Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Definiti notiunea raportului de drept constitutional si notiunea subiectelor raportului juridic constitutional.
Raportul de drept constitutional-reprezinta o categorie a raporturilor sociale reglementate de normele dreptului constitutional care se nasc, se desfasoara si se sting in domeniul
relatiilor sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat , drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale omului si cetateanului,
modul de organizare si functionare a institutiilor politice si bazele institutiiilor administrative si jurisdictionale.
Subiectele raportului juridic constitutional-sunt oamenii luati individual ca persoane fizice sau grupati in colective ca persoane juridice fie statul reprezentat dde organelle sale.Unul
dintre subiecte este fie detinatorul puterii, fie statul, fie un organ reprezentativsi aceste subiecte actioneaza in mod necesar intr-un raport juridic aparut in activitatea de instaurare,
mentinere si exercitare a puterii de stat.
Subiect:
Raporul de drept const. are urmatoarele trasaturi caracteristice:este un raport social-astfel raportul juridic se stabileste intotdeauna intre oameni fie dintre persoane fizice fie dintre
acestea si organel statului sau dintre organelle statului intreprinderi institutii etc.;O a doua trasatura este ca raportul juridic este un raport de suprastructura-astfel raportul juridic este
influentat si influenteaza celelalte categorii de raporturi sociale si este prezent in toate domeniile vietii economice, politice, administrative atc.Deasemeneea raportul juridic este un
raport volitional-prin aceasta trasatura se intelege faptul ca el este reglementat de norme juridice care exprima vointa legiuitorului care in conditiile unui regim democratic poate fi
vointa poprului.Raportul juridic este un raport valoric-acesta aparind valorile esentiale ale societatii.O alta rasatura a raportului juridic este ca el e o categorie istorica- fiind in strinsa
legatura cu dezvoltarea istorica a societatii intro anumita perioada.Deasemenea raportul juridic este unul ideologic deoarece inainte ca sa se formeze el trece prin constiinta
persoanelor, depinde de vointa acestora are un character subiectiv si tine de constinutul de idei al suprastructturii sociale.
Trasaturile specific ale raportului juridic const. sunt:
Izvor de drept – forma specifica, particulara , de exprimare a normelor juridice care sunt determinate de modul de adoptare sau de sanctionare a lor de catre stat. Termenul „izvor al
drepturlui” are doua sensuri: material si formal.
Izvoarele materiale – sistem de factori sociali, politici,materiali, care determina actiunea legiuitorului sau dau nastere unor reguli izvorate din necesitatile practice de reglementare
prin norme juridice a unor relatii sociale
Izvoarele formale – forma de exprimare a normelor juridice. Dc are doar izvoare formale
Izvoare ale dreptului const sunt:constitutia, legile constitutionale, organice,ordinare, actele normative ale sefului statului, hotaririle si deciziile curtii constitutionale,regulamentul
parlamentului, ordonantele si hotaririle guvernului, hotaririle autoritatilor administratiei publice locale, contractul normativ, tratatele internationale, precedentul judiciar, cutuma,
codul regulilor religioase in tarile din sistemul islamic de drept.
Corelatia: Nici unul din izvoare nu trebuie sa contravina Constitutiei. Ca sa devina izvoar al dreptului national, de exemplu tratatul international trebuie sa intruneasca urmatoarele
conditii:
Pana la ratificarea tratatului, Constitutia este superioara. Daca tratatul contravine Constitutiei,atunci:
a) Nu se ratifica tratatul
b) Se fac rezerve la tratat in partea care contravine
c) Mai intai se modifica constitutia, pentru a elimina discrepanta dintre Tratat si Constitutie, mai apoi se ratifica tratatul.
Pentru a determina locul si rolul ramurii dreptului constitutional in sistemul dreptului, trebuie sa tinem cont de doua aspecte: importanta relatiilor sociale reglementate prin
dreptul constitutional si valoarea formelor juridice, prin care vointa detinatorilor puterii devine drept(izvoarele de drept)
Normele de drept constitutional reglementeaza cele mai importante relatii sociale, relatiile ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat. Aceste relatii
prezinta cea mai mare importanta pentru popor. De aceea, aceste relatii sociale sunt reglementate de Constitutie, legea fundamentala a statului, care se situeaza in fruntea
sistemului de drept. Din normele Constitutiei se desprind principiile dupa care celelalte ramuri de drept reglementeaza in domeniile lor de activitate.
Dreptul constitutional guverneaza si orienteaza reglementarea juridica din celelalte ramuri ale dreptului, ii imprima un anumit continut si o anumita directie.Orice ramura de drept
isi gaseste fundamentul juridic in normele din constitutie.
Ca factor structurant in sistemul de drept dreptul constitutional guverneaza si orienteaza reglementarea juridica in celelelate ramuri ale dreptului , imprimindui un anumit continut si o
anumita directie.Toate relatiile sociale reglementate prin normele juridice ce apartin altor ramuri de dreptsunt intrun fel sau altul conditionate de normele dreptului constitutional , de
faptul ca normele dreptului constitutional apar ca norme principiice formeza fundamentul juridic si determina orientarea actiunii tuturor celorlalte.Dreptul constitutional apare ca
factor structurant al intregului sistem de drept prin aceea ca nirmele ce alcatuiesc celelalate ramuri ale dreptului trebuie sa fie conforme celor cuprinse in dreptul constitutional si mai
presus de toate sa fie conforme normelor cuprinse in constitutie.Modificarile intervenite in dreptul constitutional impune modificari corespunzatoare ale normelor din celelalte ramuri
de drept .
Dreptul constitutional apare in cadrul sistemului de drept intro dubla ipostaza ca ramura de drept si pe de alta parte ca factor structurant al intregului sistem.
Izvoarele stiintei dreptului constitutional sunt cunostinte sistematizate despre obiectul de studiu al acestei stiinte elucidate in lucrari stiintifice ca monografii articole manuale etc.
