Sunteți pe pagina 1din 7

Ecosistem

I. CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

1. Definitia ecosistemului: unitatea functionala, elementara, concreta a biocenozei

2. Alcatuire:

BIOTOP
Prin biotop se desemnează totalitatea factorilor abiotici (lipsiți de viață): vânt, precipitații, umiditate, căldură
etc. BIOTOP- componenta fara viata a tuturor ecosistemelor. FACTORII ABIOTICI nu au valori constante. Ei
variaza in timp si spatiu. Majoritatea factorilor abiotici se produc cu regularitate. Cand variatiile factorilor
abiotici sunt mici organismele se adapteaza.
Structura Biotica:
Factori geologici- solul, rocile
Factori geografici- altitudine, latitudine, longitudine
Factori mecanici- flux, reflux, curentii, cutremure
Factori fizici- temperatura, lumina, apa, aer
Factori chimici- compozitia aerului, a apei

BIOCENOZA
Termenul biocenoză reprezintă un nivel supraindividual de organizare a materiei vii și descrie totalitatea
organismelor vii, vegetale (fitocenoză) și animale (zoocenoză) care interacționează între ele și care conviețuiesc
într-un anumit mediu sau sector din biosferă (biotop), formând cu el un tot unitar și care se află într-un
echilibru dinamic dependent de acel mediu. Ea se caracterizează printr-o anumită structură și funcționare dată
de modelul circulației materiei, energiei și informației.
Biocenoza și mediul ei de viață (biotopul) formează un tot unitar: ecosistemul, în cadrul căruia ele sunt strâns
corelate și intercondiționate dialectic, astfel că biocenoza poate fi definită ca populația biotopului, iar biotopul
ca locul, sau mediul, ocupat de biocenoză.

3. Definitia ecosistemelor antropizate (amenajate):sisteme ecologice naturale, optimizate fie pentru


obtinerea unor productii vegetale sau animale sporite, fie pentru alte scopuri umane
• Sunt influentate specific de existenta si activitatea umana;
• Depend de om din punct de vedere structural – organizatoric

4. Structura unui ecosistem antropizat:


Elementele principale sunt:
a) BIOCENOZA reprezentata de:
- fitocenoza naturala;
- plante de cultura;
- zoocenoza naturala;
- animalele domestice
b) Totalitatea OAMENILOR din ecosistem;

1
c) ANSAMBLUL PRODUSELOR NATURALE (natura transformata) create prin activitati
umane
Exemple :masini, constructii, obiecte de uz divers
d) Depozitele de deseuri si reziduri stagnante

5. Caracteristici ale unui ecosistem antropizat:


 Gradul de antropizare = intensitatea influentelor de origine antropogena asupra mediului
natural; este diferit de la o zona la alta
Exemple :
a) in zonele urbane sau puternic industrializate care sunt sisteme intens antropizate ,
elementele componente au devenit subordonate prezentei oamenilor
b) in agrosisteme fitocenoza este controlata direct de om( nr. de specii foarte mic →
stabilitate redusa → echilibrul ecosistemului este mentinut de om )
 Simplificarea biocenozei: nr. mic de specii
 Saracirea biocenozei:prin diminuarea numarului de legaturi interne
 Fragilitate a echilibrului ecologic

6. Tipuri de ecosisteme antropizate:


- ecosisteme acvatice antropizate: lacurile de baraj, lacurile de acumulare, iazurile si helesteiele
piscicole
- ecosisteme terestre antropizate: ecosistemele agricole sau agroecosistemele
- complexele zootehnice;
- sistemele rurale si urban industriale

