FIZICA CONSTRUCTIILOR II

Iluminatul natural si artificial

 TEMA 1: NOŢIUNI GENERALE
DESPRE LUMINA NATURALA

1 . I N T R OD U C E RE . R O L U L S I IM P O RTA N T A
L U M I N N O T E H NI C I I .
2 . S U RS E L E D E I L U M I N A R E N A TU R A L A .
CLIMAT LUMINOS.
3 . MO DU L D E R E A L I Z A R E S I A L E G E R E A
SISTEMULUI DE ILUMINARE.
 Bibliografia

 Н. М. Гусев Основы строительной физики. - Москва, Стройиздат: 1975.

 СНиП II-4-79. Естесвенное и искусственое освешение. – Москва,
Стройиздат: 1980.
 I. Vasilescu, M. Merliţa “Iluminarea naturală şi artificială la clădirile civile şi
de producţie”, Bucureşti, 1984.
 D. Venerescu, A. Ene “Însorirea şi iluminarea naturală în arhitectură şi
urbanism”. Bucureşti, 1977.
 СНиП 2.07.01-89 «Планировка и застройка городских и сельских
поселений» - Москва, Стройиздат: 1980.
 Н.В. Волоцкой, Светотехника. - Москва, Стройиздат: 1979
 Архитектура гражданских и промышленных зданий. Том II. Основы
проектирования. - Москва, Стройиздат: 1976 г.
 Introducere.
Rolul si importanta luminotehnicii

Executarea numeroaselor lucrari de

sistematizare a localitaţilor urbane, urbanizare şi
modernizarea a oraselor, precum şi proiectarea şi
construirea unui volum din ce in ce mai mare de
construcţii de locuit, social – culturale şi de producţie
pun importanţa problemei de însorire şi iluminare a
acestor localităţi şi construcţii, care trebuie sa asigure,
pentru toţi oamenii muncii condiţii superioare de
igienă, de viaţă şi de odihnă cu un consum
raţional de energie şi de costuri optime de
invistiţii şi de exploatare.
 Introducere.
Rolul si importanta luminnotehnicii
Însorirea şi iluminarea localităţilor şi a construcţiilor pun
arhitecţilor (proiectanţilor) numeroasele probleme majore, ca stabilirea
unor rapoarte optime între distanţe şi înălţimea volumelor pentru
ansamblurile de construcţii, conform nevoilor cerute de viaţă şi de muncă şi
o calitate corespunzătoare a acestora
 Introducere.
Rolul si importanta luminnotehnicii

(de exemplu alegerea judicioasa a terenurilor pentru

ansambluri de cladiri social – culturale, crearea unui mediu
prielnic pentru o productivitate superioară în construcţii
industriale)
 Introducere.
Rolul si importanta luminnotehnicii

Prezentul curs pune la dispoziţia arhitecţilor strictul

necesar de cunostinţe asupra metodelor de calcul,
instrucţiunile şi dispoziţiile în vigoare , pentru rezolvarea
problemelor de iluminat natural şi artificial, eliminând pe
cît posibil formulările teoretice complicate
 Introducere.
Rolul si importanta luminnotehnicii

Se expun în mod succid

numai metodele curente de
calcul, utilizate în ţara noastră,
pentru construcţii civile şi de
producţie. De asemenea, se dau
grafice şi tabele pentru diferite
soluţii de iluminare naturală
realizată prin goluri, precum şi
iluminare artificială.
Aceste tabele, întocmite
pe baza metodelor utilizate în
ţara noastră, uşurează
determinarea valorilor totale de
iluminare naturală şi artificială Fig.3.2. Aplicarea diagramelor I şi II Daniliuc
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

Lumina este izvorul vieţii. Intuind acţiunea

benefică a luminii, oamenii au venerat soarele din cele
mai vechi timpuri, dorinţa lor de cunoaştere
manifestându-se pe două planuri: pe plan obiectiv ca
adevăr ştiinţific şi pe plan obiectiv ca adevar estetic.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

Importanţa şi proprietăţile luminii solare

Suprafaţa pământului,
clădirile de orice fel şi încăperile
acestora sînt luminate şi
încălzite de lumina solară
directă şi difuză. Această lumină
are o mare valoare biologică şi o
ridicată influenţă asupra
psihologiei omului.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos
Lumina naturală intervine la formarea vitaminei D, îmbunătăţeste
compoziţia sângelui, contribuie la ridicarea generală a tonusului şi are o
puternică acţiune bactericidă asupra oamenilor. Lipsa luminii naturale
poate provoca tulburări de diferite feluri.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

Lumina naturală variază în timpul zilei atât cantitativ,

cât şi ca gama cromatică, în timp ce lumina artificială produce
un efect de monotonie.
Lumina naturală influenţează puternic arhitectura, în
cez ce priveste alegerea partiului şi a formei exterioare.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

