În momentul actual, caracterizat prin sintagma „societate de hiperconsum”, asistăm la o

supradimensionare fără precedent a dorinţelor de consum, asociată cu o schimbare fundamentală în

plan cultural valoric. Studiul îşi propune să analizeze, pe baza unei vaste literaturi ştiinţifice, cauzele şi
efectele acestei hipertrofieri a consumului, pornind de la premisa enunţată de Oswald, „..performanţa
economică nu este interesantă intrinsec....Aspectele economice contează numai în măsura în care ele îi
fac pe oameni mai fericiţi”. De asemenea, în contextul în care în cadrul ştiinţei economice se conturează
cu tot mai multă claritate o nouă paradigmă asupra a ceea ce înseamnă dezvoltare economică, în care
valoarea fundamentală este aceea de sănătate a viului, înţeleasă ca un ansamblu de parametri ce
conturează o evoluţie normală şi de dorit, am analizat modul în care s-ar putea realiza trecerea către un
model sănătos de consum. Pentru aceasta, din perspectiva protecţiei consumatorului, considerăm că
educaţia pentru un consum sănătos este un răspuns potrivit care poate genera o schimbare durabilă a
pattern-ului actual de consum, către un comportament mai generos în viziune intergeneraţională şi care
să susţină totodată un înalt nivel al calităţii vieţii pentru generaţiile ce coexistă şi se succed. Cuvinte-
cheie: consum sănătos, educaţia consumatorului, dreptul la educare, subconsum şi hiperconsum,
paradoxul fericirii, imperativele vieţii umane Clasificare JEL: A11, O10, O11 Introducere În teoria
economică, consumul este văzut ca fiind forţa motrice a economiei, principala motivaţie care stă la baza
eforturilor umane, care nu numai că oferă fericire indivizilor-consumatori, dar are şi alte consecinţe
favorabile la nivel societal. In literatura ştiinţifică, consumul este abordat din diferite perspective. În
prezent unii autori consideră că o sintagmă mai potrivită pentru caracteristicile momentului prezent ar fi
aceea de ”societate