PREDAREA INTEGRATĂ

Citește cu atenție textul de mai jos, extras din Ghidul învățătorului, clasa pregătitoare, ed. Intuitext,
pentru studierea literelor Ș, ș:
Era o după-amiaz cu ploaie. Stefi si Serban erau în atelierul lor de pictură. Aveau vopsea de toate
culorile, cartoane, pensule mari si mici, șevalete. Au învățat cum să folosească șevaletul, să amestece
culorile. Pictura era activitatea lor preferată.
Ștefi și Șerban s-au tot gândit ce să picteze. Mai întâi le trecuse prin minte picteze obiecte pe
care Ieau văzu într-un magazin: pălărie, șapcă, joben, coif, fes, căciulă. Li s-a părut mai interesant însă
să picteze animaJe din poveștile citite ieri de mama: șoricelul Chiț și sarpele Sâsâilă. S-au apucat de
treabă. Ștefi a pictat un șoricel simpatic, cu codița lungă și subțire, cu ochișorii rotunzi, ca două boabe de
piper și cu urechile rotunjite. Pe șevaletul lui Șerban stătea încolăcit un șarpe, cu capul ridicat și limba
scoasă.
Ploua întruna. Deodată, Ștefi privi pe fereastră și mare îi fu bucuria să vadă, sub copertina casei,
pe motanul Șosețel, pe cățelul Șoșonel și pe șoricelul Chiț, care se adăposteau de ploaie. Sigur se
întorseseră de Ia joacă.
— Poftiți, intrați în atelier! ziseră Ștefi și Șerban.
Se auziră tot felul de glasuri: Chiț, chiț, chiț! Ham, ham, ham! Miau, miau, miau!
Cei trei prieteni au intrat bucuroși în casă, dar, deodată, au făcut câțiva pași înapoi. S-au oprit
brusc, departe de șevalet, parcă puțin speriați de șarpele care îi privea atent. Șoricelului Chiț i-a pierit de
tot glasul, vâzând un șoricel exact ca el, care stătea nemișcat pe șevalet.
— Ha, ha, ha! râseră cei doi copii.
— Veniți aproape, prieteni dragi, zise Ștefi. Nu vă speriați. Eu l-am pictat pe Chiț!
— Iar eu pe șarpele Sâsâilă, zise Șerban. Nu vă fie teamă. Sâsâilă este un șarpe bun și blând,
asemenea celui din povestea pe care ne-a spus-o mama.
— Ce frumos ați pictat! zise Chiț.
— Vrem și noi să pictăm cu voi! ziseră într-un glas cei trei oaspeți.
Ștefi le spuse că programul de lucr_u din acea zi se încheiase, dar le-a promis că a doua zi vor continua să
picteze împreună pe Șosetel și pe Sosonel.
Ștefi, Șerban și prietenii lor au încheiat ziua cu cântecul „Dacă vesel se trăieste”

Comunicare în limba română (CLR) – pronunțarea sunetelor s/ș.

