1.1  exerciţii de observaţia, observare 1
idei al povestirii 1.3 alcătuire a planului conversaţia, exerciţiul, sistematică,
orale 1.5 simplu de idei al material ilustrativ, temă de lucru în
1.6 povestirii orale; activitate frontală, pe clasă / pentru
 exerciţii de grupe, acasă
construire a unor texte
imaginilor;
 exerciţii de
enunţurilor
Cratima (liniuţa de 4.4;  exerciţii de exerciţiul, analiza temă de lucru în 2
unire). Scrierea 4.5; analiză şi de comparare fonetică, material clasă, proba
corectă a cuvintelor: 3.2; a grupurilor iau / i-au, lingvistic selectat, fişe orală
iau / i-au, nea / ne-a 2.2 nea / ne-a de lucru, planşe
 exerciţii de ilustrative, activitate
construire a propoziţiilor frontală, pe grupe,
cu ortogramele iau / i- individuală,
au, nea / ne-a
 exerciţii de
completare a
pentru marcarea
ortogramelor iau / i-au,
nea / ne-a
 Redactarea 4.1,  exerciţii de exerciţiul, observaţia, evaluarea în 1
compunerii 4.3, observare a aranjării în materialul ilustrativ, cadrul grupului
4.4, pagină a unui text scris: activitate frontală,
4.5, data, titlul, alineatele, individuală, pe grupe
4.7 părţile compunerii,
scrierea corectă şi
caligrafică;
 exerciţii de
redactare a compunerii,
pe baza suportului
vizual, al planului de
idei;
 exerciţii de
evaluare a unei
compuneri
Adjectivul 1.3  exerciţii de exerciţiul, material fişe de lucru 2
2.2 recunoaştere a lingvistic selectat,
3.3 adjectivelor activitate frontală,
4.3  exerciţii de individuală, pe grupe,
4.4 identificare a valorii
4.7 adjectivelor
 exerciţii de
descoperire a
adjectivelor
Scrierea corectă a 1.3  exerciţii de jocul didactic, proba orală 1
adjectivelor 2.2 scriere corectă a exerciţiul, comparaţia, tema de lucru în
3.3 adjectivelor care conţin pe grupe, individual, clasă
4.3 grupurile de litere, de
4.4 vocale sau vocalele

4.7 duble învăţate
 exerciţii de
despărţire în silabe
 exerciţii de
observare a formării
adjec-tivelor
 exerciţii de
scriere ortografică a
adjectivelor
Acordul adjectivelor cu 1.3  exerciţii de jocul didactic, proba orală 1
substantivul 2.2 trecere a adjectivului la exerciţiul, comparaţia, tema de lucru în
3.3 numărul substantivului pe grupe, individual, clasă
4.4 acordare a adjectivelor
4.7 cu substantivele pe
care le determină
 exerciţii de
completare corectă a
propoziţiilor lacunare cu
structurile morfologice
învăţate
Text suport: Baba 3.1;  exerciţii de lectura explicativă, observarea 1
Iarna intră-n sat , Otilia 3.2; lectură activă a unui exerciţiul, conversaţia, sistematică
Cazimir 3.4; fragment dintr-un roman textul suport, activitate
3.7; ce aparţine lecturii frontală, pe grupe,
2.1; pentru copii; individuală,
4.4; delimitare a
4.5 fragmentelor;
 exerciţii de
formulare a ideilor
principale;
 exerciţii de
povestire orală a
textului pe baza planului
de idei;
 exerciţii de
exprimare a opiniei
mesajul textului
Text suport: Stupul lor, 2.1,  exerciţii de exerciţiul, conversaţia, observarea 1
Tudor Arghezi 2.2, citire clară, cursivă, jocul didactic, lectura sistematica,
 Familiarizarea cu 2.3, corectă, conştientă a explicativă, activitate tema de lucru în
textul 3.1, textului; frontală, pe grupe, clasă
3.2,  exerciţii de individuală
3.5 lexic;
 exerciţii de
 exerciţii de
exprimare a opiniei
mesajul textului;
Semnele de 4.4;  exerciţii de exerciţiul, jocul observarea 1
punctuaţie: 4.5; folosire corectă a didactic, explicaţia, sistematică
 Virgula, două 4.7 semnelor de punctuaţie activitate frontală, pe
puncte, linia de în contexte create de grupe,
dialog, ghilimelele către elevi;
 exerciţii de
folosire a ghilimelelor
(semnelor citării)
 Dictare – folosirea 4.4;  exerciţii de exerciţiul, jocul fişe de lucru 1
semnelor de 4.5; folosire corectă a didactic, fişe de lucru,
punctuaţie 4.7 semnelor de punctuaţie activitate frontală, pe
în contexte create de grupe,
către elevi;
Recapitulare. Evaluare 1.1;  delimitarea lectura explicativă, observarea 2

1.3; textului în unităţi logice exerciţiul, conversaţia, sistematică,
1.5; (fragmente); textul suport, tema de lucru în
2.1;  exerciţii de activitate, frontală, pe clasă
2.3; construire corectă a grupe, în perechi,
2.5; ideii principale a fiecărui
2.6; fragment
3.1;
 exerciţii de
3.3;
recunoaştere şi analiză
3.5.
a adjectivelor
 exerciţii de
folosire corectă a
adjectivelor în texte
proprii

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 5 : Colinde pentru sărbătorile de Crăciun şi de Anul Nou

Nr. Dat Obs
Resurse Evaluare
Textul în 1.1  Exerciţii de citire Texte suport: Observarea 6
versuri 1.2 corectă şi *expresivă; Colinde, colinde”, sistematică
2.3  Exerciţii de „Sorcova”, „Trei Păstori”,
3.5 descoperire a imaginii de Pluguşorul”
4.1 ansamblu şi a detaliilor Exerciţiul, conversaţia
semnificative; Activitate frontală
 Exerciţii de
memorare şi recitare
 Exerciţii de
transcriere selectivă
 Exerciţii de
reprezentare prin desen a
elementelor semnificative de
conţinut
 Exerciţii de
interpretare vocală

7. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Iarna, viscolu-l ascult… - Intonarea propoziţiei în comunicare sem II

Nr. Dat Obs.
Conţinuturi O.R Activităţi de ore a
învăţare
Resurse Evaluare
Text suport: 3.5;  exerciţii de exerciţiul, citirea temă de lucru 1
Revedere, de Mihai 3.1; citire expresivă a unui expresivă, conversaţia, în clasă,
Eminescu 3.2 text liric; activitate frontală, proba orală
 Memorare.  exerciţii de individuală,
Recitare memorare;
 exerciţii de
Semnele de 4.5;  exerciţii de exerciţiul, fişe de lucru, tema de lucru 1
punctuaţie: punctul, 4.4; utilizare corec-tă a frontal, pe grupe, în clasă
semnul întrebării, 4.7 semnelor de individual,
semnul exclamării punctuaţie învăţate:
„.”, „?”, „!”
Semnele de 4.4;  exerciţii de exerciţiul, jocul didactic, observarea 1

punctuaţie: 4.5; folosire corectă a explicaţia, activitate sistematică
 Virgula, două 4.7 semnelor de frontală, pe grupe,
puncte, linia de punctuaţie în
dialog, ghilimelele contexte create de
către elevi;
 exercitii de
folosire a ghilimelelor
(semnelor citării)
Text suport: Hora 3.5;  exerciţii de exerciţiul, citirea temă de lucru 1
unirii, de Vasile 3.1; citire expresivă a unui expresivă, conversaţia, în clasă,
Alecsandri 3.2 text liric; activitate frontală, proba orală
 Memorare.  exerciţii de individuală,
Recitare memorare;
 exerciţii de
Scrierea corectă cu 4.4;  exerciţii de exerciţiul, analiza temă de lucru 1
„â” şi „î” 4.5; construire a fonetică, material în clasă,
3.2; propoziţiilor ce conţin lingvistic selectat, fişe de proba orală
2.2 literele „â” şi „î” lucru, planşe ilustrative,
 exerciţii de activitate frontală, pe
completare a grupe, individuală,
pentru marcarea
literelor „â” şi „î”
Pronumele personal 1.1;  exerciţii de exerciţiul, material fişe de lucru 2
1.3; identificare a lingvistic selectat,
1.5; pronumelor personale activitate frontală,
2.1; în enunţuri simple individuală, pe grupe,
2.5; identificare a
2.6; pronumelui, în
3.1; general
3.3;
3.5; 3.7
4.1;
4.2; 4.3;
4.4;
4.5;4.6
Numărul şi persoana 1.1;  exerciţii de exerciţiul, material fişe de lucru 2
pronumelui 1.3; exemplificare a unor lingvistic selectat,
1.5; pronume după activitate frontală,
2.1; categoria persoanei individuală, pe grupe,
2.3; şi a numărului
2.6; diferenţiere a
3.1; pronumelor personale
3.3; între ele
3.5; 3.7
 exerciţii de
4.1;
grupare a pronumelor
4.2; 4.3;
după categoria
4.4;
persoanei sau a
4.5;4.6
numărului
Pronumele personal 1.1;  exerciţii de exerciţiul, material fişe de lucru 1
de politeţe 1.3; construire a unor lingvistic selectat,
1.5; propoziţii cu unele activitate frontală,
2.1; pronume date individuală, pe grupe,
2.5; recunoaşte-rea
2.6; pronumelor personale
3.1; şi de politeţe în texte
3.3; literare
3.5; 3.7
4.1;
4.2; 4.3;
4.4;
4.5;4.6
Scrierea corectă a 1.1; .2;  exerciţii de exerciţiul, material fişe de lucru 1
formelor pronominale 1.3;1.5; ortografiere corectă a lingvistic selectat,
2.1; .2; unor forme activitate frontală,
2.3; .4; pronomina-le individuală, pe grupe,
2.5;2.6;  exerciţii de
3.1; .2; folosire corectă a
3.3; pronumelor în texte
3.5; 3.7 proprii
4.1;4.2;
4.3;4.4;
4.5;4.6.
Text suport: Peste 50 2.1, 2.2,  exerciţii de exerciţiul, conversaţia, observarea 1
de ani, Ion Luca 2.3, 3.1, citire clară, cursivă, jocul didactic, lectura sistematică,
Caragiale 3.2, corectă, conştientă a explicativă, activitate tema de lucru
 Familiarizarea cu 3.5 textului; frontală, pe grupe, în clasă
textul. Citire  exerciţii de individuală
lexic;
 exerciţii de
povestire a unor
fapte, răspunzând la
întrebări
 exerciţii de
exprimare a opiniei
personale în legătură
cu mesajul textului;
Povestirea orală a 1.1;  exerciţii de lectura explicativă, proba orală, 1
unui fragment din 2.1; lectură, de exerciţiul, jocul didactic, tema pentru
text 3.1; îmbogăţire, de textul suport, activitate acasă
3.2; precizare şi activizare frontală, individuală,
3.4; a vocabularu-lui
3.5 elevilor;
 exerciţii de
formulare a planului
simplu de idei;
 exerciţii de
povestire orală a unui
fragment;
 povestirea
în scris a unui
fragment din text
Planul de idei. 2.1;  exerciţii de Exerciţiul, proba orală, 1
Povestirea orală 2.2 completare a unor problematizarea, planul evaluarea în
după plan 2.4 enunţuri lacunare cu de idei al textului, cadrul
achiziţii lexicale noi; activitate frontală, pe grupului
 exerciţii de grupe, individuală,
aranjare a ideilor
principale într-o
ordine logică;
 exerciţii de
povestire orală pe
baza planului de idei;
 exerciţii de
corectare a
dezacordu-rilor
gramaticale
Compunere după un 3.1, 3.2,  exerciţii de exerciţiul, observaţia, observarea 1
plan de idei: O zi 3.4, 3.5, orientare a ideilor din conversaţia, materialul sistematică,
deosebită 3.7, plan după părţile unei ilustrativ, planul de idei, temă pentru
compuneri; activitate frontală, acasă
 exerciţii de individuală,
dezvoltare a ideii
principale, alegând
elemente de detaliu
pentru nota de
originalitate
Redactarea 4.1, 4.3,  exerciţii de exerciţiul, observaţia, evaluarea în 1

compunerii 4.4, 4.5, observare a aranjării materialul ilustrativ, cadrul
4.7 în pagină a unui text activitate frontală, grupului
scris: data, titlul, individuală, pe grupe
alineatele, părţile
compunerii, scrierea
corectă şi caligrafică;
 exerciţii de
redactare a
compunerii, pe baza
suportului vizual, al
planului de idei;
 exerciţii de
evaluare a unei
compuneri
Recapitulare- 1.1;  exerciţii de fişă de evaluare, proba scrisă 2
Evaluare 1.3; ortografiere corectă a
1.5; unor forme pronomi-
2.1; nale
2.3; .  exerciţii de
2.5; folosire corectă a
2.6; pronumelor în texte
3.1; proprii
3.3;
 exerciţii de
3.5; 3.7;
scriere corectă a
4.1;
cuvintelor ce conţin
4.2; 4.3;
literele „â” şi „î”
4.4;
4.5;4.6  exerciţii de
redactare a
compunerii, pe baza
suportului vizual, al
planului de idei;

6. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Recapitulare semestrială

Nr. Dat Obs
Conţinuturi O.R. Activităţi de învăţare ore a
Resurse Evaluare
Textul narativ 3.3  exerciţii de citire exerciţiul, fişe de lucru, tema de 1
3.7 corectă, conştientă, fluentă, frontal, pe grupe, lucru în
4.2 expresivă individual, clasă
 exprimarea propriilor
păreri în legătură cu
personajele textului citit
Textul liric 1.1  exerciţii de citire exerciţiul, jocul didactic, tema de 1

3.3 corectă, conştientă, fluentă, explicaţia, activitate lucru în
4.5 expresivă frontală, pe grupe, clasă
 exerciţii de
descoperire a imaginii de
ansamblu şi a detaliilor
semnificative dintr-un text în
versuri
 exerciţii de selectare
a unor expresii deosebite

 exerciţii de
autodictare
Cuvântul – parte 3.6  exerciţii de exerciţiul, jocul didactic, temă de 2
de vorbire 4.4 identificare a părţilor de vorbire explicaţia, lucru în
studiate fişe de lucru, activitate clasă
 exerciţii de grupare a frontală, pe grupe,
părţilor de vorbire după criterii individuală,
date
 exerciţii de alcătuire
a unor enunţuri, după cerinţe
 exerciţii de
completare a unor enunţuri /
texte lacunare cu părţi de
vorbire potrivite
 exerciţii de analiză
gramaticală
Scrierea corectă 3.5,  exerciţii de alegere a exerciţiul, explicaţia temă de 1
a cuvintelor 3.1; formei corecte a unor cuvinte conversaţia, activitate lucru în
3.2 scrise cu / fără cratimă frontală, individuală, clasă
 exerciţii de
completare a unor enunţuri cu
forma corectă a cuvintelor
scrise cu / fără cratimă
 exerciţii de
formulare a unor enunţuri
Evaluare 1
proba scrisa

8. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Cea dintâi carte poştalã - Mesajul în scrierea funcţională

