Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ASACHI”IAŞI
FAC. DE HIDROTEHNICĂ,GEODEZIE ŞI INGINERIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA MĂSURĂTORI TERESTRE ŞI CADASTRU
PROIECT LA TOPOGRAFIE
ÎNTOCMIREA PLANULUI DE SITUAŢIE AL ŞCOLII DIN SATUL IACOBENI,
COM. VLADENI, JUD.IAŞI
STUDENT
Anul:
Grupa:
2020-2021
1
Cuprinsul proiectului:
2
1. Prezentarea obiectivului şi prezentarea metodelor de lucru şi a aparaturii
utilizate
Obiectivul lucrării este de a întocmi planul de situaţie al şcolii din satul Iacobeni necesar
obţinerii autorizaţiei de construcţie în vederea amenajării de grupuri sanitare în interiorul clădirii.
Imobilul este situat în intravilanul satului Iacobeni, com. Vladeni, jud. Iaşi.
Punctele de staţie din care s-au realizat măsurătorile au fost materializate în teren astfel:
punctele 1002, 1003, 1004 prin ţăruşi de lemn amplasaţi în interiorul obiectivului de măsurat.
Detaliile planimetrice au fost determinate prin metoda drumuirii tahimetrice combinată cu
radieri în sistem de proiecţie stereografic 1970 ,iar pentru detaliile altimetrice s-a folosit sistemul
nivelitic Marea Neagra 1975. Drumuirea tahimetrică începe cu punctul 1001, determinat prin
intersecţie înapoi ( din care s-au vizat punctele din reţeaua geodezică notate cu 5004, 5005, 5006,
5007, 5009) şi se termină pe punctul 5008 cu orientare spre punctul 5009.
Aparatul cu care s-au executat măsurătorile este o staţie totala Leica TC407.
Din punct de vedere topografic măsurătorile întocmite la teren şi calculele efectuate ulterior se
încadrează în normele şi toleranţele admise.
3
Fig. 1.1 Schiţa vizelor la intersecţia înapoi în punctul 1001
4
Inventar de coordonate Tab.1.1
Nr. Coordonate rectangulare plane
pct. Nord (X) Est (Y) H
(m ) (m ) (m)
5005 665614.353 678813.396 -
5006 660136.060 676011.450 -
5007 660218.170 674641.690 -
5008 663368.76 675107.98 71.10
5009 663571.410 672331.900 -
5010 663474.144 675362.310 -
5011 666711.876 674248.226 -
Cota pct.1001 este 54.40 m.
baricentrice
Intersecţia indirectă ( sau intersecţia înapoi sau retrointersecţia ) este o metodă de îndesire a
reţelei de sprijin foarte utilizată, care se aplică când în zona respectivă există vizibilitate din punctul
nou către cel puţin patru puncte cunoscute din reţeaua de triangulaţie.
În continuare se prezintă calculul coordonatelor rectangulare plane ale punctului nou 1001, prin
procedeul coordonatelor baricentrice, numit şi procedeul Ansermet.
Se observă ( din carnetul de teren ) că pe teren se staţionează în punctul nou 1001 şi se vizează
punctele de triangulaţie 5011, 5005, 5006, 5007 şi 5010 către care se măsoară direcţiile azimutale Hz.
Calculul coordonatelor punctului nou 1001 se poate face din trei puncte vechi (5011-5005-5007 fig.1.3
) dar pentru verificare se mai calculează încă două combinaţii (5005-5007-5010
Fig. 1.4 şi 5005-5006-5010 fig. 1.5 ).
N
5007-5005
5007-5011
O Y
Fig. 1.3. Intersecţia înapoi, procedeul coordonatelor baricentrice ( varianta I )
8
Din măsurătorile de pe teren au rezultat unghiurile orizontale γ1 , γ2 , γ3.
Pentru verificare se calculează suma unghiurilor în jurul punctului 1001 care trebuie să fie
g
400 .
