Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Management Turistic și Comercial

Amenajarea în scopuri turistice a zonei Lacului

Măieruș

Profesor
Andreea Mihaela Bălărețu Studenți

Bucureşti
2015

1
 CUPRINS

CAPITOLUL I : Opțiunea pentru tipul de amenajare

1.1 Motivația alegerii zonei respective..................................................................................6
1.2 Tipul de amenajare...................................................................................8

CAPITOLUL II : Selecția zonei

2.1 Localizarea zonei și căile de acces...........................................................................11
2.2 Potențialul turistic al zonei..............................................................................................15
2.2.1 Resurse turistice naturale............................................................................................16
2.2.2 Resurse turistice antropice...........................................................................................17
2.2.3 Cadrul socio-economic...........................................
2.2.4 Infrastructura......................
2.2.5 Echipamentul de cultură și odihnă...........................
2.2.6 Legislația în vigoare și protecția zonei...........................

CAPITOLUL III : Determinarea indicelui de atractivitate......................................12

CAPITOLUL IV : Determinarea ariei de atracție........................................12

CAPITOLUL V : Determinarea capacității optime de primire și a necesarului de

construit………………………………………………………………………..12

CAPITOLUL VI : Concepția de amenajare a zonei

6.1 Amenajarea echipamentelor de alimentație și agrement..........................
6.2 Amenajarea resurselor........................
6.3 Infrastructura..................................
6.4 Alte dotări și servicii oferite...................
6.5 Amplasarea in teritoriu.........................

BIBLIOGRAFIE

2
 CAPITOLUL I : Opțiunea pentru tipul de amenajare

1.1 Motivația alegerii zonei respective

Zona Lacului Măieruș din localitatea cu aceași nume se remarcă printr-un cadru natural
foarte bogat, fapt pentru care, această zonă este perfectă pentru unele activități petrecute în
mijlocul naturii. În această zonă, turiștii pot face drumeții, se pot plimba cu bicicleta, călării sau
pot practica pescuitul sportiv.
Localitatea ce face parte din zona istorică denumită Țara Bârsei, este situată la doar 31
de kilometrii de municipiul Brașov. Măieruș dispune de o infrastructură destul de bine
reprezentată (drumuri de acces, gară, energie electrică, apă potabilă) cât și o serie de obiective
turistice. Datorită faptului că localitatea nu dispune de alimentare cu gaze, lemnul fiind folosit
pentru încălzirea locuințelor, dar nici de o rețea de canalizare, în zonă nu se pot dezvolta unități
de cazare, alimentație și agrement de anvergură.
În Măieruș se află 22% din teritoriul ariei protejate Pădurea Bogății, arie protejată care
se întinde, în total pe 2472 de hectare. Datorită așezării și a cadrului   „sălbatic” și pitoresc, Lacul
Măieruș oferă posibilitatea practicării pescuitului sportiv și dezvoltării acestei activități.

1.2 Tipul de amenajare

Amenajarea de față este una de tip montan, plurivocă, simplă.

CAPITOLUL II : Selecția zonei

2.1 Localizarea zonei și căile de acces

Zona Lacului Măieruș se află în Județul Brașov, Transilvania, România. Coordonatele

acesteia fiind 45°53′58″ latitudine nordică și 25°31′44″ longitudine estică.

3
 În această zonă, se poate ajunge atât cu autoturismul personal, cât și cu trenul. Căile de
acces în această zonă fiind următoarele:
 rutiere: pe DN13 (E60), pe direcția Brașov – Sighișoara se trece de intrarea în
localitatea Măieruș (DJ131) și se mai merge aproximativ un kilometru, după
care pe partea stângă se desprinde un drum pietruit, aceasta fiind calea de acces.
De asemenea, există doi transportatori privați care au curse regulate dinspre
orașele mari spre Măieruș și invers;
 feroviare: calea ferată pe ruta București – Brașov – Sighișoara.

2.2 Potențialul turistic al zonei

2.2.1 Resurse turistice naturale

Relieful zonei este unul bogat și pitoresc, cu peisaje spectaculoase, favorabile

dezvoltării turismului sportiv și de agreement.
Datorită reliefului montan al zonei, aici se pot organiza diferite trasee pentru turiștii
dornici de aventură și mișcare.
Pe teritoriul localității Măieruș se regăsește 22% din teritoriul ariei protejate Pădurea
Bogății, aceasta având în total o suprafață totală de 6,329 de hectare.
Suprafața totală a comunei este de 6431 de hectare, dintre care 2874 de hectare este
suprafață agricolă. Restul de 3557 hectare este suprafață neagricolă.

