Sunteți pe pagina 1din 16

CURS nr.

8
CLIMATELE PAMANTULUI
Exista pe glob trei zone climatice mari si anume: zona climatelor
calde, zona climatelor temperate si zona climatelor reci.

ZONA CLIMATELOR CALDE

• are cea mai mare extensiune teritoriala, de o parte si de alta a


ecuatorului, pana la latitudini de cca. 400 nord si sud, cu
abateri mai frecvente in emisfera nordica;

• intre aceste limite se deosebesc urmatoarele tipuri de climat:


intertropical umed, intertropical musonic, intertropical
alternativ, tropical semiarid si arid, subtropical arid si
semiarid, subtropical cu veri uscate, subtropical umed si
climatul muntilor inalti din zona calda;
CLIMATUL INTERTROPICAL UMED

• se localizeaza in tinuturile joase de pe ecuator, precum si in


lungul unor coaste tropicale;

• este specific tarmurilor Americii Centrale, bazinului


mijlociu al fluviului Congo, bazinului Amazonului,
I n d o n e z i e i , F i l i p i n e l o r, N o i i G u i n e e s i e s t u l u i
Madagascarului;

• se caracterizeaza prin lipsa anotimpurilor datorita


temperaturilor ridicate si precipitatiilor abundente, distribuite
relativ uniform pe parcursul intregului an;
• in acest climat aerul tropical transportat de alizee este intens
umezit si transformat in aer ecuatorial;

• aerul ecuatorial se formeaza in zona ,,calmelor ecuatoriale”,


sub influenta radiatiei globale, puternica tot timpul anului;

• astfel, mediile termice lunare oscileaza obisnuit intre 250C in


lunile cele mai reci si 280C in lunile cele mai calde;

• cantitati importante din energia calorica a aerului ecuatorial


se consuma in procesul evaporatiei, trecand astfel in starea
de caldura latenta de vaporizare;
• datorita umezelii mari a aerului ecuatorial, contraradiatia
atmosferica este puternica, ceea ce determina micsorarea
radiatiei efective (impiedica racirea suprafetei active);

• temperaturile minime din timpul noptii coboara rar sub


200C;

• variatiile termice interdiurne sunt neinsemnate, ele


constituind principala cauza a monotoniei acestui tip de
climat;

• cantitatile medii anuale de precipitatii sunt cuprinse intre


1000 si 3000 mm, la cele mai multe statii depasind 1500 mm;
• instabilitatea zonala favorizeaza convectia termica intensa
si caderea precipitatiilor sub forma de averse, cu descarcari
electrice, de regula dupa momentul amiezii;

• regiunile de coasta si insulele de la periferia zonei tropicale


sunt adesea ,,lovite” de cicloni tropicali, care nu patrund
foarte mult in interiorul continentelor;

• in regimul anual al precipitatiilor se constata o perioada cu


cantitati de apa ceva mai reduse (,,iarna” fiecarei emisfere),
ce dureaza una-doua luni si este provocata de puernicul aflux
al maselor de aer din alizee;
• in unele situatii sinoptice se constata si vara o scurta
perioada relativ secetoasa, datorata trecerii alizeului dintr-o
emisfera in alta;

• la ecuator, cantitatile maxime de precipitatii se


inregistreaza in intervalele echinoctiilor, pe de o parte din
cauza inaltimii mari a Soarelui deasupra orizontului, iar pe de
alta distributiei relativ simetrice a presiunii atmosferice la nord
si la sud de ecuator;

• dominand cea mai mare parte a regiunilor cu climat


intertropical umed, convergenta intertropicala justifica
precipitatiile abundente si relativa lor uniformitate;
CLIMATUL INTERTROPICAL MUSONIC

• difera de cel intertropical umed prin prezenta unui anotimp


secetos distinct;

• caracterizeaza urmatoarele regiuni geografice: tarmurile estice


ale Vietnamului, nordul Filipinelor, tarmurile vestice ale
Indiei, tarmurile nord-estice ale Americii de Sud, vestul
coastei guineeze din Africa si coastele nordice ale Insulelor
Haiti si Porto Rico;

