Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INDICATORI EXTENSIVI
Indicatorii extensivi reprezintă un raport procentual al părţii din fenomenul studiat
faţă de întreg. Aceştia sunt utili în oncologie deoarece ajută la obţinerea unor date
importante privind:
• Procentul de îmbolnăviri prin cancer pentru o anumită localizare (ex. tumorile osoase
reprezintă 1,8% din totalitatea cancerelor)
• Procentul diferitelor tipuri histologice de leziuni maligne ale unui anumit organ (ex.
95% din cancerele corpului uterin sunt adenocarcinoame şi 5% sunt alte tipuri de
cancere)
• Repartizarea corectă a unor fonduri pentru tratamentul neoplaziilor în raport cu
procentul de îmbolnăviri
INDICATORI INTENSIVI
Indicatorii intensivi arată intensitatea fenomenului sau a unei părţi din acesta
raportat la o populaţie bine delimitată în timp şi spaţiu. Principalii indicatori intensivi
utilizaţi sunt:
1. INCIDENŢA: reprezintă numărul de cazuri noi de boală (cancer) ce apar într-o
anumită perioadă de timp (de regulă un an), într-o comunitate populaţională bine
delimitată geografic, raportată la 100000 de locuitori.
Se poate calcula pe grupe de vârstă, sex, rasă, etnie, mediu de locuit (urban, rural),
categorii sociale, stare materială, predispoziţie genetică, factori psihologici, status
intelectual, etc.
Ex. în SUA în 1984 incidenţa cancerului bronhopulmonar nonmicrocelular era de
365,4/100000 la bărbaţi pentru grupa de vârstă 70-74 ani, iar la femei la aceeaşi grupă
de vârstă în aceeaşi perioadă incidenţa era 91,9/100000.
2. MORTALITATEA: reprezintă numărul de decese prin cancer într-o comunitate
populaţională dintr-o arie geografică bine determinată, într-o anumită perioadă de
timp (de regulă un an) împărţit la numărul de locuitori ai respectivei comunităţi şi
înmulţit cu 100000.
Se poate calcula pe grupe de vârstă, sex, etc.
Ex. în 1995 în Bucureşti mortalitatea prin cancer mamar la femei a fost 31,33/100000
de femei.
3. INDICELE DE FATALITATE: exprimă procentul deceselor prin cancer din
subpopulaţia de bolnavi cu cancer. (= număr de decese prin cancer împărţit la
numărul de bolnavi de cancer şi înmulţit cu 100)
4. PREVALENŢA: reprezintă numărul de cazuri noi şi vechi de boală la un moment dat
(de regulă un an) dintr-o comunitate populaţională bine definită geografic, raportat la
100000 de locuitori.
Se poate calcula în funcţie de vârstă, sex, etc.
Valorile indicatorilor pot fi brute sau standardizate.
I. Certitudinea diagnosticului
Diagnosticul de certitudine în cancer se stabileşte cu ajutorul examenului
histopatologic, malignitatea afirmându-se pe baza modificării morfologiei celulare
şi a arhitecturii tisulare; de aceea este esenţială obţinerea corectă a materialului
biologic.Uneori diagnosticul microscopic este dificil, fiind necesare o serie de
examene suplimentare. Principalele metode de diagnostic care urmează şi sunt
complementare examenului patologic sunt flow cytometry (citometria de flux),
examenul citogenetic, diagnosticul molecular şi examenul imunohistochic, foarte
important în precizarea diagnosticului şi clasificare.
Certitudinea diagnosticuli de cancer este obligatorie în oncologie şi trebuie reţinut
că nu este permisă începerea nici unui tratament specific bolii canceroase fără un
diagnostic de certitudine.
Definiţii:
Factor prognostic – este acea variabilă clinică, biologică sau terapeutică
existentă la momentul diagnosticului sau tratamentului iniţial şi care are o influenţă
semnificativă statistic asupra supravieţuirii generale sau a supravieţuirii fără semne de
boală.
Factor predictiv – este acea variabilă asociată cu răspunsul sau absenţa
răspunsului după o anumită terapie.
Factori anatomopatologici:
Stadiul histopatologic
Tipul histologic
Gradul de invazie
Gradul de diferenţiere
Factori clinici:
Stadiul clinic (extensie locoregională, sediu iniţial, extensie ganglionară, extensie la
distanţă)
Evoluţie preterapeutică
Semne şi simptome asociate
Factori biologici – markeri tumorali.
2. Factorii de prognostic legaţi de gazdă (bolnav):
Principalii factori prognostici legaţi de pacient sunt:
Vârsta
Sexul
Sarcina
Starea biologică
Factorii psihologici
Factorii socioeconomici
CLASIFICARE
RADIOTERAPIE EXTERNĂ
(TELEIRADIERE sau TELERADIOTERAPIE) – sursa de radiatii este exterioara
corpului; iradiere transcutanata.
IRADIERE METABOLICA (injectare subst radioactive cu tropism pt. an. tesuturi; ex iod
rad. pt tum tiroidiene radiocaptante)
ASOCIERI TERAPEUTICE
RADIOTERAPIA PREOPERATORIE
Scop – elimină boala microscopică de la marginile tumorii, scade potenţialul de
diseminare în momentul intervenţiei chirurgicale, diminuă volumul tumoral –
rată mai mare de rezecabilitate.
Dezavantaje – poate interfera cu procesele normale de vindecare şi cicatrizare
postoperatorii.
RADIOTERAPIA POSTOPERATORIE
Scop – elimină tumora reziduală, distruge focarele subclinice.
Dezavantaje – întârziere în inceperea iradierii până la vindecarea completă
postoperatorie; modificări vasculare postoperatorii pot influenţa efectul
iradierii.
RADIOTERAPIA ŞI CHIMIOTERAPIA
Înaintea iradierii – reduce volumul tumoral.
Concomitent cu iradierea – interferă cu tratamentul local – efect aditiv şi chiar
supraaditiv + cu efect pe boala subclinică metastatică.
PRINCIPIILE CHIMIOTERAPIEI ANTINEOPLAZICE
Contraindicaţiile chimioterapiei
Contraindicaţii absolute
1. Boli neoplazice în stadiu terminal
2. Sarcina
3. Bolnavi denutriţi, caşectici, comatoşi sau cu funcţie hematologică deprimată
4. Neoplazii demonstrate curabile prin radioterapie sau chirurgie curativă care nu sunt
contraindicate sau refuzate
5. Insuficienţa medulară recentă
Contraindicaţii relative
1. Asocierea cu grade severe de insuficienţă renală, hepatică, cardiacă (nu se
administrează citostatice cu toxicitate pe funcţia afectată sau se adaptează dozele)
2. Asocierea cu coagulopatii, infecţii severe
3. Tulburări psihice grave, depresii
4. Chimiorezistenţa tumorii
5. Prezenţa unor afecţiuni ce pot fi agravate de citostatic (fibroza pulmonară afectată de
Bleomicina)
6. Copii (sub 3 ani)
7. Vârstnici, debilitaţi (peste 75 ani)
8. Pacienţi necooperanţi
9. Indice de performanţă ECOG 3-4, Karnoffski < 70%
10. Anemie, leucopenie, trombocitopenie, hiponatremie
Absenţa sau prezenţa tumorii reziduale după tratament poate fi descrisă prin
simbolul R. Definiţiile clasificării R sunt următoarele:
Rx: Prezenţa tumorii reziduale nu poate fi evaluată.