Nr Dat Ob
Conţinuturi O.R Activităţi de învăţare . a s
or
Resurse Evaluare e
Text suport: O carte 3.5,  exerciţii de citire exerciţiul, citirea temă de lucru 1
poştală, de Marcela 3.1; expresivă a unui text expresivă, în clasă, proba
Peneş 3.2 liric; conversaţia, orală
 Memorare.  exerciţii de activitate frontală,
Recitare memorare; individuală,
 exerciţii de
Cartea poştală 4.6; 1.3;  exerciţii de citire Cărţi poştale, tema de lucru 1
3.3; 4.3; a unor cărţi poştale observaţia, în clasă
4.4. completate exerciţiul, fişe de
 exerciţii de lucru, frontal, pe
observare a conţinutului grupe, individual,
cărţii poştale
 exerciţii de
observare a scrierii
datelor destinatarului şi
ale expeditorului
 exerciţii de
observare a locului unde
este scris mesajul,
precum şi datele de
identificare
 exerciţii de
completare a datelor
unei cărţi poştale
 exerciţii de
formulare a mesajului
unei cărţi poştale
Numeralul - 1.1;1.2;  exerciţii de exerciţiul, fişe de lucru 2
recunoaştere 1.3;1.4; identificare a numerale material lingvistic
1.5; cardinale în enunţuri selectat, activitate
2.1;2.2; 2.3; simple frontală,
2.4;2.5;2.6;  exerciţii de individuală, pe
3.1;3.2; completare a unor grupe,
3.3;3.4; enunţuri cu numerale
3.5;3.6; 3.7 potrivite
4.1;4.2;
 exerciţii de
4.3;4.4; 4.5;
scriere cu ajutorul
4.6
numeralelor a unor date
personale
 exerciţii de
precizare exactă, prin
numerale, a unor
evenimente importante
din viaţa personală
 exerciţii de
recunoaştere a
numeralelor dintr-un text
literar
Ortografia şi ortoepia 1.1;1.2;  exerciţii de exerciţiul, fişe de lucru 1
numeralului 1.3;1.4; creare a unor ghicitori material lingvistic
2.1;2.2; 2.3; care să conţină selectat, activitate
2.4;2.5 numerale frontală,
3.1;3.2;  exerciţii de individuală, pe
3.3;3.4; scriere cu litere a grupe,
3.5;3.6; numeralelor – problemă
4.1;4.2;
 exerciţii de
4.3;4.4; 4.5;
folosire corectă a scrierii
4.6
numeralelor în texte
proprii
Povestirea orală a 2.1;  exerciţii de Exerciţiul, proba orală, 1
textului citit, pe baza 2.2 completare a unor problematizarea, evaluarea în
planului de idei 2.4 enunţuri lacunare cu planul de idei al cadrul grupului
Text suport: Cetatea achiziţii lexicale noi; textului, activitate
lui Bucur, Dumitru  exerciţii de frontală, pe
Almaş aranjare a ideilor grupe,
principale într-o ordine individuală,
logică;
 exerciţii de
planului de idei;
 exerciţii de
corectare a
dezacordurilor
gramaticale
Înţelegerea textului 2.1, 2.2,  exerciţii de exerciţiul, temă de lucru 1
citit 2.3, 3.1, identificare a expresiilor conversaţia, jocul în clasă,
3.2, poetice din text; didactic, lectura observarea
3.5  exerciţii de explicativă, sistematică
descifrare a sensului activitate frontală,
expresiilor poetice; pe grupe,
 exerciţii de
integrare a achiziţiilor noi
în enunţuri proprii;
 exerciţii de
explicare a ortografiei şi
punctuaţiei textului;
 exerciţii de
intonare expresivă a
poeziei, ţinând cont
ortografia, punctuaţia,
mesajul textului
Cratima (liniuţa de 4.4;  exerciţii de exerciţiul, analiza temă de lucru 2
unire). Scrierea 4.5; analiză şi de comparare fonetică, material în clasă, proba
corectă a cuvintelor: 3.2; a grupurilor odată / o lingvistic selectat, orală
odată / o dată 2.2 dată fişe de lucru,
 exerciţii de planşe ilustrative,
construire a propoziţiilor activitate frontală,
cu ortogramele odată / o pe grupe,
dată
 exerciţii de
completare a enunţurilor
lacunare pentru
marcarea utilizării
corecte a ortogramelor
odată / o dată
Povestirea orală 2.1;  exerciţii de Exerciţiul, proba orală, 1
după un plan de idei 2.2 completare a unor problematizarea, evaluarea în
Text suport: 2.4 enunţuri lacunare cu planul de idei al cadrul grupului
Fram, ursul polar, achiziţii lexicale noi; textului, activitate
Cezar Petrescu  exerciţii de frontală, pe
aranjare a ideilor grupe,
principale într-o ordine individuală,
logică;
 exerciţii de
planului de idei;
 exerciţii de
corectare a
dezacordurilor
gramaticale
 Cum comunicăm 1.1;1.2;  exerciţii de exerciţiul, jocul temă de lucru 1
prin imagini 1.3;1.4; sesizare a didactic, material în clasă
1.5; corespondenţei ilustrativ selectat,
2.1;2.2; 2.3; elementelor verbale cu activitate frontală,
2.4;2.5;2.6; cele nonverbale pe grupe,
3.1;3.2;  exerciţii de
3.3;3.4; descifrare a mesajelor
3.5;3.6; 3.7 unor imagini sau
4.1;4.2; pictograme
4.3;4.4; 4.5;
 exerciţii de
4.6
construire a unor mesaje
prin imagini, desene,
postere
Textul neliterar 1.1;1.2;  exerciţii de exerciţiul, fişe de lucru 1
1.3;1.4; observare a mesajului material lingvistic
2.1;2.2; 2.3; transmis de replica selectat, activitate
2.4;2.5; fiecărei persoane frontală,
3.1;3.2;  exerciţii de individuală, pe
3.3;3.4; observare şi reţinere a grupe,
3.5;3.6; formulelor folosite pentru
4.1;4.2; un motiv sau altul
4.3;4.4; 4.5;
 exerciţii de
4.6
interpretare de roluri
 exerciţii de
formulare de noi enunţuri
prin care să se ceară
permisiunea
 exerciţii de
dialog: elev – elev; elev
– elevi; învăţător –elevi
Reclama 1.1;1.2;  exerciţii de exerciţiul, fişe de lucru, 1
1.3;1.4; „citire” a unor reclame material lingvistic reclame
1.5;  exerciţii de selectat, activitate
2.1;2.2; 2.3; observare a informaţiei frontală,
2.4;2.5;2.6; comunicate prin reclamă individuală, pe
3.1;3.2; grupe,
 exerciţii de
3.3;3.4;
comparare a două
3.5;3.6;
reclame la acelaşi tip de
4.1;4.2;
produs
4.3;4.4; 4.5;
precizare a legăturii
dintre imagine şi text
Informaţia din ziar 1.1;1.2;  exerciţii de exerciţiul, fişe de lucru, 1
1.3;1.4; „citire” a unor articole de material lingvistic extracte de
1.5; ziar selectat, activitate ziar
2.1;2.2;  exerciţii de frontală,
2.4;2.5; observare a informaţiei individuală, pe
3.1;3.2; comunicate prin extractul grupe,
3.3;3.4; de ziar
3.5;3.6;
 exerciţii de
4.1;4.2;
comparare a două
4.3;4.4; 4.5;
reclame la acelaşi tip de
4.6
produs
 exerciţii de
precizare a legăturii
dintre imagine şi text
Lectură 1.1;  exerciţii de citire exerciţiul, observarea 1
suplimentară: Caii 2.1; clară, cursivă, corectă, conversaţia, jocul sistematică,
albi ai orasului 3.1; conştientă a textului; didact, lectura tema de lucru
Bucuresti, Dupa 3.2;  exerciţii de lexic; explicativă, în clasă

Fanus Neagu 3.4;  exerciţii de activitate frontală,
(lectura 3.5 povestire a unor fapte, pe grupe,
suplimentara) răspunzând la întrebări individuală
 Familiarizarea  exerciţii de
cu textul exprimare a opiniei
mesajul textului;
Povestirea orală 1.6;  exerciţii de citire observaţia, 1
după un suport 2.1; a unui şir de ilustraţii; exerciţiul,
vizual 2.2;  exerciţii de conversaţia,
2.4; analiză a ilustraţiilor; explicaţia,
 Etapele de 2.6
 exerciţii de imaginile suport,
parcurs într-o activitate frontală,
formulare a răspunsurilor
povestire după individuală,
la întrebări;
imagini
 exerciţii de
identificare a vorbitorilor
din imagini şi a
mesajelor lor;
 exerciţii de
formulare şi de
completare a ideii
principale desprinse din
ilustraţie şi mesaj
Povestirea orală 1.1;1.2;  exerciţii de observaţia, 1
după un suport 1.3;1.4; analiză a ilustraţiilor; exerciţiul,
vizual: Povestea 1.5;  exerciţii conversaţia,
preafru-moasei 2.1;2.2; 2.3; de transformare a vorbirii explicaţia,
Dochia 2.4;2.5;2.6; directe în vorbire imaginile suport,
3.1;3.2; indirectă;
3.3;3.4;
 exerciţii de
3.5;3.6; 3.7
povestire orală,
4.1;4.2;
completând ideea cu alte
4.3;4.4; 4.5; informaţii care îi aduc

4.6 completări
Lectură 3.1;  exerciţii de citire exerciţiul, lectura 1
suplimentară: 3.2; corectă, expresivă a unui explicativă,
Moştenirea, Otilia 3.5; text în versuri; conversaţia,
Cazimir 4.1;  exerciţii de textul suport,
 Familiarizarea memorare, recitare
cu textul
Recapitulare- 1.1;1.2;  exerciţii de fişă de evaluare, proba scrisă 2
Evaluare 1.3;1.4; ortografiere corectă a
1.5; numeralelor
2.1;2.2; 2.3;  exerciţii de
2.4;2.5;2.6 folosire corectă a
3.1;3.2; numeralelor în texte
3.3;3.4; proprii
3.5;3.6; 3.7
 exerciţii de
4.1;4.2;
scriere corectă în cuvinte
4.3;4.4; 4.5;
a ortogramelor „odată / o
dată”
 exerciţii de
redactare a unui text
neliterar vizual
 exerciţii de
povestire orală a unui
fragment din text

9. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Ce mai faci, bunico? - Exprimarea acordului / dezacordului în comunicarea oralã
Nr. Dat Obs.
Conţinuturi O. Activităţi de învăţare ore a
R
Resurse Evaluare
Lectura explicativã 1.2  exerciţii de Activitate Observare 2
Text suport: „Ce mai 2.3 citire corectã,conştientã a textului; frontalã sistematicã
faci, bunico?”, M. 2.4  exerciţii de
Sântimbreanu 2.6 îmbogãţire şi activizare a
3.2 vocabularului;
3.3
 exerciţii de
3.5
identificare a personajelor;
3.6
 exerciţii de
exprimare a acordului / dezacordului
faţã de atitudinea personajelor din
textul citit;

 exerciţii de
delimitare a fragmentelor logice
dintr-un text;
 exerciţii de
povestire oralã a fragmentului citit;
 exerciţii de
formulare a ideilor principale
Folosirea verbului în 2.5  exerciţii de Exerciţiul, Observare 1
comunicare. 3.6 identificare a cuvintelor care explicaţia sistematicã
Persoana şi numãrul 4.1 exprimã acţiuni, din textul studiat; Activitate
verbului.  exerciţii de frontalã,
recunoaştere a unor cuvinte care individualã
exprimã acţiunea, starea sau
existenţa din enunţurile date;
 exerciţii de
alcãtuire a unor enunţuri proprii
utilizând verbele date
 exerciţii de stabilire Exerciţiul, Observare 1
a persoanei care face acţiunea; explicaţia, sistematicã
 exerciţii de Activitate
recunoaştere a verbelor, a frontalã,
persoanelor care fac acţiunea şi a individualã
numãrului de persoane;
 exerciţii de grupare
a verbelor dupã persoanã şi numãr
 exerciţii de realizare Exerciţiul, Observare 1
a acordului verbului cu o persoanã explicaţia, sistematicã
datã; Activitate
 exerciţii de alcãtuire frontalã,
de propoziţii dupã cerinţe; individualã
 exerciţii de analizã
gramaticalã

 exerciţii de Exerciţiul, Temã de 1

pronunţare şi scriere corectã a explicaţia, lucru în
formelor flexionare ale verbelor „ a Activitate clasã
fi” şi „ a lua”; frontalã,
 exerciţii de folosire a individualã
acestora în enunţuri proprii;
 exerciţii de
completare a unor texte lacunare cu
verbe potrivite
Lectura explicativã 1.2  exerciţii de citire Activitate Observare 1
Text suport: „Fata 1.3 corectã, conştientã a textului; frontalã sistematicã
babei şi fata 2.3  exerciţii de
moşneagului”, I. 2.6 îmbogãţire şi activizare a
Creangã 3.2 vocabularului;
3.3
 exerciţii de
Înţelegerea mesajului 3.5 delimitare a fragmentelor logice
literar 3.6
dintr-un text;
3.7
 exerciţii de
Exprimarea acordului /  exerciţii de citire pe Exerciţiul, jocul Observare 1
dezacordului în comunicarea roluri; de rol sistematicã
oralã  exerciţii de Activitate
selectare a unor verbe; frontalã, pe
echipe
 exerciţii de
identificare a unor adjective potrivite
pentru personaje;
 exerciţii de
dramatizare a unui fragment
 exerciţii de Exerciţiul, Temã de 1
selectare a unor fapte personale, explicaţia, lucru în

referitoare la situaţii din familie, din Activitate clasã

clasã; frontalã,
 exerciţii de individualã
exprimare a acordului /
dezacordului faţã de faptele
prezentate;
 exerciţii de scriere
corectã: ii în interiorul cuvintelor;
 exerciţii de
despãrţire în silabe a unor cuvinte
 exerciţii de joc de rol, Probã oralã 1
exprimare a acordului / dezacordului conversaţia
faţã de personajele prezentate; activitate
 exerciţii de frontalã, pe
formulare a unor norme de conduitã grupe
Lectura explicativã  exerciţii de citire Activitate Observare 2

Text suport: „Iepurele corectã, conştientã a textului; frontalã sistematicã
toboşar”, S. Vangheli  exerciţii de
îmbogãţire şi activizare a
vocabularului;
 exerciţii de
dintr-un text;
 exerciţii de
 exerciţii de
 exerciţii de Exerciţiul, Observare 1
identificare a personajelor; explicaţia, sistematicã
exprimare a acordului / dezacordului frontalã,
individualã
faţã de atitudinea personajelor din

textul citit;
 exerciţii de Exerciţiul, Tema de 1

modificare a finalului întâmplãrii explicaţia, lucru în
prezentate în text; Fişe de lucru clasã
identificare a unor adjective şi verbe frontalã,
din text; individualã
 exerciţii de
scriere corectã: cuvinte cu ee
Compunere cu 2.1  exerciţii de Exerciţiul, Observare 1
început dat 4.1 exprimare a ideilor pentru explicaţia, sistematicã
4.3 continuarea povestirii şi încheierea Activitate
4.5 ei, dupã planul dat; frontalã,
 exerciţii de individualã
selectare a unor proverbe potrivite
 exerciţii de Conversaţia, Tema de 1
redactare individualã a unei explicaţia, lucru în
compuneri cu început dat Activitate clasã
frontalã,
individualã
 exerciţii de Activitate Observare

analizã a compunerilor realizate de frontalã sistematicã
elevi
Lectura explicativã 1.2  exerciţii de Activitate Observare
Textul suport: „Alisa şi 1.3 lecturã activã; frontalã sistematicã
Iepuraşul Alb”, L. 2.3  exerciţii de
Caroll 2.6 delimitare a fragmentelor logice
lectura 3.2 dintr-un text;
Receptarea textului 3.3
 exerciţii de
literar 4.1

 exerciţii de
Recapitulare  exerciţii de Exerciţiul, Tema de
identificare a verbelor din enunţuri explicaţia, lucru în
date; Fişe de lucru clasã
completare a unor texte lacunare cu frontalã,
verbe potrivite; individualã
1 x 45 min
 exerciţii de
formulare a unor enunţuri cu ajutorul
unor verbe şi a unor cuvinte scrise
cu ii şi ee
Evaluare 1 x 45 min Probã scrisã
10. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Vestitorii primãverii – Înţelegerea conţinutului mesajului

Nr. Dat Obs.
Resurse Evaluare
Lectura explicativã 1.1  exerciţii de Activitate frontalã Observare 1
Textul suport: 2.2 citire corectã, conştientã a sistematicã
„Vestitorii 3.3 textului;
primãverii”, G. 3.7  exerciţii de
Coşbuc 4.1 îmbogãţire şi activizare a
4.5 vocabularului;
Textul liric (strofa,  exerciţii de
versul)
Scrierea cu m prozodie:identificarea strofelor şi

