UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GH.

ASACHI”IAŞI
FAC. DE HIDROTEHNICĂ,GEODEZIE ŞI INGINERIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA MĂSURĂTORI TERESTRE ŞI CADASTRU

PROIECT LA TOPOGRAFIE
ÎNTOCMIREA PLANULUI DE SITUAŢIE AL ŞCOLII DIN SATUL IACOBENI,
COM. VLADENI, JUD.IAŞI

STUDENT
Anul:
Grupa:

2020-2021
1
Cuprinsul proiectului:

1. Prezentarea obiectivului şi prezentarea metodelor de lucru şi a aparaturii utilizate.

2. Prezentarea datelor de bază:

-schiţa vizelor la retrointersecţie în punctul 1001;

-schiţa drumuirii tahimetrice desfăşurate;
-coordonatele punctelor de sprijin;
-carnetul de teren.

3. Calculul punctului de retrointersecţie 1001 prin procedeul coordonatelor baricentrice.

4. Calculul şi compensarea drumuirii tahimetrice desfăşurate:

a. Calculul unghiurilor de orientare ale laturilor de plecare şi sosire;

b. Calculul unghiurilor orizontale ale laturilor drumuirii;
c. Calculul şi compensarea erorii de închidere pe orientări;
d. Calculul distantelor reduse la orizont ale laturilor drumuirii;
e. Calculul coordonatelor relative provizorii şi compensarea erorii de închidere pe
coordonate;
f. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire.

5. Calculul coordonatelor punctelor radiate:

a. Calculul unghiurilor orizontale între latura drumuirii şi fiecare direcţie vizată;

b. Calculul orientărilor vizelor punctelor de radiere;
c. Calculul distanţelor reduse la orizont între punctele de staţie şi punctele radiate;
d. Calculul coordonatelor relative între punctele de staţie şi punctele radiate;
e. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor radiate.

6. Întocmirea planului de situaţie.

2
 1. Prezentarea obiectivului şi prezentarea metodelor de lucru şi a aparaturii
utilizate

Obiectivul lucrării este de a întocmi planul de situaţie al şcolii din satul Iacobeni necesar
obţinerii autorizaţiei de construcţie în vederea amenajării de grupuri sanitare în interiorul clădirii.
Imobilul este situat în intravilanul satului Iacobeni, com. Vladeni, jud. Iaşi.
Punctele de staţie din care s-au realizat măsurătorile au fost materializate în teren astfel:
punctele 1002, 1003, 1004 prin ţăruşi de lemn amplasaţi în interiorul obiectivului de măsurat.
Detaliile planimetrice au fost determinate prin metoda drumuirii tahimetrice combinată cu
radieri în sistem de proiecţie stereografic 1970 ,iar pentru detaliile altimetrice s-a folosit sistemul
nivelitic Marea Neagra 1975. Drumuirea tahimetrică începe cu punctul 1001, determinat prin
intersecţie înapoi ( din care s-au vizat punctele din reţeaua geodezică notate cu 5004, 5005, 5006,
5007, 5009) şi se termină pe punctul 5008 cu orientare spre punctul 5009.
Aparatul cu care s-au executat măsurătorile este o staţie totala Leica TC407.
Din punct de vedere topografic măsurătorile întocmite la teren şi calculele efectuate ulterior se
încadrează în normele şi toleranţele admise.

2. Prezentarea datelor de bază

-schita vizelor la retrointersecţie în punctul 1001 ( fig.1.1 )

-schiţa drumuirii tahimetrice desfăşurate (fig. 1.2 )
-coordonatele punctelor de sprijin ( tab.1.1 )
-carnetul de teren ( tab.1.2 )

3
Fig. 1.1 Schiţa vizelor la intersecţia înapoi în punctul 1001

Fig.1.2 Schiţa drumuirii tahimetrice desfăşurate

4
 Inventar de coordonate Tab.1.1
Nr. Coordonate rectangulare plane
pct. Nord (X) Est (Y) H
(m ) (m ) (m)
5005 665614.353 678813.396 -
5006 660136.060 676011.450 -
5007 660218.170 674641.690 -
5008 663368.76 675107.98 71.10
5009 663571.410 672331.900 -
5010 663474.144 675362.310 -
5011 666711.876 674248.226 -
Cota pct.1001 este 54.40 m.