Matematică și explorarea mediului (MEM) - trei prieteni; trei oaspeți, două (boabe de piper) etc.
Muzică și mișcare (MM) - cântecul „Dacă vesel se trăieste”; Chiț, chiț, chiț! Ham, ham, ham! Miau, miau,
miau!, pași înapoi.
Arte vizuale și abilități practice (AVAP) – să vopseacă, pictura, culorile etc.
Dezvoltare personală (DP): mare îi fu bucuria să vadă, au intrat bucuroși, Veniți aproape, prieteni dragi, zise
Ștefi. Nu vă speriați. Eu l-am pictat pe Chiț!, — Ce frumos ați pictat! zise Chiț., — Vrem și noi să pictăm cu voi!
ziseră într-un glas cei trei oaspeți.; Iar eu pe șarpele Sâsâilă, zise Șerban. Nu vă fie teamă. Sâsâilă este un șarpe
bun și blând, asemenea celui din povestea pe care ne-a spus-o mama.
 Predarea integrată nu se raportează la o disciplină de studiu, ci la o tematică unitară, comună mai
multor discipline. Nevoia de studiu unitar a fost generată de ideea că universul este constituit într-o
anumită unitate care impune o abordare globală. Conceptul de predare integrată se extinde în
învățământul românesc, în special la nivelurile preșcolar și primar, dar și gimnazial și liceal. Printr-o astfel
de abordare a învățării știința poate fi pusă în relație cu societatea, cu tehnologia și cultura. În acest sens,
pentru predarea-învățarea conținuturilor se operează cu teme, cu orientări tematice, deci o anumită
flexibilitate a demersului și libertatea cadrului didactic de a alege sau de a propune conținuturi. Integrarea
conținuturilor vizează stabilirea relațiilor clare, convergențe între concepte, abilități, valori aparținând
diferitelor discipline de studiu. Literatura de specialitate subliniază cinci niveluri de integrare:
intradisciplinar, multidisciplinar, pluridisciplinar, interdisciplinar și transdisciplinar.
P. intradisciplinară constă în corelarea a două sau mai multe conținuturi ale aceleiași discipline pentru
rezolvarea unor probleme, pentru studierea unei teme sau dezvoltarea unei abilități.
Multidisciplinaritatea presupune predarea conținuturilor unei discipline folosind resursele altor
discipline, care aduc un plus de valoare „argumentativă si persuasivă".
Predarea din perspectivă pluridisciplinară înseamnă studierea unei teme/situații/ probleme aparținând
mai multor discipline, fără a ajunge la puncte de vedere comune, ci descoperind multiple perspective
asupra aceleiași teme. Interdisciplinaritatea este definită ca interacțiune existentă între două sau mai
multe discipline, care să poată să meargă de Ia simpla comunicare de idei, până la integrarea conceptelor
fundamentale privind epistemologia, terminologia, metodologia, procedeele, datele și orientarea
cercetării. Deci sunt ignorate limitele stricte ale disciplinelor, așa încât teme comune să permită
realizarea obiectivelor de învățare de grad mai înalt și a competențelor transversale: luarea de decizii,
rezolvarea de probleme, însușirea metodelor și tehnicilor de învățare eficientă, antreprenoriatul etc.
Trandisciplinaritatea reprezintă gradul cel mai elevat de integrare a curriculumului, o manieră originală
de a aborda un subiect comun, ceea ce se află între discipline, în interiorul fiecăreia și dincolo de orice
disciplină, deci disoluția totală a barierelor între discipline, așa încât achizițiile învățării să contribuie la
sucesul personal, social al tinerilor în variate contexte socio-culturale.
Organizarea planurilor- cadru pe cele șapte arii curriculare este o dovadă a intenției de abordare
integrată a conținuturilor învățării în școala românească. Un curriculum integrat presupune armonizarea
obiectelor de studiu într-un tot unitar, centrarea pe activități integrate de tipul proiectelor, relationarea
conceptelor, a fenomenelor, a caracteristicilor diferitelor discipline și corelarea rezultatelor învățării cu
situațiile din viața cotidiană. Ca urmare, în proiectarea unităților de învățare este necesară stabilirea
legăturilor între conținuturile disciplinelor pentru a asigura transferul de cunoștințele de la o activitate
la alta. Prin intermediul acestor activități obiectivele sunt urmărite într-un context integrat, din
perspectiva tuturor ariilor curriculare. De aceea propunerile de planificări pentru grădiniță și ciclul
primar sunt constituite pe unități tematice vizând diferite discipline specifice fiecărui an de studiu.
Strategiile de predare integrată, care faciliteză învățarea autentică, sunt următoarele:
1) învățarea prin dezbatere- prezentarea unor întrebări, teme, probleme, supuse spre analiză și
soluționare unei clase, iar cadrul didactic este coordonatorul pașilor spre obținerea
rezultatului adevărat;
2) învățarea prin problematizare- centrare pe activitatea independentă a elevului, pe gândirea și
efortul personal și este aplicată la orice disciplină;
3) învățare prin încercare și eroare — un șir de soluții la o situație dată, cu eliminarea soluțiilor
care se dovedesc greșite și cu alegerea soluției care rezolvă problema;
 4) învățarea senzorio-motorie• ansamblul coordonărilor senzorio-motorii, priceperilor și
deprinderilor, exprimate în performanțe ale elevului, care conduc la dezvoltarea biologică,