înainte de b şi p a imaginilor dintr-o strofã
 exerciţii de
versuri
 exerciţii de Exerciţiul, 1
memorare; explicaţia,
 exerciţii de Fişe de lucru
recitare individualã şi în frup; Activitate frontalã,
individualã, pe
 exerciţii de
grupe
identificare a cuvintelor care
conţin mb / mp;
 exerciţii de
scriere corectã în enunţuri a
cuvintelor care conţin mb / mp
 exerciţii de Exerciţiul, 2
recitare; explicaţia,
 exerciţii de Material lingvistic
autodictare selectivã; selectat
Activitate frontalã,
 exerciţii de
individualã,
reprezentare prin desen a
elementelor semnificative din
poezie;
 exerciţii de
citire / recitare selectivã din alte
texte cu aceeaşi tematicã
Partea de propoziţie. 1.3  exerciţii de Exerciţiul, explicaţia Tema de 2
Subiectul exprimat 2.5 alcãtuire a unor propoziţii; Material lingvistic lucru în
prin substantiv şi 3.6  exerciţii de selectat clasã
pronume personal 4.1 Activitate frontalã,
4.4 descoperire a pãrţilor de individualã,

propoziţie pe bazã de întrebãri;
 exerciţii de
selectare a cuvintelor care se aflã
cu întrebarea: cine? / despre
cine?;
 exerciţii de
identificare a subiectelor din
enunţuri date;
 exerciţii de
alcãtuire a unor propoziţii cu
subiectul exprimat prin substantiv
şi prin pronume personal
 exerciţii de Exerciţiul, explicaţia Tema de 1
descoperire a subiectelor Fişe de lucru lucru în
exprimate prin substantiv şi prin Activitate frontalã, clasã
pronume personale din enunţurile individualã, pe
date; grupe
 exerciţii de
subiectele potrivite;
 exerciţii de
alcãtuire a unor enunţuri dupã
cerinţe date
exerciţii de descoperire a Fişe de lucru lucru în
subiectelor exprimate prin Activitate frontalã, clasã
substantiv şi prin pronume individualã
personale din textele studiate;
 exerciţii de
folosire corectã a subiectelor în
enunţuri proprii;
 exerciţii de
analizã a subiectelor din textele

studiate
Text suport: „O zi de 1.2  exerciţii de Lectura explicativã Observare 2
primãvarã”, D. 1.3 citire corectã, conştientã a Activitate frontalã sistematicã
Moroianu şi I.M. 2.3 textului;
Ştefan 2.6  exerciţii de
3.2 îmbogãţire şi activizare a
Înţelegerea 3.3 vocabularului;
mesajului transmis 3.5
 exerciţii de
de text 3.7
4.1
dintr-un text;
 exerciţii de
povestire oralã a fragmentului
citit;
 exerciţii de
argumentare a folosirii dialogului; Reviste pentru copii lucru în
 exerciţii de Activitate frontalã, clasã
exprimare a propriilor opinii în individualã, pe
legãturã cu personajul principal; grupe
 exerciţii de
citire a unor articole din reviste
pentru copii;
 exerciţii de
scriere corectã a cuvintelor care
se terminã în i sau ii
1.3  exerciţii de Problematizarea, Observare 2
2.5 identificare a subiectelor dintr-un descoperirea, sistematicã
Predicatul. Acordul 3.6 text; exerciţiul
predicatului cu 4.1  exerciţii de Activitate frontalã
subiectul 4.4 selectare a verbelor;

 exerciţii de
definire a predicatului;
 exerciţii de
recunoaştere a predicatelor din
enunţuri date
completare a unor propoziţii cu Fişe de lucru lucru în
verbe date şi identificarea Activitate frontalã, clasã
predicatelor; individualã, pe
 exerciţii de grupe
realizare a acordului între
predicat şi subiect;
 exerciţii de
cerinţe date
identificare a subiectelor şi Fişe de lucru lucru în
predicatelor cu ajutorul Activitate frontalã, clasã
întrebãrilor; individualã, pe
 exerciţii de grupe
alcãtuire a unor propoziţii simple;
 exerciţii de
realizare a acordului între subiect
şi predicat;
 exerciţii de
analizã a subiectelor şi
predicatelor
Text suport: „Hristos 1.1  exerciţii de Conversaţia, Observare 1
a înviat!”, Al. 1.2 citire corectã, conştientã a exerciţiul sistematicã
Vlahuţã 2.2 textului; Activitate frontalã
Felicitarea 3.1 formulare a unor întrebãri şi
rãspunsuri legate de conţinutul
textului;
 exerciţii de
stabilire a sensului unui cuvânt
prin raportare la conţinut;
 exerciţii de
exprimare a opiniei în legãturã cu
sãrbãtoarea Paştelui
3.3  exerciţii de Exerciţiul, explicaţia Tema de 1
4.6 familiarizare cu scrierea unei Felicitãri lucru în
felicitãri Activitate frontalã, clasã
 exerciţii de pe grupe
completare a adresei
destinatarului şi expeditorului;
 exerciţii de
redactare a mesajului transmis
prin felicitare
 exerciţii de
lecturã a unor mesaje
Receptarea 1.1  exerciţii de Observare 1
mesajului scris, 1.2 citire a textului; Activitate frontalã, sistematicã
transmis prin textul 2.1  exerciţii de individualã, pe
literar 2.2 îmbogãţire şi activizare a grupe
Lecturã explicativã 3.1 vocabularului;
Text suport: 3.2
 exerciţii de
„Rapsodii de 3.3
identificare a tablourilor;
primãvarã”, G. 4.1
Topârceanu 4.3  exerciţii de
Compuneri dupã 4.5 selectare a expresiilor artistice;
ilustraţie şi plan de  exerciţii de
idei descoperire a imaginii de
versuri;

 exerciţii de
memorare şi recitare individualã
şi în grup a poeziei
 exerciţii de Conversaţia, Observare 1
intuire a ilustraţiei observaţia sistematicã
 exerciţii de Ilustraţii
stabilire a titlului potrivit pentru Activitate frontalã,
compunere; individualã
 exerciţii de
ordonare a ideilor dupã prţile
compunerii;
 exerciţii de
selectare a unor expresii;
 exerciţii de
realizare oralã a compunerii dupã
planul dat
 exerciţii de Activitate Tema de 1
citire a planului compunerii individualã lucru în
 redactarea clasã
individualã a compunerii
 exerciţii de Activitate frontalã Observare 1
analizã a compunerilor realizate sistematicã
de elevi
Lecturã explicativã  exerciţii de Activitate frontalã Observare 1
Text suport: lecturã activã; sistematicã
„Strada”, E. de  exerciţii de
Amicis formulare a unor întrebãri şi
rãspunsuri legate de conţinutul
Receptarea textului textului;
literar  identificarea
personajelor;
 exprimarea
opiniei în legãturã cu faptele şi

întâmplãrile petrecute;
 exerciţii de
povestire în scris a unui fragment
( la alegere )
Recapitulare 2
Evaluare Probã scrisã
11.UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Tablouri de varã – Comunicarea despre personaje şi fapte

Nr. Dat Obs.
Resurse Evaluare
Textul literar 1.2  exercitii de Lecturã Observare 1
Text suport: 1.3 lectura activa; explicativã sistematicã
Tablouri de varã”, G. 2.3  exercitii de „Activitate
Naum 2.6 imbogatire şi activizare a frontalã, pe
3.2 vocabularului; grupe
Recunoaşterea 3.3
 identificarea
personajelor 3.5
3.7 personajelor;
 exprimarea
opiniei in legatura cu aspectele
prezentate;
 exercitii de
memorare şi recitare selectiva;
Text suport: 1.2  exercitii de Lecturã Observare 2
„Luminã şi culoare”, 1.3 citire conştienta, corecta a explicativã sistematicã
N. Iorga 2.3 textului; Activitate
2.6  exercitii de frontalã,
3.2 Imbogatire şi activizare a
3.3 vocabularului;
3.5
 exercitii de
3.7
dintr-un text;
 exercitii de
povestire orala a fragmentului
citit;
 exercitii de
 exercitii de exercitiul, 1
lectura activa; explicatia
 identificarea activitate
personajului; frontala,
individuala, pe
 exprimarea
grupe
opiniei în legatura cu faptele
sale;
 exercitii de
povestire în scris a unui
fragment;
 exercitii de
pronuntare şi scriere corecta a

unor cuvinte cu x
Partile principale şi 1.3  exercitii de exercitiul, Observarea 4
partile secundare de 2.5 alcatuire a unor propozitii; explicatia sistematicã
propozitie 3.6  exercitii de activitate
4.1 identificare a partilor secundare frontala,
4.4 cu ajutorul întrebarilor; individuala,
pe grupe
 exercitii de
recunoaşere a subiectului şi
predicatului din propozitii;
 exercitii de
scriere a propozitiilor fara partile
secundare;
 exercitii de
identificare a perechii
determinat-determinant şi a
acordului gramatical dintre
acestea
Text suport: „Moş 1.2.  exercitii de Lecturã Observarea 2
Miron prisãcarul”, C. 2.3. citire conştienta, corecta a explicativã sistematicã
Petrescu 2.6 . textului; Activitate
3.2 .  exercitii de frontalã, pe
Intelegerea 3.3. îmbogatire şi activizare a grupe
mesajului 3.5. vocabularului;
3.7.
 exercitii de
4.2.
dintr-un text;
 exercitii de
povestire a fragmentului citit;
 exercitii de
formulare a ideilor principale;
 exercitii de
citire pe roluri

 exercitii de exercitiul, Observarea 1

formulare a unor întrebari şi explicatia sistematicã
raspunsuri legate de continutul activitate
textului; frontala,
 exercitii de individuala,
argumentare a folosirii pe grupe
dialogului;
 exercitii de
exprimare a propriilor opinii în
legatura cu personajul principal;
 exercitii de
citire/recitare selectiva din
poeziile lui Mihai Eminescu
Propoziţia simplã. 2.5  exercitii de exercitiul, Observare 2
Propoziţia dezvoltatã 3.6 selectare a unor propozitii explicatia sistematicã
simple şi a unor propozitii activitate
dezvoltate din textul studiat; frontala,
construire a unor propozitii
simple şi dezvoltate;
 exercitii de
realizare a acordului
predicatului cu subiectul;
 exercitii de
identificare a partilor principale
şi a partilor secundare de
propozitie;
 exercitii de
identificare a perechii
determinat- determinant şi a
acordului qramatical dintre
acestea
Text suport: 1.1  exercitii de Lecturã Tema de 1
„Acceleratul”, G. 1.2 citire conştienta, corecta a explicativã lucru în clasã

Topârceanu 2.2 textului; Activitate
2.5  exercitii de frontalã, pe
Scrierea cu consoanã 3.2 îmbogatire şi activizare a grupe
dublã cc 3.3 vocabularului;
4.1  exercitii de
identificare a momentelor
întamplarii;
 exercitii de
versuri
 exerciţii de exerciţiul, Observare 1
memorare şi recitare individualã şi explicaţia; sistematicã
în grup; fişe de lucru;
 exerciţii activitate
de identificare a cuvintelor ce frontalã,
conţin consoana dublã cc; individualã, pe
grupe;
 exerciţii de
exemplificare a unor cuvinte care
conţin consoana dublã cc;
 exerciţii
descriere corectã în enunţuri a
cuvintelor care conţin consoana
dublã cc;
Text-suport: „Marea-o 1.1  exercitii de lectura Tema de 1
apã folositoare”, M. 1.3 citire conştienta, corecta a explicativã; lucru în clasã
Sorescu 2.2 textului; activitate
2.3  exercitii de frontalã,
Receptarea mesajului 2.5 stabilire a sensului global al individualã, pe
scris, transmis pe baza 3.3 mesajului literar; grupe;
textului literar 4.1
 exercitii de
4.5 exprimare a propriilor opinii în

legãturã cu conţinutul textului;
 joc de rol;
 exercitii de
transcriere
 exercitii de exerciţiul, Observare 1
memorare şi recitare individualã explicaţia; sistematicã
sîn grup; fişe de lucru;
 exercitii de activitate
idnetificare, pronunţare şi frontalã,
scriere a cuvintelor care conţin individualã,
diftongi şi grupuri de litere;
 exercitii de
înlocuire a unor cuvinte prin
sinonime, antonime;
 exercitii de
construire a unor propoziţii
 exercitii de exerciţiul, Tema de 1
citire a unui text la prima fişe de lucru; lucru în clasã
vedere; activitate
 exercitii de frontalã,
povestire oralã individualã,
Recapitulare 2
Evaluare Probă scrisă

12. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Recapitulare semestrialã

Nr. Dat Obs.
Conţinuturi O. Activităţi de învăţare ore a
R
Resurse Evaluare
Textul în 2.3 exercitii de citire exerciţiul, Tema de 1
prozã 3.3 conştienta, corecta a textului; conversaţia; lucru în clasã
4.2  exercitii de texte studiate, fişe
exprimare a propriilor opinii în de lucru;
legãturã cu atitudinea personajelor activitate frontalã,
din textul citit; individualã, pe
grupe;
Textul în 1.1  exercitii de citire exerciţiul, Tema de 1

versuri 2.2 conştienta, corecta a textului; conversaţia; lucru în clasã
3.3  exercitii de texte studiate, fişe

4.5 descoperire a imaginii de ansamblu de lucru;
şi a detaliilor semnificative dintr-un activitate frontalã,
text în versuri; individualã, pe
 exercitii de grupe;
selectare a unor expresii deosebite
din textile studiate;
 exercitii de
autodictare selectivã
Pãrţi de 1.3  exercitii de exercitiul, Tema de 1
vorbire 2.5 identificare a unor pãrţi de vorbire explicatia; lucru în clasã
3.6 studiate; fişe de lucru
4.1  exercitii de activitate frontala,
4.4 grupare a unor pãrţi de vorbire dupã individuala, pe
criterii date; grupe
 exercitii de
cerinţe date
 exercitii de exercitiul, Tema de 1
identificare a unor pãrţi de vorbire explicatia lucru în clasã
studiate; activitate frontala,
completare a unor enunţuri / texte pe grupe
lacunare cu pãrţi de vorbire
potrivite;
 exercitii de
analizã gramaticalã
Pãrţi de 1.3  exercitii de exercitiul, Tema de 1
propoziţie 2.5 identificare a subiectelor şi explicatia lucru în clasã
3.6 predicatelor cu ajutorul întrebãrilor; activitate frontala,
4.4  exercitii de individuala,
alcãtuire a unor propoziţii simple; pe grupe

 exercitii de
realizare a acordului între predicat
şi subiect;
 exercitii de
analizã a subiectelor şi predicatelor
Evaluare Probã scrisã 1
13. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Recapitulare finalã

Nr. Dat Obs.
Conţinuturi O.R Activităţi de învăţare Resurse ore a
Evaluare
Textul narativ. 2.3  alegerea exerciţiul, Observare 1
Recunoaşterea 2.6 unor texte din lecturile cãrţi de lecturã; sistematicã
personajelor. 3.3 suplimentare; activitate frontalã,
Delimitarea textului în 3.6  exerciţii de pe grupe;
fragmente. Alcãtuirea 3.7 citire în ritm propriu;
planului de idei.
 exerciţii de
citire identificare a
personajelor din textul propus;
 exerciţii de
exprimare a propriilor opinii
faţã de atitudinea personajelor
din textul citit;
 exerciţii de
citire pe roluri
 exerciţii de lectura explicativã; Observare 1
citire selectivã; textul ales; sistematicã
 exerciţii de activitate frontalã,
delimitare a fragmentelor
logice dintr-un text;
 exerciţii de
povestire oralã a fragmentului
citit;
 exerciţii de
formulare a ideilor principale;
 exerciţii de
povestire oralã a textului
Textul liric. 1.2  exerciţii de jocul didactic, Observare 1
Cuvinte cu sens 2.2 recitire a poeziilor studiate; exercitiul, sistematicã
asemãnãtor / opus. 2.6  exerciţii de
3.3 recitare selectivã;
3.7
 exerciţii de
identificare a sinonimelor şi
antonimelor unor cuvinte;
 completarea
unor rebusuri.
 exerciţii de problematizarea; Tema de 1
grupare a poeziilor pe teme; activitate lucru în
 exerciţii de individuala, clasã
reprezentare prin desen a pe grupe
poeziei preferate;
 exerciţii de
creare a unei poezii
Compunerea. Pãrţile 2.1  enumerarea exercitiul, Tema de 1
unei compuneri. Tipuri 4.1 celor trei pãrţi ale activitate frontala, lucru în
de compuneri. 4.3 compunerii şi precizarea pe grupe clasã
Redactarea unor 4.5 ideilor ce trebuie cuprinse în
compuneri. fiecare parte;
 exerciţii de
numire a tipurilor de
compuneri studiate;
 exerciţii de
redactare a unor compuneri
tematice pe grupe.
Scrierea corectã a 2.5  exerciţii de exerciţiul, fişe de Tema de 1
ortogramelor. Semnele 2.6 identificare a ortogramelor în lucru; lucru în
de punctuaţie. 4.1 texte literare; activitate frontalã, clasã
4.5  exerciţii de individualã, pe
alegere a ortogramei potrivite grupe;
în enunţul dat;
 exerciţii de
ortograma corespunzãtoare;
 exerciţii de
introducere a ortogramelor în
enunţuri proprii
 exerciţii de exerciţiul, fişe de Tema de 1
explicare a semnelor de lucru; lucru în
punctuaţie dintr-un text dat; activitate frontalã, clasã
 exerciţii de individualã, pe
completare a unui text cu grupe;
semnele de punctuaţie
corespunzãtoare;
 exerciţii de
scriere dupã dictare

Pãrţile de vorbire 1.3  exerciţii de exerciţiul, fişe de Tema de 1
2.5 identificare a pãrţilor de lucru; lucru în
3.6 vorbire studiate; activitate frontalã, clasã
4.1  exercitii de individualã, pe
4.4 grupare a unor pãrţi de grupe;
vorbire dupã criterii date;
 exercitii de
alcãtuire a unor enunţuri
dupã cerinţe date
 exercitii de exerciţiul, fişe de Tema de 1
identificare a unor pãrţi de lucru; lucru în
vorbire studiate; activitate frontalã, clasã
 exercitii de individualã, pe
completare a unor enunţuri / grupe;
texte lacunare cu pãrţi de
vorbire potrivite;
 exercitii de
analizã gramat-icalã
Pãrţile de propozitie 1.3  exercitii de exerciţiul, fişe de Tema de 1
2.5 identificare a subiectelor şi lucru; lucru în
3.6 predicatelor cu ajutorul activitate frontalã, clasã
3.7 întrebãrilor; individualã, pe
4.4  exercitii de grupe;
alcãtuire a unor propoziţii
simple;
 exercitii de
realizare a acordului între
predicat şi subiect;
 exercitii de
analizã a subiectelor şi
predicatelor

 exercitii de exerciţiul, fişe de Tema de 1

identificare a subiectelor şi lucru; lucru în
predicatelor din propoziţii; activitate frontalã, clasã
 exercitii de analizã individualã, pe
gramaticalã grupe;
Evaluare finală  recomandãri Tema de 1

pentru vacanţã – lecturi lucru acasã
suplimentare Proba
scrisa
Lectură
Planificări secvențiale
Conţinuturi Nr. Ob. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Data Obs.