• temperaturile medii lunare sunt ceva mai reduse decat in


climatul intertropical umed, valorile cifrandu-se in jurul valorii de
200C;
• se constata un maxim termic in lunile cu nebulozitate
redusa (aprilie, mai), dinaintea inceperii musonului de vara;

• iarna, perturbatiile ciclonice de la latitudini superioare pot


provoca unele scaderi temporare, ceva mai accentuate, ale
temperaturii aerului;

• cantitatile medii anuale de precipitatii sunt de aproximativ


1500 mm, vara fiind sezonul ploios;

• in regiunile unde musonul bate perpendicular pe tarmuri


inalte se produc maxime ale precipitatiilor atmosferice;
• in timpul sezonului ploios, afluxul aerului ecuatorial-oceanic
relativ mai rece, atrage dupa sine nu numai cresterea
nebulozitatii si cantitatii precipitatiilor, ci si o oarecare scadere
a temperaturilor;

• musonul de iarna, care este de fapt alizeu, bate dinspre


nord-est in emisfera nordica si dinspre sud-est in cea sudica,
aducand in regiunile cu climat intertropical musonic, aer
tropical uscat;

• nebulozitatea si cantitatea precipitatiilor se micsoreaza


brusc, umezeala aerului ramanand totusi ridicata si atenuand
seceta sezonului de iarna;
CLIMATUL INTERTROPICAL ALTERNATIV

• este un climat de tranzitie intre climatele intertropical umed


si climatul intertropical musonic, pe de o parte si climatele
tropical semiarid si arid, pe de alta;

• se caracterizeaza prin alternarea anotimpului umed cu cel


uscat, contrastele fiind deosebit de ample;

• acest climat este intalnit in: vestul Americii Centrale si nord-


vestul Americii de Sud, in Brazilia, Bolivia si Paraguay, in
Africa central-sudica si de est, in vestul Madagascarului,
in anumite parti din India si nordul Australiei;
• anotimpul uscat tine pana la patru luni si corespunde iernii
emisferei respective;

• regimul anual al temperaturilor medii lunare exprima valori


intre 18 si aproape 250C; luna cea mai calda fiind cea de la
sfarsitul primaverii (mai) sau inceputul verii (iunie);

• un al doilea maxim termic poate sa apara imediat dupa


incheierea sezonului ploios;

• datorita insolatiei intense, temperaturile sunt ridicate tot


timpul anului;
• amplitudinea termica anuala depaseste valori de 7-80C,
depasind-o pe cea corespunzatoare climatelor intertropicale
umed si musonic;

• vara, diminuarea insolatiei (din cauza nebulozitatii


accentuate) face ca temperatura aerului sa nu creasca foarte
mult in timpul zilei;

• in schimb, cresterea intensitatii radiatiei atmosferice


(datorita umiditatii mari a aerului) impiedica racirile puternice
in timpul noptii;

• ca efect, amplitudinile termice diurne raman mai mici


decat iarna;
• contrastele pluviometrice sunt mari, putandu-se inregistra
pe cativa ani in sir, una sau mai multe luni fara precipitatii
(iarna), urmate de ploi abundente, care in luna cea mai
umeda, pot insuma cantitati medii de 250 mm apa;

• cantitatile medii anuale de precipitatii ajung in general


pana la 1000 - 1500 mm, fiind mai scazute decat in regiunile
cu climat intertropical umed si musonic;

• in acest climat, precipitatiile sunt asociate frecvent cu


furtuni si fenomene orajoase, mai puternice in perioadele
de la inceputul si sfarsitul sezonului ploios;
• in sezonul uscat, starea timpului este asemanatoare celei
din deserturile tropicale, cu averse de ploaie sporadice;

• climatul intertropical alternativ se deosebeste de climatul


intertropical musonic prin lungimea mai mare a perioadei
secetoase si prin efectele acesteia asupra vegetatiei
spontane si cultivate;

• mediul natural al acestui climat este caracterizat prin


prezenta savanelor umede (la periferia dinspre ecuator), a
savanelor uscate, care-si pierd frunzele in anotimpul uscat si
a stepelor si semi-deserturilor (la periferiile dinspre
tropice);