Conceptul despre natura fizică a luminii a evoluat de la

elementul de bază – porivit căreia lumina era considerată o
substaţă, a cărei formă originală o constituie focul şi se
transmite prin intermediul unor şiruri de unde
electromagnetice.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

Lumina face parte din categoria radiaţiilor

electromagnetice ca lungime de undă cuprinse între 4000 şi
7600 Angstromi, ocupând un loc foarte restrâns in cadrul
acestora.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

Radiația este o formă de transport de energie fără

suport material. În spațiu există un număr infinit de radiaţii,
care se deosebesc între ele prin lungimea de undă, natura şi
efectele lor.
Lumina face parte din categoria radiaţiilor
electromagnetice ca lungime de undă cuprinse între 4000 şi
7600 Angstromi, ocupând un loc foarte restrâns in cadrul
acestora.
Celelalte tipuri de radiaţii sunt interesante prin
proprietăţile lor fizice şi fiziologice cu efecte benifice sau
negative asupra vieţii şi activităţii umane.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos
Sursa luminii naturale
Corpurile, care transmit direct radiaţii luminoase, se
numesc surse primare, iar cele, care reflectă se numesc
surse secundare.
Iluminarea naturală a unei suprafeţe exterioare este
condiţionată de radiaţiile directe ale soarelui şi de lumina
difuză a bolţii cereşti.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos
Sursa luminii naturale
Lumina directă a soarelui variază foarte mult în funcţie
de condiţiile atmosferice, ea puţind să fie mult diminuată, în
cazul unui cer complet acoperit cu nori.
Iluminarea directă a soarelui, din cauza variaţiei sale, nu
se ia de obicei în consideraţie în calculele iluminării naturale,
deşi are o mare influenţă asupra însoririi şi a iluminării
clădirilor.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos
Pentru atingerea scopului de mai sus, trebuie luate
măsuri cu caracter urbanistic, arhitectural şi în domeniul
materialelor de construcţii, pentru a avea un iluminat natural
raţional, care să ţină seama de particularităţile climatului
luminos în care este amplasată construcţia precum şi destinaţia
încaperilor.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

Sursa luminii naturale

Standardele şi normativele care se ocupă cu
studiul şi calculul iluminatului natural iau de
obicei în consideraţie numai iluminatul natural
difuz, fără a se mai ţine seama, din cauza variaţiei
ei, de lumina solară directă.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

Importanţa şi proprietăţile luminii solare

Prin contactul vizual cu exteriorul, prin deschiderile practicate în
pereţi şi acoperiş, pentru pătrunderea luminii naturale în interior, muncitorii se
relaxează fizic şi psihologic, se evită sentimentul de claustrare şi nu mai sînt nevoiţi
să facă eforturi musculare pentru acomodări vizuale.
Cantitatea de radiaţii solare directe care ajung pe pământ variază nu numai
în funcţie de condiţiile atmosferice dar şi de-a lungul zilelor şi lunilor în tot cursul
anului. în principiu, se constată un maximum de energie solară în timpul verii.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos
Lumina solară directă
Iluminarea naturală exterioară şi radiaţia solară, sînt de asemenea puternic
influenţate de gradul de impuritate a atmosferei. în oraşele mari şi în zonele
industriale atmosfera este, de foarte multe ori, puternic poluată de particulele de
praf, apă, funingine etc., care împiedică în mare măsură pătrunderea razelor solare
precum şi a razelor reflectate
Lumina difuză a bolţii cereşti este produsă de reflectarea în atmosferă a
razelor solare. Asupra intensităţii luminii difuze exercită o influenţă foarte mare
diversitatea condiţiilor atmosferice (gradul de înnorare, felul norilor etc.).
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

Lumina difuză
Lumina difuză a bolţii
cereşti este produsă de reflectarea
în atmosferă a razelor solare.
Asupra intensităţii luminii difuze
exercită o influenţă foarte mare
diversitatea condiţiilor
atmosferice (gradul de înnorare,
felul norilor etc.).
Reflexia luminii
Umbrele şi penumbrele
sunt consecinţe ale raportului
între dimensiunile izvorului
luminos şi dimensiunile ecranului
opac, amplasat între sursa şi
suprafata luminată
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

În funcţie de comportarea lor în

contact cu lumina, materialele pot fi:
 transparente, care permit trecerea
radiaţiilor luminoase (sticla, mase
plastice transparente..........)
 semitransparente, care permit
trecerea parţială a radiaţiilor
luminoase (polisteri, geam
translucid......)
 opace, care nu permit trecerea luminii,
pe care o absorb, transformand-o în
caldură au o reflectă, în această
categorie întra majoritatea
materialelor.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

Reflexia luminii
Denumirea descrierea schema notă
Reflexia directă Se produce în cazul,
în care raza
luminoasă cade pe o
suprafață opacă,
perfect lucioasă,
modificându-și
direcțiile

Reflexia difuză Se produce când raza

luminoasa cade pe o
suprafață mată,
reflectându-se in
toate direcțiile.