ore de
ref.
1. Lupul, ţapul 1 1.1. - exerciţii de citire fluentă şi Resurse Observarea
şi varza, Anton 1.2. expresivă; materiale: sistematică
Pann 1.3. - citire în lanţ, citire pe roluri cu fişe de lucru, -evaluare
2.1. respectarea intonaţiei cerută ilustraţii, dicţionare, formativă orală
2.2. de semnele de punctuaţie; creioane colorate, şi scrisă

2.3. - exerciţii de folosire a foaie de desen;
3.1. dicţionarului pentru
3.2. descoperirea sensurilor unor Resurse
4.1. cuvinte necunoscute procedurale:
2 4.2. - integrarea achiziţiilor lexicale conversaţia, citirea
Frunza, Emil în enunţuri proprii; explicativă,
Gârleanu - alcătuire de propoziţii cu exerciţiul,
ortograme; observaţia,
- exerciţii de transformare a problematizarea,
textului dialogat în povestire; povestirea, jocul
- caracterizarea sumară a didactic, explozia
personajelor pe baza acţiunilor stelară;
acestora;
- formularea de întrebări Forme de
referitoare la text; organizare :
- formularea ideilor principale; activitate frontală,
- exprimarea propriilor gânduri, individuală, în
sentimente, păreri faţă de echipe.
evenimentele/personajele
întâlnite în text.
3. Octombrie, 2 1.1. -exerciţii de citire a textului  Resurse Observarea

George 1.2. prin procedee diferite materiale: sistematică
Topârceanu 1.3. -exerciţii de povestire şi fişe de lucru, Fişe de lucru în
2.1. repovestire a textelor în proză; ilustraţii, dicţionare, clasă
2.2. -dramatizări creioane colorate, - evaluare
2.3. -jocuri de rol foaie de desen; formativă orală

3.1. -exerciţii de identificare şi şi scrisă
3.2. explicare a cuvintelor Resurse
4.1. necunoscute procedurale:
4. Puiul, I. Al. 4.2. -exerciţii de identificare cu conversaţia, citirea
Brătescu ajutorul învăţătorului a explicativă,
Voinești trăsăturilor fizice şi psihice ale exerciţiul,
personajelor principale observaţia,
-exerciţii de reprezentare prin problematizarea,
desen a unei secvenţe din povestirea, jocul
2 text didactic, explozia
- cuvinte cu sens asemanator; stelară;
cuvinte cu sens opus;
 atelier de lectura:”Expresii Forme de
in imagini” organizare :
activitate frontală,
 Recunoaste personajul individuală, în
echipe.
5. Ce te 2 1.1. - exerciţii de vocabular-cuvinte  Resurse Observare

Legeni..., Mihai 1.2. noi şi expresii; materiale: sistematică
Eminescu 1.3. - alcătuire de enunţuri cu fişe de lucru, - ev . formativă
2.1. ortograme; ilustraţii, dicţionare, orală şi scrisă
2.2. - exerciţii de transformare a creioane colorate,
2.3. unor substantive în adjective şi foaie de desen;
3.1. verbe;
3.2. - alcătuire de enunţuri în care Resurse

4.1. acelaşi cuvânt să aibă valori procedurale:
4.2. gramaticale diferite (ex. conversaţia, citirea
substantiv şi verb); explicativă,
2 - ilustrarea prin desen a unor exerciţiul,
6.D-l Goe, Ion secvenţe din povestire; observaţia,
Luca Caragiale - exprimarea propriei opinii în problematizarea,
legătură cu textul citit; povestirea, jocul
acestora;
- exerciţii de elaborare a unor activitate frontală,
judecăţi simple referitoare la individuală, în
personajele textului; echipe.
- realizarea unui schelet de
recenzie a textului citit;
7. Fata 2 -ex. de citire a textului- Resurse Observare
săracului cea 1.1. procedee de citire materiale: fişe de sistematică
isteață, de 1.2. -ex. de vocabular şi integrarea lucru, ilustraţii, - ev . formativă
Petre Ispirescu 1.3. cuvintelor noi în enunţuri dicţionare, orală şi scrisă
2.1. proprii creioane colorate,
2.2. -ex. de citire „la prima foaie de desen;
2.3. vedere”,în ritm propriu
3.1. -ex. de îmbogăţire a Resurse
3.2. vocabularului procedurale:
4.1. -ex. de delimitare a textului în conversaţia, citirea

4.2. fragmente logice explicativă,
8.Boul și 2 -ex. de povestire orală a unui exerciţiul,
vițelul, Grigore fragment observaţia,
Alexandrescu -ex. de exprimare a propriilor problematizarea,
opinii în legătură cu faptele povestirea, jocul
personajelor didactic, explozia
- ilustrarea prin desen a unor stelară;
secvenţe din povestire;
- exprimarea propriei opinii în Forme de
legătură cu textul citit; organizare :
- caracterizarea sumară a activitate frontală,
personajelor pe baza acţiunilor individuală, în
acestora; echipe.
- identificarea replicilor care
redau ironia unui personaj;
9. 1 11. -dramatizări -activitate frontală

Sultănica(Iarna 23. -jocuri de rol -activitate individuală
) 24 -exerciţii de povestire şi -exercitiul, explicatia,
B.ȘT.Delavran repovestire a textelor în proză conversatia
cea -concursuri -fişe de evaluare
10. Frumoasa 1 1.1. - exerciţii de citire a unor texte Resurse Observare

adormită, 1.2. literare; materiale: fişe sistematică

Frații Grimm 1.3. -audierea unor texte de lucru, ilustraţii, - ev . formativă
2.1. înregistrate pe casete audio; dicţionare, orală şi scrisă
2.2. -exerciţii de citire a imaginilor creioane colorate,
2.3. şi de adecvare a acestora la foaie de desen;
3.1. text;
3.2. -exerciţii de povestire a Resurse
4.1. textului; procedurale:
4.2. -exerciţii de identificare şi conversaţia, citirea
explicare a cuvintelor explicativă,
11. Lacul, 1 necunoscute; exerciţiul,
Mihai -exerciţii de reprezentare prin observaţia,
Eminescu desen a unei secvenţe din problematizarea,
text; povestirea, jocul
- exprimarea propriei opinii în didactic, explozia
legătură cu textul citit; stelară;
- caracterizarea sumară a
personajelor pe baza acţiunilor Forme de
acestora; organizare :
- formularea de întrebări activitate frontală,
referitoare la text; individuală, în
- exerciţii de elaborare a unor echipe.
judecăţi simple referitoare la
personajele textului;
- identificarea replicilor care
-dramatizări;
-jocuri de rol.
12. Povestea 2 1.1. - exerciţii de citire a unor texte Resurse Observare

porcului, 1.2. literare; materiale: fişe sistematică
de Ion 1.3. -audierea unor texte de lucru, ilustraţii, - ev . formativă
Creangă 2.1. înregistrate pe casete audio; dicţionare, orală şi scrisă
2.2. -exerciţii de citire a imaginilor creioane colorate,
2.3. şi de adecvare a acestora la foaie de desen;
3.1. text;
3.2. -exerciţii de povestire a Resurse
1 4.1. textului; procedurale:
13. Cinci pâini, 4.2. -exerciţii de identificare şi conversaţia, citirea
de Ion explicare a cuvintelor explicativă,
Creangă necunoscute; exerciţiul,
- exprimarea propriei opinii în observaţia,
legătură cu textul citit; problematizarea,
- caracterizarea sumară a povestirea, jocul
personajelor pe baza acţiunilor didactic, explozia
acestora; stelară;
- formularea de întrebări
referitoare la text; Forme de
- exerciţii de elaborare a unor organizare :
judecăţi simple referitoare la activitate frontală,
personajele textului; individuală, în
- identificarea replicilor care echipe.
-dramatizări;
-jocuri de rol.
14. Amintiri 1 1.1. - exerciţii de citire fluentă şi  Resurse Observare

din copilărie, 1.2. expresivă; materiale: fişe sistematică
Ion Creangă 1.3. - exerciţii de folosire a de lucru, ilustraţii, - ev . formativă
2.1. dicţionarului pentru dicţionare, orală şi scrisă
2.2. descoperirea sensurilor unor creioane colorate,
2.3. cuvinte necunoscute; foaie de desen;
3.1. - integrarea achiziţiilor lexicale
3.2. în enunţuri proprii; Resurse
4.1. - alcătuire de enunţuri cu procedurale:
4.2. ajutorul unor ortograme; conversaţia, citirea
- exerciţii de transformare a explicativă,
textului dialogat în povestire; exerciţiul,
- delimitarea textului în observaţia,
fragmente logice; problematizarea,
- povestirea fragmentelor; povestirea, jocul
- formularea ideilor principale; didactic, explozia
- caracterizarea sumară a stelară;
personajelor pe baza acţiunilor
acestora; Forme de
- formularea de întrebări organizare :
referitoare la text; activitate frontală,
- exerciţii de elaborare a unor individuală, în
judecăţi simple referitoare la echipe.
- desprinderea mesajului
textului;
- exerciţii de asociere a
mesajului cu proverbe
potrivite;
- exprimarea propriilor gânduri,
sentimente, păreri faţă de
întâlnite în text;
- exerciţii de exprimare a
propriei opinii în legătură cu
oamenii care aşteaptă ajutorul
altora pentru a face treabă;
15.Dimineața, 1 1.1. - exerciţii de citire fluentă şi Resurse Observare
Vasile 1.2. expresivă; materiale: fişe sistematică
Alecsandri 1.3. - citire în lanţ, citire pe roluri cu de lucru, ilustraţii, - ev . formativă
2.1. respectarea intonaţiei cerută dicţionare, orală şi scrisă
2.2. de semnele de punctuaţie; creioane colorate,
3.1. dicţionarului pentru
3.2. descoperirea sensurilor unor Resurse
16. Legenda 4.1. cuvinte necunoscute; procedurale:
ciocănitoarei, 4.2. - integrarea achiziţiilor lexicale conversaţia, citirea
legendă în enunţuri proprii; explicativă,
populară 1 - alcătuire de propoziţii cu exerciţiul,
ortograme; observaţia,
- exerciţii de transformare a problematizarea,
textului dialogat în povestire; povestirea, jocul

acestora;
- selectarea ideilor principale activitate frontală,
dintr-o listă, folosind codul individuală, în
culorilor; echipe.
- exerciţii de elaborare a unor
judecăţi simple referitoare la
- desprinderea mesajului
textului;
întâlnite în text;
- exerciţii de exprimare a
propriei opinii în legătură cu
prietenia, generozitatea şi
dragostea faţă de cei din jur;
- exerciţii de completare a
cauzei sau efectului unor
fapte;
- exerciţii de scriere corectă;
- alcătuirea de enunţuri în care
un substantiv dat să
îndeplinească diferite funcţii

sintactice.
17.De Paști, 1 1.1. -exerciţii de citire fluentă şi Observare

Ion Pillat 1.2. expresivă; Resurse sistematică
1.3. -exerciţii de folosire a materiale: fişe de - ev . formativă
2.1. dicţionarului pentru lucru, ilustraţii, orală şi scrisă
2.2. descoperirea sensurilor unor dicţionare,
2.3. cuvinte necunoscute; creioane colorate,
3.1. -completarea unor enunţuri foaie de desen;
3.2. lacunare cu cuvinte potrivite Resurse
4.1. din text; procedurale:
4.2. -identificarea numeralelor din conversaţia, citirea
poveste; explicativă,
-alcătuire de enunţuri cu exerciţiul,
sensuri diferite ale unor observaţia,
cuvinte; problematizarea,
-exerciţii de antonimie; povestirea, jocul
-exerciţii de elaborare a unor didactic, explozia
judecăţi simple referitoare la stelară;
personajele textului; Forme de
-exprimarea propriilor gânduri, organizare :
sentimente, păreri faţă de activitate frontală,
evenimentele/personajele individuală, în
întâlnite în text. echipe.
18. Jack și 1 1.1. exerciţii de citire fluentă şi Resurse Observare

vrejul de 1.2. expresivă; materiale: fişe de sistematică

fasole, Joseph 1.3. -exerciţii de folosire a lucru, ilustraţii, - ev . formativă
Jacobs 2.1. dicţionarului pentru dicţionare, orală şi scrisă
2.2. descoperirea sensurilor unor creioane colorate,
2.3. cuvinte necunoscute; foaie de desen;
3.1. -completarea unor enunţuri Resurse
3.2. lacunare cu cuvinte potrivite procedurale:
4.1. din text; conversaţia, citirea
4.2. -identificarea numeralelor din explicativă,
poveste; exerciţiul,
-alcătuire de enunţuri cu observaţia,
sensuri diferite ale unor problematizarea,
cuvinte; povestirea, jocul
-exerciţii de antonimie; didactic, explozia
-exerciţii de elaborare a unor stelară;
judecăţi simple referitoare la Forme de
personajele textului; organizare :
-exprimarea propriilor gânduri, activitate frontală,
sentimente, păreri faţă de individuală, în echipe
19. April, Șt. O. 1 1.1. - exerciţii de citire fluentă şi Resurse Observare
Iosif 1.2. expresivă; materiale: fişe de sistematică
1.3. - citire în lanţ, citire pe roluri cu lucru, ilustraţii, - ev . formativă
2.2. de semnele de punctuaţie; creioane colorate,
3.1. dicţionarului pentru Resurse

3.2. descoperirea sensurilor unor procedurale:
4.1. cuvinte necunoscute conversaţia, citirea
4.2. - integrarea achiziţiilor lexicale explicativă,
în enunţuri proprii; exerciţiul,
- alcătuire de propoziţii cu observaţia,
ortograme; problematizarea,
- exerciţii de transformare a povestirea, jocul
textului dialogat în povestire; didactic, explozia
- caracterizarea sumară a stelară;
personajelor pe baza acţiunilor Forme de
acestora; organizare :
- formularea de întrebări activitate frontală,
referitoare la text; individuală, în
- formularea ideilor principale; echipe.
20. Bubico, 1 1.1. - exerciţii de citire fluentă şi Resurse Observare

I.L.Caragiale 1.2. expresivă; materiale: fişe sistematică
1.3. - citire în lanţ, citire pe roluri cu de lucru, ilustraţii, - ev . formativă
21. Sarea în 1 2.2. de semnele de punctuaţie; creioane colorate,
bucate, Petre 2.3. - exerciţii de folosire a foaie de desen;
ispirescu 3.1. dicţionarului pentru Resurse
3.2. descoperirea sensurilor unor procedurale:

4.1. cuvinte necunoscute conversaţia, citirea
4.2. - integrarea achiziţiilor lexicale explicativă,
1 în enunţuri proprii; exerciţiul,
22. Pinocchio, - alcătuire de propoziţii cu observaţia,
Carlo Collodi ortograme; problematizarea,
- exerciţii de transformare a povestirea, jocul
1 textului dialogat în povestire; didactic, explozia
23. Lebedele, - caracterizarea sumară a stelară;
H. C. Andersen personajelor pe baza acţiunilor Forme de
1 acestora; organizare :
24. Vară, G. - formularea de întrebări activitate frontală,
Coșbuc referitoare la text; individuală, în echipe
- formularea ideilor principale;
Recapitulare finală
MATEMATICĂ
1.UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Numerele naturale de la 0 la 100

Nr. de ore alocate: 8 ore
Semestrul I
Ob.
ref.
 Numerele în viaţa  scrierea numerelor Pg.: 8 - 19 I - II
noastră reprezentate pe
numărătoare ; Materiale
 Jocul schimbului  citirea numerelor naturale de manualul, caietul,
la 0 la 100 ; fişe de lucru, fişe de
 scrierea numerelor cu cifre, evaluare, culegere de
 Formarea, scrierea şi respectiv cu litere ; exerciţii şi probleme,
citirea numerelor 1.1, 1.2,  formarea unor numere cu planşe, rebusuri
2.3,
naturale de la 0 la cifre date ;
4.1,4.2 - iniţială
100  formarea unor numere după - predictivă
criterii date ; - curentă
 Compararea,  identificarea regulilor după Procedurale - probă scrisă
ordonarea care sunt formate şirurile de activitate frontală,
numerelor naturale numere date şi continuarea individuală şi pe
de la 0 la 100 lor ; grupe
 conştientizarea regulilor de
comparare a numerelor
 Compunerea şi naturale;
descompunerea  utilizarea semnelor „ <“ , „>
numerelor “ , „ = “ în mod cores-
punzător pentru a exprima

