Anatomia sectionala (eco-CT-RM)

hepato-bilio-pancreatica.
Aspecte semiologice eco-CT-RM in
patologia hepato-bilio-pancreatica

Ioana G. Lupescu

Disciplina de Radiologie, Imagistica Medicala si Radiologie

Interventionala 1- Fundeni, UMF “Carol Davila”
 Introducere

Explorarea imagistică

▪ simplu complex
▪ metoda princeps de diagnostic să fie:
- cea mai la îndemână
- cea mai purtătoare de informaţii
- cea mai puţin iradiantă
- cea mai ieftină
- însoţită de posibilitatea unui tratament activ
 De ce este importanta antomia
sectionala???

▪ Element esential pentru interpretare si diagnostic

▪ Pentru ghidarea procedurilor de radiologie interventionala

 Ecografia
▪ Metoda diagnostică neinvaziva, neiradianta de primă intenţie
- diagnostic pozitiv şi diferenţial
- orientare spre o altă metodă de explorare
- puncţie biposie tumori

▪ Avantaje
- accesibilitate
- cost scăzut
- repetabilitate – monitorizare

▪ Limite: sensibilitate diagnostică redusa pentru

- leziunile hepatice şi pancreatice mici, leziuni de CBP distală
- litiaza pe căi biliare nedilatate

▪ Operator şi pacient dependentă !!

▪ Metodă terapeutică: aspiraţie/ drenaj colecţii, abcese hepatice/

pancreatice; tratament percutanat (CHH, tumori) ecoghidat.
 Ecografia
- Explorare subcostală/ intercostală (sonde/transductori cu frecvenţă de
3,5-5 MHz)

- Normal: ficatul este ecogen, cu ecostructură omogenă.

pancreasul  ecogenitate ficat rinichiul

- Ecografia Doppler color: sensul de deplasare a sângelui şi

vitezele medii de flux.
- Doppler pulsat: măsurarea vitezelor de flux şi a debitelor sanguine.
- Angio-power Doppler: vascularizaţia intratumorală

- Ecografia cu subst de contrast cuplată cu modul Doppler:

aprecierea vascularizaţie intratumorale, detecţia metastazelor
hepatice.

- Ecografia intraoperatorie
- Ecoendoscopia
Ecografie 2D

Doppler

Power Doppler
 Computer tomografia (CT)
- Metoda imagistica neinvaziva, iradianta (utilizeaza un fascicul de raze X)
- Rapida, robusta, excelenta rezolutie spatiala

Pacient à jeun.

- CT abdominal nativ
- CT cu produşi de contrast iodaţi nonionici (PCI) în mod spiral în faze
multiple (arterială; portală şi tardiva)

▪ Densitatea spontană normală a parenchimului hepatic: 50-70 UH

Densitatea ficatului este cu 7-12 UH mai mare decât a splinei. O diferenţă
de densitate mai mare de 20 UH între ficat şi splină este considerata
patologică.

- CT: metodă diagnostică de elecţie în detecţia şi caracterizarea

majorităţii proceselor focalizate hepatice, pancreatice şi splenice.
Puncţii biopsie diagnostică în diferite procese focalizate

- CT: metodă terapeutică aspiraţie/ drenaj colecţii, abcese hepatice/

pancreatice; tratament percutanat (CHH, tumori).
 CT nativ şi cu PCI iv

Nativ

Fază arteriala:
contrast maxim în
aortă

Faza arteriala precoce (20-25 sec)

Faza arteriala tardiva (35-40 sec)
Faza portala (70-80 sec)
Faza tardiva sau de echilibru (3-5 min) Fază venoasa: contrast
maxim în VCI şi vv hepatice
Imagistica prin Rezonanţa Magnetică
▪ Utilizeaza campuri magnetice cu intensitate de 0,2-3T si antene
adaptate regiunii de explorat

▪ Evaluare neinvazivă , neiradianta a:

- parenchimului hepatic şi pancreatic
- arborelui biliar;
- structurilor vasculare intra/ extrahepatice

▪ Detecţia şi caracterizarea leziunilor hepatice, de CB, pancreatice,

splenice.