Carnet de teren Tab.1.2

Pct. Pct. Directie Unghi Distanta Inaltimea
statie vizat azimutala vertical Inclinata reflectorului
ha Hz V L hv
(m) (g c cc) (g c cc) (m) (m)
1001 1002 387.5844 99.8980 276.555 1.62
1.62 5010 23.7726 98.0196 0.000
5011 98.5371 99.8462 0.000
5005 185.3043 99.7564 0.000
5006 311.7550 99.6510 0.000
5007 337.8768 97.8834 0.000
1002 1001 267.7691 100.1020 276.554 1.60
1.60 1003 61.0575 100.9442 27.606 1.60
1 69.4609 97.6774 22.601 1.60
2 66.9294 99.2297 22.434 1.60
3 67.5228 99.1798 21.053 1.60
4 63.6011 99.2424 20.892 1.60
5 72.2934 97.7073 22.789 1.60
6 73.3434 99.0879 17.072 1.60
7 78.2184 99.9398 13.260 1.60
8 98.1115 98.2103 15.711 1.60
9 102.6598 98.5745 18.635 1.60
10 118.5796 98.4860 22.504 1.60
11 120.2265 97.4078 9.826 1.60
12 163.1079 98.0838 11.511 1.60
13 174.6434 98.2402 11.369 1.60
14 177.2820 97.8531 13.966 1.60
15 234.8509 100.1962 20.285 1.60
16 233.4720 101.0431 7.168 1.60
17 58.9858 98.7570 5.043 1.60
18 384.3659 102.0913 12.413 1.60
19 382.9223 102.1681 17.309 1.60
20 383.9662 101.9850 31.411 1.60
21 380.7111 102.0194 37.861 1.60
22 375.8548 101.7186 47.178 1.60
23 378.7708 101.2510 48.084 1.60
24 369.4301 101.4582 56.198 1.60
25 366.0485 100.9877 62.976 1.60
5
 26 366.0989 100.9874 63.120 1.60
27 347.0161 102.0241 66.331 1.60
28 339.5431 106.1417 52.484 1.60
29 352.3327 106.0232 48.313 1.60
30 343.6055 109.0976 32.693 1.60
31 317.7552 112.1273 22.694 1.60
32 270.7042 109.1288 26.542 1.60
33 254.4292 108.4694 31.342 1.60
1003 1002 30.5018 99.0685 27.605 1.62
1.62 1004 186.6281 104.5916 30.245 1.62
34 32.9312 98.1390 15.129 1.62
35 344.6476 93.8561 2.792 1.62
36 332.5934 97.5017 7.816 1.62
37 331.7428 97.5017 7.817 1.62
38 331.4308 96.9566 8.444 1.62
39 302.4419 96.9598 9.278 1.62
40 308.0925 97.7004 11.809 1.62
41 330.5268 97.6599 11.342 1.62
42 329.6103 98.2597 20.732 1.62
43 288.0065 100.8932 16.657 1.62
44 290.1465 100.9150 31.717 1.62
45 279.9222 101.5000 41.951 1.62
46 237.4795 103.1741 11.626 1.62
47 184.7649 104.5067 13.511 1.62
48 164.2607 104.9235 21.619 1.62
49 164.5829 104.7680 22.330 1.62
50 170.6000 103.3134 27.579 1.62
51 191.6178 105.2107 22.438 1.62
52 188.3321 105.2133 22.434 1.62
53 191.9344 105.1283 21.498 1.62
54 195.6932 104.6397 23.336 1.62
55 190.4064 105.2878 24.136 1.62
56 188.2962 105.2150 24.472 1.62
57 154.9310 102.8366 34.985 1.62
58 143.4428 102.5971 30.611 1.62
59 144.0287 102.6616 30.015 1.62
60 129.0095 101.2583 27.626 1.62
61 127.6137 100.5513 27.870 1.62
62 123.6172 100.6242 27.611 1.62
63 118.7682 101.5658 25.345 1.62
64 125.8209 101.6545 25.493 1.62
65 129.7284 101.9630 25.308 1.62
66 128.9464 102.8844 12.918 1.62
67 79.6165 98.6055 10.982 1.62
68 71.9690 98.8406 19.813 1.62
69 75.2127 98.8986 21.761 1.62
70 72.5695 96.8167 22.787 1.62
71 81.9734 100.1581 25.260 1.62
72 108.4340 101.2357 29.541 1.62
73 121.0240 101.0131 28.298 1.62
74 119.1807 100.2993 39.419 1.62
6
 75 116.9522 100.6143 38.995 1.62
76 119.1367 100.2474 41.175 1.62
77 117.0207 100.5608 41.462 1.62
78 118.6420 100.4250 49.885 1.62
79 119.9489 100.3177 49.907 1.62
80 118.6181 100.6646 63.355 1.62
1004 1003 173.6846 95.3970 30.255 1.60
1.60 5008 100.6249 91.4544 140.082 1.60
81 288.0106 98.6181 47.282 1.60
82 289.8310 98.9275 46.702 1.60
83 293.9702 99.2465 45.413 1.60
84 296.7893 100.0373 44.870 1.60
85 294.4723 99.2347 21.262 1.60
86 282.7855 99.1824 20.162 1.60
87 279.9367 98.0950 20.427 1.60
88 298.1550 98.2157 15.750 1.60
89 298.4502 99.1934 7.738 1.60
90 288.6576 99.3558 7.653 1.60
91 266.1071 99.1285 9.005 1.60
92 252.0122 97.3204 7.543 1.60
93 83.4737 100.1472 5.385 1.60
94 95.2700 100.5290 14.220 1.60
95 101.4551 100.0769 28.808 1.60
96 107.2102 99.4713 29.049 1.60
97 109.2239 98.4067 29.295 1.60
98 111.7026 98.0876 33.130 1.60
99 109.5503 98.5697 43.200 1.60
100 107.8149 99.1205 43.256 1.60
101 106.7513 99.9413 47.392 1.60
102 108.6776 98.8575 49.295 1.60
103 107.4533 99.8798 54.220 1.60
104 103.5524 99.8181 55.056 1.60
105 100.6324 99.3508 55.137 1.60
106 97.9183 100.3458 40.685 1.60
107 101.7346 100.4200 38.080 1.60
108 92.1004 99.6335 38.264 1.60
109 91.1209 99.5079 38.395 1.60
110 85.6054 99.6071 31.565 1.60
111 88.5358 99.6763 31.620 1.60
112 89.8466 100.3201 30.824 1.60
113 70.8240 101.3602 17.029 1.60
114 74.4249 103.0817 16.885 1.60
115 82.1512 103.5028 14.552 1.60
116 114.6134 99.7363 16.105 1.60
117 41.5474 102.9987 11.861 1.60
118 388.0938 103.6187 12.555 1.60
119 368.0678 102.6807 18.437 1.60
120 364.3630 104.7226 18.094 1.60
121 353.3313 105.3644 17.287 1.60
122 352.9121 104.9458 12.095 1.60
123 386.2054 103.9000 13.184 1.60
7
 5008 1004 10.3496 108.5456 140.082 1.60
1.60 5009 172.7778 98.0987 0.000 1.60

