Elemente artistice in spatial iudaic

. Dupa cum se poate observa din primele idei, evreii aveau simtul artistic,acesta fiind vizibil
datorita numeroaselor opere de arta in Israel cat si in Diaspora.Pana in epoca moderna,activitatea
lor artistica se limita la impodobirea sinagogilor si a obiectelor rituale care se utilizau de Sabat si
de sarbatori,acasa si la sinagoga.Obiectele de cult erau adeseori monstre de arta populara,puse in
slujba vietii religioase a individului,a familiei si a societatii.Este imposibil de stabilit daca artistul
era evreu sau nu pentru ca astfel de obiecte puteau fi comandatate si unor mesteri
neevrei.ENCICLOPEDIA P61

Inteleptii au stabilit in diferite epoci ce anume era permis sau interzis din punct de vedere
artistic.Unul din domeniile constant interzise a fost acela al reprezentarilor tridimensionale dar se
facea distinctive intre suprafetele plate,cele in basorelief si cele incizate.Sculptura libera si
suprafetele detasate erau considerate ca vecine cu idolatria,fapt pentru care evreii s-au concentrat
asupra unor tehnici ca mozaicul, manuscrisele ornate, gravura in metal, broderia, colajele de
hartie la care se adaugau basoreliefurile de pe chivoturi si de pe pietrele funerare.Dincolo de
impunerile religioase, nesiguranta economica si sociala,expulzarile repetate si darile ridicate
impuse evreilor i-au determinat pe artisti sa evite arta monumental sis a se concentreze asupra
obiectelor portabile.S-au pastrat foarte putine obiecte de cult din Evul Mediu,unele fiind probabil
distruse.Din cauza neacceptarii evreilor in breslele artistice ale Europei crestine,este posibil ca
foarte putini mesteri evrei sa fi fost capabili sa produca obicte de cult de un nivel inalt artistic si
estetic.

Printre obiectele rituale cele mai raspandite se numara podoabele pentru sulurile Legii(Tora si
ornamentele ei) si sulul Hanuca,cupele de kidus,menorele,cutiile de mirodenii,actele de casatorie
si vesela pentru mesele de sarbatoare.

Multi mesteri din spatial musulman erau specializati in vase si ustensile din argint si arama.In
rasaritul Europei unde padurile sunt nelipsite,multe sinagogi erau impodobite cu remarcabile
gravure in lemn sculptate de mesteri evrei.Tot aici,unii mesteri evrei pictau in culori vii pe peretii
si plafoanele sinagogilor. Cat priveste ornamentatia obiectelor de cult,aceasta este caracterizata
in special prin compozitii simetrice si printr-o traditie simbolica neintrerupta.In ciuda
influientelor cultural din mediul local neevreiesc,imaginile si simbolurile respecta consensul
general al gandirii evreiesti si exprima credinta comuna,impartasita de toata
comunitatea.Motivele cele mai des intalnite si cele mai frecvent reprezentate pe obiectele de cult
sip e chivoturile sinagogilor sunt Sanctuarul, Templul si Ierusalimul.Obiectele ritual care se
gaseau in Templu nu sunt cunoscute decat din descrierile biblice si din sursele antice evreiesti.
Se presupune ca pana si cele mai vechi reprezentari cunoscute ale Templului,cele de pe
monedele din vremea lui Bar Kohba,nu erau realizate dupa modelul real,ci dupa relatarile
batranilor care apucasera cladirea.Cu toate aceste,de-a lungul vremii,reproducerile,de acum
adesea idealizate,ale constructiei Templului si ale obiectelor sale de cult au devenit simboluti
larg acceptate de masele evreiesti si s-au transmis prin traditie de la o generatie la alta.Pe langa
motivele Templului,cum sunt porticul, stalpii, masa si painile punerii inainte,menorah cu sapte
brate ,lighenele, clestii, cornul de berbec(sofar) si heruvimii,simbolismult visual evreiesc s-a
imbogatit ulterior cu numeroase alte motive,preluate din mediul cultural local si integrate in
sistemul general.Printre aceste motive care simbolizau legatura cu trecutul si dorinta de izbavire
fizica si metafizica se numara lei, acvilele, caprioarele, grifonii si alte vietuitoare, semnele
zodiacului si gravurile de pe betele de lemn pe care se infasoara Sulurile Torei.