▪ Caracterizarea RM include:
- aspectul morfologic (formă, contur, structură, dimensiune, modificări de
vecinătate);
- aprecierea componentelor lezionale (apă, grăsime, sânge, Fe, proteine
- comportarea la administrarea contrastului paramagnetic (precoce/ tardiv)
- funcţia celulară: utilizarea de contrast specific hepatocitar

IRM indicat în cazurile în care CT este neconcludentă.

 Colangiopancreatografia
prin rezonanţă magnetică (CPRM)

▪ Evaluarea arborelui biliar

▪ Confirmă sindromul obstructiv

▪ Diagnostic etiologic - stenoză
malignă/benignă, litiază, etc
▪ Răsunetul proceselor focalizate sau
difuze asupra arborelui biliar.
▪ Punerea în evidenţă a lichidelor
staţionare (chisturi) sau lent circulante
(urină, bilă, suc pancreatic, suc digestiv, LCR)
prin utilizarea de secvenţe ponderate T2
-
▪ Lichidele →hipersemnal T2 (albe);
▪ Viscerele, fluidele circulante
→hiposemnal T2 (negre)
 Ficat: elemente de anatomie secţională
(1)
▪ Organ intraperitoneal ce ocupă loja subfrenică dreaptă.

▪ Suprafaţă superioară delimitată de diafragm; este fixat prin ligamentele

peritoneale.

▪ Suprafaţă inferioară - viscerală

- hilul hepatic: artera hepatică, vena portă şi CBP.
- Vena portă (VP) este structura de referinţă;
- Canalul hepatic comun - la dreapta şi anterior;
- Artera hepatică - la stânga
- foseta veziculei biliare
- VCI: contact intim cu lobul caudat.
 Ficat: elemente de anatomie
secţională (2)
▪ Anatomia segmentară şi funcţională a ficatului se bazează pe
distribuţia vv hepatice.
- vena hepatică medie: împarte ficatul într-un lob drept şi unul stâng;
linie imaginară trasată între VCI, patul colecistic şi peretele abdominal.
- vena hepatică stângă: împarte LS într-un sector medial şi unul lateral.
- vena hepatică dreaptă: împarte LD hepatic într-un sector anterior şi
unul posterior.

▪ Fiecare sector este împărţit printr-o linie ce trece prin porta dreaptă
şi stângă într-un segment anterior şi altul posterior;

▪ Segmentele sunt numerotate antiorar începând din dreptul VCI.

 Ficat: elemente de anatomie secţională (3)
Lobulaţia şi segmentaţia hepatică:
▪ 2 lobi şi 8 segmente, fiecare segment
prezintă flux arterial şi venos, precum şi
flux biliar.

- Separaţia între LS şi LD
- plan ce trece prin vena hepatică medie şi vena
cava inferioară care corespunde axului fosetei
veziculare biliare.

- Ficatul drept conţine segmentele V,

VI, VII si VIII
- Ficatul stang conţine segmentele II,
III şi IV.
 Dimensiunile ficatului

▪ Copii mici: LD hepatic nu trebuie să depăşească marginea inf

dreaptă a grilajului costal > 1cm

▪ Copii: marginea inf a LD hepatic nu depăşeşte marginea inf

dreaptă a grilajului costal

▪ Adulţi: diametrul cranio-caudal pe linia medioclaviculară <13 cm

Variante de normal:
- LS în caschetă
- Lob Reidel: prelungire a segmentului VI LD hepatic
 Anatomia segmentară funcţională a ficatului

Goldsmith şi Woodburne Couinaud şi Bismuth

Lobul caudat Lobul caudat 1

Lobul stâng - Segment lateral stg Subsegment superior 2
Subsegment linferior 3
- Segment medial stg Subsegment superior 4a
Subsegment inferior 4b

Lobul drept - Segment anterior Subsgment superior 8

drept Subsegment inferior 5
- Segment posterior Subsegment superior 7
drept Subsegment inferior 6
 Fisurile hepatice

▪ Fisura ligamentului teres- fisura

ombilicală; separă segmentul 3 de
segmentul 4
Fisura ligamentului rotund

▪ Fisura ligamentului venosum:

separă lobul caudat de LS hepatic

▪ Fisura ptr VB: separă LD de LS Fisura

ligamentului
hepatic
venosum
VCI
▪ Fisura transversă: invaginaţia
pediculului hepatic în ficat.