 Estimări şi rotunjiri relaţia de ordine dintre două Temporale
numere date ; 8 ore
 aplicarea regulilor de
 Proiect. comparare ;
 scrierea numerelor în ordine
 Evaluare crescătoare / descrescătoare ;
 identificarea predecesorului
şi a succesorului unui număr
dat ;
 ex. de rotunjire a numerelor
la zeci utilizându-se
termenii: numărul este mai
aproape / mai departe de
…….. .
2.UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Adunarea şi scăderea numerelor în intervalul 0 - 100

Ob.
ref.
 Adunarea şi scăderea  exerciţii de aflare a sumei Pg. 20 - 29 III -
numerelor naturale fără sau a diferenţei ; IV
şi cu trecere peste ordin  exerciţii de aflare a Materiale

termenului necunoscut manualul, caietul, fişe
 Terminologia specifică:  aplicarea proprietăţilor de lucru, fişe de
termen, sumă, adunării în calcule ; evaluare, culegere de
diferenţă, descăzut, 1.3,  mărirea sau micşorarea cu exerciţii şi probleme,
scăzător, „cu atât mai 1.6, un număr a unei sume; planşe, rebusuri
mult”, „cu atât mai 2.1,  mărirea sau micşorarea cu
puţin” 2.3, un număr a unei - curentă
2.4,
diferenţe; Procedurale - sumativă
2.5,
3.1,  recunoaşterea situaţiilor activitate frontală, - probă scrisă
 Proba adunării şi a 4.1, concrete sau a expresiilor individuală şi pe
scăderii 4.2 care cer efectuarea unor grupe
adunări sau scăderi ( „au
fost şi au mai venit“, „ s-
 Aflarea termenului au pierdut “ );
necunoscut  rezolvare de probleme cu
date numerice;
 utilizarea unor scheme
 Probleme care se simple pentru a figura pe
rezolvă prin cel mult scurt datele şi paşii de Resurse
două operaţii rezolvare ai unei procedurale :
probleme; învăţarea prin
 Evaluare  verbalizarea personală a descoperire ,
demersului de calcul; învăţarea prin
 utilizarea corectă a analogie
terminologiei matematice explicaţia ,
 exerciţii de verificare a demonstraţia ,
rezultatelor adunării prin exerciţiul ,

adunare şi scădere; problematizarea .
 exerciţii de aflare a
termenului necunoscut ;
 completarea tabelelor cu Forme de
termenii care lipsesc organizare :
 ex . de adunare şi de activitate frontală ,
scădere cu trecere peste activitate
ordinul unităţilor şi al individuală ,
zecilor ; activitate pe echipe
 efectuarea probei ;
 aflarea termenului
necunoscut ;
 jocuri matematice ;
 calcularea şi compararea
a două sume/ diferenţe ;
 exerciţii de calcul cu Temporale
numere naturale, 8 ore
urmărind respectarea
ordinii efectuării
operaţiilor şi folosirea
 folosirea proprietăţilor
operaţiilor pentru
efectuarea unor calcule
rapide;
 rezolvare de probleme cu
date numerice ; analiza

problemelor pentru
stabilirea datelor, a
întrebării , a planului de
rezolvare ;
 rezolvarea ex. din testul
de evaluare ;
3. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Înmulţirea numerelor naturale în intervalul 0 - 50

Ob.
ref.
 Înmulțirea numerelor  ex. de scriere a adunării
naturale folosind adunarea repetate de termeni
repetată de termeni egali egali după imagini ; Pg. 30-47

 ex. de scriere a adunării
repetate când se indică
termenul şi de câte ori
se repetă ; Materiale
 ex. de scriere a caietul special, fişe
1.4,1.6, adunărilor repetate ca de lucru, fişe de
2.1, 2.3, înmulţire şi invers ; evaluare, culegere de
2.4, 2.5, - curentă
 ex. de scriere a exerciţii şi probleme,
3.1, - sumativă
4.1, 4.2 operaţiilor de înmulţire planşe, rebusuri - orală
reprezentate în desene ; - în perechi
 ex. de aplicare a - probă scrisă
 Terminologia specifică: terminologiei specifice
factor, produs, „de atâtea înmulţirii ( factor , Procedurale
ori mai mare” produs , „ ori “ , „ de activitate frontală,
atâtea ori mai mare “ ) individuală şi pe
 ex.joc în care se grupe
evidenţiază proprietăţile
înmulţirii cu ajutorul
unor reprezentări ;
 aplicarea în exerciţii a
comutativităţii şi
asociativităţii Materiale
 Evidenţierea unor înmulţirii ( fără manualul, caietul,
proprietăţi ale adunării şi terminologie ) fişe de lucru, fişe de
înmulţirii (comutativitate,  scrierea înmulţirilor evaluare, culegere de
asociativitate, element reprezentate prin exerciţii şi probleme,
neutru) cu ajutorul desene planşe, rebusuri

obiectelor şi al  efectuarea de înmulţiri
reprezentărilor, fără a prin adunare repetată Resurse
folosi terminologia utilizând terminologia procedurale :
specifică ; învăţarea prin
 utilizarea relaţiei de descoperire ,
multiplicare în exerciţii învăţarea prin
 *Tabla înmulţirii în de numărare „ din doi analogie
concentrul 0-50 în doi “; explicaţia ,
 ex. de aflare a dublului demonstraţia ,
unor numere exerciţiul ,
 Înmulţirea în care un  ex. de calcul oral/scris ; problematizarea ,
factor este 2  rezolvare de probleme ;
 scrierea înmulţirilor
reprezentate prin Forme de
desene ; organizare :
 efectuarea de înmulţiri activitate frontală ,
prin adunare repetată activitate
utilizând terminologia individuală,
specifică ; activitate pe echipe
 utilizarea relaţiei de de trei elevi ;
multiplicare în exerciţii
 Înmulţirea în care un de numărare „ din trei
factor este 3 în trei “;
 ex. de aflare a triplului
unor numere, a
 Ordinea factorilor in numerelor de 3 ori mai
inmultire mari decât ….. ; Temporale

 rezolvare de probleme ; 12 ore
reprezentate prin
desene ; recunoaşterea
situaţiilor care presupun
efectuarea înmulţirii ;
 ex. de numărare din 4
în 4 ;
 efectuarea de înmulţirii
prin adunare repetată Resurse
 verbalizarea tehnicii de procedurale :
calcul , efectuând învăţarea prin
succesiv calcule în scris descoperire ,
/ oral ; învăţarea prin
 utilizarea terminologiei analogie
 Înmulţirea în care un specifice înmulţirii : explicaţia ,
factor este 4 factori , produs , „ de demonstraţia ,
atâtea ori mai mare “ exerciţiul ,
 rezolvare de probleme problematizarea ,
 exerciţii de numărare
din 4 în 4 ;
 scrierea adunărilor
repetate ca înmulţiri ;
reprezentate prin Forme de
desene ; organizare :
 recunoaşterea situaţiilor activitate frontală ,

care presupun activitate
efectuarea înmulţirii ; individuală,
 aflarea numerelor de 5 activitate pe echipe
ori mai mari decât de trei elevi ;
altele date ;
 efectuarea unor
înmulţiri ;
 rezolvare de probleme
 verbalizarea tehnicii de
calcul , efectuând
succesiv calcule în scris
/ oral ;
 utilizarea terminologiei
specifice înmulţirii :
factori , produs , „ de
 Înmulţirea în care un atâtea ori mai mare “
factor este 5  completarea exerciţiilor
cu factori, respectiv cu
semnele matematice
potrivite ;
reprezentate pe fiecare
axă ;
 scrierea adunărilor
repetate ca înmulţiri ;
 aflarea numerelor care
sunt : de 6 ori mai mari/

cu 6 mai mari / cu 6 Materiale
mai mici decât alte manualul, caietul,
numere date ; fişe de lucru, fişe de
 aflarea termenului evaluare, culegere de
necunoscut ; exerciţii şi probleme,
 scrierea unor numere ca planşe, rebusuri
produse de doi factori
egali ;
 scrierea unor numere ca Resurse
produse de 3-4 factori ; procedurale :
 utilizarea proprietăţilor învăţarea prin
înmulţirii , în descoperire ,
rezolvarea exerciţiilor învăţarea prin
 Înmulţirea în care un  rezolvare de probleme analogie
factor este 6  efectuarea de înmulţiri ( explicaţia ,
cu 7, 8 sau 9 ) , prin demonstraţia ,
adunare repetată sau exerciţiul ,
utilizând tabla problematizarea .
înmulţirii
 aflarea produsului a doi
factori ;
 aflarea factorului
necunoscut ; Forme de
 aflarea sumei a două organizare :
produse ; activitate frontală ,
 aflarea diferenţei dintre activitate
două produse ; individuală,

 compararea a două activitate pe echipe
produse ; de trei elevi ;
 efectuarea de înmulţiri (
cu 0, 1 sau 10 ), prin
 Înmulţirea în care un adunare repetată sau
factor este 7,8 sau 9 utilizând tabla
înmulţirii ;
 aflarea numerelor de …
mai mari decât numere
date ;
atâtea ori mai mare “
 înţelegerea şi aplicarea
comutativităţii
înmulţirii ;
 efectuarea înmulţirii
folosind tehnici de
lucru convenabile
( prin adunare repetată
 Înmulţirea în care un sau aplicând
factor este 0, 1 sau 10 comutativitatea
înmulţirii ) ;
 aflarea produselor de
mai mulţi factori ,
aplicând asociativitatea
şi comutativitatea ;
atâtea ori mai mare “
 scrierea unor numere
date ca sume , dife-
renţe ,ca produs de 2
sau 3 numere ;
 mărirea / micşorarea
unor produse ;
necunoscut ;
 completarea exerciţiilor
cu semnele matematice
necesare ;
 rezolvarea cerinţelor
din testul de evaluare;
 efectuarea unor
exerciţii care cuprind
operaţii de adunare ,
scădere şi înmulţire ;
 ex. aplicative pentru
exersarea tehnicii de
calcul însuşită ;
prin traspunerea
rezolvării în expresii
numerice ;
 compunere de probleme
după formule numerice
date ;
 completarea exerciţiilor
cu semnele matematice
necesare ;
 evaluare sumativă
 Probleme care se rezolvă
prin cel mult două operaţii
 Evaluare
4. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Înmulţirea numerelor naturale în intervalul 0 - 100

Ob.
ref.
 ex. de scriere a adunării Pg. 30 - 63

repetate de termeni egali
 Înmulţirea cu trei după imagini ;
factori  ex. de scriere a adunării Materiale
repetate când se indică caietul special, fişe de
termenul şi de câte ori se lucru, fişe de evaluare,
 Exercitii cu doua repetă ; culegere de exerciţii şi
operatii de ordine  -x. de scriere a adunărilor probleme, planşe,
diferite. repetate ca înmulţire şi rebusuri
 Ordinea efectuării invers ; - curentă
operaţiilor 1.4, 1.6,  ex. de scriere a operaţiilor - frontală
2.1, 2.3, de înmulţire reprezentate în - sumativă
2.4, 2.5, desene ; Procedurale - probă scrisă
 Înmulţirea în care
3.1, 4.1,  ex. de aplicare a activitate frontală,
un factor este 7 4.2
terminologiei specifice individuală şi pe grupe
înmulţirii ( factor , produs ,
 Înmulţirea în care „ ori “ , „ de atâtea ori mai
un factor este 8 mare “ )
 ex. joc în care se
 Înmulţirea în care evidenţiază proprietăţile
un factor este 9 înmulţirii cu ajutorul unor
reprezentări ;
 aplicarea în exerciţii a Materiale
comutativităţii şi manualul, caietul, fişe de
 Înmulţirea în care
 asociativităţii înmulţirii lucru, fişe de evaluare,
un factor e 10
(fără terminologie ) culegere de exerciţii şi
 scrierea înmulţirilor probleme, planşe,
 Înmulţirea unui reprezentate prin desene rebusuri

numar de doua  efectuarea de înmulţiri prin
cifre cu un numar adunare repetată utilizând Resurse
de o cifra terminologia specifică ; procedurale :
 utilizarea relaţiei de învăţarea prin
multiplicare în exerciţii de descoperire , învăţarea
 Exercitii si numărare „ din doi în doi “; prin analogie
probleme  ex. de aflare a dublului unor explicaţia ,
numere ; demonstraţia ,
 Evaluare  ex. de calcul oral/scris ; exerciţiul ,
 rezolvare de probleme ; problematizarea ,
reprezentate prin desene ; Forme de
 efectuarea de înmulţiri prin organizare : activitate
adunare repetată utilizând frontală , activitate
terminologia specifică ; individuală , activitate
 utilizarea relaţiei de pe echipe de trei elevi ;
multiplicare în exerciţii de
numărare „ din trei în trei “
 ex. de aflare a triplului unor
numere , a numerelor de 3
ori mai mari decât ….. ;
 rezolvare de probleme ;
Temporale
 scrierea înmulţirilor 12 ore
reprezentate prin desene ;
recunoaşterea situaţiilor
care presupun efectuarea
înmulţirii ;
 ex. de numărare din 4 în 4
 efectuarea de înmulţiri prin
adunare repetată
calcul , efectuând succesiv
calcule în scris / oral ;
 utilizarea terminologiei Resurse
specifice înmulţirii : factori, procedurale :
produs , „ de atâtea ori mai învăţarea prin
mare “ descoperire , învăţarea
 rezolvare de probleme ; prin analogie
explicaţia ,
 exerciţii de numărare din 4 demonstraţia ,
în 4 ; exerciţiul ,
 scrierea adunărilor repetate problematizarea ,
ca înmulţiri ;
reprezentate prin desene ;
recunoaşterea situaţiilor
care presupun efectuarea Forme de
înmulţirii ; organizare : activitate
 aflarea numerelor de 5 ori frontală , activitate
mai mari decât altele date individuală , activitate
 efectuarea unor înmulţiri ; pe echipe de trei elevi ;
calcul , efectuând succesiv
calcule în scris / oral ;
specifice înmulţirii : factori,
produs , „ de atâtea ori mai
mare “ ;
 completarea exerciţiilor cu
factori , respectiv cu
semnele matematice
potrivite ;
reprezentate pe fiecare axă
 scrierea adunărilor repetate
ca înmulţiri ;
 aflarea numerelor care sunt:
de 6 ori mai mari/ cu 6 mai
mari / cu 6 mai mici decât
alte numere date ;
 aflarea termenului
necunoscut ; Materiale
 scrierea unor numere ca manualul, caietul, fişe de
produse de doi factori egali lucru, fişe de evaluare,
culegere de exerciţii şi
 scrierea unor numere ca probleme, planşe,
produse de 3-4 factori ; rebusuri

 utilizarea proprietăţilor
înmulţirii , în rezolvarea
exerciţiilor ; Resurse
 rezolvare de probleme ; procedurale :
învăţarea prin
 efectuarea de înmulţiri (cu descoperire , învăţarea
7, 8 sau 9 ) , prin adunare prin analogie
repetată sau utilizând tabla explicaţia ,
înmulţirii demonstraţia ,
 aflarea produsului a doi exerciţiul ,
factori ; problematizarea .
necunoscut ; Forme de organizare :
 aflarea sumei a două activitate frontală ,
produse ; activitate individuală ,
 aflarea diferenţei dintre activitate pe echipe de
două produse ; trei elevi ;
 compararea a două produse
 efectuarea de înmulţiri (cu
0, 1 sau 10 ) , prin adunare
repetată sau utilizând tabla
înmulţirii ;
 aflarea numerelor de … mai
mari decât numere date

mare “ ;
 înţelegerea şi aplicarea
comutativităţii înmulţirii
;-rezolvare de probleme ;
 efectuarea înmulţirii
folosind tehnici de lucru
convenabile ( prin adunare
repetată sau aplicând
comutativitatea înmulţirii )
 aflarea produselor de mai
mulţi factori , aplicând
asociativitatea şi
comutativitatea ;
mare “ ;
 scrierea unor numere date
ca sume , diferenţe ,ca
produs de 2 sau 3 numere
 mărirea / micşorarea unor
produse ;
necunoscut ;
semnele mate-matice
necesare ;
 rezolvarea cerinţelor din
testul de evaluare;
 efectuarea unor exerciţii
care cuprind operaţii de
adunare , scădere şi
înmulţire ;
 ex. aplicative pentru
exersarea tehnicii de calcul
însuşită ;
 rezolvare de probleme prin
traspunerea rezolvării în
expresii numerice ;
 compunere de probleme
după formule numerice
date
semnele matematice
necesare ;
5.UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Probleme