2.Comparati etapa sovietica si post sovietica de dezvoltere a stiintei dreptului const in R.M
In R.M. pina la declararea suveranitatii si independentei statale stiinta dreptului const. Practic nu recunostea orientari doctrinale occidentale de drept const.In aceasta perioada stiinta
dreptului cont sa limitat mai mult la proslavirea organelor puterii de stat existente si la analiza lor prin prisma reglementarilor juridice.Dreptul de stat sovietic era recunoscuta ca
ramura de drept fundamentala , ramura ce contine dispozitii si prevederi pentru alte ramuri de drept.Stiinta in perioada sovietica era cenzurata in argumente, servea ideologiei
comuniste. Stiinta era marcata de unicitatea partidului comunist,alegeri nedemocratice. Drepturile si libertatile omului erau limitate. In perioada sovietica partidul politic era
superior organelor de stat
In perioada post-sovietica era invers – pluralismul politic, separatia si colaborarea puterilor, sistemul democrat, drepturi si libertati fundamentale, stiinta este autonoma si nu este
cenzurata.
Primele constitutii cutumiare – Magna Charta Libertatum(1215) contin reglementari fragmentare,adica reglementeaza doar o parte din relatiile social fundamentale din domeniul
instaurarii mentinerii si exercitarii puterii in stat. Trasaturi:
protejeaza doar unele categorii sociale
procedura de adoptare a primelor Constitutii este cu rezerva – au participat doar reprezentantii nobilimii.
Pentru acea perioada recunoasterea unor drepturi ca fundamentale printr-un act obligatoriu cu putere juridica suprema a insemnat foarte mult pentru societate, a constituit o
dezvoltare a Constitutiei ca lege suprema.
Cuvantul Constitutie a fost utilizat incepand cu perioada antica, avand sensul de act al monarhului. In perioada feudala avea sensul de regulament pentru membrii manastirii.
Tocmai cu adoptarea Magna Charta Libertatum se capata sensul de lege suprema. Si necatand de neajunsuri, aceasta este parte componenta a Constitutiei Marii Britanii.
Constitutiile scris – 1787 de regula au procedura de adoptare si modificare specifica, cuprinsa de regula intr-un singur act normativ.
Obiectul de reglementare a acestor Constitutii scrise cuprinde ca obiect complex toate relatiile social fundamentale din domeniul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii in stat.
Constitutia scrise se refera, protejeaza intregul popor.
Se cunosc mai multe criterii de clasif a const si anume:1)in dependenta de forma de exprimare:*costit scrise*const nescrise*const mixte.Constit nescrise-sunt compuse din reguli cu
privire la organizarea puterii ce nu au forma unui izvor normative scris,dar exista I realit si se aplica temorar in result unor lovit de stat sau revolutii.Constitutii scrise-sunt compuse
dintr-un singur act normative codificat sau din mai multe legi constitutionale.Constitutii mixte-se compun atat din texte scrise cat si din cutume constitutionale si precedente judiciare.
2)in dependenta de procedura de revizuire ,constit se impart in :*rigide*flexibile:Constit rigide-acele constitutii care stabilesc prin normele sale constitutionale o procedura
complicata de modificare sau prevad o perioada in acre o parte sau intreaga Const nu poate fi modificata.Constit flexibile:ele pot fi modif de catre legiuitor printr-o procedura
similara cu cea de modificare a unei legi ordinare.
3)in dependenta de regimul politic:*democratice*autoritare:Constitutiile democratice-prevad drepturile si libert cet ,princip pluripartidismului,separatia puterilor in stat si drept cet
de a participa si a alege organelle statale.Constit autoritare-limiteaza drept cet si promoveaza politica si ideologia unui singur partid
4)in dependenta de durata in timp:*permanente-maj const lumii*temporare-se adopt ape o anumita perioada de timp,prealabil stabilit in cazuri exceptionale.
In general,Constitutia trebuie sa fie un act stabil, statornic pentru a fi constientizat si respectat in societate.Suprematia Constitutiei determina o procedura speciala de adoptare.
Adoptarea Contitutiei determina 3 elemente: 1. Initiativa adoptarii 2. Organul competent sa adopte 3. Moduri de adoptare.
Unele Constitutii prevad, in mod expres, organul care poate initia procesul de elaborare si adoptare a Constitutiei. Alte Constitutii nu contin asemenea reglementari.
Organul competent sa adopte Constitutia este desemnat prin notiunea de putere constitutionala, care poate fi: a) put constitutionala originara – are menirea de a stabili o Constitutie
noua atunci cand apar state noi.Titularii puterii const pot fi guvernul sau poporul. b) put const derivata sau instituita – modul de organizare si functionare este prestabilit intr-o
Constitutie anterioara
Abrogarea Constitutiei. Abrogarea – anularea legilor. Deosebim abrogare totala sau partiala. Abrogarea partiala este intalnita in procesul de revizuire (ex: in 2000 s-a modificat art
78) - textul vechi e inlocuit cu cel nou. Abrogarea totala nu este sustinuta de stiinta,dar este intalnita in istorie: in caz de complot de stat, crearea de state noi, schimbarea regimului
politic.
Clasificarea clasica:
a) Constitutia acordata – cunoscuta si sub denumirea de carta concedata,adoptata de catre monarh, care constrans de anumite imprejurari, recunoaste anumite drepturi
fundamentale cetatenesti si se autolimiteaza prin constituirea unei adunari reprezentative. Carta concedata este un fel de act de capitulare a monarhului fata de fortele sociale
progresiste.Ex:Constitutia lui Ludovic al 18-lea
b) Constitutia plebiscitara(statut) – o varianta mai dezvoltata a const acordate.Este la fel initiata de catre monarh, dar este ratificata prin plebiscit.La prima vedere,pare o
constitutie democrata, insa istoria a aratat ca plebiscitele s-au desfasurat adeseori in conditii de teroare sau presiuni.Ex: Statutul Albertin, Constitutia regala a Romaniei din 1938
c) Pactul – contract intre rege si popor. Poporul este reprezentat prin Parlament. Constitutie elaborata printr-un compromis intervenit intre monarh si adunarea reprezentativa.