▪ Fisurile accesorii: fisura accesorie

inferioară
VP asigura aprox. 75% din vascularizatia
parenchimului hepatic iar AH aprox 25%
Ramurile portale intrahepatice
Portă dreaptă (PD)
- Ram anterior (RA): ram antero superior/ ram antero-
inferior
- Ram posterior (RP): ram postero superior/ ram
posteroinferior
Porta stângă (PS): ram medial (superior, inferior)/ lateral
(superior, inferior)
▪ Variaţii ale ramurilor portale intrahepatice
- Trifurcaţie portală (11%c)
AHP
Anatomia arterei hepatice (AH): clasificarea Michels-
AGS
10 tipuri
Tip I (55%c)- cel mai frecvent: AGD
- Tr celiac (TC) se trifurcă în art gastrică stg., art AHC AS
splenică, art hepatică comună.
TC
- AHC se divide în art gastroduodenală şi AH proprie.
- AHP se divide în AH dreaptă şi stg.
▪ Artere hepatice aberante: artere hepatice cu traiect
între VCI şi VP
 Ecogenitate. Coeficient de atenuare
parenchim hepatic. Semnal

▪ ECO: ecogenitate pancreas> ficat> rinichi

▪ CT: densitate spontană a ficatului 50→70 UH

▪ CT/IRM+C:
▪ fază arterială: 20-35 sec
▪ fază venoasă: 60-80 sec
încărcare maximă: 45-60 sec
▪ faza de echilibru (tardiva): 3-5 min
Segmentatia hepatica in sens cranio-caudal (1)

C
ST
VCI
F Ao
S

P P

Fritsch H, Kuehnel W. Color atlas of human anatomy. Volume 2, Internal organs, 2007
Segmentatia hepatica in sens cranio-caudal (2)

LS ST C

IS
VP P
VCI
F Ao

R
S
LD

Fritsch H, Kuehnel W. Color atlas of human anatomy. Volume 2, Internal organs, 2007
Segmentatia hepatica in sens cranio-caudal (3)

IS
vb
D VP
P
VCI
Ao
TC F
R S

Fritsch H, Kuehnel W. Color atlas of human anatomy. Volume 2, Internal organs, 2007
Segmentatia hepatica in sens cranio-caudal (4)

C
VMS

vb
IS
D P AMS
F C
VCI Ao
R
R

Fritsch H, Kuehnel W. Color atlas of human anatomy. Volume 2, Internal organs, 2007
Segmentatia hepatica in sens cranio-caudal (5)

CT

CA
D3
CD

Fritsch H, Kuehnel W. Color atlas of human anatomy. Volume 2, Internal organs, 2007
Segmentatia hepatica reconstructii in plan sagital
/parsagital de la dreapta la stanga (1)

CT
IS
IS
CA R

Fritsch H, Kuehnel W. Color atlas of human anatomy. Volume 2, Internal organs, 2007
Segmentatia hepatica reconstructii in plan sagital
/parsagital de la dreapta la stanga (2)

ST

C
R

IS

Fritsch H, Kuehnel W. Color atlas of human anatomy. Volume 2, Internal organs, 2007
Segmentatia hepatica reconstructii in plan coronal (1)
dinspre anterior spre posterior

F
F VP

ST

VMS AMS

VU VU

Fritsch H, Kuehnel W. Color atlas of human anatomy. Volume 2, Internal organs, 2007
Segmentatia hepatica reconstructii in plan coronal (2)
dinspre anterior spre posterior
VS VCI

VP

Fritsch H, Kuehnel W. Color atlas of human anatomy. Volume 2, Internal organs, 2007
 Emergentele vasculare
Ao
de la nivelul aortei
abdominale
AGS
ARD TC
ASpl
ARS
AHC

AMS
AGD
AR

AMI

AICS
AICD
AIE

AII
Structurile venoase
intraabdominale

VHM
VHS

Vspl

VCI
VP

VMS VIC

Fritsch H, Kuehnel W. Color atlas of human anatomy. Volume 2, Internal organs, 2007
 Elemente de anatomie ecografica (1)
Sectiune prin TVP, PD si PS Sectiune prin TVP, DHC si AH