Ob. Evaluar
Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Obs.
ref. e
 Probleme care se  înţelegerea legăturii dintre
rezolvă prin operatii date , condiţii şi cerinţe în Materiale

de inmultire cu trei textul unei probleme ; manualul, caietul, fişe de
factori  analiza părţilor lucru, fişe de evaluare,
componente ale unei culegere de exerciţii şi
probleme ; probleme, planşe, rebusuri
 Probleme care se  analiza cuvintelor care
rezolvă prin operatii 1.2, 1.4, sugerează operaţii
de inmultire si 1.6, 2.1, aritmetice, inclusiv a celor Procedurale
2.3, 2.4,
adunare/ scadere derutante; activitate frontală,
3.1, 4.1,
4.2  întocmirea planului de individuală şi pe grupe
rezolvare ;
 Probleme care se  exprimarea rezolvării unei
rezolvă prin mai mult probleme în expresie Temporale
de două operaţii matematică ; 4 ore
 schimbarea numerelor dintr-o
problemă dată, cu păstrarea
 Cu matematica in tematicii;
drumetie  transformarea problemelor
păstrând numerele
neschimbate;
 Evaluare  compunerea unor probleme
după :exerciţii date;scheme
6. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Împăţirea numerelor naturale mai mici decât 50
Ob.
ref.
 Împărţirea numerelor  efectuarea scăderilor

naturale folosind 2.1, repetate , ex. de numărare
2.3,
scăderea repetată şi în ordine descrescătoare :
2.4,
relaţia cu înmulţirea 2.5, din 1 în 1 , din 2 în 2 , din 3
3.1, în 3 , din 4 în 4 , utilizând
4.1, obiecte şi axa numerelor ;
4.2  înţelegerea împărţirii ca Materiale
scădere repetată ; manualul, caietul, fişe
 scrierea scăderilor repetate de lucru, fişe de
 Terminologia ca împărţiri ; evaluare, culegere de
specifică: deîmpărţit,  efectuarea împărţirilor prin exerciţii şi probleme, - curent
împărţitor, cât, „de scădere repetată ; planşe, rebusuri formativă
atâtea ori mai mic”  înţelegerea operaţiei de prin joc
împărţire dedusă din tabla - evaluare în
perechi
înmulţirii ;
- evaluare
 utilizarea terminologiei scrisă
specifice împărţirii: sumativă
deîmpărţit , împărţitor ,
cât , „ de n ori mai puţin “ ;
 exerciţii de transformare a
scăderilor repetate în
împărţiri şi stabilirea
câtului ;
 efectuarea împărţirilor Procedurale
folosind legătura dintre activitate frontală,
înmulţire şi împărţire ; individuală şi pe grupe
specifice împărţirii:
 Împărţirea la 2,3,4 si cât , „ de n ori mai puţin “ ;
5  aflarea numerelor de 2 sau Materiale
3 ori mai mici decât manualul, caietul, fişe
numerele date ; de lucru, fişe de
 Evaluare  completarea exerciţiilor cu evaluare, culegere de
semnele matematice exerciţii şi probleme,
necesare ; planşe, rebusuri
 efectuarea împărţirilor
folosind legătura dintre
înmulţire şi împărţire ;
specifice împărţirii:
cât , „ de n ori mai puţin “
 aflarea numerelor de 4 sau
5 ori mai mici decât
numerele date ;
 aflarea sfertului
numerelor ;
 aflarea numărului Resurse procedurale
necunoscut ; învăţarea prin
 rezolvare de probleme descoperire , învăţarea
prin analogie
 scrierea înmulţirilor explicaţia ,
corespunzătoare desenelor demonstraţia ,

şi a împărţirilor deduse din exerciţiul ,
 Împărţirea la 6, 7, 8, aceste înmulţiri ; problematizarea ,
9,
 aflarea numerelor de 6 sau
7 ori mai mici decât
numerele date ;
 efectuarea unor exerciţii cu
2 operaţii ; Forme de organizare
 aflarea valorii de adevăr a activitate frontală ,
unor propoziţii ; activitate individuală ,
 rezolvare de probleme activitate pe echipe;
 aflarea numărului
necunoscut ;
semnele matematice
necesare ;
 compunere de exerciţii de
împărţire ;
 scrierea scăderilor repetate
ca împărţiri ;
 efectuarea împărţirilor
folosind legătura dintre
înmulţire şi împărţire ; Materiale
 utilizarea terminologiei manualul, caietul, fişe
specifice împărţirii: de lucru, fişe de
deîmpărţit , împărţitor , evaluare, culegere de
cât , „ de n ori mai puţin “ exerciţii şi probleme,

 identificarea situaţiilor care planşe, rebusuri
implică utilizarea operaţiei
de împărţire ;
 Împărţirea la o, 1 , sau  rezolvare de probleme
10  ex. de împărţire când Resurse procedurale
deîmpărţitul este 0 ; învăţarea prin
 ex. de forma : a : 1 = a ; a : descoperire , învăţarea
a = 1 ; a : 10 = a ; prin analogie
 rezolvare de probleme cu o explicaţia ,
singură operaţie ; demonstraţia ,
 rezolvarea de exerciţii de exerciţiul ,
aflare a unui număr problematizarea ,
necunoscut , folosind
modelul balanţei ;
necunoscut dintr-o
înmulţire cunoscând
produsul şi celălalt factor ; Temporale
 aflarea deîmpărţitului / 24 ore
împărţitorului , cunoscând
împărţitorul şi câtul /
deîmpărţitul şi câtul ;
 efectuarea unor exerciţii

care conţin operaţii de
acelaşi ordin şi de ordine
diferite ;
 aplicarea regulilor de
efectuare a operaţiilor
 Evaluare dintr-o expresie cu operaţii
de ordine diferite
 exerciţii de completare cu
paranteze rotunde pentru a
obţine rezultatul dat ;
 exerciţii de utilizare în mod
diferit a parantezelor pentru
a obţine diverse rezultate ;
7. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Împărţirea numerelor naturale mai mici decât 100

Nr. de ore alocate: 8 ore ( SEM I) + 12 ore ( SEM II )
Ob.
ref.
 grupări de obiecte în Pg. 82 - 95
 Cazuri speciale de scopul înţelegerii Materiale

impartire împărţirii în părţi egale şi manualul, caietul, fişe
prin cuprindere de lucru, fişe de
 evidenţierea legăturii evaluare, culegere de
 Diviziuni ale unui dintre înmulţire şi exerciţii şi probleme,
intreg: jumatate, împărţire planşe, rebusuri - curentă
sfert, a treia parte,  exerciţii de însuşire a - formativă
1.5, limbajului matematic - autoevaluare
a zecea parte
1.6, - evaluare
2.1,
specific împărţirii sumativă
2.2,  exerciţii de efectuare a
 Împărţirea unui 2.3, împărţirii prin scădere Procedurale
numar mai mic 2.4, repetată şi prin deducere activitate frontală,
decat 100 la un 2.5, din înmulţire individuală şi pe grupe
3.1,  aplicarea regulilor
numar de o cifra 4.1, 4.2
privind ordinea efectuării
operaţiilor fără şi cu
 Aflarea paranteze
termenului  exerciţii de aflare a Materiale
necunoscut deîmpărţitului sau a manualul, caietul, fişe
împărţitorului necunoscut de lucru, fişe de
 probleme simple de evaluare, culegere de
 Ordinea efectuarii recunoaştere şi de exerciţii şi probleme,
operatiilor. utilizare a limbajului ce planşe, rebusuri
Parantezele conduce la operaţiile de
adunare, scădere, Resurse
înmulţire sau împărţire procedurale :
 Probleme care se  exprimarea datelor prin învăţarea prin
rezolvă prin prin desene semnificative descoperire , învăţarea

cel mult două  urmărirea etapelor de prin analogie
operaţii rezolvare explicaţia ,
 rezolvarea problemelor demonstraţia ,
care se razolvă prin cel exerciţiul ,
 Evaluare mult două operaţii problematizarea ,
sumativă  antrenament de Forme de
schimbare sau organizare : activitate
transformare a frontală , activitate
problemelor individuală , activitate
 Sem II  compunere de probleme pe echipe;
 - Recuparare şi
sistematizare prin Materiale
exercitii şi manualul, caietul, fişe
probleme  recuperare şi de lucru, fişe de
sistematizare prin evaluare, culegere de
exerciţii şi probleme exerciţii şi probleme,
planşe, rebusuri
Temporale
20 ore
8. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Elemente intuitive de geometrie


Ob.
Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs
ref.
 Forme plane: pătrat,  recunoaşterea şi Pg.96-101 - curentă
triunghi, cerc, dreptunghi, descrierea diferitelor - formativă prin
joc
poligon, punct, segmrent, feluri de linii ale Materiale
- în perechi
linie dreaptă, linie frântă, obiectelor din mediul - evaluare
linie curbă înconjurător; igure geometrice, sumativă
 exerciţii-joc de planşe, sârmă, linie,
1.7, poziţionare a obiectelor trusă geometrică, sfoară,
3.1, în spaţiu; cutii, zaruri, minge
 Interiorul şi exteriorul
4.1,
unei figuri geometrice  desenarea diferitelor
4.2
tipuri de linii şi
numărarea acestora;
 Exerciţii de observare a  decuparea unor figuri
unor forme spaţiale de: geometrice desenate;
cub, sferă, cuboid,  recunoaşterea şi Procedurale
cilindru, con descrierea verbală a activitate frontală,
formei obiectelor; individuală şi pe grupe
 exerciţii-joc de conversaţia, explicaţia,
 Exercitii si jocuri poziţionare a obiectelor exerciţiul,
în spaţiu (stânga, problematizarea
dreapta, deasupra, sub,
 Evaluare interior, exterior);
 colectarea datelor dintr-
un desen, ca urmare a Temporale
unui proces de 8 ore
observare;
 recunoaşterea şi
descrierea verbală a
formei obiectelor din
mediul înconjurător
(cubul, sfera, cuboidul);
 recunoaşterea corpurilor
geometrice cu care se
aseamănă obiectele din
mediul înconjurător
 identificarea interiorului
şi exteriorul figurilor
geometrice;
 desenarea unor semne în
interiorul sau exteriorul
unei figuri geometrice;
9.UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Numerele naturale de la 0 la 1 000 000

Ob.
ref.
 Ordine, clase  exerciţii – joc de - curentă
reprezentare a numerelor Pg.102-107 - formativproiect
individual
punând în evidenţă
- în grup
 Formarea, scrierea şi sistemul poziţional de - prin joc
citirea nr naturale de la scriere; Materiale - sumativă
0 la 1000 000  exerciţii de trecere de la o manualul, caietul,
formă de reprezentare la fişe de lucru, fişe de
alta; evaluare, culegere de
1.1,
 Compararea, ordonarea  exerciţii de scriere şi citire exerciţii şi probleme,
1.2,
şi rotunjirea numerelor 2.3, a numerelor de la 0 la planşe, rebusuri
naturale de la 0 la 1 4.1, 1000000;
000 000. Estimari. 4.2
 exerciţii – joc de
reprezentare prin obiecte
sau desen a unui număr Procedurale
din concentrul 0 – activitate frontală,
1000000 individuală şi pe
 exerciţii de numărare cu grupe
pas dat «înainte şi
înapoi», din 1 în 1, din 2
în 2, din 5 în 5 în
concentrul 0 – 1000000;

 compararea şi ordonarea Temporale

 Recapitulare numerelor utilizând 8 ore
modele semnificative şi
punerea în corespondenţă
 Evaluare prin proiect a unor astfel de
reprezentări;
 exerciţii de completare a
şirurilor date cu numere
corespunzătoare;
 descompunerea numerelor
date în concentrul 0 –
1000000 în S Z şi U;
-rezolvarea ex. din testul scris

10. .UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Operaţii cu numere naturale în intervalul 0 – 10 000

Ob.
ref.
 Adunarea şi scăderea Pg 108- 118 - Curentă
numerelor de la 1000  exerciţii de adunare şi de Materiale - Formativă
- Prin proiect
la 10000 scădere cu numere naturale manualul, caietul, fişe
- Pe grupe
 Înmulţirea cu 10 si de la 0 la 10000 cu şi fără de lucru, fişe de - sumativă
100 trecere peste ordin; evaluare, culegere de
 Împărţirea la 10 si 1.6, 2.1, verificarea rezultatelor; exerciţii şi probleme,
100 2.2, 2.3,  evidenţierea prin exerciţii planşe, rebusuri
2.4, 2.5, adecvate şi prin operare a
 Inmultirea unui 3.1, 4.1,
numar cu o suma proprietăţilor adunării fără
4.2
 Inmultirea unui a folosi terminologia Procedurale
numar cu o diferenta specifică; activitate frontală,
 *Inmultirea unui nr  exerciţii de observare a individuală şi pe grupe
de forma SZU cu U legăturii dintre adunare şi
scădere;
 *Impartirea unui nr
 exerciţii de aflare a
de forma SZU la U
termenului necunoscut; Temporale
 *Impartirea cu rest
 rezolvarea de probleme cu 20 ore
diferit de zero
date numerice;
 Probleme de  exersarea înmulţirii unui
organizare a datelor. număr cu o sumă sau o
Diagrame diferenţă şi a împărţirii
 *Probleme care se unei sume sau a unei
rezolvă prin prin mai diferenţe la un număr

mult două operaţii  exerciţii de aplicare a
 Evaluare legăturii dintre operaţii
 exerciţii de folosire a
proprietăţilor operaţiilor
pentru efectuarea de
calcule rapide
 exerciţii – joc;
 completări de rebusuri;
 rezolvarea fişelor de
evaluare

11. . UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Unităţi de măsură

Ob.
ref.
 Unităţi de măsurat - sumativă
lungimea: metrul,  identificarea şi utilizarea Pg119-125 - probă scrisă
multiplii, instrumentelor de măsură
submultiplii (fără potrivite (linia gradată, Materiale
transformări) metrul) pentru efectuarea rigla, metrul de croitorie,
unor măsurătorilor ; metrul de tâmplărie,
sticle, pahare, balanţă,
 Unităţi de măsurt cântar, ceas, monede,
1.8,
capacitatea: litrul,  identificarea şi utilizarea bancnote, cronometru,
2.6,
multiplii, 3.1, instrumentelor de măsură clepsidra, cană gradată,
submultiplii (fără 4.1, potrivite pentru efectuarea greutăţi
transformări) 4.2, unor măsurători (litrul,
recipientul care are
capacitatea de un litru); Procedurale
 Unităţi de măsurat conversaţia, explicaţia,
masa: kilogramul,  identificarea şi utilizarea demonstraţia,
multiplii, instrumentelor de măsură problematizarea, jocul
submultiplii (fără potrivite (kilogramul) pentru didactic,
transformări) efectuarea unor măsurători;

 Unităţi de măsură
pentru timp: ora,  identificarea şi utilizarea activitate frontală,
minutul, ziua, instrumentelor de măsură individuală şi pe grupe
săptămâna, luna, potrivite pentru efectuarea
anul unor măsurători (ora);
 exerciţii de stabilire a
multiplilor şi submultiplilor
fiecărei unităţi de măsură ; Temporale
 exerciţii de ordonare 8 ore
cronologică a unor imagini;
 compararea duratelor unor
activităţi;
 citirea ceasului,
reprezentarea pe un ceas a
diverselor ore;
 înregistrarea activităţilor
 Monede şi banknote desfăşurate într-o săptămână;
 identificarea monedelor şi
bancnotelor din sistemul
 Evaluare monetar românesc actual;
 identificarea monedelor şi
bancnotelor necesare pentru
cumpărarea unui obiect;
 rezolvarea exerciţiilor din
testul de evaluare
12..UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Recapitulare finală

Ob
Conţinuturi . Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs.
ref.
 Numere naturale de la 0 la  exerciţii de scriere a numerelor Pg126-127 - sumativă
1000000 naturale de la 0 la 1000000; Materiale - probă scrisă
 exerciţii de citire a numerelor manualul, caietul, fişe de
1.1; naturale de la 0 la 1000000; evaluare, culegere de exerciţii şi
1.2;  exerciţii de comparare, ordonare probleme, rebusuri
2.1; şi aproximare a numerelor
2.2; naturale de la 0 la 1000000;
 Operaţii cu numere 2.3;  exerciţii de adunare şi scădere a Procedurale
naturale în concentrul 0 – 3.1; numerelor naturale; activitate frontală, individuală
1000000 3.2; şi pe grupe
4.1;  exerciţii de recunoaştere a
 Elemente de geometrie şi 4.2. formelor geometrice;
unităţi de măsură  exerciţii de numire a multiplilor Temporale
şi submultiplilor unităţilor de 68 ore
 Rezolvări de probleme măsură studiate;
 exerciţii de compunere a unor
probleme după expresii date;
 rezolvări de probleme;
 Evaluare finală  concursuri.