Ex: Constitutia 1866 si 1923 Romania,
d) Constitutia-conventie – opera unei adunari, numita Conventie. Aceasta adunare este special aleasa pentru a adopta Constitutia,era considerata deasupra
Parlamentului.Exemple: Constitutiile SUA
e) Constitutia parlamentara – Dupa cel de-al 2lea razboi mondial,Constitutiile au fost adoptate, de regula de Parlament,folosindu-se de urmatoarea
procedura:initiativa,elaborarea proiectului,discutarea publica a proiectului,adoptarea proiectului de catre Parlament cu o majoritate calificata(cel putin2/3 din nrul total), aprobarea
Constitutiei de catre popor prin referendu. Cel mai eficient si mai democratic mod de adoptarea a Constitutiei.
In dependenta de procedura de adoptare:
a) Adoptate de Parlament cu aprobarea ulterioara de catre popor prin referendum
b) Adoptate de Parlament fara aprobarea ulterioara de catre popor prin referendum
I.Deleanu:
a) Formele monocratice – atunci cand organizarea constitutionala este expresia emanatiei de vointa a unei singure persoane: monarh sau alt sef de stat.
b) Formele democratice – formele ce au la baza vointa poporului: 1. Conventia 2. Referendum constitutional 3.constituirea insasi a poporului in instanta constitutionala
suprema
c) Formele mixte – combinarea celor 2 forme: monocratie si democratie.
Const.R.M se atribuie la categoria constitutiilor parlamentare deoarece a fost adoptata in parlamentul R.M cu votul a 2/3din numarul total de deputati insa nu a fost aprobata de catre
popor prin referendum.Constitutia R.m preede la dispozitii finale si tranzitorii artI ca intra in vigoare la 27 august 1994, la aceeasi data Const R M din 15 apr 1978 este in intregime
abrogata.
Const este plasata in fruntea ierarhiei actelor politice si actelor normative, carora le confera legitimitate politica si juridica in masura in care acestea corespund intru totul normelor si
principiilor pe care ea le consacra.Continutul Const RM reflecta conditiile socila politice si istorice existent la momentul de fata in RM.Suprematie const RM ii confera si garantiile
juridice ale suprematiei Constitutiei si anume:Controlul general al aplicarii Const,controlul const legilor, indatoririle fundamentale de a repecta const.
Controlul constitutional – ca o institutie juridica cuprinde o grupa de norme in cadrul ramurii DC ce reglementeaza instituirea Curtii Constitutionale, mandatul judecatorului CC,
atributiile CC,efectul contrulului constitutionalitatii.
Controlul Constitutionalitaii – reprezinta oactivitate specializata dupa procedura stabilita legal pentru a verifica conformitatea legilor cu Constitutia.
doctrina cunoaste mai mute tip ale cotr const legilor.1)in dependenta de timpul in care se efectueaza controlului constitutionalitatii legilor:*controlul anterior adoptarii legilor se
exercita in faza de proiect al legii.*Controlul posterior adoptarii legilor se exercita asupra legilor deja adoptate
2)In dependenta de forma controlul constit legilor este:*controlul abstract-presupune verificarea unui act normativ in afara cazului concret.*controlul concret-are loc numai in urma
unui process judiciar unde trebuie sa se aplice unui act normativ a carui constitutionalitate este suspecta.
3)Ind ependenta de modul inscrierii in Constitutie controlul constit legilor se imparte in :*controlul explicit este prevazut insasi se Constitutie.*Controlul implicit nu este prevazut de
Constitutie ,dar rezulta din principiul legalitatii.
4)In dependenta de spatial de realizare a contr constit legilor:*controlul intern se realizeaza de organul care a emis actul normative*Controlul extern se realizeaza de o alta autoritate
statala.
5)In dependenta de continutul contr constit legilor:*Controlul formal- atrage atentia asupra conditiilor si cerintelor ce tin de elaborarea si adoptarea unui act normativ.*Controlul
material-verifica conformitatea conformitatea continutului actului cu prevederile constitutionale.
6)Dupa volum:*Controlul general se refera la toate relatiile sociale reglementate de Const*controlul particular se refera la relatii concrete
Constitutia RM a preluat din practica constitutionala moderna sistemului controlului politico-jurisdictional al conformitatii legilor cu Constitutia,prin exercitatea obligatory a
controlullui de catre Curtea Costitutionala,abilitata cu dreptul de control asupra constitutionalitatii legilor si a proceselor legate de legalitatea exercitat de catre cele 3 puteri in cadrul
statului.
In sistemul nostrum de drept, supremtia legii si in primul rind a legii fundamentale a fost ridicata la rangul de principiu constitutional iar in literature de specialitate sa subliniat ca
prin consacrarea acestui principiu intreaga ordine de drept se bazeaza pe constitutie.Sa demonstrate ca fiind la originea intregii activitati juridice Const este in mod necesar superioara
tutror formelor de activitate deoarece ea singura determina valabilitatea lor.Prin esenta sa controlul constitutionalitatii reprezinta unul din mijloacele privilegiate de aparare a
societatii civile impotriva dominatiei executivului,si legislativului.
2.Stabiliti trasaturile generale ale const Romaniei care au actionat pe teritoriul RM si corelatia dintre ele.
La aceste 3 constituii forma de guvernamant era identica monarhie constitutionala. Structura de stat este unitara. In toate 3 era separatia puterii. Dreptul electoral in toate este dupa
cenzul de avere. Parlamentul bicameral. Toate erau rigide dupa procedura de revizuire.
Toate const. Sistemul judiciar era compus din judecatoriile norodnice organizate in teritoriu, Judecatoria principala ce activeaza in baza regulamentului sau si judecatoria suprema a
urss ca instanta superioara care exercita un control general inclusiv si cel administrativ.Toate constitutiile consfinteau prin lege dictatura proletariatului bazata pe alianta claseu
muncitoare si taranimii determinind rolul conducator al partidului comunist.Ca proprietate socialista era considerata proprietatea de stat si proprietatea cooperatist-
colhoznica.Sistemul sovietelor.Principiul unicitatii puterilor.
1.Descrieti premisele adoptarii si enumerati principalele documente adoptate in RM incepind cu anul 1989 si pina in prezent
a)Incepind cu anul 1889 au fost adoptate un sir de acte Declaratia suveranitatii Republicii sovietice socialiste Moldovenesti 1990; declaratia de independenta a RM 1991; si
Constitutia RM 1994.