Ductul hepatic comun Artera hepatica

PS

PD
Vena porta
TVP

Vena cava inferioara

Elemente de anatomie ecografica (2)
Vascularizatia hepatica

Eco Doppler

VP AH

VHM VHS
VHD
 a
Anatomia CB si a ductului pancreatic
Fig. 2. a The HASTE pulse sequence. The 90° radio
b
frequency excitation pulse is followedDHS
by a long
DHS
series of spin echoes. The interval between succes-
DHD
sive echoes is as short as possible. Phase encoding,
DHD 180° refocusing pulse, frequency encoding, DHC and
DHC phase rewinding are performed within a window of
about 4 ms. The k-space is filled from eight lines
aboveDPthe center to the bottom. The effective TE of
the image is defined as the time between the radio
frequency excitationVB pulse and the acquisition of
C line of the center of k-space. b Coronal T 2- DP
the
C
VB weighted image obtained with HASTE. The bile
duct,pancreatic duct,and theD2 fluid within the lumen
of the duodenum and small bowel are markedly
hyperintense. Solid organs and bowel walls have
relatively low signal intensity. FatCPRM cu TEL
has intermediate CPRM cu TES
to high signal intensity. Flowing blood and air have
very low signal intensity. Note the absence of arti-
DPfacts related to motion and susceptibility
DP and the
good delineation of the contours of the stomach,
pancreas, duodenum, and colon

ssFSE TES ssFSE TEL

c

cho HASTE pulse sequence.A k-space, respectively. b, c Corresponding “double-

citation pulse is followed by a
wo k-spaces are filled succes-
d into an image with a half-
n technique. The effective TE
is the time between the radio
the acquisition of the echo
echo” HASTE images with b a TE of 60 ms and c a Eco
TE of 439 ms showing a slightly dilated pancreatic
duct with a small pseudocyst (or dilated side
branch) in the pancreatic body (arrowheads). The
pseudocyst is better seen in c. Note that in b the
signal intensity of fat and fluid is comparable. In c,
Segmentatia hepatica in
evaluarea CT
CT cu PCI iv

II
IV

VIII

VII

Segmentatia hepatica in evaluarea CT

IV III

VIII I

VII
 IV

V
I

VI

Segmentatia hepatica in evaluarea CT

VI
IRM

T2

Segmentatia hepatica in evaluarea IRM

T1
Angio-RM
arterial

Angio-RM
venos
 Căile biliare
▪ Căi biliare intra- şi extrahepatice.

▪ Distribuţia căilor biliare intrahepatice

se suprapune distribuţiei venei porte.

▪ Fiecărui pedicul venos segmentar îi

sunt acolate unul sau două canale
biliare ce se dirijează către hilul
hepatic pentru a forma ductul hepatic
drept şi stâng.
 CB. VB
▪ CB intrahepatice în mod normal nu
sunt vizibile eco şi CT.

▪ CBP măsoară 3-6 mm la nivelul hilului

hepatic şi sub 9 mm la nivelul
pancreasului.

▪ VB: peretele vezicular este net,

regulat nu depaseste în grosime 2
mm;
- un diametru mai mare de 5-6
VB
cm este considerat patologic;
- densitatea bilei veziculare este
în mod normal cuprinsă între 0-
20 UH.
 CPRM

Aspect normal

Aspect postoperator
Anastomoză bilio-digestivă
 Pancreasul

Capul pancreatic organ extraperitoneal dispus în inelul duodenal; blocul DD-pancreatic

constituie o entitate radiologică şi chirurgicală; coledocul; confluentul splenomezenteric
Istmul pancreatic leagă capul de corp.
Corpul pancreasului, orientat orizontal, rapoarte cu aorta
Coada pancreasului, anterior de rinichiul stg. şi suprarenala stg, intră în raport cu splina.
Irigat de ramuri din art. mezenterică superioară şi art. splenică.
Ecografie
 CT cu PCI iv

Pancreasul se vizualizează cel mai bine la pacienţii graşi

 T2

IRM

T1+Gd CPRM

T1 cu contrast
paramagnetic
 Noţiuni de semiologia
elementară în patologia
hepato-biliară şi pancreatică
 Semiologie ecografică
▪ Grăsimea, structurile ligamentare, pereţii vaselor: hiperecogene
▪ Lichidiene pure (bilă, urină, sânge circulant): transonice sau anecogene;
▪ Lichidele cu vâscozitate mai mare sunt hipoecogene;
▪ Structurile osoase, calcificările: imagini hiperecogene însoţite de fenomenul de
atenuare şi de conul de umbră posterioară