4
 Clima din această zonă, este una de tip temperat-continentă. Inversiunile de temperatură
nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile
extreme. Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6° C, temperatura maximă absolută
fiind de 37° C în luna august.
Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitațiile atmosferice au valori
de 600 - 700 mm/an. Cantitatea de precipitații este relativ mai ridicată ca urmare a contrastelor
diurne mici.
Vântul la sol are direcții predominante dinspre vest și nord-vest și viteze medii cuprinse
între 1,5 si 3,2 m/s.
Flora este de asemenea foarte bogată în această zonă. Flora din această zona, este
formată în special din pășuni, și cuprinde de asemenea una dintre cele mai importante păduri de
foioase din țară. Padurea este alcătuită în special din fag ( Fagus sylvatica), gorun (Quercus
petraea) și carpen (Carpinus betulus). Pe lângă acestea, în Măieruș, mai poate fi admirată
orhideea sălbatică.
În această zonă, mai exact în Ciutaria Arinilor, se află stejarul multisecular, acesta
având o circumferință de 6,55 metrii.
Fauna foarte bogată și diversificată este bine reprezentată de vertebrate: cerbul (Cervus
elaphus), ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), cât și nevertebrate.
Hidrografie – pe teritoriul localității Măierus se află trei brațe ale râului Olt. Totodată,
aici se regăsește Lacul de la Carieră, lac format în fosta carieră de argila, abandonată în anul
1980.
Rezervații – pe teritoriul localității se află 22% din Pădurea Bogății. Aceasta fiind o arie
naturală protejată, de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (Uniunea
Internațională pentru Conservarea Naturii).

2.2.2 Resurse turistice antropice

 Cetăți:
 În comuna Bran, se află cetatea cu același nume, aceasta fiind situată la doar 30
de kilometrii de Brașov. În anul 2014, Cetatea Bran a fost vizitată de peste 560,000 de mii de
turiști, acesta ocupând locul trei, în topul celor mai vizitate obiective turistice din țara noastră.

5
  Cetatea Făgărașului este situată chiar în centrul municipiului Făgăraș, în județul
Brașov, Transilvania. Contrucția cetății a început în 1310, pe locul unei mai vechi fortificații de
pământ și lemn din secolul al XII-lea. Centrul unuia dintre cele mai mari domenii din
Transilvania, care la 1632 cuprindea 52 de sate, cetatea Făgăraşului a fost, începând cu a doua
jumătate a secolului al XVI-lea şi mai cu seamă în secoul al XVII-lea, reşedinţă nobiliară şi
princiară importantă.
 Cetatea Râșnov, a fost pentru prima dată menționată în anul 1335, cu ocazia unei
noi navaliri a tatarilor cand a fost pustiita din nou tara Barsei, in afara de cetatea de pe Tampa si
Cetatea Rasnovului care nu au putut fi cucerite.
 Cetatea Rupea a fost pentru prima data atestată documentar în anul 1324 (Castrum
Kuholm), când a servit ca loc de refugiu al sașilor răsculați împotriva lui Carol Robert, regele
Ungariei. În anul 2013, lucrările de restaurare a cetății au fost încheiate, astfel cetatea devenind
un obiectiv turistic de interes national.
 Cetatea teutonilor cum mai este numită cetatea din Feldioara este cea mai veche
fortificaţie din Ţara Bârsei fiind atestată documentar de la 1225. În prezent, cetatea se află în plin
proces de reabilitare, acesta urmând să fie încheiat în acest an.
 La apriximativ 5 kilometrii de Breaza, se află ruinele Cetății lui Negru Vodă. În
prezent se pot distinge urmele celor două turnuri, cât și zidul de apărare, care atinge pe alocuri 2
metrii înălțime.
 Biserici fortificate – cetăţi:
 Cetatea sătească cu biserică din comuna Hărman, este o bijuterie printre
numeroasele biserici fortificate ale sașilor din Transilvania. Atracțiile principale sunt: biserica
din 1240, turnul-capelă de la 1300 cu picturile murale din secolul al XV-lea, colectia de covoare
anatolice, fortificația cu zidurile de apărare, turnul clopotnița, cămările, muzeul etnografic.
 Cetatea sătească cu biserică din comuna Prejmer se află în patrimonial UNESCO,
fiind o adevărată emblemă a zonei. Cavalerii teutoni au început construcţia Bisericii în secolul al
XIII-lea, iar zidurile Cetăţii au fost ridicate în secolul al XV-lea de către locuitorii germani.
 În comuna Homorod, se află biserica fortificată cu același nume, aceasta fiind
construită în secolul XIII pe baza unei vechi bazilici romane datată din secolul al XII-lea. Pe
cand lăcașurile de cult săsești din secolul al XIII-lea au fost construite aproape toate ca bazilici
romanice cu trei nave, Homorodul posedă una din foarte rarele biserici-sală romanice ce datează
din ultima treime a secolului al XIII-lea.