Pana in epoca moderna, este dificila mentionarea vreunui nume de artist evreu, desi sunt
cunoscuti cativa din cei care desenau mozaicuri, decorau manuscrise, pictau sinagogi sau
confectionau obiecte de cult.Situatia aceasta s-a schimbat abia de la sfarsitul sec. al VIII-lea,
odata cu Emanciparea si Iluminismul.La acea vreme,evreii au inceput sa se remarce in arta atat la
nivel general, cat si in arta cu specific evreiesc.Amintim pe Moritz Oppenheimer,un pionier al
artei evreiesti din sec.al XIX-lea,care lucre in Germania si era renumit pentru
portretistica,redarea unor scene biblice, precum si a ceremoniilor dedicate sarbatorilor evreisti la
sinagoga sau acasa.In secolul al XIX-lea,odata cu incetarea restrictiilor arhitecturale,s-au
construit grandioase sinagogi.Atat in proiectarea sinagogilor,cat si in realizarea obictelor ritual,s-
au introdus si aplicat valori estetice modern.Evreii americani sunt autorii multor inovatii in
domeniul ornamentatiei ritual si multi din cei mai mari artisti americani, evrei sau neevrei,au
contribuit la acest reviriment artistic care imbina sacrul cu frumosul.(ENCICLOPEDIA
IUDAICA p63)
Creatia artistica este o marturie vizibila a istoriei,fiind creatia unor oameni al caror trecut este
reflectat de aceasta cautare a adevarului,efectuata de artist.In scrierea istoriei arta ar putea servi
ca o importanta sursa auxiliara.Picturile,sculpturile,arhitectura,bisericile si
sinagogile,frescele,picturile murale,mozaicurile si monedele ar fi cele care furnizeaza informatii
importante pentru istorici.In secolul XIX-lea lumea invatata ar fi descoperit rolul artei ca unealta
importanta in istoriografie.Artistii ar fi cei care au asezat de fapt in fata noastra o oglinda in care
putem vedea faptele omului in viata individuala si in societate.Cateodata ,creatia artistic ar fi
singura marturie a istoriei unei populatii disparute si am putea deci invata cu ajutorul artei
despre viata cultural, politica, economica,religioasa si sociala a oamenilor.Arta ar avea un rol
foarte important in istoriografia evreiasca din cauza raritatii ei si din cauza interpretarii gresite a
celei de-a doua porunci din Biblie.SINAGOGA ARHITECTURA A MONOTELISMULUI
MIRCEA P.24

Atitudinea legii biblice si rabinice cu privire la arta a fost intotdeauna ambivalent.Pe de o

parte, unele versete ale Bibliei interzic in mod expres picturile, sculpturile, chipurile ,,cioplite’’
sau sculptateENCICLOPEDIA P61,asa cum intalnim la Deuteronom cap.4,16-18:,,Sa nu gresiti
dar sis a nu va faceti chipuri cioplite sau inchipuiri ale vreunui idol care sa infatiseza barbat sau
femeie.Sau inchipuirea vreunei jivine ce se taraste pe pamant,sau inchipuirea vreunui peste din
apa,de sub pamant’’,(BILBIA P.198)sau la Deuteronom la cap.5-8 unde se repeta cele zece
porunci:,,Sa nu-ti faci chip cioplit nici vreo infatisare a celor ce sunt sus in cer, sau jos pe pamant
sau in apa sau sub pamant’’(BIBLIA P.200).In ceea ce se scrie la Deuteronom,interdictia se
refera la reprezentarea oricarei fapturi-om, animal, peste sau pasare si are ca scop prevenirea
idolatriei.Pe de alta parte Biblia prezinta numeroase exemple amanuntite de iscusinta artistica si
mestesugareasca atunci cand se faureste Cortul Domnului(ENCICLOPEDIA IUDAISMUL
P.61),Iesire cap.31,1-10:,,Dupa aceea a grait Domnul cu Moise si a zis:<<Iata,Eu am randuit
anume pe Betaleel,fiul lui Uri, fiul lui Or, In semintia lui Iuda,si l-am umplut de duh
dumnezeiesc, de intelepciune, de pricepere, de stiinta si de iscusinta la tot lucrul,ca sa faca
lucruri de aur,de argint si de arama, de matase violeta, stacojie si visinie si de in rasucit.Sa
slefuiasca pietre scumpe pentru podoabe sis a sape in lemn tot felul de lucruri.Si iata,i-am dat ca
ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din semintia lui Dan si am pus intelepciune in mintea
oricarui om iscusit ca sa faca toate cate ti-am poruncit:Cortul adunarii,chivotul legii,capacul cel
de deasupra lui si toate lucrurile cortului.Masa si toate vasele ei,sfesnicul cel de aur curat cu toate
obiectele lui si jertfelnicul tamaierii.Jertfelnicul pentru arderile de tot cu toate obiectele lui,baia
si postamentul ei,tesaturile pentru invelis,vesmintele sfintite pentru Aaron preotul si vesmintele
de slujba pentru fiii lui.>>”(BIBLIA P.103)In acest caz este vorba de o opera de arta in scop
religios spre deosebire de Vitelul de aur care a fost considerat simbolul idolatriei.Elementele ca
stalpii, sfesnicul cu sapte brate si desenele tesute pe perdeaua chivotului se regasesc de-a lungul
epocilor in ornamentatia diverselor obiectelor de cult si a chivoturilor sinanogale.Spre deosebire
de alte culturi, in care desenele si statuile serveau in mod direct ca obiecte de veneratie si
divinizare cu scopul de a reprezenta sursele sacrului intr-o maniera palpabila, iudaismul
subliniaza rolul decorativ al artei, conceputa ca o impodobire a poruncii.ENCICLOPEDIA
P63Porunca a doua ar fi interzis adoratia pentru ca Dumnezeul infinit nu poate fi transpus intr-o
forma finite asupra dezvoltarii artelor intre evrei. SINAGOGA ARHITECTURA A
MONOTELISMULUI MIRCEA P30