Drept premise pentru adoptarea acestor acte au fost:
-destramarea URSS
-Dreptul popoarelor la autodeterminare de care si Moldova s-a folosit
-Necesitatea adoptarii unor acte care sa nu cedeze in valoare si utilitate celor din Europa..si imposiblitatea actelor pina la 1989 de a mai solutiona probleme presente care sau
dezvoltat odata cu societatea.
2.Descrieti prevederile generale ale declaratiei de independenta , declaratia de suveranitate Const RM din 1994 si altor acte const adoptate dupa 1989
La 27 august 1991 Parlamentul Republicii Moldova adoptă Declaraţia de independenţă. Declaraţia de independenţă, practic, a suplinit neajunsurile din Declaraţia de suveranitate. În
Declaraţia de independenţă se regăsesc o serie de precepte, care au servit drept idei fundamentale (cauze primare) pentru autodeterminare. Menţionarea în acest document a unor idei
precum “alegerile libere şi democratice”, “democratizarea”, “afirmarea libertăţii, independentei si unităţii naţionale”, “statul de drept” “economia de piaţă” etc., constituie precepte de
bază pentru noua orânduire care urma să fie instaurată. Graţie presiunilor mişcării de eliberare naţională, la 17 martie 1991 Sovietul Suprem al RSSM a refuzat oficial participarea la
referendumul unional, iniţiat de Moscova, prin care se urmărea menţinerea Uniunii Sovietice.
In constitutia din 1994 deja sesizam o tendinta de democratizare a populatiei si formularea a principiilor generale .Astfel constitutia fiind declarata legea suprema a statului si toti se
subordoneaza numai legii.In constitutie Rm se declara stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Atestam deja si compartimentul drepturilor .libertatilor si indatoririlor
fundamentale ceea ce in constitutiile anterioare nu era. In constitutia din 1994 se reglementeaza organizarea celor 3 puteri in stat astfel fiind un garant ca nici una din puteri nu va
putea detine monopolul asupra populatiei din RM.Desi valabilitatea constitutiei este contestata de unii autori ea totusi ramine garantul suveranitatii democaratiei si independentei
republicii Moldova.
2.Indicati trasaturile caracteristice ale puterii publice si corelatia acesteia cu alte elemente ale statului .Indicati esenta si necesitatea separarii puterilor in stat
Trasaturile puterii publice:
-puterea publica este o putere juridica astfel cei care o exercita sunt impusi sa exercite puterea prin elaborarea si aplicarea normelor de drept
-poseda calitatile de continuitate si permanenta-prerogativele sale apartin autoritatilor publice
-pretinde sa exprime interesul intregii societati
-puterea publica este unica aceasta apartinind poporului.
-suveranitatea puterii publice
-este o putere organizata in mecanismul de stat
-puterea publica investeste mecanismul de stat cu capacitatea de a conduce societatea
Conform principiului separatiei puetrilor in stat-puterea este distribuita intre cele 3 ramuri ale guvernarii –puterea legislative, puterea executive si puterea judecatoreasca.Separatia
puterilor in sta permite prevenirea uzurparii puterii, concentrarii ei in minile unei singure personae sau unui singur partid politic, a unui organ de stat.
Stat democratic:
a) Caracterul constitutional al puterii de stat
b) Cetatenie proprie
c) Drept de vot
d) Alegeri libere si corecte
Stat de drept:
a) Suprematia legii si a Constitutiei
b) Egalitatea tuturor in fata legii
c) Dreptul de a-si cunoaste drepturile si obligatiile si conditiile juridice create pentru asta
d) Independenta puterii judecatoresti
Stat social:
a) Dreptul la munca si garantiile acestui drept
b) Protectia persoanelor cu dezabilitati
c) Protectia familiei,tinerilor
d) Stabilirea unui minim garantat de remunerare a muncii
e) Sustinerea din partea statului a pensionarilor
Stat laic:
a) Lipsa religiei oficiale de stat
b) Statul duce evidenta confesiilor religioase si pentru ca ele sa functioneze legal trebuie sa fie inregistrate
c) Egalitate tuturor confesiilor in fata legii si autoritatilor publice
d) Statul este separat de biserica
e) Toate confesiile trebuie sa respecte Constitutia si Legislatia RM
f) Fiecare persoana este libera sa decida asupra credintei sale
3.Forma de guvernare in RM
Republica Moldova la etapa actuala este o republica semiprezidentiala. Pina in anul 2000 RM a fost rep. prezidentiala iar din 2000 pina in present deja semiprezidentiala. Deci seful
statului fiind ales de catre parlament avind atributii in domeniul administrarii dar nu este seful executivului. Avind un rol nu numai protocolar. Dupa pararea mea Rm ar trebui sa fie
schimbata in republica prezidentiala deoarece populatia vede in presedinte conducatorul suprem dupa care sa se indrume, iar majoritatea pop nefiind la curent de faptul ca
presedintele nu detine puterea executiva , cer de la el actiune care nu tinde competenta sa ,astfel forminduse neincredere in seful statului si indeferenta fata de alegeri , participari la
viata politica etc.
TEST 26:Structura de stat
1.Notiunea structurii de stat
structura de stat-organizarea politico-teritoriala a statului, inclusiv statutul juridico-politic al partilor lui componente si principalele raporturi dintre organele de stat centrale si
regional.
Cunoastem 3forme principale ale structurii de stat : unitara si federative, asociatii de state sau ierarhii de state.
Statul unitar – o singura formatiune statala pe teritoriul cuprins de frontierele acestui stat.
Stat federativ – mai multe formatiuni statale care beneficiaza de un statut de autonomie in materie constitutionala,administrativa si judecatoreasca si se subordoneaza acestuia.
Asociatii de state si ierarhii – forme asemanatoare federatiilor,dar acestea nu dau nastere unui stat nou format.