psihomotorie;
5) învățare socială - interiorizarea (Ic cătrc clcv a modurilor și tipurilor de interacțiune
psihosocială și socială: comportamentală, valorică, normativă etc.;
6) învățare prin cercetare- participarea directă și activă a elevului împreună cu profesorul la
cercetarea științifică, la descoperirea adevărului; dezvoltarea capacitatea muncii independente pentru
descoperirea și demonstrarea adevărurilor științifice;
7) învățare prin descoperire- elevul sprijinit de profesor pentru a descoperi cu propriile forțe
intelectuale explicația și semnificația unui fenomen sau proces, legile, cauzele și specificul lor;
8) metoda proiectului- demers didactic în grup, într-o interacțiune continuă, o acțiune de
cercetare și acțiune practică prin care sunt înțelese sau produse raționamente autentice;
9) învățarea bazată pe probleme- elevii în situația de a găsi soluții pentru probleme
contextualizate, utilizând achizițiile anterioare ale învățării și capacitățile de analiză și sinteză;
10) învățarea aventură/ de tip expediționar- experiențe de învățare noformală, în contexte
naturale, accent pe crearea contextelor și a experiențelor relevante de învățare, pe contactul direct cu
mediul social, cultural și natural.

Literatura de specialitate propune șase modele de curriculum integrat:

1) modelul integrării ramificate — elementul central- tema studiată; cadrul didactic selectează
conținuturile înscrise în aria tematică și care duc la atingerea finalităților (implementat la ciclul
primar);
2) modelul integrării liniare- aplicabil pentru finalitățile urmărite pe o perioadă mai mare de
timp, util în proiectarea activității diferențiate și individualizate de recuperare sau dezvoltare;
3) modelul integrării secvențiale- transferul achizițiilor de la un domeniu la altul prin întrebări, sarcini
didactice, orientări, comentarii (frecvent în educația timpurie);
4) modelul curriculumului infuzionat- studierea temelor diverse din perspectiva unui centru de
interes (școli de artă, școli cu predare în limbi străine etc.);
5) modelul integrarii în rețea- bazată pe metoda proiectelor; investigare- acțiune pornind de la o
temă centrală spre identificarea subtemelor abordate transdisciplinar pentru rezolvarea temei
centrale;
6) modelul polarizării- un alt domeniu de cunoaștere (disciplină opțională) în jurul căruia sunt
concentrate elemente ale altor discipline studiate.
APLICĂ

Temă – ex. marcate cu verde.

1. Indică, pentru fiecare disciplină, acele conținuturi ale învățării (clasa a III-a)
din curriculum despre care consideri că se subordonează temei comune/unității
tematice Misterele dezlegate ale naturii:

2. Propuneți o denumire a unității de învățare pentru predarea integrată a următoarelor

conținuturi la Comunicare în limba română, clasa a II-a:
Textul: textul narativ; recunoașterea personajelor; Titlul unității de învățare:
Vocabular: cuvinte cu sens asemănător; cuvinte cu sens opus Comunicarea – Învățăm să
Alfabetul limbii române: literele mici și mari de mână comunicăm; Învățăm să
Acte de vorbire: a se prezenta și a prezenta pe cineva scriem corect etc.
Ortografia: scrierea corectă a cuvintelor care conțin literele â sau î, x
Scrierea funcțională: transcriere (texte de maximum 50 de cuvinte)
3. Consultați programele școlare pentru clasa a IV-a, apoi completați pe o foaie A4 următoarele
repere pentru realizarea unui proiect tematic Pădurea-universul verde:

'discipline integrate 'competențe specifice ale disciplinelor integrate, dezvoltate prin proiect
'conținuturi asociate din programele școlare

4. Scrie un argument și un contraargument pentru afirmația: Predarea integrată este

condiționată de experiența didactică.