3. Calculul punctului de retrointersecţie 1001 prin procedeul coordonatelor

baricentrice

Intersecţia indirectă ( sau intersecţia înapoi sau retrointersecţia ) este o metodă de îndesire a
reţelei de sprijin foarte utilizată, care se aplică când în zona respectivă există vizibilitate din punctul
nou către cel puţin patru puncte cunoscute din reţeaua de triangulaţie.
În continuare se prezintă calculul coordonatelor rectangulare plane ale punctului nou 1001, prin
procedeul coordonatelor baricentrice, numit şi procedeul Ansermet.
Se observă ( din carnetul de teren ) că pe teren se staţionează în punctul nou 1001 şi se vizează
punctele de triangulaţie 5011, 5005, 5006, 5007 şi 5010 către care se măsoară direcţiile azimutale Hz.
Calculul coordonatelor punctului nou 1001 se poate face din trei puncte vechi (5011-5005-5007 fig.1.3
) dar pentru verificare se mai calculează încă două combinaţii (5005-5007-5010
Fig. 1.4 şi 5005-5006-5010 fig. 1.5 ).

Combinatia 5011-5005-5007 ( Varianta I)

N
X 5011-5005
5011-5007  N
5005-5011
 5005-5007





N
5007-5005
5007-5011
O Y
Fig. 1.3. Intersecţia înapoi, procedeul coordonatelor baricentrice ( varianta I )

8
 Din măsurătorile de pe teren au rezultat unghiurile orizontale γ1 , γ2 , γ3.

 1  Hz10015005  Hz10015011   400 g  =

 2  Hz1001 5007  Hz1001 5005   400 g  =
 3  Hz10015011  Hz10015007   400 g  =

Pentru verificare se calculează suma unghiurilor în jurul punctului 1001 care trebuie să fie
g
400 .
 1   2   3  400 g

Orientările se determină cu coordonatele cunoscute ale punctelor, astfel ( tabelul nr. 1.3 ):

Y50115005 Y  Y5011
 50115005  arctg  k 200 g  arctg 5005  k 200 g
X 50115005 X 5005  X 5011
Y Y Y
 5005  5007  arctg 5005  5007  k 200 g  arctg 5007 5005  k 200 g
X 5005  5007 X 5007  X 5005
Y50115007 Y  Y5011
 50115007  arctg  k 200 g  arctg 5007  k 200 g
X 50115007 X 5007  X 5011

Tab. 1.3 Orientările dreptelor din coordonatele punctelor de sprijin

Nr. Coord. rectang. plane Orientarea
pct Nord (X) Est (Y) Cadran θ
(m) (m) (g c cc)
1 2 3 4 5
5005
5011
Δ
5007
5005
Δ
5007
5011
Δ

Unghiurile din vârfurile triunghiului format de punctele de sprijin se calculează ca diferenţe

între orientările laturilor formate de punctele vechi:

1   50075005   50075011 ( 400 g ) =

 2   50115007   50115005   400 g  =
 3   50055011   50055007   400 g  =

Pentru verificare se calculeaza suma unghiurilor in triunghiul 5011-5005-5007 care trebuie sa

fie 200g.
1   2  3  200 g

9
 Ponderile (greutăţile ) celor trei vârfuri se calculează cu relaţiile:

1
g1  =
ctg1  ctg 1
1
g2  =
ctg 2  ctg 2
1
g3  =
ctg 3  ctg 3

Coordonatele rectangulare plane ale punctului nou se calculează astfel:

x5007  g1  x5011  g 2  x5005  g 3

I
x1001  =
g1  g 2  g 3
y  g  y5011  g 2  y5005  g 3
I
y1001  5007 1 =
g1  g 2  g 3

Combinatia 5005-5007-5010 ( Varianta II)

X
N
5005-5010
5005-5007

N
5010-5005 
  
5010-5007

N

5007-5010 5007-5005

O Y

Fig. 1.4. Intersecţia înapoi, procedeul coordonatelor baricentrice ( varianta II )

Din măsurătorile de pe teren au rezultat unghiurile orizontale γ1 , γ2 , γ3.

