FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI

ADMINISTRATIVE

SPECIALIZARE : CIG
ANUL :I
GRUPA : 62112

S.C. Chim Star S.A.

ANALIZĂ ECONOMICĂ

STUDENŢI:

1. CÂRSTEA DIANA
2. CIOBANU ANA MARIA
3. CHIŢU ANDRA EMILIA
4. CISMARU IRINA IULIANA

UNIVERSITATEA PITEŞTI
CAP. I FIŞA DE PREZENTARE A FIRMEI

1. DENUMIREA SOCIETĂŢII : S.C. CHIM STAR S.A.

2. ANUL DE ÎNFIINŢARE : 1981

3. FORMA JURIDICĂ : S.C. Chim Star S.A. este o societate cu capital

majoritar de stat.

4. OBIECTUL DE ACTIVITATE:

Obiectul de activitate cuprinde următoarele:

- prelucrarea adâncă a ţiţeiului pentru obţinerea de carburanţi, lubrifianţi şi
materii prime destinate chimizării;
- petrochimia care urmăreşte obţinerea de produse petrochimice de largă
utilizare (polietilenă de mică şi mare densitate, acrilonitril, negru de fum,
fracţie C4, cianură de sodiu etc.);
- comercializarea la intern şi extern;
- derulare de activităţi de profil;
- cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică de profil.

5. CAPITALUL SOCIAL: 11.606.044.352 mii lei.

6. PROVENIENŢA CAPITALULUI SOCIAL:

Capitalul social s-a constituit prin preluarea activului şi pasivului Regiei

Autonome a Petrolului “Petrif” – SA Bucureşti, de 10.436.502.127 mii lei,
conform bilanţului contabil din 31 iulie 1981 şi a capitalurilor ce vor
fuziona, fiind de 11.606.044.352 mii lei, care se actualizează conform legii,
putând fii şi privatizat.
Are buget propriu şi efectuează operaţiuni contabile până la nivelul
balanţei de verificare.

7. NUMĂRUL DE ACŢIONARI
- 70 % din acţiunile S.C. Chim Star S.A. sunt detinute de F.P.S. ;
- 30 % din acţiuni sunt deţinute de F.P.P. .

2
8. RELAŢIILE EXISTENTE ÎNTRE ACŢIONARI:
Relaţiile acţionariale sunt funcţie de cota deţinută în capitalul social,
adică, F.P.S. fiind acţionarul principal, are rol de decizie în problemele
esenţiale cu care se confruntă firma, în ceea ce priveşte desemnarea cadrului
managerial, ceilalţi acţionari acţionând doar ca beneficiari ai dividendelor ca
urmare a repartizării profitului.

9. SEDIUL FIRMEI: SC CHIM STAR SA, b-dul Petrochimistilor, nr

127 Pitesti , jud. Argeş, România.

10. BANCA PRIN CARE SE DERULEAZĂ ACTIVITĂŢILE FIRMEI

Societatea comercială Chim Star, societate pe acţiuni, îşi derulează cea

mai mare parte din activităţi prin intermediul resurselor financiare provenite
de la Banca Comercială Română, sucursala Piteşti.
11.NUMĂRUL DE SALARIAŢI: Personalul salariat – 13.562

12. SCURT ISTORIC. PREMISELE ÎNFIINŢĂRII SOCIETĂŢII

S.C. Chim Star S.A., s-a înfiinţat conform HG nr. 1176/02 noiembrie
1981, preluându-se patrimoniul fostului Combinat Petrochimic.
Este amplasată în sud-vestul oraşului, ocupă 550 ha, din care 468 ha-
instalaţii productive, iar restul reţele de energie electrică, apă, linii de căi
ferate şi drumuri.
Trebuie reţinut că actuala sucursală este rezultatul fuziunii a trei unităţi:
- Uzina de Negru de Fum, pusă în funcţiune în 1966;
- Combinatul Petrochimic, pus în funcţiune între 1969-1980;
- Rafinăria Piteşti, comasare realizată încă din 1970.

