onstituie gradinitele din mediul rural, la acest capitol exist�nd multe

sate care nu sunt acoperite de sistemul prescolar, chiar daca exista

spatiul locative, �nsa lipsa educatorilor si a resurselor financiare
necesare functionarii acestor gradinite conduce la limitarea accesului la
educatia prescolara �n mediul rural. Efectele se simt at�t pe termen
lung, av�nd �n vedere ca rolul �nvatam�ntului prescolar este esential �n
instruirea copiilor si pregatirea lor pentru scoala si societate, dar si
pe termen scurt, multi parinti intervievati declar�nd ca, daca si-ar
putea trimite copiii la gradinita, ar putea cauta de lucru �n timpul
zilei, si, �n plus, ar fi un ajutor pentru �ntreaga familie, deoarece
de multe ori fratii mai mari trebuie sa aiba grija de cei mai mici,
renunt�nd astfel la pregatirea lor scolara, sau parintii sunt nevoiti sa
�si ia copiii mici cu ei la lucru (munca agricola, colectarea de deseuri,
sticle, borcane, fier vechi).�n cazul comunitatilor sarace din mediul urban,
industrializat, problemele sunt �n egala masura legate de accesul la resurse si
de existenta unui loc de munca. �n cazul oraselor (mono)industriale,
desfiintarea unei fabrici sau a unui combinat si disponibilizarile masive
care au avut loc (exemple fiind Calarasi-ul sau Bistrita), au atras dupa
sine riscuri crescute legate de accesul la educatie, sanatate sau
asigurarea hranei. Astfel, din interviurile realizate cu familiile sarace, precum
si cu profesorii din mediul urban, se poate trage concluzia ca un factor
de risc pentru accesul la educatie �l constituie, pe l�nga cele
enumerate p�na acum, si costurile educationale ridicate, pe care familia a
trebuit sa le preia �ntr-o proportie tot mai mare si care �ngreuneaza
situatia familiilor sarace cu copii de v�rsta scolara. Acest aspect va
fi analizat pe larg �n capitolul urmator, destinat problemelor din sistemul
educational.
13Familiile sarace au preluat, de asemenea, �n lipsa resurselor materiale pentru a
asigura o �ngrijire �n cadrul gradinitelor a copiilor de v�rsta
prescolara, costurile si responsabilitatea cresterii copiilor p�na la
v�rsta scolara, responsabilitate care revine �n general mamelor sau, �n cazul �n
care exista, copiilor mai mari din familie.Se identifica din interviurile realizate
at�t �n scolile din mediul urban, c�t si �n cele din rural, fluxul de migratie
oras � sat, datorat �n principal imposibilitatii de a-si gasi un loc de
munca si a-si asigura traiul de zi cu zi, lucru confirmat si de
cadrele didactice din mediul rural, care au specificat, de asemenea, ca
�n fiecare an se muta elevi noi proveniti din mediul urban.�...�n ultimul an,
mai ales din vara aceasta am fost solicitati tot mai mult sa aprobam
cereri pentru transfer spre localitatile rurale. Multi dintre acestia
plec�nd fara parinti la rude, la bunici, ceia ce denot eu ca este clar ca
nu pot sa-i mai �ntretina parintii �n conditiile preturilor actuale...� (profesor
Botosani).�... Privitor la elevi, desi zona este rurala �n ultimul timp se
confrunta cu un fenomen foarte interesant si normal, elevi de la oras vin la tara.