 1  Hz10015005  Hz10015010   400 g  =

 2  Hz1001 5007  Hz1001 5005   400 g  =
 3  Hz10015010  Hz10015007   400 g  =

Pentru verificare se calculeaza suma unghiurilor în jurul punctului 1001, care trebuie să fie
400g.
 1   2   3  400 g

10
 Orientările se determină cu coordonatele cunoscute ale punctelor, astfel ( tabelul nr. 1.4 ):

Y5010 5005 Y  Y5010

 50105005  arctg  k 200 g  arctg 5005  k 200 g
X 50105005 X 5005  X 5010
Y5005  5007 Y  Y5005
 5005  5007  arctg  k 200 g  arctg 5007  k 200 g
X 5005  5007 X 5007  X 5005
Y50105007 Y  Y5010
 50105007  arctg  k 200 g  arctg 5007  k 200 g
X 50105007 X 5007  X 5010

Tab.1. 4 Orientările dreptelor din coordonatele punctelor de sprijin

Nr. Coord. rectang. plane Orientarea
pct Nord (X) Est (Y) Cadran θ
(m) (m) (g c cc)
1 2 3 4 5
5005
5010
Δ
5007
5005
Δ
5007
5010
Δ

Unghiurile din vârfurile triunghiului format de punctele de sprijin se calculează ca diferenţe

între orientările laturilor formate de punctele vechi:

1   50075005   50075010 (400 g ) =

 2   50105007   50105005   400 g  =
 3   50055010   50055007   400 g  =

Pentru verificare se calculează suma unghiurilor în triunghiul 5010-5005-5007 care trebuie să

fie 200g.
1   2  3  200 g

Ponderile celor trei vârfuri se calculează cu relaţiile:

1
g1  =
ctg1  ctg 1
1
g2  =
ctg 2  ctg 2
1
g3  =
ctg 3  ctg 3

Coordonatele rectangulare plane ale punctului nou se calculează astfel:

11
 x5007  g1  x5010  g 2  x5005  g 3
II
x1001  =
g1  g 2  g 3
y  g  y5010  g 2  y5005  g 3
II
y1001  5007 1 =
g1  g 2  g 3

Combinatia 5005-5006-5010 ( Varianta III)

X
N
5005-5010
5005-5006

N
5010-5005 
5010-5006   

N
5006-5010 5006-5005

O Y
Fig.1.5. Intersecţia înapoi, procedeul coordonatelor baricentrice ( varianta III )

Din măsurătorile de pe teren au rezultat unghiurile orizontale γ1 , γ2 , γ3.

 1  Hz10015005  Hz10015010   400 g  =

 2  Hz1001 5006  Hz1001 5005   400 g  =
 3  Hz10015010  Hz10015006   400 g  =

Pentru verificare se calculează suma unghiurilor în jurul punctului 1001 care trebuie să fie
400g.
 1   2   3  400 g

Orientările se determină cu coordonatele cunoscute ale punctelor, astfel ( tabelul nr. 1.5 ):

Y5010 5005 Y  Y5010

 50105005  arctg  k 200 g  arctg 5005  k 200 g
X 50105005 X 5005  X 5010

12
 Y5005  5006 Y  Y5005
 5005  5006  arctg  k 200 g  arctg 5006  k 200 g
X 5005  5006 X 5006  X 5005
Y5010 5006 Y  Y5010
 50105006  arctg  k 200 g  arctg 5006  k 200 g
X 5010 5006 X 5006  X 5010

Tab. 1.5 Orientările dreptelor din coordonatele punctelor de sprijin

Nr. Coord. rectang. plane Orientarea
pct Nord (X) Est (Y) Cadran θ
(m) (m) (g c cc)
1 2 3 4 5
5005
5009
Δ
5006
5005
Δ
5006
5009
Δ

Unghiurile din vârfurile triunghiului format de punctele de sprijin se calculează ca diferenţe

între orientările laturilor formate de punctele vechi:

1   50065005   50065010 (400 g ) =

 2   50105006   50105005   400 g  =
 3   50055010   50055006   400 g  =

Pentru verificare se calculează suma unghiurilor în triunghiul 5010-5005-5006 care trebuie să

fie 200g.
1   2  3  200 g

Ponderile celor trei vârfuri se calculează cu relaţiile:

1
g1  =
ctg1  ctg 1
1
g2  =
ctg 2  ctg 2
1
g3 
ctg 3  ctg 3 =

Coordonatele rectangulare plane ale punctului nou se calculează astfel:

13
 x5006  g1  x5010  g 2  x5005  g 3
III
x1001  =
g1  g 2  g 3
y  g  y5010  g 2  y5005  g 3
III
y1001  5006 1 =
g1  g 2  g 3

Coordonatele rectangulare plane ale punctului nou 1001 se calculează ca medie aritmetică a
valorilor obţinute în cele trei variante de calcul, astfel:

I
x1001  x1001
II
 x1001
III
x1001  =
3
I
y1001  y1001
II
 y1001
III
y1001  =
3

4. Calculul şi compensarea drumuirii tahimetrice desfăşurate

a) Calculul unghiurilor de orientare ale laturilor de plecare şi sosire

 Calculul unghiului de orientare al staţiei de coordonate cunoscute 1001

Pentru punctul de staţie 1001, există un număr de cinci vize către punctele vechi şi o viză către
punctul nou 1002 (figura 1.6).

Figura 1.6 – Unghiul de orientare Z1001 al punctului de staţie 1001

În figura 1.6 se reprezintă unghiul de orientare al staţiei 1001, definit ca orientarea direcţiei
zero a cercului orizontal (Hz) fata de directia nordului topografic.
14
 Se observă că datorită erorilor de măsurare a direcţiilor azimutale (Hz), dar şi a erorilor de
determinare a coordonatelor punctelor geodezice vechi (X,Y) rezultate dintr-o prelucrare anterioară, se
vor obţine mai multe valori apropiate ca mărime pentru unghiul de orientare al staţiei 1001, de forma
diferenţelor:


i
Z 1001   1001i  Hz1001i [g c cc],
unde:

θ1001-i – orientarea calculată din coordonate dintre punctul de staţie şi un punct vechi de coordonate
cunoscute al reţelei;
Hz1001-i – direcţiile azimutale dintre punctul de staţie şi punctele vizate

5005
Z 1001   10015005  Hz10015005

5006
Z 1001   10015006  Hz10015006

5007
Z 1001   10015007  Hz10015007

5010
Z1001  10015010  Hz10015010

5011
Z1001  10015011  Hz10015011

Pentru orientarea staţiei se calculează un unghi de orientare mediu, cu formula :

Z i
1001
[g c cc],
Z 1001  i 1

unde cu „v” s-a notat numărul de vize din punctul de staţie 1001 către punctele vechi (v=5).

Punctul de sosire al drumuirii este punctul 5008, iar pentru orientarea de închidere a drumuirii
este vizat punctul 5009, calculându-se orientarea:

200 g Y  Y5008
 5008 5009  arctg 5009  k  200 g , k=0.1,2
 X 5009  X 5008

b) Calculul unghiurilor orizontale ale laturilor drumuirii

15
 Unghiurile orizontale se calculează ca diferenţe între direcţia azimutală a laturii din dreapta şi
direcţia azimutală a laturii din stânga, tinându-se cont de sensul de parcurs al drumuirii. Dacă gradaţia
zero a limbului se află între cele două direcţii este necesar să se adune 400g.

1002  Hz1002 1003  Hz1002 1001   400 g 

1003  Hz10031004  Hz10031002   400 g 
1004  Hz1004  5008  Hz1004 1003   400 g 
 5008  Hz5008 5009  Hz50081004   400 g 

c) Calculul si compensarea erorii de închidere pe orientări

c.1. Calculul valorilor brute ( provizorii) ale unghiurilor de orientare ale laturilor drumuirii

Având în vedere sensul de parcurs al drumuirii, orientările laturilor se calculează prin

transmitere de la o latură la alta, cu ajutorul orientării laturii din urmă ( faţă de sensul de parcurs ) al
drumuirii şi a unghiurilor orizontale. Astfel, spre exmplu, pentru staţia 1002, segmentul 1002-1001
este latura din urmă a drumuirii, iar segmentul 1002-1003 este latura înainte a drumuirii faţă de sensul
de parcurs ales al drumuirii. Deci orientarea se transmite către latura înainte a drumuirii, adăugând la
orientarea laturii din urmă a drumuirii, unghiul orizontal dintre cele două laturi şi scăzând eventual
400g, dacă valoarea orientării obţinute depăşeşte acestă valoare. Orientările provizorii ale laturilor
drumuirii vor fi:
Unghiul de orientare mediu al staţiei 1001 (Z1001) se foloseste la determinarea orientării vizei
1001-1002.

 b10011002  Z1001  Hz10011002 [g c cc],

unde:
Hz1001-1002 – direcţia orizontală măsurată din punctul de staţie 1001 către punctul nou din turul de
orizont.

θb 1002-1003 = θb 1001-1002 ± 200g + α1002 (-400g)

θb 1003-1004 = θb 1002-1003 ± 200g + α1003 (-400g)
θb 1004-5008 = θb 1003-1004 ± 200g + α1004 (-400g)
θb 5008-5009 = θb 1004-5008 ± 200g + α5008 (-400g)

Se observă că ultima valoare θb 5008-5009 este de fapt orientarea laturii de sosire, dar această
valoare brută conţine erorile cumulate, înregistrate la măsurarea direcţiilor orizontale. Faţă de valoarea
calculată din coordonate a orientării de sosire a drumuirii va exista o diferenţă care reprezintă eroarea
de închidere pe orientări a drumuirii.