3
CAP. II ANALIZA PIEŢEI PE CARE VA ACŢIONA FIRMA

1. PRINCIPALELE ASPECTE LEGATE DE PIAŢĂ

Prin produsele furnizate, societatea este principalul furnizor de materii

prime şi produse finite din toate domeniile din economie, putem spune chiar
furnizor unic, fără a practica însă preţuri de monopol la produsele furnizate.
Vizavi de infrastructura de prelucrare a ţiţeiului din ţară, se remarcă o
necorelare a investiţiilor care se fac în acest sector cu momentul, din punct
de vedere economic. Din acest motiv , pe ansamblu rafinare, în condiţiile
folosirii unei tehnologii de nivel mediu, procentul de produse albe obţinute
la tona de ţiţei prelucrat este de 51%, pe când în alte ţări care dispun de
tehnologii cu mult mai performante , acest procent se ridică la 85%.
Pe piaţă se merge în general pe bază de contract, atât pe piaţa ţiţeiului, cât
şi pe piaţa produselor finite. Trebuie de asemenea menţionat faptul că
datorită neprotejării producţiei interne prin taxe vamale, a permis
pătrunderea furnizorilor străini care practică preţuri de dumping. În aceste
condiţii societatea pierde piaţa internă de negru de fum, renunţă la fabricarea
de produse deosebit de poluante: ierbicide şi triazinice, precum şi închiderea
fabricaţiei de normal parafine pentru fabricarea bioproteinelor.
Politica practicată de societatea are în vedere dirijarea la export a unui
procent de 60% din produsele obţinute, prin Petrotel, iar la intern 40%, prin
Petrotrans, deci producţia este desfăcută atât în valută, cât şi în lei.
Pe piaţa externă, principalele produse livrate au fost: polietilena de mică
şi mare densitate, glicoli, stiren, cianură de sodiu, polistiren, negru de fum,
acrilonitril şi diverse alte produse, întreţinând în acest sens legături cu
diverse ţări, de pe toate continentele: Japonia, Indonezia, Belgia, Elveţia,
Austria, Grecia, Egipt, India, Italia, Suedia, Turcia, Filipine, Iran, Anglia,
China, Olanda, Ecuador, Albania, Cehia, Slovacia.
Referitor la materiile prime, 25% din necesarul instalaţiei de piroliză 2 se
asigură din rafinăria proprie, iar 75% este asigurat în aceste condiţii de la
Petrom, Petrotel, Astra, Rafo Oneşti, Petromidia, iar din import se asigură
catalizatori cu conţinut de metale nobile (platină, argint, plumb), de o
calitate net superioară celor fabricaţi în ţară, chimicale şi reactivi de sinteză
fină de mic tonaj.
Creşterile de preţuri, la marea parte a produselor se datorează creşterii
preţurilor componentelor costurilor de producţie (raportat la piaţa internă),
iar raportat la piaţa externă, pentru a cuceri noi pieţe şi a le menţine pe cele
tradiţionale, trebuie avut în vedere un ansamblu de factori: înlocuirea de

4
tehnologii pentru a reduce costurile prin fiabilizare, reducerea consumurilor,
creşterea performanţelor proceselor tehnologice, competitivitatea produselor,
ceea ce impune o calitate de nivel superior a produselor (cele 16 laboratoare
de specialitate asigură în prezent un riguros control de calitate a materiilor
prime şi auxiliare, care participă la fabricarea produselor finite – în acest
sens trebuie să menţionăm fabricarea benzinelor octanice fără plumb, a
motorinelor cu congelare foarte scăzută şi conţinut redus de sulf,
diversificarea şi creşterea calităţii la nivelul standardelor internaţionale la
negru de fum).
Din punct de vedere financiar, în condiţiile liberalizării preţurilor,
indicatorii economico-financiari se înscriu în limite relativ acceptabile.
Societatea este nevoită să facă faţă unei pieţe cu două structuri: piaţa
resurselor şi piaţa rezultatelor, deci necesită practicarea unei politici
bivalente, pentru că aici este vorba de o piaţă supusă în permanenţă riscului
şi de una supusă inflaţiei, care se află în permanentă creştere.

2. OFERTANŢII EXISTENŢI PE PIAŢA RESPECTIVĂ

( CONCURENŢA )

Obligată să-şi desfăşoare activitatea într-un mediu concurenţial dinamic,

întreprinderea va trebui să-şi menţină “ locul distinct “ din cadrul pieţei. Ca
demers practic, poziţionarea întreprinderii în raport de competitorii săi se
face în funcţie de modul în care consumatorii percep produsele oferite pe
piaţă.
În plan intern, societatea comercială Chim Star fiind singura producătoare
de astfel de produse deţine monopolul, motiv pentru care concurenţa se
înregistrează pe piaţa externă, acolo unde apar numeroase firme cu produse
asemănătoare al căror raport preţ – calitate este destul de bine apreciat.
Firmele de pe piaţa externă, determină o concurenţă puternică, motiv
pentru care firma a trebuit să apară cu noi produse care să satisfacă cerinţele
consumatorilor. Această problemă a preocupat firma încă de la începutul
apariţiei şi dezvoltării ei.
Din acest punct de vedere societatea este de apreciat, mai ales pentru
introducerea unui Sistem de Calitate în conformitate cu cerinţele seriei ISO
9000, care în iunie 1997 a fost certificat de către TUV CERT Certification
Body Munchen, după SR EN ISO 9002.
Practic, din acest punct de vedere obiectivul principal urmărit de societate
este ca marca sub care se livrează produsele sale să garanteze calitatea fără a
se mai solicita certificatul de calitate din partea clientului.

5
3. CARACTERISTICILE CERERII PE PIAŢA RESPECTIVĂ.
SEGMENTAREA PIEŢEI. CARACTERIZAREA
SEGMENTELOR VIZATE DE FIRMĂ.

