AERUL – AMESTEC

OMOGEN
AERUL

Prin mișcarea sa, aerul produce modificarea poziției corpurilor:

tulpinile plantelor se apleacă, elicele instalațiilor eoliene
pornesc când se produc mișcări ale aerului, rufele sunt uscate
mai repede sub adierea vântului.
AERUL

Prin rezistența opusă de aer omul poate „zbura” cu parașuta

sau parapanta.
ATMOSFERA
Aerul constituie învelișul gazos al
Pământului, numit atmosferă. Acesta
acționează ca un strat protector împotriva
radiațiilor solare sau cosmice și a expunerii
la temperaturi extreme. Grosimea stratului
de aer din jurul Pământului este de
aproximativ 30 km. Aerul este componenta
esențială care protejează viața pe această
planetă. În lipsa atmosferei, ar fi posibile
variații foarte mari de temperatură.
ATMOSFERA
AERUL

Aerul este un amestec omogen de gaze. Acesta este incolor,

inodor (nu are miros) și insipid (nu are gust). Aerul uscat nu
conduce electricitatea, nici căldura și este puțin solubil în apă.
Se lichefiază*) la –190 °C.
Aerul, ca orice gaz, nu are volum propriu, nici formă proprie și
ocupă întregul spațiu pe care îl are la dispoziție.

*) Lichefiere = trecerea unei substanțe gazoase în stare lichidă. Se poate

realiza prin scăderea temperaturii sau prin creșterea presiunii.
AERUL

Aerul conține, în procente

volumetrice: 78% azot, 21%
oxigen, 1% argon, dioxid de
carbon, vapori de apă și alte
gaze.
AERUL

Componentele permanente sunt azotul, oxigenul, dioxidul de

carbon, argonul.
Componentele variabile sunt vaporii de apă, pulberile fine de
substanțe minerale, bacteriile, polenul.
Accidental (pe zone mai mult sau mai puțin extinse), apar și
alte gaze, ca urmare a putrezirii organismelor moarte,
emanațiilor vulcanice sau activității umane.
ARDEREA

Arderea este un fenomen chimic care are loc cu consum de

oxigen și degajare de energie (căldură și lumină). Este un
proces de transformare rapidă a unor substanțe în altele, cu
compoziție și proprietăți diferite.
Arderea se poate produce numai în prezența oxigenului, una
dintre componentele aerului.
Azotul nu arde și nu întreține arderea. Oxigenul nu arde, dar
întreține arderea gazului metan, cărbunelui, benzinei,
lemnului etc.
POLUAREA AERULUI

Activitățile economice, prin care oamenii transformă

materiile prime naturale în diverse produse utile, conduc la
eliminarea în atmosferă a unui număr mare de substanțe
toxice, dăunătoare vieții.
Fenomenul este cunoscut sub numele de poluare.
POLUAREA AERULUI

Poluarea aerului constă în eliminarea în atmosferă a unor

substanțe solide, lichide sau gazoase care au efect dăunător
asupra plantelor și animalelor și care produc modificări
climatice. Aceste substanțe se numesc poluanți
POLUAREA AERULUI
EXERCIȚII

1. Determină volumul de oxigen care se găsește într-o cameră cu

dimensiunile 5mx3mx2m. Aerul conține 21% oxigen, procente
volumetrice.
2. Componentul principal al aerului este:
a) dioxidul de carbon;
b) hidrogenul;
c) azotul;
d) oxigenul.