2.Trasaturile generale
Caracteristicile statului unitar:
a) Existenta unei Constitutii si a unui singur sistem de drept (de regula)
b) Unicitatea cetateniei – cetatenie unica
c) Un singur rand de autoritati publice
d) Un singur subiect de drept international
e) Organizarea teritoriului din punct de vedere administrativ si subordonarea autoritatilor publice locale fata de cele centrale
Caracterul unitar se refera asupra tuturor elementelor statului (teritoriu,popor,putere).Statul unitar cunoaste o dezvoltare in exercitarea puterii stabilind autonomie larga fie
tuturor unitatilor administrativ-teritoriale si se numeste stat descentralizat, fie numai unor unitati locale si atunci se numeste relativ descentralizat.
Statul federal se bazeaza pe 2 principii:
a) Autonomiei - fiecare stat membru are largi prerogative in domenii de la legislativ pana la cel economic si jurisdictional. Fiecare stat are propria structura de
guvernare,cetatenie,etc
b) Participarii – participarea statelor componente la procesul general de guvernare
Caracteristici:
a) Statele federative sunt subiecte de drept international, iar statele-membre doar subiecte de drept intern.
b) Populatia detine 2 cetatenii
c) Cadru dublu de autoritati
Asociatiile de state si ierarhiile de state-sunt forme asemanatoare federatiilorinsa ele nu dau nastere unui stat nou.Principalele forme ale asociatiilor de state sunt confederatiile de
state si uniunile de state.Principalele formeale ierarhiilor de state sunt:statul vassal, satul protejat,dominioanele britanice,teritoriile sub mandate, statetele sub tutela internationala.
2.Trasaturile generale.
In lit de specialitate ,constatatm 2 mari tipologii ale reregimurilor politice :in fc de criteriul separatiilor puterilor si in fc de metodele utilizate la exercitarea puterii.1)In fc de criteriul
separatiei puterilor,regimurile politice sunt clasificate in:*regimul confuziei puterilor*regimul parlamentar*regimul presidential si regimul mixt.regimul confuziei puterilor consta in
detinerea si exercitarea de catre acelasi organ a prerogativelor constitutionale de natura legislativa si executiva.in cadrul acestui regim se urmareste controlul reciproc intre autoritatile
statale care exercita cele 3 functii traditionale:legislative,executive si judecatoreasca.Regimul presidential are la baza idea separarii organike accentuate a puterilor in stat.Regimul
mixt-sunt produsul unor combinatii de elemente ce apartin unor regimuri politice diferite,in special regimului presidential si cel parmalentar..
2)In fc de metodele utilizate la exercitarea puterii,regimurile politice se clasifika in democratice si nedemocratice.Regimurile democratice se intemeiaza pe vointa si interesele maj
cetatenilorCat priveste regimurile antidemocratice acestorale este caracteristika lipsa separatiei puterilor in stat si se bazeaza pe utilizarea directa saiu indirecta a constrangerii si
forme violente de reprimare a opozitiei de catre grupuri oligarhice restranse,ce au drept consecinte suprimarea pluralismului politic,a drepturilor omului si instituirea unui control
total al statului si al guvernantilor asupra cetatenilor ,iar cet nu au posibilitatea de a influenta deciziile politice impuse prin intimidare forta sau teroare
3.Regimul politic in RM
Moldova în prezent este republică parlamentară. Puterea de stat este determinată de Constituţia adoptată de Parlament la 29 iulie 1994 şi completată la 19 iulie 1996 şi 5 iulie 2000. În
conformitate cu prevederile Constituţiei, Republica Moldova este stat de drept democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, dezvoltarea liberă a personalităţii,
dreptatea şi pluralismul politic sunt cele mai înalte valori şi acestea se garantează.
TEST 28:Notiunea cetateniei RM
1.Definiti notiunea cetateniei RM
Cetățenie: dublu sens-instituție juridică și condiția juridică.Ca instituție juridică – ansamblu de norme juridice ce reglementează raporturi sociale grupate în jurul necesității de a
asigura plenitudinea drepturilor și obligațiilor prevăzute de Constituție și legi acelor persoane care, prin sentimentele și interesele lor sunt strîns legate de destinele statului
nostru.Ca condiție juridică – statutul ce se creează prin normele juridice acelor persoane care au calitatea de cetățean.
Instituția de cetățenie a fost fondată prin Declarația Suveranității RM din 23.06.1990, unde în art 8 se stipula: ”În RM se instituie cetățenia republicană”.Întru dezvoltarea acestui
document, Parlamentul a adoptat mai tîrziu Legea cu privire la cetățenia RM.
1. Legea cetateniei RM
Cetatenia este calitate a persoanei fizice ce desemneaza o legatura politica si juridica permanenta intre persoana fizica si stat, nelimitata in spatiu si timp si care acorda persoanei
fizice posibilitatea sa beneficieze de toate drepturile si libertatile fundamentale recunoscute si garantate de stat ,si isi asuma obligatia de a respecta toate indatoririle fundamentale
prevazute de Constsi legislatia statului in vigoare.
Relația dintre stat și persoană de supușenie a persoanei este întîlnită în perioada sclavagistă, feudală și se caracterizează printr-o relație numită pe verticală pe motiv că statul are
drepturi, iar persoana obligațiuni, iar în cadrul cetățeniei și statul și persoana au drepturi și obligațiuni reciproce(pe orizontală).
Art.17 Constituție:
2.Nimeni nu poate fi lipsit arbitra de cetățenia sa și nici de dreptul de a-și schimba cetățenia
Principiile cet RM- reguli de bază ce stabilesc cadrul juridic general de dobîndire, exercitare și de pierdere a calității de cetățean al RM de către o p.f.
Arseni: principiile cet – idei conducătoare fundamentale cuprinzînd generalizări legale și doctrinare în materie de cetățenie.
Articolul 7. Principiile generale ale cetăţeniei
Regulile asupra cetăţeniei Republicii Moldova se întemeiază pe următoarele principii:
dreptul fiecărei persoane la o cetăţenie;
nedescriminarea cetăţenilor, indiferent de temeiurile dobîndirii cetăţeniei;
inadmisibilitatea privării arbitrare a persoanei de cetăţenia ei şi de dreptul de a-şi schimba cetăţenia;
evitarea apatridiei;
neproducerea de efecte, prin schimbarea cetăţeniei unuia dintre soţi, asupra cetăţeniei celuilalt soţ sau asupra cetăţeniei copilului dacă nu există o cerere scrisă în acest
sens a părinţilor.