Refracția Constă în schimbarea La cresterea

direcției unui fascicol unghiului de
de lumină trece incidență, unghiul
dintrun mediu in altul de refracție crește
deasemenea

Transmisia difuză Are loc la trecerea

luminii printr-un
geam translucind
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

Reflexia luminii
Cantitatea de lumină reflectată este funcţie de culoarea
materialului din care este executată suprafaţa respectivă.
Elementele şi materialele de construcţie au diferite proprietăţi
lumino-tehnice caracterizate printr-o capacitate diferită de
absorbţie, reflexie şi de transmisie a fluxului luminos care cade
pe suprafaţa corpului respectiv.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

Reflexia luminii
Rapoarte între flux absorbit, flux reflectant sau flux transmis şi fluxul total
se umesc coeficient de absorbţie, coeficient de reflexie şi coeficient de
transmisie
Coeficientul de transmisie a fluxului luminos variază în funcţie de gradul de
transparenţă a materialului prin care trece, el putând fi chiar nul în cazul materialelor
opace.
Coeficientul de reflexie este cu atât mai mare cu cît culoarea suprafeţelor,
pe care cad rezele solare, este mai deschisă.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

Reflexia luminii
Coeficientul de reflexie este cu atât mai mare cu cît culoarea suprafeţelor,
pe care cad rezele solare, este mai deschisă.
La clădirile unde iluminarea naturală se face numai prin goluri laterale,
suprafaţa încăperilor din apropierea ferestrelor este mai bine iluminată decât restul
suprafeţei. Cu cât ne îndepărtăm de ferestre, lumina naturală din încăperi scade ca
intensitate şi depinde, din ce in ce mai mult, lumina reflectată din interior.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

Reflexia luminii
Plafonul încăperii, pe lângă lumina
reflectată pe care o primeşte de la pereţi şi
pardoseală, mai poate primi şi lumina
exterioară, reflectată deterenul şi clădirile
învicinate.
Pentru ca un plafon să poată fi cât mai
bine iluminat, este necesar ca încîperea să
aibă ferestre înalte şi cât mai apropiate de
tavan.
Suma coeficienţilor de transmisie,
absorbţie şi reflexie ai unui material este
întotdeauna egală cu unitatea.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

Climat luminos
Prin climat luminos se înţelege totalitatea condiţiilor medii de
iluminat natural exterior, existente într-o anumită regiune geografică, create
de lumina solară directă şi difuză a boitei cereşti precum şi de lumina
provenită din reflexiile multiple, de la pământ şi de la bolta cerească.

Iluminarea naturală exterioară

este funcţie de intensitatea luminoasă,
care la rândul ei depinde de azimutul
soarelui, latitudine, anotimp, ora din zi
precum şi de starea de nebulozitate şi
durata de strălucire a soarelui
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

Climat luminos
Deoarece lumina solară directă variază foarte mult în
cursul anului şi chiar în cursul unei zile, din cauza acoperirii
boitei cereşti cu nori, de obicei această lumină nu se ia în
considerare la calculul iluminatului natural, deşi uneori are o
mare influenţă asupra iluminatului încăperilor precum şi
asupra formei şi a finisajului clădirilor. Calculul iluminatului
natural se bazează pe premisa că întreaga boltă cerească are o
luminanţă uniformă, ceea ce se întâmplă numai în cazul unei
înnorări complete şi uniforme, când pământul ar fi luminat
numai de lumină directă difuză.
 Sursele de iluminare naturala.
Climat luminos

Climat luminos
Astfel, principalul factor care
caracterizează climatul luminos al unei regiuni
geografice îl constituie iluminatul produs de
lumina solară difuză, a boitei cereşti.