�n fiecare an avem 5-6 elevi care imigreaza aici, fie ca au o mostenire aici,
fie ca-si v�nd apartamentul din cauza �ntretinerii mare si-si cumpara o
casa un loc aici.�(profesor comuna Chiscani, jud. Braila).Centrul de greutate
tinde sa se deplaseze spre scolile profesionale, de unde parintii spera
pentru copiii lor ca vor putea iesi cu o meserie si �si vor putea
gasi un loc de munca mai repede �n comparatie cu liceul, care nu le asigura nici
un viitor daca nu urmeaza si o facultate. Aceasta alternativa fiind �n
majoritatea cazurilor imposibil de realizat din motive financiare,
alternativa unei scoli profesionale este mult mai apropiata de
realitate.�Profesoara: ... Liceul nu mai tenteaza in mod special, el vrea sa faca o
meserie si sa se angajeze, mai ales camanualele se cumpara.Daca termina liceul ce
posibilitati are de angajare?Profesoara: Nimic, se duc repede la somaj.Si dupa
aceea? Care sunt oportunitatile lor?Profesoara: Nu au...�(directoare de scoala,
Babadag)
14III. Problemele din sistemul educationala)Probleme de ordin financiar:
resurse insuficiente alocate pentru �nvatam�nt (repararea scolilor, dotarea
claselor si a scolilor cu grupuri sanitare, instalatie termica,
etc.).Sistemul educational din Rom�nia se confrunta �n primul r�nd cu
probleme de ordin financiar, din interviurile cu profesorii, educatorii sau
directorii de scoli rezult�nd o cerere crescuta de fonduri pentru repararea,
renovarea si dotarea scolilor. Deoarece fondurile destinate acestor
activitati sunt alocate de catre autoritatile locale, unitatile de
�nvatam�nt din comunitatile sarace se confrunta cu probleme majore, �n special �n
mediul rural, unde se �nregistreaza investitii scazute, care nu pot acoperi nevoile
acestora.Suportul statului si al autoritatilor locale �nt�rziind sa apara,
comunitatea �ncearca sa ofere un ajutor minimal celor mai saraci, astfel
ca am putut identifica din interviurile realizate �n unele scoli cazuri
�n care s-au creat deja retele sociale care vin �n ajutorul copiilor
saraci, fie din partea profesorilor, fie din partea unor parinti, precum
si prin mobilizarea unor resurse locale. De asemenea, exista �n unele localitati,
at�t rurale c�t si urbane, fundatii care asigura o masa zilnica �n scoala, precum
si agenti economici care, la solicitarea scolii, au ajutat la repararea
cladirii scolilor, la �mbunatatirea dotarii acestora, sau la procurarea de
lemne pentru �ncalzirea scolii pe timpul iernii.b) Probleme privind
capitalul uman. �n aceasta categorie putem include mai multe aspecte
legate de activitatea cadrelor didactice din comunitatile sarace:-problema
cadrelor didactice din mediul rural: �n conditiile �n care �n mediul
rural afluxul de cadre didactice este destul de scazut, iar facilitatile
acordate acestora nu sunt atractive, institutia scolii �n mediul rural
are un rol tot mai scazut �n viata comunitatii, iar calitatea actului
educational al elevilor din aceste medii este foarte scazuta. Din aceasta
cauza, perspectivele de viitor ale copiilor provenind din aceste
comunitati sunt foarte limitate, parintii neav�nd posibilitatea sa �i
sustina �n �nvatam�ntul secundar, iar copiii neav�nd pregatirea scolara
adecvata pentru a face fata mai departe cerintelor scolii. Din
interviurile realizate cu profesorii din mediul rural am �nt�lnit
un singur caz �n care
15autoritatile locale au hotar�t sa acorde facilitati �n vederea atragerii
unor cadre didactice competente �n mediul rural. Desi la nivel
national exista si alte comunitati rurale unde s-a luat aceasta
masura, frecventa acestor masuri de �ncurajare a �nvatam�ntului rural este
�nca foarte scazuta.�...- Am auzit ca dl. primar a semnat contracte pentru
profesori care fac naveta din Braila �n vederea stabilirii definitiva aici.Da,
este o masura foarte laudabila, mai rar �nt�lnita, de a da si
proprietate, si concesiune o suprafata de teren intravilan, pentru a-si
construi casa si sa se stabilieasca �n comuna. Sunt 2 cereri la nivelul
comunei noastre si.... Este un lucru foarte bun, treaba care a fost
promovata de Spiru Haret si care �n ultimii 50 de ani �n loc sa fie promovata, ma
refer la comunism si dupa 89 �ncoace, pentru ca asta-i problema satelor (primar
navetist, profesor navetist, doctor navetist, politist navetist), toti vin iau
salariu or stau 8 ore... Dar ca sa existe o idee a ne�ntelesului �nvatam�ntului �n
sensul ca sa se stabileasca cadrele didactice la tara nu exista, �ntr-
adevar li se da un loc, niste procente �n plus le da, dar nu este o idee la
nivelul de principiu care sa fie urmat. Si de exemplu studentul care a terminat
limba engleza, si vrea sa se stabileasca �ntr-o comuna nu este ajutat, sprijinit sa
faca acest gest...� (Profesor, comuna Chiscani, jud. Brai