Dreptul persoanei de a schimba cetatenia
Prioritatea reglementarilor internationale privitoare la cetatenie
Protectia cetatenilor
(ADAUGATOR)
1. Principii ce stau la baza dobîndirii cetățeniei(dreptul sîngelui,dreptul locului,naturalizarea)
2.Principii-drepturi(dreptul fiecăruia la cetățenie)
3.Principii-garanții(egalitatea în drepturi a cet,nediscriminarea cet,protecția cet, evitarea apatridiei)
4.Principii exclusive (numai cetățenii unui stat anume sunt titulari ai tuturor drepturilor prevăzute de legi)
5.Principii specifice(pluralitatea de cetățenii,admiterea dreptului internațional).
in lume se cunosc 2 moduri generale de dobindire a cet-niei,: in baza unor efecte de drept si prin intermediul unui act juridic. Dobindirea cet-niei in baza unor efecte de drept prevede
cea mai importanta modalitate de dobindire a cetateniei prin nastere.Acest mod cunoaste 2 reguli: a) jus sanguinus (dr singelui); si b) jus soli (dr solului). Regula jus sanguinus este
aplicata si in RM, precum si in alte state ale lumii care pastreaza traditia dreptului roman, care prevede ca copilul prin nastere obtine automat cet-nia parintilor sau a unui din parti
daca acestia au cetatenie diferita. Regula jus soli este utilizata care au sistemul de dr anglo-saxon, prevede acordarea cet-niei persoanei care s-a nascut pe teritoriul statului respectiv,
indiferent de cet-nia pe care o au parintii acestuia. Insa exista tari care utilixeaza si ambele reguli adika imbinarea dr-lui singelui cu dr-lui solului.
Dobindirea cetateniei prin intermediul unui act juridic cuprinde mai multe modalitati, cum ar fi:a) infiere – infierea unui copil fara cet-nie sau cet-nie straina atrage dupa sine ,
dobindirea de catre copil a cet-niei adoptatorului. B) prin naturalizare – dobindirea cet-niei prin naturalizare are loc la cererea persoanei interesate si in baza deciziei autoritatilor
competente ale statului. Insa legislatia prevede si indeplinirea anumitor conditii, de ex: resedinta solicitantului pe terit statului respectiv (intre 3-10 ani); cunoasterea limbii nationale;
dispune de mijloace de existenta si altele. C) prin optiune , adica in virtutea anumitor circumstante obiective, persoana este inzestrata cu dr de asi alege cet-nia
2.Modurile de dobindire a cet.
.Moduri de dobandire a cetateniei RM:
1. Nastere
2. Recunoastere
3. Redobandire
4. Infiere
5. Naturalizare
6. In baza tratatelor internationale
Nastere – in doctrina exista 2 principii:
1) Principiul de sange care prevede acordarea cetateniei copilului care este nascut din parinti unde macar un parinte este cetatean indiferent de locul nasterii
2) Ius-solis (de teritoriu) – cetatenia se va oferi copilului nascut pe teritoriul Moldovei, indiferent de cetatenia parintilor.
Copilul gasit pe teritoriul Moldove primeste cetatenie dac nu-i dovedit contrariul pana la varsta de 18 ani.
Recunoastere – sint considerati cetateni toate persoanele care au obtinute si detin cetatenia Moldovei in baza legislatiei anterioare si precedente:
- Persoanele care au locuit pana in 1940 pe teritoriul RASSM Basarabia,Nordul Bucovinei, tinutul Herta si urmasii lor
- Persoanele deportate sau refugiate de pe teritoriul RM incepand cu 28.06.1940, precum si urmasii lor
- Persoanele care la data de 23 iunie 1990 lociuau legal si obisnuit pe teritoriul RM si care continua sa locuiasca si in prezent
- Persoanele nascute pe teritoriul RM sau persoanele unul dintre ai caror parinti sau bunei s-a nascut pe teritoriul numit
Infierea - notiunea de copil conform legislatiei – persoana pana la 18 ani. Conform art 13 din Legea cetateniei sunt 2 aspecte:
1) Copilul apatrid infiat de parinti unul cetatean al RM iar celalat cetatean sau apatrid atunci automat va primi cetatenia RM
2) Copilul apatrid infiat de un cetatea RM si celalalt cetatean strain,i se va acorda cetatenia RM la acordul comun al partilor, iar de la 14 ani copilul prezinta si el acordul in
scris, autentificat.Daca parintii nu ajung la o decizie comuna atunci hotaraste instanta de judecata in favoarea copilului.
Copilul infiat cu cetatenia unui alt stat va putea primi cetatenia prin infiere numai daca renunta la cetatenia straina. In cazul cand actul de infiere este anulat si declarat ilegal atunci
un copil a primit cetatenie prin infiere pot fi 2 urmari:
a) Daca copilul continua sa locuiasca pe teritoriul RM dupa nulitatea actului de infiere i se mentine cetatenia RM
b) Daca copilul pleaca ptru a trai permanent peste hotarele tarii se considera ca nu a fost cetatean al RM
Locul de trai legal si obisnuit – locul de trai permanent legalizat pe teritoriul RM.Sectia de pasapoarte inregistreaza legal.
Tutela – este in aceleasi conditii ca la acordarea cetateniei prin infiere
Naturalizare – acordarea cetateniei la cererea persoanei care locuieste legal si obisnuit pe teritoriul RM si intruneste conditiile stabilite din art 17 Legea cetateniei.
Conditiile sunt:
a) Persoana poate inainta cererea dupa 18 ani
b) Cenzul de trai legal si obisnuit: 1. 3 ani pentru persoanele care copiii traiesc la printi cetateni sau invers si pentru persoanele straine daca sunt casatorite cu cetateni ai RM
2. 5 ani pentru persoanele care locuiesc pana la 18 ani; fostii cetateni carora li s-a retras cetatenia ca pedeapsa 3. Domiciliaza legal si obisnuit aici cel putin in ultimii 10 ani 4. Daca
este apatrid si domiciliaza legal cel putin 8 ani pe teritoriul RM
c) Are surse legale de existenta si trai
d) Cunoaste si respecta prevederile Constitutiei
e) Cunoaste limba de stat in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala
Redobandire – acordarea cetateniei persoanelor care anterior au detinut cetatenia dar din motive personale au pierdut-o. Persoanele fosti cetateni ai RM pot la cerere sa
redobandeasca cetatenia RM si sa obtina cetatenia actuala cu conditia ca nu cad sub incidenta temeiurilor de refuz in acordarea cetatenilor . Persoanele care au pierdut cetatenia
ca pedeapsa prin retragerea pe motivul ca a comis o crima deosebit de grava contra statului nu poate dobandi cetatenia, in restul cazurilor poate redobandi prin naturalizare.
