Victor Brauner

Născut: 15 iunie 1903 - Piatra Neamț, România

A murit: 12 martie 1966 - Paris, Franța

Membru conducător al avangardei românești, Brauner este cel mai bine

cunoscut pentru explorările sale de spiritism, mit și predicție, în care combină
elemente ale artei populare sau primitive cu juxtapunerea neobișnuită a
obiectelor și a formelor. Deși a experimentat inițial o serie de abordări, inclusiv
Dada și Expresionismul, Brauner este cel mai proeminent asociat cu
surrealiștii și a fost membru activ al grupului între 1925 și 1948, colaborând
îndeaproape cu André Breton.
În timpul carierei sale, Brauner a unit diverse influențe în lucrarea sa de a
dezvolta un stil personal unic, care încorporează utilizarea unor perspective
aplatizate, culori vii și o iconografie complexă.
Cunoscut pentru utilizarea eclectică a imaginilor, Brauner a dezvoltat un
lexicon vizual individual, încorporând semne și simboluri dintr-o varietate de
surse, incluzând religia și misticismul în lucrarea sa. El a folosit aceste
reprezentări ca un vehicul pentru a-și prezenta propriile emoții și interacțiuni,
susținând că opera sa era predominant autobiografică.
Ideile asociate cu profeția devin mai dominante în opera lui Brauner după
1938, când el părea să prezică corect pierderea unuia dintre ochii săi într-o luptă
(ochii au fost o temă recurentă în majoritatea lucrărilor sale timpurii). În acest
fel, el a câștigat o reputație printre surrealiști ca vizionar. După incident,
lucrarea sa a devenit mai introspectivă, iar simbolurile, cum ar fi un ochi
ciclopic profetic, sunt comune.
Multe dintre operele lui Brauner conțin creaturi hibride fantastice și adesea
grotești în care oamenii, animalele și mașinile sunt combinate pentru a produce
imagini bizare și deseori tulburatoare. În crearea lor, artistul a depersonalizat
forma umană și a avut ocazia să-și scrie anxietățile pe reprezentările corpului
său propriu și ale corpurilor altora, în special ale femeilor.
 Self-Portrait with Plucked Eye (1931)

Autoportret cu ochi desprinși (1931)

Autoportretul cu ochi desprinsi, arata chipul artistului cu ochiul lipsa si
cavitatea ochiului ca si cum ar atarna . Figura este văzută din fata, cu celălalt
ochi care privea direct la spectator într-o manieră pătrunzătoare. Această pictura
este mai reprezentativă decât multe dintre lucrările lui Brauner, reprezentând un
autoportret pictat în oglindă, exact în afară de ochi, punand accent pe realism si
suprarealism .
Ochii mutilați sau transpuși au reprezentat o temă recurentă pentru rolul lui
Brauner care apare în multe dintre lucrările sale, inclusiv peisajul mediteranean
(1932), The Last Journey (1937) și Painted from Nature (1937). Ochii au fost, de
asemenea, un simbol important în canonul suprarealist mai larg, care apare în
scena cutării globului ocular la începutul lui Un Chien Andalou (1929) al lui
Dali și în Povestea ochiului lui Georges Bataille (1928).
Șapte ani după ce a fost pictată această pictura , Brauner a pierdut ochii când a
intervenit într-o luptă între doi pictori spanioli, Oscar Domínguez și Esteban
Francés. După incident, Brauner și-a câștigat reputația printre surrealiști ca și
clarvăzător, iar opera sa a devenit mai puțin satirică și mai concentrată pe
magie .
 Mitsi (1939)

Mitsi(1939)
Această lucrare provine dintr-o serie de picturi spectrale, uluitoare pe care
Brauner le-a creat pe o perioadă de doi ani. În Mitsi, o figură nudă dominantă se
află în partea dreaptă a imaginii, în timp ce pe stânga , se înfățișează . Stă într-o
cameră goală, cu o fereastră înaltă, aflată la capăt, cu vedere spre un peisaj steril.
În 1939, Brauner a dezvoltat această pictura în continuare, creând Viața
interioară (Nud și Spectral Still Life).
În ambele lucrări, precum și în Piatra Filosofală (1940), Brauner a experimentat
reprezentarea conceptului de "corp eteric".

Perioada târzie
În 1945, Brauner s-a întors la Paris, unde lucrările sale au fost incluse în
Expoziția Internațională de Surrealism la Galerie Maeght în 1947.
În 1948 , Brauner a fost scos din Surrealiști de către Breton după ce a
refuzat să sprijine expulzarea membrului proeminent Roberto Matta .Din acest
moment, el s-a mutat de la suprarealismul propriu-zis și a început să lucreze mai
mult la desen pe hârtie, pictura encaustică și vopsea subțire de ulei pe panouri,
creând bucăți mai stilizate și mai abstracte.
În 1961, a făcut o călătorie în Italia, apoi sa stabilit în Varengeville. În 1966,
a fost ales pentru a reprezenta Franța la Bienala de la Veneția și a avut o întreagă
sală dedicată lui. După o boală prelungită, Brauner a murit la Paris la 12 martie
1966. Este îngropat în cimitirul Montmartre, unde epitaful de pe mormântul său
poartă o frază din carnetele sale: "Peindre, c'est la vie, la vraie vie, ma vie "("
Pictura este viata, viata reala, viata mea ")
Le surrealiste ( 1947)

Composition with portrait( 1935)

Painted from nature (1935)

Consciousness of shock (1951)

Autobiographical painting - biosensible ultrapainting (1948)