ŞTIINŢE ALE NATURII

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1:CORPURILE (caracteristici)

Nr de ore : 5 ore
Nr Dat
Conţinuturi O.R Activităţi de învăţare Resurse Evaluare ore a Obs.
1.Forma, 1.1.  selectarea unor mostre de - manualul - evaluare 1

culoarea şi corpuri/obiecte după diferite criterii: - diferite continuă
dimensiunea formă, mărime, culoare, stare de corpuri din - observarea
corpurilor agregare, materialul din care sunt clasă sistematică a
1.3. confecţionate, întrebuinţări; - ghicitori elevilor
 descrierea verbală sau în scris (prin - portofoliu - experimentul
2.4. desene, modele, construcţii etc.) a unor - activitate
caracteristici specifice corpurilor şi frontală şi
fenomenelor din mediul înconjurător; individuală
 realizarea unui portofoliu 1 x 50 min
2.Corpuri cu 1.2.  identificarea corpurilor vii şi nevii, pe baza - manualul - evaluare 1
viaţă şi corpuri unor criterii ca: *reacţia la stimuli, mişcarea, - caiete
fără viaţă hrănirea, înmulţirea - imagini continuă
3.1.  îngrijirea plantelor şi / sau animalelor de la - portofoliu
colţul viu al clasei; - ghivece cu - observarea
 ex. de selectare a corpurilor (corpuri vii şi flori sistematică a
nevii) - portofoliu elevilor
2.4.  achiziţionarea de materiale pentru - activitate
completarea portofoliului frontală şi - experimentul
individuală
1x 50 min
3.Corpuri solide, 1.1.  observarea unor corpuri solide şi lichide şi - manualul - evaluare 1
lichide, gazoase compararea proprietăţilor acestora pentru a - caiete
stabili care dintre ele iau forma vasului în care - apa continuă
sunt puse; - baloane
 ex. de descriere a unor corpuri, în funcţie de - diferite - observarea
starea de agregare în care se află; recipiente sistematică a
 ex. de selectare a corpurilor în funcţie de starea - furtun elevilor
de agregare. - cerneală
2.3.  efectuarea unor experienţe simple pentru - nisip - experimentul
punerea în evidenţă a aerului (umflarea unui - zahăr
2.4. balon, ventilaţia cu un evantai etc.); - activitate
 achiziţionarea de materiale pentru frontală şi
completarea portofoliului individuală
1x 50 min
4.Materiale 2.3.  testarea unor materiale diferite pentru a - evaluare 1
naturale şi determina care dintre acestea pot fi folosite - manualul
prelucrate la confecţionarea unui anumit obiect cu o continuă
anumită utilizare; - caiete
2.4.  observarea relaţiilor dintre corpuri, - observarea
- ghicitori
proprietăţile acestora şi utilitatea lor în viaţa sistematică a
cotidiană; - portofoliu elevilor
 achiziţionarea de materiale pentru - activitate
completarea portofoliului - experimentul
1.2.  gruparea materialelor după caracteristici frontală şi
observate: transparenţă, duritate, flexibilitate, individuală
2.4. utilizări în gospodărie, în construcţii etc. şi
clasificarea acestora în naturale şi prelucrate; 1x 50 min
 completarea portofoliului propriu
5.Recapitu-lare 1.1.1.2.  recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor - manualul, - evaluare 1
Evaluare 1.3. dobândite caiete ontinuă
2.3. - apa, - observarea

2.4. cerneală, sistematică a
3.1. nisip, zahăr elevilor
- baloane - experimentul
- diferite
recipiente
- activitate
frontală şi
individuală
1 x 50 min

UNITATEA DE INVATARE 2: LUMEA VIE

Nr de ore: 12 + 2 sem. II
Nr
O.
Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Evaluare ore Dat Obs.
R
a
1.Plantele. 2.4.  completarea portofoliului propriu cu date - manualul 1
Rădăcina despre schimbările care se produc în viaţa unei - caiete
plante din mediul apropiat, de-a lungul unui
interval de timp; - vas
2.3.  efectuarea unor experimente care vizează transparent
creşterea şi dezvoltarea unor plante în
condiţii de laborator (influenţa luminii, a apei, - apă - evaluare
a diferitelor tipuri de soluri, a muzicii, a - vată
zgomotului, a factorilor de poluare asupra
creşterii şi dezvoltării); - boabe de continuă
1.3.  realizarea unor colecţii de plante sau părţi grâu
componente ale acestora
1.1.  prezentarea unor scurte texte informative, - radacina unei - observarea
poveşti, povestiri, în scopul identificării părţilor sistematică a
plante
componente la plante şi animale, al elevilor
identificării locaţiilor surselor de apă şi a - ghicitori
utilizărilor acesteia; - portofoliu
 relaţionarea unor structuri de bază din
2.4. organismul uman şi din alte organisme, cu - activitate - experimentul
funcţiile acestora (de exemplu: digestia are frontală şi

loc în stomac, rădăcinile absorb apa, dinţii
individuală
fărâmiţează hrana, plămânii sunt importanţi
pentru respiraţie etc.);
2.Tulpina 2.2.  efectuarea unor măsurători ale unor - manualul - evaluare 1
fenomene naturale (creşterea a unei plante); - caiete continuă
2.3.  efectuarea unor experienţe simple referitoare- diferite tulpini - observarea
la corpurile vii (creştere şi dezvoltare, - ghiveci cu sistematică a
înmulţire, hrănire); floare elevilor
2.4.  completarea portofoliului propriu - atlas botanic - experimentul
- portofoliu
3.Frunza 1.3.  realizarea unor colecţii de plante sau părţi - manualul, - evaluare 1
componente ale acestora caiete continuă
2.4.  completarea portofoliului propriu - diferite frunze - observarea
- portofoliu sistematică a
elevilor
experimentul
4.Floarea, fructul 1.3.  realizarea unor colecţii de plante sau părţi - manualul, - evaluare 1
şi sămânţa componente ale acestora caiete continuă
2.4.  completarea portofoliului propriu - diferite - observarea
seminţe sistematică a
- portofoliu elevilor
-experimentul
5,Animalele 2.4.  completarea portofoliului propriu cu date - manualul - evaluare 1
despre schimbările care se produc în viaţa - imagini cu continuă
unui animal din mediul apropiat, de-a lungul animale, - observarea
unui interval de timp; păsări, plante sistematică a
1.2.  clasificarea animalelor în mamifere, păsări, peşti, - atlas zoologic elevilor
reptile, insecte; - ghicitori -experimentul
- portofoliu
6.Părţile corpului 1.1.  prezentarea unor scurte texte informative, - manualul - evaluare 1
la om şi la animal poveşti, povestiri, în scopul identificării părţilor - caiete continuă
componente la plante şi animale, al - planşe - observarea
identificării locaţiilor surselor de apă şi a didactice sistematică a
utilizărilor acesteia; - activitate elevilor
2.4.  completarea portofoliului propriu frontală şi - experimentul
individuală
- portofoliu
7.Hrănirea 1.1.  prezentarea unor imagini ilustrând dinţii unor - manualul - evaluare 1
animale, pentru a identifica erbivore şi a - caiete
continuă
carnivore - culori
 relaţionarea unor structuri de bază din - portofoliu - observarea
organismul uman şi din alte organisme, cu - planşe
sistematică a
funcţiile acestora (de exemplu: digestia are diddactice
loc în stomac, rădăcinile absorb apa, dinţii - activitate elevilor
2.4. fărâmiţează hrana, plămânii sunt importanţi frontală şi
- experimentul
pentru respiraţie etc.); individuală
8.Circulaţia 2.4.  completarea portofoliului propriu - manualul - evaluare 1
sângelui - planşe continuă
didactice - observarea
sistematică a
elevilor
9.Respiraţia 2.2.  estimări ale duratelor unor fenomene pe baza - manualul, - evaluare 1
unor caracteristici proprii cunoscute (puls, ritm caiete, culori continuă
respirator, ritm de deplasare); - portofoliu - observarea
2.4.  completarea portofoliului propriu - planşe sistematică a
didactice elevilor
- activitate - experimentul
frontală şi
individuală
10.Eliminarea 2.4.  completarea portofoliului propriu - manualul, - evaluare 1

substanţelor caiete, culori continuă
nefolositoare din - portofoliu - observarea
corp - planşe sistematică a
didactice elevilor
frontală şi
individuală
11.Organele de 2.4.  completarea portofoliului propriu - manualul, - evaluare 1
simţ caiete,culori continuă
- portofoliu - observarea
- planşe sistematică a
diddactice elevilor
- experimentul
12.Să ne 2.4.  identificarea modalităţilor de menţinere a stării - manualul - evaluare 1
menţinem de sănătate: dietă echilibrată şi variată, - caiete
sănătatea exerciţiu fizic, igiena personală, nocivitatea continuă
drogurilor, alcoolului şi tutunului; - culori
 completarea portofoliului propriu cu date - observarea
- portofoliu
despre schimbările propriului corp de-a lungul
unei perioade mai lungi de timp; - planşe sistematică a
1.3.  realizarea unor colaje, desene, reportaje pe didactice
teme legate de menţinerea stării de sănătate; elevilor
1.2.  alegerea, dintr-o listă, a unor alimente care - activitate
fac parte dintr-o dietă sănătoasă; - experimentul
frontală şi
2.4.  completarea portofoliului propriu
individuală
13.Recapitu-lare 1.1.  recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor - manualul, - evaluare 1

1.2. dobândite caiete, culori continuă
1.3. - portofoliu - observarea
2.2. - planşe sistematică a

2.4. didactice elevilor
frontală şi
individuală
14.Evaluare 1.1.  test de evaluare - fişe de - evaluare 1

1.2. evaluare sumativă
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3: TRANSFORMĂRI ALE CORPURILOR ŞI MATERIALELOR

Nr de ore: 5 ore
O.
Continuturi Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Data Obs.
R
ore
1.Soarele. 2.4.  studierea comportamentului unui animal - manualul - evaluare 1
Ziua şi nocturn sau a schimbărilor unei plante continuă
noaptea. 2.2. (floarea soarelui) la alternanţa zi- - caiete
Anotimpurile noapte;
1.2.  stabilirea îmbrăcămintei adecvate - culori
unui anumit anotimp, unei anumite
2.4. activităţi; - diferite ceasuri
 măsurarea temperaturii exterioare cu - observarea
2.1. ajutorul unui termometru de cameră - lanternă sistematică
şi înregistrarea acesteia în scopul a elevilor
2.4. determinării modului de variaţie în - glob geografic
timpul unei zile;
 caracterizarea anotimpurilor după - portofoliu

temperatura medie, precipitaţii, vânt,
durata zilei şi a nopţii etc.; - planşe didactice
 identificarea unor schimbări/evenimente
din viaţa plantelor, a animalelor şi a - activitate frontală şi
omului, după variaţia unor caracteristici - experimen-
identificate (ciclul zi-noapte, cele 4 individuală tul
anotimpuri etc.)
 studierea comportamentului unui animal
nocturn sau a schimbărilor unei plante
(floarea soarelui) la alternanţa zi-
noapte;
 observarea repetată a unor
transformări ale corpurilor aflate în
mediul înconjurător (poziţia soarelui,
îngheţul/dezgheţul etc.) pe parcursul
unor perioade de timp;
2.Transformări 2.3.  efectuarea unor experienţe de - manualul, caiete, - evaluare 1
ale stărilor de sfărâmare a solidelor, de scurgere a culori
agregare lichidelor pentru a demonstra că - recipient continuă
starea de agregare rămâne constantă - apă
în anumite circumstanţe; - cuburi de gheaţă - observarea
 efectuarea unor experienţe prin care - portofoliu sistematică
2.4. solidele se transformă în lichide la - planşe didactice a elevilor
încălzire (gheaţa se topeşte) sau invers, - activitate frontală şi - experimen-
pentru a demonstra că starea de individuală
agregare se poate modifica în anumite tul
circumstanţe;
3.Circuitul 1.2.  ordonarea etapelor circuitului apei în - manualul, caiete, - evaluare 1
apei în natură 2.1. natură; culori continuă

2.4.  completarea unor scheme eliptice - planşe didactice - observarea
care să descrie succesiunea unor - portofoliu sistematică
fenomene şi procese în circuitul apei - activitate frontală şi a elevilor
în natură; individuală - experimen-
 completarea portofoliului propriu tul
4.Surse de 1.3.  realizarea unui proiect pe tema - manualul, caiete, - evaluare 1
energie surselor de energie şi a utilizărilor
1.1. acestora; culori continuă
 prezentarea unor filme, diapozitive
pentru descrierea modului în care - planşe didactice - observarea
2.4. căderea apelor este folosită pentru sistematică
producerea electricităţii, morile de vânt - portofoliu a elevilor
transformă energia vântului în energie -
mecanică, se produce energie termică în - activitate frontală şi
termocentrale, hrana constituie sursă de experimentu
energie pentru activitatea organismului şi individuală
material pentru creştere şi refacere; l
5.Recapitulare 1.1  recapitularea şi sistematizarea - manualul, caiete, - evaluare 1
. Evaluare 1.2 cunoştinţelor dobândite culori continuă
1.3 - planşe didactice - observarea
2.2 - apă, gheaţă, sistematică
2.3 recipient a elevilor
2.4. - portofoliu -
- activitate frontală şi experimentu
individuală l

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 4 : OMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Nr de ore: 7 ore
Nr data
Conţinuturi O.R Activităţi de învăţare Resurse Evaluare ore Obs.
1.Solul, apa, aerul 2.3.  efectuarea unor experienţe simple pentru - manualul, - evaluare 1
punerea în evidenţă a aerului (umflarea unui caiete, culori continuă
balon, ventilaţia cu un evantai etc.); - sol
 efectuarea unor experienţe simple pentru - zahăr - observarea

punerea în evidenţă a caracteristicilor apei - monede
sistematică a
(culoare, gust, miros, stare de agregare), - planşe
2.4. aerului (culoare, gust, miros, stare de didactice elevilor
agregare), solului (culoare, stare de agregare, - portofoliu
- experimentul
permeabilitate); - activitate
 completarea portofoliului propriu frontală şi
individuală
1 x 50 min
2.Surse de apă 2.3.  efectuarea unor experienţe simple pentru - manualul, - evaluare 1
1.2. punerea în evidenţă a caracteristicilor apei caiete, culori continuă
1.1. (culoare, gust, miros, stare de agregare)
2.4.  clasificarea surselor de apă după locaţie, utilizări - planşe - observarea
etc.; didactice sistematică a
 prezentarea unor scurte texte informative,
poveşti, povestiri, în scopul identificării părţilor - portofoliu elevilor
componente la plante şi animale, al - activitate - experimentul
identificării locaţiilor surselor de apă şi a
utilizărilor acesteia; frontală şi
 completarea portofoliului propriu individuală
1 x 50 min
3.Factorii de 2.2.  identificarea factorilor de mediu si a rolului - manualul, - evaluare 1

mediu acestora caiete, culori continuă
 efectuarea unor experimente care vizează
creşterea şi dezvoltarea unor vieţuitoare în - planşe - observarea
condiţii de laborator (influenţa luminii, a apei, sistematică a
didactice
2.4 a diferitelor tipuri de soluri, a muzicii, a elevilor
zgomotului, a factorilor de poluare asupra - portofoliu - experimentul
creşterii şi dezvoltării plantelor/animalelor); - activitate
 completarea portofoliului propriu frontală şi

individuală
1 x 50 min
4.Vieţuitoare 3.1.  interpretarea unor atitudini ale omului faţă de - manualul, - evaluare 1
dispărute şi pe mediul înconjurător: prin discuţii, jocuri de rol, caiete, culori
cale de dispariţie dramatizări; - planşe continuă
2.4.  identificarea vieţuitoarelor pe cale de didactice
1.3. dispariţie şi discutarea unor posibile măsuri de - portofoliu - observarea
ocrotire a acestora; - atlas zoologic
2.4.  colectarea de date, din surse variate, privind - activitate sistematică a
evoluţia lumii vii (apariţia şi dispariţia unor frontală şi
vieţuitoare, dinozaurii şi cauzele probabile ale individuală elevilor
dispariţiei lor); 1 x 50 min
 descrierea unor situaţii privind efectele
intervenţiei omului în natură: avantajele şi
dezavantajele intervenţiei sale;
5.Protejarea 3.1.  recunoaşterea unor intervenţii stabilizatoare - manualul, - evaluare 1
mediului sau perturbatoare ale omului în mediul
natural; continuă
 identificarea unor efecte ale intervenţiei caiete, culori
stabilizatoare sau perturbatoare a omului - observarea
asupra mediului înconjurător în diferite surse de
informare (cărţi, reviste, ziare, mass-media, - planşe sistematică a
Internet etc.);
 interpretarea unor atitudini ale omului faţă de elevilor
mediul înconjurător: prin discuţii, jocuri de rol, didactice
dramatizări; - experimentul
 stabilirea unor reguli de conduită faţă de
mediul înconjurător prin jocuri de rol, jocuri - portofoliu
didactice; - activitate
 amenajarea şi întreţinerea spaţiului verde din
2.4. curtea şcolii;
 îngrijirea plantelor şi / sau animalelor de la colţul frontală şi
viu al clasei;
 organizarea unor concursuri de afişe, materiale
publicitare privind unele efecte ale poluării individuală
asupra mediului şi vieţii omului.
1 x 50 min
6.Deşeurile 2.3.  verificarea descompunerii unor materiale diferite - manualul, - evaluare 1