:Dubla cet-nie apare in cazul lipsei de concordanta intre legislatiile statelor, pe 2 cai : in situatia dobindirii cet-niei prin nastere si in cazul naturalizarii.Din punct de vedere istoric ,
rezultatul cuceririi Basarabiei de catre URSS in anul 1940, populatia de pe acest terit fiind cet-ni ai Romaniei, au devenit fara vointa lor si cet-ni ai URSS si ulterior ai RSSM. Si in
prezent toti descendentii acelor cet-ni romani de pina la 1940 au dr la cet-nia romana. Din acest motiv, majoritatea popilatiei RM poate obtine cet-a romana, numai ca trebuie sa
dovedeasca ca stramosii lor au fost cet-ni ai Romaniei. Persoanele care apartin statului RM au o singura cet-nie,cea a RM. Acest principiu decurge din caracterul unitar al statului.insa
din legea cet-niei reese ca cet-nii RM pot avea si o alta cet-nie .C-tia RM interzice cet-lor RM sa aiba si cet-nia altor state, cu exceptia cazurilor cind intre RM si un alt stat exista un
acord prin care este admisa cet-nia dubla. Pers care are cet-nia altui stat este obligata sa prezinte odata cu depunerea cererii de acordare a cet-niei RM un act care sa dovedeasca ca
pers respectiva a renuntat la cet-nia straina.in legea cet-niei sint prevazute unele cazuri care admit pluralitatea de cet-nii, ca de ex: copii care au dobindit la nastere cet-nia RM si cet-
nia altui stat.; cetatenii RM care detin si cet-nia unui alt stat, daca aceasta cet-nie este obtinuta prin casatorie; daca pluralitatea rezulta din prevederile acordurilor internationale la care
RM este parte. Admiterea pluralitatii de cet-nii RM a fost conditionata de semnarea la Strasbourg,care prevede acordarea dreptului dublei cet-ni in cazurile casatoriilor mixte, nasterii
copiilor din casatorii mixte, infierii copiilor, cetateni ai RM, de catre cet-ni straini.Rm trebuie sa adopte legea cu privire la cet-nia multimpla si sa o includa in C-tie cu prevederea ca
Statul recunoaste pluralitatea de cet-nii, si ca cet-nia obtinuta prin nastere nu poate fi retrasa.
2.Determinati corelatia
Reglementarile interne sunt copia exacta a reglementarilor internationale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului.
La 27 august 1991 Parlamentul RM a adoptat Declarația de independență a RM.Imediat după aceasta,tînărul stat s-a adresat Organizației Națiunilor Unite cu rugămintea să fie
acceptat în calitate de membru cu drepturi depline al comunității mondiale și organismelor ei speicalizate.În calitate de stat suveran și independent, RM, prin organul său legislativ
suprem, și-a exprimat dorința de a se asocia la Actul final al Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa de la Helsinki(1975), la actele adoptate ulterior, precum și la Carta
de la Paris din 1990, solicitînd totodată să fie admisă ca membru cu drepturi egale la Conferința pentru securitate și cooperare în Europa, precum și în organele acesteia. În aceeași
Declarație Republica Moldova garanta respectarea drepturilor sociale,economice,culturale și libertățile politice ale tuturor cetățenilor săi, inclusiv ale grupurilor naționale,
etnice,religioase și de limbă în conformitate cu prevederile acestor acte.
2.Trasaturile
P 274 cirnat despre fiecare principiu.
3.Estimati respectarea
2.Clasificati..
După conținutul material al reglementărilor deosebim:
1) Drepturi individuale: dreptul la viață, integritate fizică și psihică,informație,etc
2) Libertăți individuale: libertatea de exprimare, libertatea întrunirilor,etc
În conformitate cu actele internaționale și în dependență de conținutul lor juridic, deosebim:
1. Drepturi civile
2. Drepturi politice
3. Dr economice
4. Dr sociale
5. Dr culturale
În dependență de conținutul lor juridic:
1. Inviolabilități – de la viață, integritate fizică și psihică, inviolabilitatea domiciliului
2. Drepturi social-economice și culturale – muncă, odihnă,învățătură,proprietate
3. Drepturi politice – drepturile electorale ale cetățenilor
4. Drepturi social-politice – libertatea conștiinței, libertatea întrunirilor, dreptul la informare, secretul corespondenței,etc
5. Drepturile-garanții – dreptul la petiționare
3.Dezvoltati...
P 239 cirnat de la”valorificind..”
3.Estimati...
Indatoririle fundamentale sint reglementate in titlu 2 capit 3 art 55-59.
Unii autori clasifica in 2 grupe:
1) Indatoriri specifice numai cetatenilor RM – obligati sa respecte istoria,limba, simbolurile de stat, Constitutia si legea, depunerea juramantului.Apararea patriei – indatorire
fundamentala pentru toti care detin cetatenia. Serviciul militar doar pentru barbati.
2) Restul indatoririlor – pentru toti care domiciliaza pe teritoriul RM : a) sa respecte Constitutia si legile tarii b) de a exercita drepturile cu buna-credinta,adica de a respecta
drepturile altei persoane.
3.Argumentati..