16
 c.2. Calculul erorii de închidere pe orientări şi compensarea acesteia

Eroarea de închidere pe orientări este diferenţa între valoarea transmisă (măsurată) şi cea
calculată a orientării laturii de sosire. Astfel:

eθ = θb 5008-5009 – θ5008-5009

Aceasta eroare trebuie să se încadreze în toleranţa admisă pentru orientări ( e  T ), care

pentru lucrări inginereşti se calculează cu relaţia:

Tθ = 1c 50cc  n

unde n reprezintă numărul punctelor de staţie din drumuire (n=5). În cazul în care e  T măsurătorile
de teren se refac, deoarece s-au strecurat erori grave la măsurarea direcţiilor orizontale. În continuare
se calculează corecţia unitară de orientare cu relaţia:

 e
c 
n

Valorile compensate ale orientărilor laturilor drumuirii se calculează după cum urmează:

10011002   b10011002  c
1002 1003   b1002 1003  2c
10031004   b10031004  3c
1004  5008   b1004  5008  4c

Pentru verificare se calculează din nou orientarea laturii de sosire 5008-5009, care ar trebui să
fie egală cu cea calculată din coordonatele rectangulare plane, cunoscute ale punctelor.

 5008 5009   b 5008  5009  5c

d) Calculul distanţelor reduse la orizont ale laturilor drumuirii

Se observă că, faţă de sensul de parcurs al drumuirii, distanţele între punctele de staţie ale
drumuirii se măsoară în dublu sens (la dus şi la întors). Distanţele reduse la orizont ale laturilor
drumuirii cu care se vor opera în calculele ulterioare vor fi mediile aritmetice ale distanţelor obţinute la
dus (notate cu D’) şi ale distanţelor la întors (notate cu D’’). Pentru laturile drumuirii se obţin
următoarele distanţe orizontale:

'
1002  L10011002 sin V10011002

  D10011002   D10011002  D10011002 
D1001 1 ' ''

D10011002  L10021001 sin V10021001 

''
2

17
 '
1003  L10021003 sin V10021003

  D10021003   D10021003  D10021003 
D1002 1 ' ''

D10021003  L10031002 sin V10031002 

''
2
'
1004  L10031004 sin V10031004

  D10031004   D10031004  D10031004 
D1003 1 ' ''

D10031004  L10041003 sin V10041003 

''
2
'
 5008  L1004 5008 sin V1004 5008

  D1004 5008   D1004 5008  D1004 5008 
D1004 1 ' ''

D1004 5008  L50081004 sin V50081004 

''
2

e) Calculul coordonatelor relative provizorii şi compensarea erorii de închidere pe

coordonate

e.1. Calculul valorilor brute ale coordonatelor relative

Coordonatele relative provizorii (brute) de-a lungul axelor de coordonate se calculează cu

relaţiile:


 x10011002  D10011002 cos 10011002

 y10011002  D10011002 sin  10011002
 1
h10011002    L10011002 cosV10011002  h1001  h1002    L10021001 cosV10021001  h1002  h1001  
 2


 x10021003  D10021003 cos 10021003

 y10021003  D10021003 sin  10021003
 1
h10021003  2   L10021003 cosV10021003  h1002  h1003    L10031002 cosV10031002  h1003  h1002  



 x10031004  D10031004 cos 10031004

 y10031004  D10031004 sin  10031004
 1
h10031004  2   L10031004 cosV10031004  h1003  h1004    L10041003 cosV10041003  h1004  h1003  



 x1004 5008  D1004 5008 cos  1004 5008

 y1004 5008  D1004 5008 sin  1004 5008
 1
h1004 5008  2   L1004 5008 cos V1004 5008  h1004  h5008    L5008 1004 cos V5008 1004  h5008  h1004  


e.2. Calculul erorilor de închidere pe coordonate şi compensarea acestora

În principiu diferenţele de coordonate între punctul de plecare şi cel de sosire al drumuirii ar

trebui se fie egale cu sumele algebrice ale coordonatelor relative provizorii calculate anterior. Acest
lucru este imposibil deoarece la măsurarea unghiurilor verticale şi a distanţelor înclinate au intervenit
erori care în procesul de calcul se cumulează în sensul de parcurs ales. Aceste diferenţe poartă
18
denumirea de erori de închidere pe coordonate şi reprezintă diferenţa dintre valorile măsurate şi cele
calculate, astfel:

ex   x  x1001 5008


e y   y  y1001 5008
e  h  h
 h  1001 5008

unde:
  x  x10011002  x1002 1003  x1003 1004  x1004  5008

 y  y10011002  y1002 1003  y1003 1004  y1004  5008
 h  h
 10011002  h1002 1003  h1003 1004  h1004  5008