A. AGROSISTEMELE
 Inlocuirea formelor naturale de plante sau animale cu varietati cultivate si animale
domestice pentru asigurarea unei productivitati mari
 Plante: cereale, leguminoase, radacinoase, pomi fructiferi, specii horticole
 Animale: porcine, ovine, rumegatoare, pasari
Caracterizare ecologica a componentelor agrosistemelor:

a) Biocenoza:
- Producatorii primari au fost selectionati artificial, omul ameliorand atat productia cat si
rezistenta plantelor cultivate
- Consumatorii sunt reprezentati de animalele din fermele zootehnice sau piscicole
- Numarul actiunilor biotice nefavorabile este redus;
- Omul controleaza consumatorii rapitori (mai ales parazitii)
- In ferme apar boli metabolice si de stres la animale

b)Biotopul:
- fiecare biotop este realizat si controlat de catre om;
- solul este transformat, devenind un corp artificial in care fenomenele naturale sunt diminuate;
- se investeste o cantitate apreciabila de energie;
- se asigura conditii optime necesare speciei crescute: o anumita intensitate si cantitate de
lumina, o anumita umiditate, o fertilizare corespunzatoare, etc

2
B. COMPLEXELE ZOOTEHNICE

- cuprinde crescatoriile de animale in scopul obtinerii de productii mari si constante

a) Biocenoza:
- apartine unei singure specii , iar de multe ori unei rase cu performante productive ridicate;
- indivizii sunt intretinuti in adaposturi si boxe, pe categorii de varsta si sexe;
- populatiile sunt omogene genetic si fenotipic;
- animalele si-au pierdut instinctual de teritorialitate si instinctual matern;
- se remarca cresterea agresivitatii si a stresului;
- alte specii de consumatori devin cocncurente pentru hrana: soareci, sobolani
- predomina organismele patogene producatoare de pneumonii, gastroenterite, salmoneloze,
trichineloze
- baza trofica a animalelor este reprezentata de culturile furajere

b)Biotopul:
- are un anumit microclimat interior generat de temperature, umiditate si luminozitate
- insusirile ecologice ale biotopului asigura fiecarei specii o productivitate maxima;

C. ECOSISTEMELE ASEZARILOR UMANE

- in asezarile umane, oamenii se gasesc in interactiune cu factorii abiotici, biotici naturali si cu


factorii artificiali introdusi sau produsi de om
- Tipuri de asezari : rurale si urbane

a) Ecosistemele de tip rural: catunele, satele, comunele


Caracteristici:
• Contact strans cu mediul natural;
• Folosesc in mica masura energia neconventionala, hidroenergia;
• Aprovizionarea cu apa se face din surse imediate, locale( fantani sau izvoare naturale)
• Sursa de hrana provine direct din ecosistemele naturale si agrosisteme

b) Ecosistemele de tip urban:orasele


• Contact redus cu mediul natural;
• Folosesc in mare masura energia produsa in centralele electrice, de termoficare,
nucleare
• Aprovizionarea cu apa se face prin sisteme hidrografice special amenajate;
• Sursa de hrana provine din agrosistemele limitrofe sau de la distanta, precum si din
industria alimentara
• Au productie industriala;
• Sunt dotate cu spatii de depozitare a reziduurilor si deseurilor , de epurare a apei uzate.

In ambele tipuri de ecosisteme, OMUL este factorul care determina optimizarea conditiilor
de mediu si araportului om – societate – natura
Indiferent de tipul de asezare umana, oamenii trebuie sa actioneze pentru diminuarea si
inlaturarea factorilor poluanti care sunt rezultatul activitatii lor.

3
II. IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR
NATURALE

Cauzele naturale ce au provocat deteriorari ale mediului sunt: seisme, eruptii vulcanice,
inundatii, furtuni de praf, etc.
Intre om si mediu exista un schimb permanent de materie, energie si informatie.
Impactul uman asupra mediului inconjurator reprezinta toate modificarile care se situeaza in
afara legilor ecologice, suferite de mediul natural, ca urmare a activitatilor omenesti.
Impactul este direct proportionalci numarul populatiei si cu volumul activitatilor
umane.Impactul este invers proportional cu marimea biotopului

Forme ale impactului uman asupra mediului inconjurator:


Defrisari masive ale padurilor;
Desertificarea stepelor;
Destelenirile de pajisti;
Eroziunea solurilor;
Poluarea apelor;
Poluarea atmosferei;
Distrugerea unor specii de plante si animale;
Extensiunea rapida a cailor de comunicatie moderne;
Vanatoarea si pescuitul;
Pastoritul, etc

1. Degradarea habitatelor:
o Crearea agrosistemelor in care fitocenoza naturala este inlocuita cu o vegetatie
controlata;
o Domesticirea animalelor prin modificarea conditiilor naturale de viata;
o Exploatarea fara discernamant a padurilor a dus la desertificare
o Pescuitul intensiv a saracit anuite zone ( exemplu: sardinele din Oceanul Pacific) a dus
la scaderea numarului de specii sau chiar la disparitia lor;
o Practicarea intensiva a vanatoarei a condus la rarirea populatiilor unor animale
salbatice
2. Introducerea de specii noi in ecosisteme:
o Intentionat sau neintentionat pot genera cresteri neobisnuite ale numarului indivizilor
acestora (explozie ecologica) , rezulta catastrofe ecologice si economice

Exemple de introducere neintentionata a speciilor:

- aducerea catorva tantari anofel din Africa de Vest pe coasta rasariteana a Braziliei a dus la
epidemie de malarie;
- filoxera adusa din America in Franta a distrus culturile de vita de vie , ceea ce a dus la altoirea
de soiuri de vie europene cu americane rezistente la filoxera;
- gandacul de Colorado adus in Europa in mod accidental : nici o metoda de combatere nu a
reusit sa-l distruga
Exemple de introducere intentionata a speciilor straine in diferite biocenoze:
- plante de cultura (alimentare, decorative);
- animale

4
Efectele acestor introduceri sunt neprevazute, nedorite si paguboase pentru ecosistemele naturale care
se deterioreaza.

3. Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea resurselor biologice

Interventia omului in biosfera a dus la saracirea speciilor si la cresterea instabilitatii


biocenozelor, cu dereglarea echilibrelor naturale.
Cauze:

a) Defrisarea padurilor:
- a contribuit la degradarea solurilor, la cresterea ariditatii climatului, intensificarea vitezei
vanturilor si aparitia inundatiilor
- padurile reprezinta factorul determinant de mentinere a echilibrului ecologic, climatic si
hidric, reprezentand ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decat oricare
ecosistem natural

b) Suprapasunatul:
- pasunatul intensiv determina distugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem
- se intensifica activitatea pradatorilor;
- creste frecventa bolilor si a parazitilor
- apare suprapopularea pasunilor si o dezgolire accentuata a biotopului, care isi pierde
posibilitatile sale de regenerare.

c) Supraexploatarea faunei terestre:


- s-a realizat atat direct prin vanatoare, pescuit, combaterea unor daunatori
- cat si indirect producand dezechilibre ecologice, cu efecte intarziate asupra florei si
faunei
- cel mai mult au avut de suferit pasarile si mamiferele
Exemple:
- In America bizonul, antilopa Americana, ursul grizzli au astazi areale foarte restranse
- In Asia: rinocerul Asiatic, ursul panda si-au redus nr. pana la cca 200 exemplare
- In Africa: antilopa Africana, rinocerul alba au disparut, iar antilopele, bivolii, zebrele,
girafele, leii si-au redus mult efevtivele
- In Europa: a disparut bourul, bizonul European, capra alpine
- In Romania: au disparut bourul, zimbrul, antilopa de stepa, capra de munte,marmota
alpina, iar sunt amenintate sa dispara: zaganul, vulturul plesuv sur, dropia, cocosul de mesteacan,
rasul, capra neagra
d) Supraexploatarea resurselor oceanice:
Biocenozele marine sunt foarte complexe , cu un numar mare de lanturi trofice .
Pescuitul abuziv al mamiferelor mari a dus la disparitia unor specii .Grav amenintate cu
disparitia sunt :specii de balene, heringul, batogul, scrumbia albastra, merlucius,broastele testoase de
apa, etc

