“Plumb” - George Bacovia(1916)

1.Introducere
 Simbolismul este un curent literar apărut în Franţa,ca reacţie împotriva
parnasianismului, a romantismului retoric şi a naturalismului, promovând
conceptul de poezie modernă.
Poezia "Plumb" deschide volumul intitulat cu acelaşi nume, apărut în 1916, care
marchează debutul lui George Bacovia în lumea literară. Poezia este o artă
poetică, deoarece autorul îşi exprimă, prin intermediul mijloacelor artistice,
concepția despre condiția artistului în lume.
Textul se înscrie în lirica simbolistă prin utilizarea elementelor specifice precum:
folosirea simbolurilor, tehnica repetitilor, valorificarea cromaticii, ipostaza tragică
a eului liric.
2.Doua trasaturi
 Viziunea simbolista a autorului este ilustrata prin mijloace variate : folosirea
simbolurilor , tehnica repetitiilor , cromatica , sugestie , cultivarea
senzatiilor . Astfel , poezia creeaza o atmosfera sumbra si transmite prin
sugestie , teama fiinte umane de abis fara vreun termen specific angoasei.
Universul imaginat este compus preponderent din imagini vizuale , nuanta
de cosmar fiind amplificata de cele auditive . In prima strofa , verbul
“scartaiau” reda zgomotul inspaimantator din cimitir , amplificand
dezacordul eului cu lumea .
 Muzicalitatea accentuata incadreaza textul in estetica simbolista . Se obtine
prin repetarea obsedanta a cuvantului-cheie “plumb” , a structurii “stam
singur” si a verbului “a dormi”. In plus , multitudinea consoanelor dure (b, p
,m , n , sz , tz) confera sonoritatii sumbre. Elementele de prozodie
sugereaza prezenta mortii , accentueaza senzatia de claustrare prin
inchiderea versurilor cu rima imbratisata masculina , prin alternarea
iambului cu amfibrahul.
3.Tema si doua scene semnificative
Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate lipsita de aspiratii si
artifciala. Lumea ostila si stranie,conturata de cateva pete de culoare este
proiectia universului interior,de un tragism asumat cu luciditate.
 Versul incipit “dormeau adanc sicriele de plumb” cuprinde cele doua
simboluri specifice “sicrie” si “plumb” sugerand inchiderea , imposibilitatea
evadarii.Elementele cadrului spatial din prima strofa sugereaza un univers
apasator, sufocant , marcat si de un decor funerar (“flori de plumb”
“coroane de plumb”,”vesmantul funerar”).Repetarea epitetului “de plumb”
insista asupra existentei mohorate , anoste , lipsite de posibilitatea inaltarii.
Vantul este singurul element care evidentiaza miscarea dar si efecte reci ale
mortii “si scartaiau coroanele de plumb”.
 In strofa a doua , se subliniaza ideea fragilitatii interioare , o exitenta tragica
, lipsita de afectivitate “dormea intors amorul meu de plumb”.Adverbul
“intors” consituie misterul poeziei , iar epitetul “amorul meu de plumb”
sugereaza efemeritatea sentimentului , pierderea credintei in absolutul
iubirii. Contrastul dintre ideea de zbor sugerata de aripi si ideea de
prabusire “aripile de plumb” presupune un zbor in jos , o cadere surda si
grea , moartea.
4.Doua elemente de structura si compozitie
 Titlul poeziei este simbolul ,,plumb", cuvânt având drept corespondent în
natură metalul ce se remarcă prin greutatea acestuia fapt ce sugerează
apăsarea sufletească. Totodata, prin culoarea cenuşie a plumbului se
sugereaza cenuşiul existential iar, prin sonoritatea surdă a cuvântului (patru
consoane şi o vocala ) este exprimata închiderea spatiului existential ceea
ce provoacă dezolare.
 Relatiile de simetrie stabilite intre cele doua strofe evindentiaza tema
esecului existential si cea a mortii , fiind realizate la nivelul sintaxei , al
structurilor metrice si al punctuatiei. Fiecare strofa este structurata pe o
serie de propozitii principale coordonate prin juxtapunere sau prin
conjunctia copulativa “si”. Ambele debuteaza cu verbul “a dormi” care
semnifica moartea , timpul imperfect desemneaza trecutul nedeterminat ,
permanenta starii de angoasa , neliniste . Structura “stam singur” transmite
sentimentul acut al deznadejdii resimtit de eul poetic insingurat.
5.In concluzie
Prin atmosfera , muzicalitate , folosirea sigestiei , a simbolului si a
coresponedentelor , zugravirea starilor sufletesti de angoasa , de splin , poezia
“plumb” de George Bacovia se incadreaza in estetica simbolista.