Pentru firmă, satisfacerea clienţilor reprezintă o componentă vitală a

calităţii, aceştia cerând mai mult decât un preţ bun, căutând de fapt un plus
de valoare.
Mulţumirile clienţilor au o importanţă deosebită, analiza acestora
permiţând intreprinderii să depisteze şi să rezolve problemele care
influenţează negativ relaţia intreprindere – client şi totodată convinge
clientul că intreprinderea acţionează în direcţia îndeplinirii angajamentelor
asumate şi exprimate prin diverse canale comunicaţionale.
Serviciul de Marketing al firmei, confruntat cu noile condiţii ale pieţei în
continuă modificare, a stabilit ca principale criterii de segmentare
următoarele:
- vârsta;
- ocupaţia;
- sexul;
- veniturile;
Prin intermediul cercetării de Marketing, în general bianual sau
trimestrial, pe bază de chestionare, contactare faţă în faţă sau telefonică, prin
linii gratuite de deservire a clienţilor precum şi prin monitorizarea
plângerilor realizate pe un eşantion de clienţi, firma a reuşit procurarea
informaţiilor privind dimensiunea cererii şi satisfacerea acesteia. Pentru
realizarea efectiv a segmentării pieţei, firma utilizează pentru prelucrarea
informaţiilor Metoda Bellson, abordare particulară a testului χ 2 .
Abordând tipul de cumpărători receptivi la produsele firmei, segmentele
de piaţă vizate de firmă sunt orientate în principal către cumpărători de
vârstă medie, din mediul urban, a căror ocupaţie permite orientarea atenţiei
către produsele oferite de firmă, cu venituri medii şi mari.

4. PRINCIPALII FURNIZORI AI FIRMEI.

Exceptând 25% din necesarul de materii prime pentru instalaţia de

piroliză care sunt asigurate din rafinăria proprie, diferenţa de 75% se asigură
de la Petrom şi de la celelalte rafinării din ţară ( Petrotel, Astra, Dărmăneşti,
Rafo Onesti, Petromidia) cu nafta, propan si normal butan.
Ţiţeiul- principala materie primă este asigurat din import .

6
 Celelalte materii prime: metanol, amoniac, clor, sodă, leşie si o serie de
catalizatori si chimicale, creozot pentru negru de fum se asigură din ţară.
Probleme deosebite în aprovizionarea cu materii prime de bază (amoniac,
metanol, clor, sodă şi materii prime pentru piroliză) se întamplă în anotimpul
friguros din cauza limitărilor în consumul de gaze naturale la producătorii
acestor materii prime.
Din import se aduc in exclusivitate catalizatori cu conţinut de metale
nobile (Pt, Ag, Pd) care nu se fabrică în ţară, catalizatori mai performanţi
decât cei fabricaţi în România, chimicale şi reactivi de sinteză fină de mic
tonaj cu utilizare limitată. De regulă, aşa cum rezultă din activitatea
desfăşurată în ultimii ani balanţa export-import a fost pozitivă.
Principalii furnizori sunt: Nalco, Eku şi Uop – Austria; Monsanto – Italia;
Dow, Roh Max, Bayer AG – Germania; Mol Chem – Ungaria; BP
Chemicals – SUA; Ciba – Elveţia; etc. .

5. FORMULAREA OFERTEI FIRMEI FUNCŢIE DE

CARACTERISTICILE SEGMENTELOR DE PIAŢĂ VIZATE

Toate produsele reprezintă materii prime pentru diverse subramuri ale

industriei, cum ar fi:
- sinteza cauciucului şi prelucrarea sa pentru obţinerea de bunuri de
consum;
- prelucrarea maselor plastice;
- fire şi fibre chimice;
- sinteza policlorurii de vinil şi plastifianţilor;
- monomeri pentru industria chimică de sinteză.
Propilena se utilizează pentru fabricarea cauciucului.
Hidrocarburile aromatice se folosesc ca diluant la fabricarea de
vopseluri toluen-xilen, iar benzenul la fabricarea aldehidei formice sau la
acetonă.
Concentratul aromatic se utilizează drept component în benzină,
fracţiile de benzină uşoară şi grea din cele două pirolize, datorită cifrei
octanice ridicate se folosesc drept componente pentru obţinerea benzinei
auto.
Polietilena de înaltă sau joasă presiune se foloseşte pentru obţinerea de
cele mai variate bunuri de consum:
- ambalaje diverse (saci, butoaie, containere, pungi, saci de hârtie);
- folie pentru agricultură şi construcţii;
- acoperire cabluri;
- bunuri de larg consum (jucării, obiecte de uz casnic).

7
Bibliografie:

1. Management, Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu, Ed.

Economică, Bucureşti, 1999.
2. Strategii manageriale de firmă, Ovidiu Nicolescu
( coordonator ), Ed. Economică, Bucureşti, 1997.
3. Marketingul serviciilor, Luigi Dumitrescu, Ed. Imago,
Sibiu,1998.
4. Strategiile întreprinderii în optica managementului şi
marketingului modern, Olteanu V., Comerţul Modern,
nr. 2/1993.