e) Urbanizarea si industrializarea:
- cresterea vertiginoasa a oraselor a dus la dezvoltarea industriei;
- dezvoltarea industriei in marile orase a atras dupa sine migrarea populatiei de la sate la oras
- explozia urbana, dezvoltarea industriilor si a transporturilor a dus la formarea noxelor orasului
:smog, particule de praf, de fum, compusi chimici
- toate acestea duc la slabirea rezistentei organismului uman,la aparitia unor boli ale sisemului nervos,
endocrin, respirator, etc

4. Deteriorarea ecosistemelor prin poluare

5
Reprezinta o modificare daunatoare pentru om si pentru speciile din ecosystemele naturale
si artificiale, a factorilor de mediu (abiotic si biotic) datorita introducerii in mediu a poluantilor

Poluantii sunt deseuri ale activitatii umane.


Factori poluanti:- substante chimice: pesticide, gaze, titei, substante organice
-fizici: caldura, radiatiile
- biologici: virusuri, bacterii patogene

Poluarea creste direct proportional cu cresterea numerica a omenirii, cresterea necesitatilor


umane si dezvoltarea de noi tehnologii.
Deoarece nu se cunosc in amanunt limitele admisibile ale poluarii atat pentru securitatea
omului, cat si a securitatii principalelor ecosisteme, exista o tendinta de subapreciere a efectelor
acesteia.

a) Poluarea fizica:

 Poluarea temica sau calorica: diverse gaze din atmosfera duc la


incalzirea globala prin efectul de sera → efectele incalzirii globale sunt catastrofale
(topirea calotelor polare, cresterea nivelului marilor si oceanelor, inundarea tarmurilor)
 Poluarea radioactiva: prin radiatii si radionuclizi are ca surse depunerile
radioactive care au ajuns in apa odata cu ploaia, apele folosite in uzinele atomice,
deseurile atomice ;
 Poluarea sonora sau fonica:zgomote puternice sau emisiuni de sunete cu
vibratii neperiodice , de o anumita intensitate si care produc o senzatie dezagreabila →
consecinte negative( dereglarea auzului, contractile arterelor, accelerarea pulsului si
aritmului respiratiei, diminuarea reflexelor, stresul).

b) Poluara chimica:

Substantele chimice utilizate in industrie si agricultura sunt cele mai raspandite si


periculoase forme de poluare.
Noxele eliminate in mediu : pesticidele, metale grele, DDT, se acumuleaza de-a lungul
lanturilor trofice in concentratii din ce in ce mai mari prin fenomenul de amplificare biologica.Aceste
substante sunt in general nebiodegradabile sau greu biodegradabile , de aceea persista un timp
indelungat in ecosistem.
Exemple de substante poluante:
• Gaze: monoxidul de carbon , dioxidul de sulf care in combinatie cu apa din precipitatii
produce ploile acide ;
• Compusi ai azotului contribuie la formare asmogului;
• Derivatii halogenilor provoaca arsuri la plante si boala numita fluoroza la
animale(deformarea oaselor si caderea dintilor)
• Pulberile:particule de cuart, calciu, azbest, funingine , particule de plumb, mercur, zinc,etc

c) Poluarea biologica:

Se produce prin:
 Poluarea biologica a apei si alimentelor se produce in mod direct prin deversarea apelor
menajere si a celor industriale uzate in cursurile de apa sau indirect prin contaminarea lor cu
substante organice fermentescibile;
 Eutrofizarea apelor : proces natural de acumulare in timp a unor cantitati crescute de substante
organice pe fundul apei → favorizeaza dezvoltarea in masa apei a unor microorganisme care
acoper masa apei in intregime si distrug echilibrul ecologic din ecosistemul respective.
6
O inginerie ecologica a resurselor de apa reprezinta un test foarte serios la nivelul stiintific de
gospodarire .