1 2 3 400 g
Orientările se determină cu coordonatele cunoscute ale punctelor, astfel ( tabelul nr. 1.3 ):
Y50115005 Y Y5011
50115005 arctg k 200 g arctg 5005 k 200 g
X 50115005 X 5005 X 5011
Y Y Y
5005 5007 arctg 5005 5007 k 200 g arctg 5007 5005 k 200 g
X 5005 5007 X 5007 X 5005
Y50115007 Y Y5011
50115007 arctg k 200 g arctg 5007 k 200 g
X 50115007 X 5007 X 5011
9
Ponderile (greutăţile ) celor trei vârfuri se calculează cu relaţiile:
1
g1 =
ctg1 ctg 1
1
g2 =
ctg 2 ctg 2
1
g3 =
ctg 3 ctg 3
X
N
5005-5010
5005-5007
N
5010-5005
5010-5007
N
5007-5010 5007-5005
O Y
Pentru verificare se calculeaza suma unghiurilor în jurul punctului 1001, care trebuie să fie
400g.
1 2 3 400 g
10
Orientările se determină cu coordonatele cunoscute ale punctelor, astfel ( tabelul nr. 1.4 ):
1
g1 =
ctg1 ctg 1
1
g2 =
ctg 2 ctg 2
1
g3 =
ctg 3 ctg 3
11
x5007 g1 x5010 g 2 x5005 g 3
II
x1001 =
g1 g 2 g 3
y g y5010 g 2 y5005 g 3
II
y1001 5007 1 =
g1 g 2 g 3
X
N
5005-5010
5005-5006
N
5010-5005
5010-5006
N
5006-5010 5006-5005
O Y
Fig.1.5. Intersecţia înapoi, procedeul coordonatelor baricentrice ( varianta III )
Pentru verificare se calculează suma unghiurilor în jurul punctului 1001 care trebuie să fie
400g.
1 2 3 400 g
Orientările se determină cu coordonatele cunoscute ale punctelor, astfel ( tabelul nr. 1.5 ):
12
Y5005 5006 Y Y5005
5005 5006 arctg k 200 g arctg 5006 k 200 g
X 5005 5006 X 5006 X 5005
Y5010 5006 Y Y5010
50105006 arctg k 200 g arctg 5006 k 200 g
X 5010 5006 X 5006 X 5010
1
g1 =
ctg1 ctg 1
1
g2 =
ctg 2 ctg 2
1
g3
ctg 3 ctg 3 =
13
x5006 g1 x5010 g 2 x5005 g 3
III
x1001 =
g1 g 2 g 3
y g y5010 g 2 y5005 g 3
III
y1001 5006 1 =
g1 g 2 g 3
Coordonatele rectangulare plane ale punctului nou 1001 se calculează ca medie aritmetică a
valorilor obţinute în cele trei variante de calcul, astfel:
I
x1001 x1001
II
x1001
III
x1001 =
3
I
y1001 y1001
II
y1001
III
y1001 =
3
În figura 1.6 se reprezintă unghiul de orientare al staţiei 1001, definit ca orientarea direcţiei
zero a cercului orizontal (Hz) fata de directia nordului topografic.
14
Se observă că datorită erorilor de măsurare a direcţiilor azimutale (Hz), dar şi a erorilor de
determinare a coordonatelor punctelor geodezice vechi (X,Y) rezultate dintr-o prelucrare anterioară, se
vor obţine mai multe valori apropiate ca mărime pentru unghiul de orientare al staţiei 1001, de forma
diferenţelor:
i
Z 1001 1001i Hz1001i [g c cc],
unde:
θ1001-i – orientarea calculată din coordonate dintre punctul de staţie şi un punct vechi de coordonate
cunoscute al reţelei;
Hz1001-i – direcţiile azimutale dintre punctul de staţie şi punctele vizate
5005
Z 1001 10015005 Hz10015005
5006
Z 1001 10015006 Hz10015006
5007
Z 1001 10015007 Hz10015007
5010
Z1001 10015010 Hz10015010
5011
Z1001 10015011 Hz10015011
Z i
1001
[g c cc],
Z 1001 i 1
unde cu „v” s-a notat numărul de vize din punctul de staţie 1001 către punctele vechi (v=5).
Punctul de sosire al drumuirii este punctul 5008, iar pentru orientarea de închidere a drumuirii
este vizat punctul 5009, calculându-se orientarea:
200 g Y Y5008
5008 5009 arctg 5009 k 200 g , k=0.1,2
X 5009 X 5008
15
Unghiurile orizontale se calculează ca diferenţe între direcţia azimutală a laturii din dreapta şi
direcţia azimutală a laturii din stânga, tinându-se cont de sensul de parcurs al drumuirii. Dacă gradaţia
zero a limbului se află între cele două direcţii este necesar să se adune 400g.
c.1. Calculul valorilor brute ( provizorii) ale unghiurilor de orientare ale laturilor drumuirii
unde:
Hz1001-1002 – direcţia orizontală măsurată din punctul de staţie 1001 către punctul nou din turul de
orizont.