▪ Ecogenitatea unei leziuni intraparenchimatoase se apreciază în raport cu

parenchimul sănătos din jur.
▪ Leziuni hiperecogene: tumori (hemangiom, lipom), steatoză.
▪ Leziuni hipoecogene: tumori, chiste infectate,hemoragice,abcese.
▪ Leziuni ecogene: decelabile prin modificările indirecte: efect de masă
(deplasări, compresia structurilor vasculare), modificarea contururilor
(deformări).
 Hiperecogen Izoecogen/ halou hipoecogen

Hemangiom Tumoră hepatică: CHC

Hipoecogen/ Hiperecogen Hipoecogene/ ecogen periferic

Chist hidatic
cu vezicule fiice Abcese hepatice
 Creşterea ecogenităţii
hepatice
1. Steatoză
2. Ciroză

Descreşterea
ecogenităţii hepatice
1. Hepatită
2. Infiltraţii tumorale: limfom,
leucemie

Leziuni hepatice cu
con de umbră
1. Calcificări
2. Aer în căile biliare/ VP
 Elemente de semiologie CT
Detecţia leziunii

Hipodensă Hiperdensă Izodensă

-Leziuni chistice - sânge: 60-80 UH - sânge pe cale de
-Tumori (hematoame, MAV, degradare (z 10- z 20)
-Necroză anevrisme) - ţesut tumoral
-Edem - calcificări: >100UH
-Grăsime:-20/-100UH - tumori Importanţa semnelor
indirecte: efect de
-Aer: -1000UH masă/retractil

După injectare PCI iv:

- Ţesut tumoral iodofil
- Vas cu sânge circulant normal sau patologic (anevrism, angiom)
 Elemente de semiologie
eco, CT, IRM

▪ Descrierea leziunii
▪ Structură: omogenă, heterogenă
▪ Prezenţa/ absenţa capsulei
▪ Contururi, formă, dimensiuni
▪ Localizare
▪ Topografie: superficială, profundă
▪ Modificări de vecinătate- efect de masă/ retractie asupra
structurilor adiacente.
▪ Numar- unica/multipla
 Leziuni hepatice hipodense spontan

A. Nonneoplazice
1. Chist hepatic
2. Boală polichistică hepatică
3. Abcese
4. Chist hidatic hepatic
5. Hematom vechi
6. Steatoza focală

B. Neoplazice
1. Tumori benigne (hemangiom)
2. Tumori primitive maligne (carcinom hepatocelular)
3. Metastaze (pancreatice, de tub digestiv, etc)
 Tumori benigne hepatice
cu densitate fluidă
CT nativ
▪ Chistul simplu hepatic:
▪ imagine circumscrisă de formã
rotundã /ovalarã, cu contur net ;
▪ densitate fluidã (0-20UH), omogenã
▪ neiodofil;
▪ peretele chistului este foarte
subţire, uneori invizibil.

▪ Boală polichistică hepatică: mai CT cu PCI iv

mult de 10 chiste hepatice.
 Tumori benigne hepatice
cu densitate solidă
▪ Hemangiomul

CT spontan: leziune hipodensã (densitate apropiata de cea a sângelui

circulant).

CT cu PCI iv: aspect caracteristic la examinarea în mod spiral în faze

multiple.
- priză de contrast precoce, intensă în periferie sub forma unor
bulgãri iodofili.
- în timp, încãrcarea hemangiomului progreseazã de la periferie spre
centru (incarcare centripeta)
- examinarea CT tardivã: umplerea totalã a leziunii cu contrast cu
persistenţa intralezionalã a PCI în cantitate superioara şi timp mai
îndelungat faţã de parenchimul hepatic
 CT cu PCI iv

CT nativ

Hemangiom hepatic

CT cu PCI iv tardiv
 Tumori benigne hepatice
cu densitate negativă

Lipomul şi angiomiolipomul

▪ Examinarea CT nativã: leziune

cu conţinut lipomatos cu densitãţi
negative: - 20 / -80 UH.