şi
 x1001 5008  X 5008  X 1001

 y1001 5008  Y5008  Y1001
h
 1001 5008  H 5008  H1001

Eroarea totală ( vector ) în poziţia punctului în planul de proiecţie XOY este:

E xy  ex2  e 2y

Aceste erori de închidere pe coordonate trebuie să se încadreze în toleranţele admise pentru

acest gen de lucrări ( E xy  Txy si eh  Th ) şi anume:

3L
Txy  4.5 * 10 6 L 
5200
Th  0.25 L km 

unde L reprezintă lungimea drumuirii care se calculează cu relaţia:

L   D  D10011002  D1002 1003  D1003 1004  D1004  5008

Dacă condiţiile de mai sus sunt îndeplinite se trece la compensarea acestor erori, în primă
instanţă calculându-se erorile unitare:

 ex  ey  eh
cx  , cy  şi ch 
L L L

După cum se observă din relaţiile de mai sus erorile de închidere pe coordonate se calculează
pe unitatea de lungime şi se distribuie proporţional cu lungimea fiecarei laturi a drumuirii obtinându-se
astfel coordonatele relative compensate sub forma:

 x10011002  x10011002  c x D10011002


y10011002  y10011002  c y D10011002
h
 10011002  h10011002  ch D10011002
19
  x1002 1003  x1002 1003  cx D1002 1003

y1002 1003  y1002 1003  c y D1002 1003
h  h1002 1003  ch D1002 1003
 1002 1003
 x1003 1004  x10031004  cx D10031004

y1003 1004  y1003 1004  c y D10031004
h  h10031004  ch D1003 1004
 1003 1004
 x1004 5008  x1004  5008  cx D1004  5008

y1004 5008  y1004 5008  c y D1004 5008
h
 1004 5008  h1004 5008  ch D1004 5008

f) Calculul coordonatelor absolute ale punctelor din drumuire

Coordonatele absolute ale punctelor din drumuire se calculează cu relaţiile:

 X 1002  X 1001  x10011002


 Y1002  Y1001  y10011002
H
 1002  H1001  h10011002
 X 1003  X 1002  x1002 1003

 Y1003  Y1002  y10021003
H
 1003  H1002  h1002 1003
 X 1004  X 1003  x10031004

 Y1004  Y1003  y10031004
H
 1004  H1003  h10031004

Pentru verificarea calculului coordonatelor relative compensate se pot calcula coordonatele

absolute ale punctului 5008, cu relaţiile:

 X 5008  X 1004  x1004  5008


 Y5008  Y1004  y1004  5008
H
 5008  H1004  h1004  5008

5. Calculul coordonatelor punctelor radiate:

a. Calculul unghiurilor orizontale între latura drumuirii şi fiecare direcţie vizată;

- staţia 1002:
 1  Hz10021  Hz10021001   400 g 
 2  Hz1002 2  Hz10021001   400 g 
................................................
 33  Hz100233  Hz10021001   400 g 
- staţia 1003:
 34  Hz100334  Hz10031002   400 g 

20
  35  Hz100335  Hz10031002   400 g 
................................................
 80  Hz100380  Hz10031002   400 g 
- staţia 1004:
 81  Hz1004 81  Hz10041003   400 g 
 82  Hz100482  Hz10041003   400 g 
................................................
 123  Hz1004123  Hz10041003   400 g 

b. Calculul orientărilor vizelor punctelor de radiere;

- staţia 1002:

200 g Y  Y1002
 1002 1001  arctg 1001  k  200 g , k=0.1,2
 X 1001  X 1002

θ 1002-1 = θ1002-1001 + α1 (-400g)

θ 1002-2 = θ1002-1001 + α2 (-400g)
................................................
θ 1002-33 = θ1002-1001 + α33 (-400g)

- staţia 1003:

200 g Y  Y1003
 10031002  arctg 1002  k  200 g , k=0.1,2
 X 1002  X 1003

θ 1003-34 = θ1003-1002 + α34 (-400g)

θ 1003-35 = θ1003-1002 + α35 (-400g)
................................................
θ 1003-80 = θ1003-1002 + α80 (-400g)

- staţia 1004:

200 g Y  Y1004
1004 1003  arctg 1003  k  200 g , k=0.1,2
 X 1003  X 1004

θ 1004-81 = θ1004-1003 + α81 (-400g)

θ 1004-82 = θ1004-1003 + α82 (-400g)
................................................
θ 1004-123 = θ1004-1003 + α123 (-400g)

c. Calculul distanţelor reduse la orizont între punctele de staţie şi punctele radiate;

- staţia 1002:

D10021  L10021 sin V10021

D1002 2  L1002 2 sin V1002  2
.........................................
D100233  L100233 sin V100233

21
- staţia 1003:

D100334  L100334 sin V100334

D100335  L100335 sin V100335

.........................................
D100380  L100380 sin V100380

- staţia 1004:

D1004 81  L1004 81 sin V1004 81

D1004 82  L1004 82 sin V100482
............................................
D1004123  L1004123 sin V1004123

d. Calculul coordonatelor relative între punctele de staţie şi punctele radiate;