(hârtie, material plastic etc.) pentru a evidenţia caiete, culori continuă
reciclarea materialelor în natură; - planşe - observarea
2.4.  completarea portofoliului propriu didactice sistematică a
- portofoliu elevilor
frontală şi
individuală
1x 50 min
7.Recapitulare 1.1  recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor - manualul, - evaluare 1
1.2 dobândite caiete, culori continuă
1.3 - planşe - observarea
2.3 didactice sistematică a
2.423 - portofoliu elevilor
. - activitate - experimentul
frontală şi
individuală
1 x 50 min
8.Recapitulare 2 x 50 min
finala

9.Evaluare finala 1 x 50 min
PROGRAM DE RECUPERARE
PROGRAM DE REMEDIERE ŞCOLARĂ
DEFICIENŢE DE EXPRIMARE ORALĂ ȘI SCRISĂ
Competenţe generale și
Competenţe specifice
1.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

1.1 Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate
1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate

1.3 Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate

1.4 Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute
2.Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
2.1 Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare
2.2 Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple
2.3 Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare
2.4 Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine
3.Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
3.1 Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână
3.2 Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare
3.3 Identificarea semnificaţiei unor simboluri din universul familiar, care transmit mesaje simple
3.4 Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susţinute de suport imagist
4.Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
4.1 Scrierea literelor de mână
4.2 Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse
4.3.Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale
REZULTATE AŞTEPTATE
La sfârşitul programului de remediere, elevii trebuie să ştie:
- Să identifice informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate

- Să exprimare interes pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute
- Să formulareze enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare
- Să transmită informaţii prin intermediul mesajelor simple
- Să citească cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână
- Să își exprime interesul pentru lectura unor texte simple, susţinute de suport imagist
- Să scrie literele de mână
- Să redacteze mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse
- Să exprime idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale
RESURSE UMANE
1.Elevii cu dificultăţi de exprimare orală și scrisă
RESURSE MATERIALE:
-manuale, planşe, fişe individuale, scheme, tabla,cretă colorată.
TERMEN
noiembrie 2014 – iunie 2015
INSTRUMENTE DE EVALUARE
1.EVALUAREA ORALĂ
2.EVALUAREA SCRISĂ
CALENDARUL PROIECTULUI
1.LANSAREA PROIECTULUI: noiembrie 2014
2.ACTIVITĂŢI ÎN PROIECT: noiembrie 2014 – iunie 2015
3.TESTE DE EVALUARE: decembrie 2014 – iunie 2015

TABEL NOMINAL
CU ELEVII CUPRINSI IN ACTIVITATILE DE REMEDIERE A DIFICULTĂŢILOR
DEFICIENŢE DE EXPRIMARE ORALĂ ȘI SCRISĂ

Nr. Numele şi prenumele elevului Observaţii

Crt.
1. BANDI GEORGE

2. KOPAR FLORIN

ACTIVITĂȚI DE REMEDIERE A DIFICULTĂȚILOR DE EXPRIMARE ORALĂ ȘI SCRISĂ
Nr. Conţinuturi Perioada Obs

Crt.
- Literele mici şi mari ale alfabetului:
1 a,A,m,M,u,U,n,N,i,I,e,E,r,R,c,C,o,O,I,L,ă
- Citirea silabelor, cuvintelor, propoziţiilor, textelor
- Dialogul
- Povestire după imagini
- Scrierea de mână a literelor, cuvintelor, propoziţiilor
- Scrierea caligrafică
- Aşezarea corectă în pagină
- Scrierea ortografică a cuvintelor (copiere, transcriere, dictare)
- Folosirea corectă a semnelor de punctuaţie (punctul, semnul întrebării
2 - Literele şi grupurile de litere mici şi mari ale alfabetului:

ce,Ce,s,S,v,V,ş,Ş,t,T,ci,Ci,p,P,d,D,î,Î,â,Â,b,B,ţ,Ţ.
- Citirea, cuvintelor, propoziţiilor, textelor
- Dialogul
- Scrierea caligrafică a unor texte de mică întindere
- Folosirea corectă a semnelor de punctuaţie
- Literele şi grupurile de litere mici şi mari ale alfabetului:
3 g,G,ge,Ge,h,H,f,F,gi,Gi,j,J,che,Che,z,Z,chi,Chi,ghe,Ghe,ghi,Ghi
- Exersarea comunicării orale
- Citirea silabelor, cuvintelor, textelor

- Dialogul
- Scrierea caligrafică
- Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere
4 - Literele mici şi mari ale alfabetului: k,K,x,X,w,W,y,Y,q,Q
- Alfabetul
- Citirea, cuvintelor, propoziţiilor, textelor
- Dialogul
- Memorare de versuri
- Scrierea caligrafică a unor texte de mică întindere
- Transcrierea de versuri
În fiecare zi de vineri după orele de curs (12-13)
Luni și miercuri înainte de orele de curs ( 8 – 9)
PROGRAM DE REMEDIERE ŞCOLARĂ A ELEVILOR CU

DEFICIENŢE DE CALCUL MATEMATIC
OBIECTIVE
1.Cunoasterea şi utilizarea conceptelor specifice activităţilor matematice.
2.Dezvoltarea capacităţilor de explorare, investigare şi rezolvare de probleme.
3.Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic.
4.Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate
REZULTATE AŞTEPTATE
La sfârşitul programului de remediere, elevii trebuie să ştie:
- să cunoască scrierea și formarea numerelor până la 100
-sa efectueze operaţii de adunare şi scădere în concentrul 0-100 ( cu și fără trecere peste ordin), utilizând noţiunile adecvate (termen, sumă, plus,
minus, scăzător, descăzut, rest sau diferență);
-să cunoască noţiunile specifice adunării și scăderii ;
-să rezolve exerciţii respectând ordinea efectuării operaţiilor;
-să rezolve probleme care presupun o singură operaţie din cele învăţate;

-să exprime oral sau în scris etapele rezolvării unor probleme;
-să compună oral exerciţii şi probleme utilizând tehnici de calcul învăţate;
-să manifeste curiozităţi pentru rezultatele obţinute la unele exerciţii şi probleme.
RESURSE UMANE
1.Elevii cu dificultăţi de calcul matematic conform listei alăturate.
RESURSE MATERIALE:
-manuale, planşe, fişe individuale, scheme, tabla,cretă colorată.
TERMEN
noiembrie 2014 – iunie 2015
INDICATORI DE PERFORMANŢĂ
La sfârşitul programului de remediere a dificultăţilor de calcul matematic elevii trebuie:
-să efectueze operaţii de adunare cu numere până la 100, cu și fără trecere peste ordin;
-să efectueze operaţii de scădere cu numere până la 100, cu și fără trecere peste ordin ;
-să rezolve exerciţii cu mai multe operaţii respectând ordinea operaţiilor;
-să rezolve probleme care presupun 1 operaţie din cele învăţate;
-să compună şi să rezolve exerciţii simple după un anumit model;

-să răspundă la întrebarea problemei după lămuriri suplimentare;
-să formuleze probleme noi prin acelaşi mod de rezolvare.
INSTRUMENTE DE EVALUARE
1.EVALUAREA ORALĂ
- exerciţii de calcul mintal;
- exerciţii de recunoaştere a unor factori;
- expunerea orală a etapelor de rezolvare a unei probleme;
2.EVALUAREA SCRISĂ
- exercitii de aflare a unui număr necunoscut ;
- rezolvarea individuala a unor exercitii date ;
- rezolvarea în scris a unor probleme;
- alcătuirea de probleme cu ajutorul unor scheme date.
CALENDARUL PROIECTULUI
1.LANSAREA PROIECTULUI: noiembrie 2014
2.ACTIVITĂŢI ÎN PROIECT: noiembrie 2014 – iunie2015
3.TESTE DE EVALUARE: decembrie 2014 – iunie 2015

TABEL NOMINAL
CU ELEVII CUPRINȘI ÎN ACTIVITAȚILE DE REMEDIERE A DIFICULTĂŢILOR
DE CALCUL MATEMATIC
Nr. Numele şi Observaţii

Crt. prenumele
elevului

1. BANDI GEORGE

2. BERE PATRICIA

3. GHILE ANDREI

ACTIVITĂȚI DE REMEDIERE A
DIFICULTĂȚILOR DE CALCUL MATEMATIC
* în fiecare zi de marți, joi și vineri înainte de orele de curs (8 - 9)
NUMERE NATURALE DE LA 30 LA 100

Nr Continuturi Activitati de invatare Data Obs
cr -detalieri-
t
1 Numerele Numerele naturale de la 30 la 100
naturale de la 30
la 100  exerciţii de scriere şi citire a numerelor de
Evaluare la 30 la 100;
2. -Adunarea Z+Z Adunarea și scăderea cu umerele naturale de la
-Scăderea Z-Z 30 la 100
-Adunarea ZU+U
-Scăderea ZU-U - exerciţii de adunare şi scădere cu numere naturale
-Adunarea ZU+Z de la 30 la100 fără trecere peste ordin; verificarea
-Scăderea ZU-Z rezultatelor cu ajutorul obiectelor;
-Adunarea  exerciţii de compunere şi descompunere a
ZU+ZU numerelor în sume sau diferente de numere;

-Scăderea ZU-ZU  exerciţii de observare a legăturii dintre
adunare şi scădere, fără efectuarea probei operaţiei;
 exerciţii de operare cu numere prin calcul
mintal, folosind sprijin cu obiecte exerciţii de
descompunere a numerelor în forme echivalente şi
utilizarea acestora pentru efectuarea operaţiilor;
-exerciţii de identificare şi aplicare de scheme
pentru efectuarea adunărilor şi scăderilor; sau
desene; exerciţii de scriere a acestor operaţii.
Probleme cu cel -exerciţii de analiză a părţilor componente ale unei
mult două operaţii probleme;
- exerciţii de adăugare sau extragere de elemente
dintr-o mulţime de obiecte şi exprimarea operaţiei
verbal şi în scris; verificarea prin numărare;
- rezolvarea de probleme cu obiecte sau desene şi
verificarea rezultatului prin numărare;
 rezolvarea de probleme de tipul a+b=x, a-
b=x, în care a, b sunt numere date; formularea de
probleme pornind de la o temă dată;
-formularea de probleme pornind de la numere date
Recapitulare  exerciţii de transformare a problemelor
Evaluare păstrând numerele neschimbate;
 schimbarea numerelor într-o problemă dată,
cu păstrarea tematicii;
 exerciţii de schimbare a componentelor unei
probleme fără ca tipul de problemă să se schimbe;
3. Numerele
naturale de la 0 la Numerele naturale de la 0 la 100
100
 exerciţii de scriere şi citire a numerelor de
la 30 la 100;
 exerciţii de numărare cu pas dat, “înainte” şi
“înapoi”, cu şi fără sprijin în obiecte sau desene;
exerciţii de grupare şi regrupare a obiectelor sau
desenelor numărate în funcţie de „pasul „numărării;
Adunarea şi  exerciţii de adunare şi scădere cu numere

scăderea naturale de la 30 la100 fără trecere peste ordin;
numerelor  exerciţii de compunere şi descompunere a
naturale de la 0 la numerelor în sume sau diferente de numere;
100  exerciţii de observare a legăturii dintre
adunare şi scădere, fără efectuarea probei operaţiei;
 exerciţii de operare cu numere prin calcul
mintal, folosind sprijin cu obiecte exerciţii de
descompunere a numerelor în forme echivalente şi
utilizarea acestora pentru efectuarea operaţiilor;
-exerciţii de identificare şi aplicare de scheme
pentru efectuarea adunărilor şi scăderilor; sau
desene; exerciţii de scriere a acestor operaţii.
- exerciţii de adăugare sau extragere de elemente
dintr-o mulţime de obiecte şi exprimarea operaţiei
verbal şi în scris; verificarea prin numărare;
- rezolvarea de probleme cu obiecte sau desene şi
verificarea rezultatului prin numărare;
probleme fără ca tipul de problemă să se schimbe;
-exerciţii de analiză a părţilor componente ale unei

probleme;

Probleme probleme fără ca tipul de problemă să se schimbe;
ORAR
ORA LUNI MARȚI MIERCURI JOI VINERI
9 – 10 MATEMATIC MATEMATICĂ LB ROMÂNĂ MATEMATICĂ OPȚIONAL:
Ă ED. PENTRU
SĂNĂTATE
10 – LB. ENGLEZĂ LB. ROMÂNĂ LB ROMÂNĂ LB ROMÂNĂ ED. PLASTICĂ
11
11 – LB. ROMÂNĂ LB ROMÂNĂ MATEMATICĂ ȘTIINȚE ALE ABILITĂȚI
12 NATURII PRACTICE
12 -13 ED. CIVICĂ LB. ENGLEZĂ ED FIZICĂ ED. MUZICALĂ
13 - RELIGIE ED. FIZICĂ
14



Mapa - Invatatorului III

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mapa - Invatatorului III

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLANIFICARE CLASA A III-A

ANUL ŞCOLAR 2014-2015

Prof. în înv. primar : UNGUR CRISTINA MARIA

Ungur Cristina Maria

Opțional: Educație pentru sănătate, manual opțional III – IV, Ileana

1. Limba și literatura română, Marcela Peneș, Ed. Marcela Peneș

Opțional: Educație pentru sănătate, manual opțional III – IV, Ileana

Materiale didactice auxiliare

1. Auxiliar pentru ora de limba română

Aprofundare, pregătire pentru concursuri și activități diferențiate:

Recuperare Kopar Florin

2. Auxiliar pentru ora de matematică

Aprofundare, pregătire pentru concursuri și activități diferențiate:

Prof. în înv. primar : UNGUR CRISTINA MARIA

- Știu foarte bine la... Matematică, T. Pițilă, C. Mihăilescu, Ed.

Recuperare Kopar Florin

3. Auxiliar pentru ora de științe

4. Auxiliar pentru ora de educație civică

5. Auxiliar pentru ora de muzică

6. Auxiliar educație tehnologică

7. Auxiliar educație plastică

Prof. în înv. primar : UNGUR CRISTINA MARIA

1. Pe cărările toamnei! – drumeţie ( colectarea materialelor

2. Este necesar să ne vaccinăm? – educaţie sanitară XI

3. Dulce Românie!– activitate festivă dedicată zilei naţionale

4. Vine Moş Crăciun? – activitate artistică dedicată

5. Luceafărul poeziei româneşti, M. Eminescu I

6. Unde-i unul nu-i putere! – activitate dedicată Unirii Principatelor

7. Bucuriile iernii – activităţi sportive II

8. Ce dragă-mi este mama! – program artistic III

9. Flori pentru clasa noastră! - activitate ecologică V

10. Ziua noastră! – activităţi dedicate zilei copilului VI

11. Suntem cei mai buni! - festivitate de sfârşit de an VI

GRAFICUL ŞEDINŢELOR ŞI LECTORATELOR CU PĂRINŢII

Nr.crt Tematica şedinţelor şi lectoratelor perioad Observaţii

2 Sedinţă cu părinţii- analiza situaţiei la învăţătură şi Febr.

3. Lectorat cu părinţii-,,Timpul liber al copilului alături de

NR. TEMA DATA OBS.

Prof. în înv. primar : UNGUR CRISTINA MARIA

şcoală cu numele şi prenumele părinţilor

5. Violenţa domestică şi efectele asupra X

Prof. în înv. primar : UNGUR CRISTINA MARIA

22. Cum trebuie educaţi şcolarilor mici în srijinul III

27. Combaterea bolilor transmisibile - norme de V

28. Schema orară pentru anul şcolar 2014-2015 V

Program de recuperare și dezvoltare

Ora Luni Marți Miercuri Joi Vineri

Probe de evaluare inițială

Prof. în înv. primar : UNGUR CRISTINA MARIA

Disciplina Total Total elevi Foarte bine Bine Suficient Insuficient

Aria curriculară /disciplina Clasa a III a

I.Limbă şi comunicare 7-9

Structura anului școlar 2014-2015

Cursuri – luni, 15 septembrie 2014 – vineri, 19 decembrie 2014

Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 20 decembrie 2014 – duminică, 4 ianuarie 2015

Cursuri – luni, 5 ianuarie 2015 – vineri, 30 ianuarie 2015

Vacanţa intersemestrială – sâmbătă, 31 ianuarie 2015 – duminică, 8 februarie 2015

Cursuri – luni, 9 februarie 2015 – vineri, 10 aprilie 2015

Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 11 aprilie 2015 – duminică, 19 aprilie 2015

Cursuri – luni, 20 aprilie 2015 – vineri, 19 iunie 2015

Vacanţa de vară – sâmbătă, 20 iunie 2015 – duminică, 13 septembrie 2015

În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri.

1DEC, 1 IUNIE, 1 MAI LIBER