Lipoame hepatice
 Tumori hepatice maligne primitive
1. Cu originea în hepatocit
Carcinomul hepatocelular (CHC)
- Cea mai frecventã tumoră hepaticã primarã.
- 85% din CHC apar pe un ficat cirotic .
- Existã douã forme de CHC:
- nodularã (90% din cazuri)- unică sau multiplă
- difuzã (10% din cazuri).

- CT spontan: frecvent leziune hipodensã, cu structura omogenã

sau heterogenã; tumorile voluminoase aspect neomogen-
necroză, calcificări, conţinut lipomatos, sânge).

- CT cu PCI iv în faze multiple: iodofilie intensă precoce în zonele

tisulare; timp portal: invazia vasculară (portă, vv hepatice, VCI;
tardiv: evidenţierea capsulei.
Carcinom hepatocelular
multicentric. Tromboza
tumorala de VPS
 Tumori hepatice maligne secundare

Metastazele

- CT reprezintă metoda cea mai sensibila de diagnostic al

determinarilor secundare hepatice (Sb intre 65 şi 90% dependentã de
pacient şi de tipul tumorii primare şi Sp de 81-98%).

- Semiologia CT a metastazelor hepatice variaza in funcţie de natura lor.

- CT nativă: marea majoritate sunt hipodense, unele izodense.
- Administrarea de contrast nu ameliorează diagnosticul decât în 5% din
cazuri.
CT nativ CT cu PCI iv
precoce

Metastaze hepatice
izo/ hipodense spontan, iodofile precoce

CT cu PCI iv
in timp venos
 Ficatul infecţios

1. Abcesele hepatice

▪ Abcesele hepatice cu
germeni piogeni (E coli,
anaerobi) : aspectul CT al
abcesului depinde de stadiul său
evolutiv. Caracterul septic:
prezenţa bulelor de gaz

Abces hepatic
 Leziuni hepatice difuze:
Ciroza hepatică. Hemocromatoza. Steatoza

Ciroza hepatică :
▪ stadiul terminal al numeroaselor forme de hepatopatii cronice
▪ aspecte morfologice variate
▪ în cazuri particulare există modificări de densitate hepatică:
steatoză/ hemocromatoză.

▪ CT semne variate, niciunul nu este specific.

- hepatmegalie la niv LS sau a lobului caudat;
- contururi hepatice deformate / boselate ce corespund
nodulilor de regenerare;:
- incizuri adanci;
- semne de hipertensiune portală (HTP)

Rolul esenţial al CT este de a evidenţia grefarea la nivelul ficatului

cirotic a carcinomului hepatocelular.
Ciroză hepatică. HTP
 Ficat hemocromatozic

CT nativ: ficat hiperdens

spontan, vasele hipodense
 Steatoză hepatică

Infiltraţie lipomatoasă difuză sau focală în

parenchimul hepatic; uneori densitatea
parenchimului hepatic prezintă valori
negative; vasele sanguine devin hiperdense
faţă de parenchimul hepatic hipodens
 IRM
▪ Operează cu noţiunea de semnal . Faţă de un parenchim de referinţă
o leziune poate fi în hiposemnal (gri închis spre negru), hipersemnal
(spre alb) sau izosemnal (semne indirecte: amprentări, deformări de
vase, deformarea contururilor).

▪ Necroza: hiposemnal T1/ hipersemnal T2

▪ Calcificările: hiposemnal T1 şi T2
▪ Sângele în stadiul subacut: hipersemnal T1 şi T2
▪ Melanina: hipersemnal T1/ hiposemnal T2
▪ Grăsimea hipersemnal T1/ hipersemnal T2există secvenţe care şterg
semnalul grăsimii.
▪ Hemosiderina (sîngele degradat): hipposemnal T1 şi T2există
secvenţe care amplifică hiposemnalul hemosiderinei
▪ Aerul: hiposemnal T1 şi T2
▪ Lichidele pure: izosemnal T1 şi T2 cu LCR (negre în T1/albe în T2)
CT nativ

CT şi IRM sunt complementare

IRM T2 CPRM

Abces hepatic. Litiază multiplă de CBP

 Căi biliare. Vezicula biliară
▪ Patologia congenitală
- boală Caroli, chist de coledoc, coledococel;
- atrezii/hipoplazii de CB intra-/extrahepatice.