- staţia 1002:

 x10021  D10021 cos 10021


 y10021  D10021 sin 10021
h
 10021  L10021 cosV10021  h1002  h1
............................................
 x100233  D100233 cos 100233

 y100233  D100233 sin 100233
h
 100233  L100233 cos V100233  h1002  h33

- staţia 1003:

 x100334  D100334 cos 100334


 y100334  D100334 sin  100334
h
 100334  L100334 cos V100334  h1003  h34
............................................
 x100380  D100380 cos 100380

 y100380  D100380 sin 100380
h
 100380  L100380 cos V100380  h1003  h80

- staţia 1004:

 x100481  D100481 cos 100481


 y100481  D100481 sin 100481
h
 100481  L100481 cos V100481  h1004  h81
............................................
 x1004123  D1004123 cos 1004123

 y1004123  D1004123 sin  1004123
h
 1004123  L1004123 cos V1004123  h1004  h123

22
 e. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor radiate.

- staţia 1002:
 X 1  X 1002  x10021

 Y1  Y1002  y10021
H  H
 1 1002  h10021

............................................
 X 33  X 1002  x1002 33

 Y33  Y1002  y1002 33
H  H
 33 1002  h1002 33

- staţia 1003:

 X 34  X 1003  x100334

 Y34  Y1003  y100334
H  H
 34 1003  h100334

...........................................
 X 80  X 1003  x100380

 Y80  Y1003  y100380
H  H
 80 1003  h100380

- staţia 1004:

 X 81  X 1004  x100481

 Y81  Y1004  y100481
H  H
 81 1004  h100481

..........................................
 X 123  X 1004  x1004123

 Y123  Y1004  y1004123
H  H
 123 1004  h1004123

6. Întocmirea planului de situaţie

Reprezentarea punctelor de detaliu pe planurile topografice se realizează în sistemul de

coordonate în care sunt determinate punctele de sprijin.
Planul topografic este imaginea redusă la o anumită scară a detaliilor ridicate topografic. De
obicei, scara planului are numitorul de valoare rotundă şi anume 1:100 ... 1:2000.
Pentru întocmirea unui plan topografic trebuie să dispunem de schiţa detaliilor din teren (fig.
1.6) precum şi de inventarul de coordonate ale tuturor punctelor rezultate din ridicarea topografică
(tab.1.6).

23
 Figura 1.6 Schiţa detaliilor din teren

Totodată este necesară stabilirea scării şi dimensiunilor foii de hârtie pe care se va întocmi
planul topografic. Scara se stabileşte de obicei, în funcţie de cerinţele beneficiarului planului
topografic (scara 1: 500).
Dimensiunile foii de hârtie se stabilesc în următorul mod:
* Se aleg din inventarul de coordonate valorile extreme ale coordonatelor x şi y (xmax, xmin şi
ymax, ymin);
* Cu aceste valori se calculează dimensiunile planului ţinând cont de scara de reprezentare.
x max  x min
l
N
y  y min
L  max
N
unde l este lăţimea foii de plan şi L lungimea acesteia, iar N reprezintă numitorul scării de
reprezentare.
Lungimea şi lăţimea rezultate în urma calculului se vor compara cu dimensiunile formatelor
standard de hârtie alegându-se pentru reprezentare formatul standard cu dimensiunile superioare
dimensiunilor calculate.
Pentru realizarea planului topografic se parcurg următorii paşi:
24
 1. Se reprezintă sistemul de axe de coordonate cu linii fine care să poată fi şterse ulterior.
2. Se alege originea sistemului de axe de coordonate care va avea coordonatele mai mici decât
valorile minime din inventarul de coordonate şi de asemanea va avea valori rotunde ale coordonatelor.
3. Se realizează caroiajul rectangular al planului în care pătratele au latura de 10 cm. Valorile
rotunde ale coordonatelor în originea sistemului rectangular de axe se vor alege în funcţie de condiţia
de mai sus şi de scara de reprezentare impusă.
4. Se reprezintă prin coordonatele rectangulare punctele din reţeaua de sprijin şi din reţeaua de
ridicare.
5. Se face verificarea reprezentării realizate prin măsurarea distanţelor pe plan între punctele de
sprijin sau de ridicare şi compararea lor cu distanţele realizate din coordonate.
6. Se reprezintă punctele de detaliu prin coordonatele rectangulare sau prin coordonatele
polare.
7. Se realizează unirea punctelor de detaliu prin linii de diferite forme conform schiţei din
teren;
8. Se face verificarea raportării punctelor de detaliu şi eventual rectificarea acestora.
9. Se trece la realizarea inscripţiilor marginale şi a reprezentărilor convenţionale.

Ridicarea detaliilor s-a făcut prin metoda radierilor tahimetrice astfel încât dispunem de cotele
punctelor radiate. Reprezentarea reliefului terenului pe hărţi şi planuri topografice se poate face prin
mai multe metode, cea mai utilizată fiind metoda curbelor de nivel.

25