.Expulzarea inseamna respingerea strainului de la frontiera din teritoriul RM pe motivul ca a incalcat regulile de intrare,sedere pe teritoriul RM
Extradarea – transmiterea strainului la cererea unui alt stat. Constitutia stabileste conditii:
1. In baza unei conventii internationale sau asistenta juridica reciproca intre state
2. Exista hotarare de judecata
Printre probleme se numără şi lipsa, la momentul actual, a unei instituţiispecializate de amplasare a acestei categorii de persoane. Deşi există hotărîreaguvernului, care prevede crearea Centrului de plasament temporar
al străinilor, însă pînăîn prezent, nu este stabilit un loc de amplasare a acestuia. De asemenea, deşi Legea cu privire la migraţiune prevede suportarea cheltuielilor pentru expulzarea străinului dincontul fondului de
expulzare, un astfel de fond în prezent nu este instituit şi nu estedeterminată modalitatea acumulării surselor financiare în acest scop.
2.Clasificati
alegerile sint de diferite tipuri: * directe- votare in care intre alegator si candidatul la postul electiv nu exista instante intermediare care ar media exprimarea vointei
alegatorului.Alegatorul voteaza direct pu candidatul la postul electiv. * indirecte – electoratul alege doar reprezentanti sau delegati care, la rindul lor, aleg candidatii propusi. *
generale – cind se aleg reprezentantii pu toate locurile din organismele reprezentative sau orice tip de alegeri care au loc intro singura zi, de duminica sau in oricare alta zi indicata in
actul de stabilire a alegerilor, pe intreg teritoriul tarii. * partiale sau suplimentare – se desfasoara pu a completa o parte din locuri. * nationale – se desfasoara in toata tara. * ordinare
– se desf in termenele prevazute de constitutie sau lege, de regula in legatura cu expirarea termenului imputernicirilor; * anticipate – se desf in cazul dezvoltarii anticipate a
Parlamentului, alegerea organului electiv in cazul incetarii inaite de termen a mandatului sau dizolvarii acestuia ori in cazul reorganizarii administrativ- teritoriale. * alegeri
desfasurate intr-un singur scrutin – cind rezultatele alegerilor stabilesc dupa votarea unica a alegatorilor, avind caracter difinitivat; * alegeri desfasurate in 2 sau mai multe scrutine –
cind este necesar de 2 sau mai multe votari in scopul determinarii invingatorilor din nr candidatilor la postul electiv. * repetate – se desfasoara in cazurile in care alegerile deja
efectuate se dovedesc a fi nevalabile, din cauza incalcarii legislatiei cu privire la alegeri.
Exista doua mari categ de sisteme (scrutine) electorale: sistemul majoritar si sistemul electoral al reprezentarii proportionale. Toate celelalte tipuri sunt considerate combinatii in
diverse proportii ale acestora, fiind numite sisteme electorale mixte.
3.Evaluati
revocarea este notiunea prin care se intelege retragerea de catre instanta de judecata a mandatului persoanei care ocupa o functie publica eligibila, precum si retragere a mandatului
primarului prin referendum local. Revocarea are loc atunci cind un nr de semnaturi pe o petitie ( de la 20% pina la 30%) cere organizarea si desfasurarea alegerilor speciale pu
indepartarea din functie a unei anumite oficialitati alese in prealabil. Motivele pu care se cere indepartarea din functie variaza de la actiuni contrare legii pina la nemultumirea publica
a alegatorilor. In RM revocarea , ca forma de manifestare a democratiei poate fi aplicata doar in raport cu primarii.
3.Evaluati
Prima operaţiune electorală, după fixarea datei alegerilor, este stabilirea circumscripţiilor electorale, altfel spus, a cadrului organizatoric şi teritorial în
care se vor desfăşura operaţiunile electorale . Circumscripţia electorală mai estedefinită şi teritoriu ce cuprinde numărul de locuitori, identificaţi după un anumitcriteriu,
de regulă domiciliul, având dreptul să fie reprezentaţi
în unul dinorganele pentru care se fac alegerile.Cu alte cuvinte, stabilireacircumscripţiei electorale presupune o anumită divizare a teritoriului şi populaţiei după anumite criterii.
organe electorale - organe care organizează desfăşurarea alegerilor Parlamentului, în autorităţile administraţiei publice locale, precum şi desfăşurarea referendumurilor;
Un rol aparte în organizarea şi desfăşurarea alegerilor îl au organele electorale. Prin funcţionarea lor corectă organismele electorale contribuie esenţial la respectarea primului criteriu
al oricărei democraţii moderne: existenţa unor alegeri libere şi corecte.
Secţia de votare reprezintă locul în care este exercitat efectiv dreptul devot. Practic fiind dificilă şi tehnic aproape imposibilă realizarea condiţiilor pentru ca
alegătorii unei unităţi administrativ-teritoriale să voteze într-un singur loc şi într-o singură zi, aceştia sunt grupaţi după anumite norme, stabilite delege, iar pentru fiecare grup se
amenajează un loc special în care el îşi exercităvotul.
Comisia Electorală Centrală – organ de stat, care activează permanent şi care este constituit pentru realizarea politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor la nivel
central. Comisia este constituită din 9 membri cu vot deliberativ: un membru este desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, unul - de către Guvern şi 7 – de către
Parlament.
Consiliile electorale de circumscripţie – organe electorale constituite cu cel puţin 50 de zile înainte de alegeri de către Comisia Electorală Centrală. Hotarele consiliilor electorale de
circumscripţie corespund hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi. Consiliile electorale de circumscripţie se constituie în componenţa a 7-11 membri cu drept de vot
deliberativ, dintre care cel puţin 3 persoane au studii juridice superioare sau studii în domeniul administraţiei publice.
Birourile electorale ale secţiilor de votare – organe electorale constituite de către consiliile electorale de circumscripţie, la nivel local, cu cel puţin 20 de zile înainte de alegeri din 5-
11 membri cu drept de vot deliberativ.
2.caracterizati
3.Evaluati
TEST 44*46:Parlamentul RM
1.Parlamentul –organul reprezentativ suprem si unica autoritate legislativa.
Parlamentul are 2 functii:
1) Functia de organ suprem reprezentativ al poporului RM
2) Unicul organ legislativ in stat
Numai Parlamentul reprezinta intregul popor, pentru ca este unicul organ format direct de catre popor. Celelalte organe – Guvernul.. sunt formate derivat.
Parlamentul este format din 101 deputati. Alegerile sint confirmate, mandatul este validat,durata de mandat este de 4 ani.