Prin strângerea şi prelucrarea datelor

s-au stabilit valori medii ale iluminării
naturale exterioare, pe luni, zile şi ore şi pe
baza lor se determină valorile medii ale
iluminării exterioare critice (momentul în care
este necesar să se aprindă lumina artificială).
Modul de realizare şi alegere a sistemului
de iluminare

Iluminatul natural
 Modul de realizare şi alegere a sistemului
de iluminare

Alegerea
sistemului de
iluminare naturală
depinde de destinaţia
şi mărimea încăperilor,
precum şi de specificul
activităţii, care
determină valoarea,
repartizarea şi direcţia
fluxului luminos în
raport cu suprafaţa de
lucru.
 Modul de realizare şi alegere a sistemului
de iluminare

Din acest punct de vedere, încăperile pot fi încadrate în 4

categorii principale:
 încăperi , care necesită iluminare şi uniformitate pe
întreaga lor suprafaţă utilă, cum ca încăperile de producţie,
care adăpostesc procese tehnologice pe banda rulantă;
Modul de realizare şi alegere a sistemului
de iluminare
 Modul de realizare şi alegere a sistemului
de iluminare
 încăperi, care, pe lângă iluminatul natural general, necesită un grad de
iluminare mai mare în anumite zone ale suprafeţii utile. În această categorie
întră: muzeele, săli de expoziţie, săli de sport;
 Modul de realizare şi alegere a sistemului
de iluminare

 încăperi, în care direcţia fluxului luminos are o deosebită importanţă, cum

sunt: ateliere de optică, săli de curs, de desen, etc.;
 Modul de realizare şi alegere a sistemului
de iluminare

 încăperi care nu necesită uniformitate în repartizarea

iluminării natural, cum sunt: încăperile clădirilor de locuit,
ale clădirilor administrative sau social culturale.
 Modul de realizare şi alegere a sistemului
de iluminare

În general toate încăperile clădirilor de locuit, industriale şi social – cultural

trebuie să beneficieze de lumina natural.
Fac excepţie:
 încăperile, în care se admite iluminarea indirect sau artificial – vestibule, holuri,
cămări în clădiri de locuit;
 încăperi, care necesită numai lumina artficială – sali de operație, săli de spectacol
etc.
 Modul de realizare şi alegere a sistemului
de iluminare

Iluminatul natural poate fi

Lateral prin ferestre

De sus prin luminătoare

Combinată

În cazul iluminării de sus sau combinate, calitatea iluminării încăperilor nu

se apreciază numai după cantitatea de lumină primită ci şi după uniformitatea
repartizării luminii pe întregul plan de lucru.
 Modul de realizare şi alegere a sistemului
de iluminare

Pentru o bună uniformitate a luminii natural este

necesară o corectă dimensionare şi repartizare a suprafeţelor
vitrate precum şi evitarea creării de obstacole care ar putea să
se întrepună în calea luminii.
 Modul de realizare şi alegere a sistemului
de iluminare
Pentru încăperi de producţie, soluţia optimă este
vitrarea acoperişului, deoarece lumina naturală ajunge pe
planul de lucru sub un unghi de incidenţă normal. O distribuţie
deficitară a luminii naturale directe poate fi în mare parte
corectată prin creşterea cantităţii de lumină reflectată, dacă se
întrebuințează materiale cu culori deschise, la pereţi şi
plafoane.
 Modul de realizare şi alegere a sistemului
de iluminare

Factorii de uniformitate se precizează în funcţie de

următoarele noţiuni:
 iluminarea minimă este iluminarea în punctul interior cel
mai defavorabil, care corespunde punctului celui mai
depărtat de suprafaţa vitrată
 iluminarea medie este media iluminării tuturor punctelor
şi se determină cu formula:
e1 en
 e2  ... 
emed  2 2
n 1
 iluminarea maximă este iluminarea punctelor situate
lîngă ferestre, care au cea mai mare cantitate de lumină.
 Modul de realizare şi alegere a sistemului de
iluminare

Uniformitatea luminii naturale pe planul de lucru poate

fi apreciat prin factorul de uniformitate, definit ca raportul
între valorile minime şi maxime ale iluminării naturale în orice
punct al încăperilor şi între valorile minime şi medii ale
iluminării pe planul de lucru:
Emin
u
Emax
Uniformitatea iluminării depinde de dimensiunile şi
amplaarea golurilor de lumină, şi dimensiunile pereşilor şi
capacitatea de reflexie a finisajelor interioare.
 Modul de realizare şi alegere a sistemului
de iluminare

Uniformitatea iluminării depinde de dimensiunile şi

amplaarea golurilor de lumină, şi dimensiunile pereşilor şi
capacitatea de reflexie a finisajelor interioare.
Supradimisionare golurilor, pentru a permite luminii
naturale ă pătrundă în încăperi, poate avea efecte negative
asupra productivităţii muncii şi măreşte cheltuielile de invistiţii
şi de exploatare.
 Modul de realizare şi alegere a sistemului
de iluminare
De asemenea, cunoaşterea prescripţiilor referitoare la
iluminarea naturală şi la folosirea energiei electrice la
iluminarea artificială precum şi aplicarea lor în proiectare şi în
exploatarea clădirilor este de strictă necesitate tuturor
arhitecţiilor (proiectanţelor).
Iluminatul natural. Notiuni generale.

MULTUMESC PENTRU ATENTIE