Se observă că ultima valoare θb 5008-5009 este de fapt orientarea laturii de sosire, dar această
valoare brută conţine erorile cumulate, înregistrate la măsurarea direcţiilor orizontale. Faţă de valoarea
calculată din coordonate a orientării de sosire a drumuirii va exista o diferenţă care reprezintă eroarea
de închidere pe orientări a drumuirii.
16
c.2. Calculul erorii de închidere pe orientări şi compensarea acesteia
Eroarea de închidere pe orientări este diferenţa între valoarea transmisă (măsurată) şi cea
calculată a orientării laturii de sosire. Astfel:
eθ = θb 5008-5009 – θ5008-5009
Tθ = 1c 50cc n
unde n reprezintă numărul punctelor de staţie din drumuire (n=5). În cazul în care e T măsurătorile
de teren se refac, deoarece s-au strecurat erori grave la măsurarea direcţiilor orizontale. În continuare
se calculează corecţia unitară de orientare cu relaţia:
e
c
n
Valorile compensate ale orientărilor laturilor drumuirii se calculează după cum urmează:
10011002 b10011002 c
1002 1003 b1002 1003 2c
10031004 b10031004 3c
1004 5008 b1004 5008 4c
Pentru verificare se calculează din nou orientarea laturii de sosire 5008-5009, care ar trebui să
fie egală cu cea calculată din coordonatele rectangulare plane, cunoscute ale punctelor.
Se observă că, faţă de sensul de parcurs al drumuirii, distanţele între punctele de staţie ale
drumuirii se măsoară în dublu sens (la dus şi la întors). Distanţele reduse la orizont ale laturilor
drumuirii cu care se vor opera în calculele ulterioare vor fi mediile aritmetice ale distanţelor obţinute la
dus (notate cu D’) şi ale distanţelor la întors (notate cu D’’). Pentru laturile drumuirii se obţin
următoarele distanţe orizontale:
'
1002 L10011002 sin V10011002
D10011002 D10011002 D10011002
D1001 1 ' ''
17
'
1003 L10021003 sin V10021003
D10021003 D10021003 D10021003
D1002 1 ' ''
x10011002 D10011002 cos 10011002
y10011002 D10011002 sin 10011002
1
h10011002 L10011002 cosV10011002 h1001 h1002 L10021001 cosV10021001 h1002 h1001
2
x10021003 D10021003 cos 10021003
y10021003 D10021003 sin 10021003
1
h10021003 2 L10021003 cosV10021003 h1002 h1003 L10031002 cosV10031002 h1003 h1002
x10031004 D10031004 cos 10031004
y10031004 D10031004 sin 10031004
1
h10031004 2 L10031004 cosV10031004 h1003 h1004 L10041003 cosV10041003 h1004 h1003
x1004 5008 D1004 5008 cos 1004 5008
y1004 5008 D1004 5008 sin 1004 5008
1
h1004 5008 2 L1004 5008 cos V1004 5008 h1004 h5008 L5008 1004 cos V5008 1004 h5008 h1004
unde:
x x10011002 x1002 1003 x1003 1004 x1004 5008
y y10011002 y1002 1003 y1003 1004 y1004 5008
h h
10011002 h1002 1003 h1003 1004 h1004 5008
şi
x1001 5008 X 5008 X 1001
y1001 5008 Y5008 Y1001
h
1001 5008 H 5008 H1001
E xy ex2 e 2y
3L
Txy 4.5 * 10 6 L
5200
Th 0.25 L km
Dacă condiţiile de mai sus sunt îndeplinite se trece la compensarea acestor erori, în primă
instanţă calculându-se erorile unitare:
ex ey eh
cx , cy şi ch
L L L
După cum se observă din relaţiile de mai sus erorile de închidere pe coordonate se calculează
pe unitatea de lungime şi se distribuie proporţional cu lungimea fiecarei laturi a drumuirii obtinându-se
astfel coordonatele relative compensate sub forma:
- staţia 1002:
1 Hz10021 Hz10021001 400 g
2 Hz1002 2 Hz10021001 400 g
................................................