▪ Patologia dobândită
- benignă (litiază, inflamaţii, ischemii)
- malignă (colangiocarcinom CBP,
adenocarcinom VB, ADK periampulare)

▪ Aspecte postoperatorii
- stenoze CBP
- recidive tumorale
- fistule biliare
Litiază CBIH Material ecogen în colecist
şi în CB

- Calculi
- Aer
- Sânge
- Tumori
- Paraziţi

Litiază VB
 Tumoră carrefour biliar

Tumoră CBP
 Acumulările mici aerice sunt
cel mai bine evidenţiate CT !!!

Colecistită emfizematoasă
CT vizualizează calculii de CB ( hiperdenşi si cu
conţinut calcar) într-un % ce variază între 75 şi 88%.

Litiază biliară intra-/extrahepatică

(CBIH şi CBP) şi VB
 Colangiopancreatografia-MR

▪ CPRM evidenţiază calculul sub forma unei imagini rotunde sau

poliedrice în hiposemnal (negru) accentuat T2, total obstructiv sau
înconjurat de lichid biliar.

▪ Aerul, sângele, o mică leziune tumorală sau sludgeul, din calea biliară
pot mima calculi.

▪ Diagnosticul pneumobiliei (cînd este în cantitate suficientă) este

realizat pe secţiunile sagitale prin dispunerea aerului anterior si
apariţia unui nivel hidroaeric aer-bilă.

▪ Diferenţierea tumoră-calcul se face supă injectarea iv de contrast

paramagnetic: creşterea semnalului tumoral postinjectare şi aspect
nemodificat al calculului.
 Litiază biliară CBP recidivantă
Sdr postcolecistectomie

CPRM: metoda diagnostică de

elecţie în litiaza de CBP
 Patologie tumorală CBP
Ecografie

IRM cuplată cu CPRM reprezintă

metoda de elecţie în bilanţul
preterapeutic al tumorilor de CBP

Tumoră Klatskin

CTH
CPRM
 Pancreas
▪ Anomalii congenitale
▪ Pancreatite acute/ cronice
▪ Tumorile pancreatice (ADK pancreatic)
▪ Tumorile secundare (metastaze; determinările limfomatoase-LMNH).

Ecografia: metoda diagnostică de primă intenţie.

CT: metoda diagnostică de elecţie în bilanţul preterapeutic.

Pancreasul prezintă o iodofilie accentuată precoce cu spălare rapidă- necesitatea
examinării în mod spiral în faze multiple, faza arterială fiind esenţială.

IRM: are indicaţie în patologia de tip tumoral în situaţiile în care CT este

neconcludentă şi în diagnosticul formelor fruste de pancreatită cronică.
Pancreatită acută cu multiple fuzee
unele parţial cloazonate
Chist pancreatic
 Pancreatită cronică
calcificată

CT –metoda imagistica
de electie in diagnosticul
pozitiv al calcificarilor CT nativ
 CT cu contrast
iodat iv

Pancreatită cronică
calcificată

CT semne de certitudine:

- calcificări pancreatice;
- dilataţie moniliformă de Wirsung
- chiste pancreatice
 Tumorile maligne pancreatice
▪ Tumoră rezecabilă: 8- 15% din cazuri

▪ Extensie:
65% din cazuri prezintă tumori invazive şi metastaze la distanţă
21% prezintă invazie ganglionară
14% tumoră localizată neinvazivă
▪ Metastaze:
- ficat: cele mai frecvente; sunt mici, multiple
- adenopatii regionale
- determinări peritoneale
- alte determinări: plămân, pleură, oase

▪ Invazia vasculară: stadiu depăşit chirurgical.

 Tumoră invazivă de pancreas Semnul dublului canal
pozitiv

CT+C CPRM
 Bibliografie
▪ Herring W. Learning radiology, reconaising the basis, 3rd Edition,
Elsevier,2016. ISBN-13: 978-0323328074

▪ Lisle D.A. Imaging for students, fourth edition an imprint of Hodder

Education, a division of Hachette UK, 2012. ISBN-
13 978 1 444 121 827

▪ Gunderman R.B. Essential Radiology, Thieme, second edition,

2006. ISBN 978160

▪ Lupescu IG, Iana Ghe, Popa B.V. et al.- Radiologie si Imagistica

medicala, curs pentru studenti si medici rezidenti, Ed.Carol Davila,
2018. ISBN: 978-973-708-993-9