Cercetarile arheologice de la inceputul secolului al XX-lea,au scos la lumina vestigii de arta in

cele mai diferite locuri, cum ar fi vechile sinagogi galileene de la Capernaum si Horazin sau
sinagoga de la Sardis,Turcia, ENCICLOPEDIA P63 precum si ziduri de cetati,mai ales cele ale
Romei,porti si ziduri ale oraselor,poduri,fantani, monumente, grajduri pentru cai, morminte care
apar cu inscriptii si fac posibila identificarea locului de origine si cateodata si datarea
monedelor.Mii de monede ar fi fost gasite in excavatiile arheologice din Palestina,monede din
perioada persona.In sapaturile recente s-ar fi gasit monede care ofera informatii despre templul
construit de Adrian pe Muntele Garizim si potrivit acestora,templul ar fi fost construit in stilul
greco-roman,in timp ce pe alta moneda din anii 134-135,este vizibil conturul Templului Sfant
din Ierusalim.Alte monede Bar Kochba aveau o frunza de palmier sau trambite, un circhine de
struguri, un palmier, cu inscriptii special.

Manuscrisele si gravurile(Emblemata) ar ilustra modul in care poporul evreu si-ar fi

concentrate prin urmare activitatile artistice asupra reprezentarii si impodobirii manuscriptelor
incluzand si Biblia si a cartilor scrise in ebraica.Printre cartile decorate erau carti de
filosofie,medicina,codice, Haggada-uri, carti de rugaciune pentru Marile Sarbatori si pentru
slujbele zilnice, Sulul lui Esther si contracte de casatorie.Aproximativ 4000 de Haggada illustrate
ar fi cunoscute astazi si in interiorul lor, pe langa motivele florale,animale si geometrice
obisnuite,au fost introduce si figuri umane:copistul notelor marginale Sfintelor Scripturi
ARHITECTURA A MONOTELISMULUI P.25,ar fi schimbat cateodata terminatia literelor in
diferite forme ca pasari, pesti, plante, uneori creand figure cu character grotesc.Manuscrisele
ebraice decorate din secolele XIII-XVI, lucrari ale unor decorator, copisti evrei sau nu, ne ofera
posibilitatea de a patrunde in viata zilnica a evreilor si de-a afla despre viata comunitara,sociala
si profesionala a acestora, despre locuinta si sinagoga,ocupatii, viata de familie sic ea
religioasa,traditii si rituri.ARHITECTURA A MONOTELISMULUI P.26

In Spania, Germania si Italia s-au infiintat minunate scoli de impodobire a manuscriselor,una din
din cele mai raspandite carti ilustrate este Hagada de Pesah.Aceste manuscrise erau de regula
comandate de familii instarite si cuprindeau diferite imagini si reprezentari de oameni din
popor.In Germania medievala de exemplu,personajele umane erau uneori pictate cu capete de
animale pentru a evita reprezentarea fetelor omenesti.Arta manuscriselor illustrate s-a mentinut
la mare prêt si dupa dezvoltarea tiparului in sec. al XV-lea. (ENCICLOPEDIA IUDAICA p63).