33 Hz100233 Hz10021001 400 g
- staţia 1003:
34 Hz100334 Hz10031002 400 g
20
35 Hz100335 Hz10031002 400 g
................................................
80 Hz100380 Hz10031002 400 g
- staţia 1004:
81 Hz1004 81 Hz10041003 400 g
82 Hz100482 Hz10041003 400 g
................................................
123 Hz1004123 Hz10041003 400 g
- staţia 1002:
200 g Y Y1002
1002 1001 arctg 1001 k 200 g , k=0.1,2
X 1001 X 1002
- staţia 1003:
200 g Y Y1003
10031002 arctg 1002 k 200 g , k=0.1,2
X 1002 X 1003
- staţia 1004:
200 g Y Y1004
1004 1003 arctg 1003 k 200 g , k=0.1,2
X 1003 X 1004
- staţia 1002:
21
- staţia 1003:
- staţia 1004:
- staţia 1003:
- staţia 1004:
22
e. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor radiate.
- staţia 1002:
X 1 X 1002 x10021
Y1 Y1002 y10021
H H
1 1002 h10021
............................................
X 33 X 1002 x1002 33
Y33 Y1002 y1002 33
H H
33 1002 h1002 33
- staţia 1003:
X 34 X 1003 x100334
Y34 Y1003 y100334
H H
34 1003 h100334
...........................................
X 80 X 1003 x100380
Y80 Y1003 y100380
H H
80 1003 h100380
- staţia 1004:
X 81 X 1004 x100481
Y81 Y1004 y100481
H H
81 1004 h100481
..........................................
X 123 X 1004 x1004123
Y123 Y1004 y1004123
H H
123 1004 h1004123
23
Figura 1.6 Schiţa detaliilor din teren
Totodată este necesară stabilirea scării şi dimensiunilor foii de hârtie pe care se va întocmi
planul topografic. Scara se stabileşte de obicei, în funcţie de cerinţele beneficiarului planului
topografic (scara 1: 500).
Dimensiunile foii de hârtie se stabilesc în următorul mod:
* Se aleg din inventarul de coordonate valorile extreme ale coordonatelor x şi y (xmax, xmin şi
ymax, ymin);
* Cu aceste valori se calculează dimensiunile planului ţinând cont de scara de reprezentare.
x max x min
l
N
y y min
L max
N
unde l este lăţimea foii de plan şi L lungimea acesteia, iar N reprezintă numitorul scării de
reprezentare.
Lungimea şi lăţimea rezultate în urma calculului se vor compara cu dimensiunile formatelor
standard de hârtie alegându-se pentru reprezentare formatul standard cu dimensiunile superioare
dimensiunilor calculate.
Pentru realizarea planului topografic se parcurg următorii paşi:
24
1. Se reprezintă sistemul de axe de coordonate cu linii fine care să poată fi şterse ulterior.
2. Se alege originea sistemului de axe de coordonate care va avea coordonatele mai mici decât
valorile minime din inventarul de coordonate şi de asemanea va avea valori rotunde ale coordonatelor.
3. Se realizează caroiajul rectangular al planului în care pătratele au latura de 10 cm. Valorile
rotunde ale coordonatelor în originea sistemului rectangular de axe se vor alege în funcţie de condiţia
de mai sus şi de scara de reprezentare impusă.
4. Se reprezintă prin coordonatele rectangulare punctele din reţeaua de sprijin şi din reţeaua de
ridicare.
5. Se face verificarea reprezentării realizate prin măsurarea distanţelor pe plan între punctele de
sprijin sau de ridicare şi compararea lor cu distanţele realizate din coordonate.
6. Se reprezintă punctele de detaliu prin coordonatele rectangulare sau prin coordonatele
polare.
7. Se realizează unirea punctelor de detaliu prin linii de diferite forme conform schiţei din
teren;
8. Se face verificarea raportării punctelor de detaliu şi eventual rectificarea acestora.
9. Se trece la realizarea inscripţiilor marginale şi a reprezentărilor convenţionale.
Ridicarea detaliilor s-a făcut prin metoda radierilor tahimetrice astfel încât dispunem de cotele
punctelor radiate. Reprezentarea reliefului terenului pe hărţi şi planuri topografice se poate face prin
mai multe metode, cea mai utilizată fiind metoda curbelor de nivel.
25