6
  Cetatea sătească cu biserica evanghelică din comuna Sânpetru datează din anul
1300, aceasta fiind reconstruită în anul 1795. Ceea ce o diferențiază de celelalte comune care
dețin biserici săsești este stema proprie. Aici poate fi văzută și ascultată orga care a fost
construită în anul 1820, de Johann Thois.
 Cetatea sătească cu biserică evanghelică din comuna Bunești, satul Viscri este o
comoară arhitecturală, fiind cea mai veche biserică fortificată transilvăneană. Istoria cetăţii
Viscri îşi are originea prin secolul al XII-lea, când a fost ridicată bisericuţa după care şi-a luat şi
localitatea numele. În secolul al XIII-lea biserica a fost înconjurată cu ziduri groase şi bastioane
impunătoare.
 În comuna Cața, satul Drăușeni se află cetatea sătească cu biserica evanghelică
fortificată, ce a fost construită în secolul XIII pe baza unei vechi bazilici romane datată din
secolul al XII-lea. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate format din biserică, incinta
fortificată și patru turnuri a fost declarat monument istoric.
 Clădiri civile urbane:
 Casa Sfatului este situată în centrul vechi al Brașovului, în piața cu același nume,
fiind una dintre cele mai reprezentative clădiri ale orașului. Începând cu anul 1950, clădirea
simbol a orașului a primit o nouă întrebuințare, aceasta devenind sediu al Muzeului Regional
Brașov.
 Casa Hirscher, cunoscută și sub numele de “Casa de negoț”, a fost ridicată între
anii 1539-1545. Apollonia Hirscher, soția fostului jude al orașului Brasov , Lukas Hirscher, a
construit pe cheltuiala sa această casă ca omagiu adus memoriei soțului ei, “mic de statură, dar
mare de înțelepciune”.
 Şcoala Românească din Schei a fost construită în anul 1495, aceasta fiind prima
școală românească. Primele cursuri în limba română au avut loc în anul 1583. În prezent edificiul
adăpostește „Muzeul Prima Școală Românească", sub conducerea filologului Vasile Oltean.
 Hotel Aro are o istorie de peste 70 de ani, acesta fiind inaugurat cu mare fast în
anul 1939. În prezent hotelul este singura unitate de cazare de 5 stele din Brașov. Hotelul Aro
dispune de o pozoiționare privilegiată, acesta fiind situat în centrul istoric al orașului.
 Ansambluri urbane:
 Orașul Brașov păstrază un ansamblu urban medieval structurat în jurul Pieței
Sfatului și marcat în extremele sale de vechea cetate din care se păstrază o parte a zidurilor și

7
turnurilor de fortificație dintre care amintim: Turnul Negru și Turnul Alb, Bastionul Țesătorilor
și Bastionul Graft. Poarta Ecaterina construită în 1559 este un cunoscut exemplu de arhitectură
militară renascentistă din Transilvania.
 Biserici şi ansambluri mănăstireşti:

 Biserica Neagră este situată în centrul municipiului Brașov, și este biserica

parohială a comunității evanghelice luterane din acest oraș. Biserica Neagră este unul dintre cele
mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România, datând din secolele XIV –
XV. Datorită mărimii ei, când a fost finalizată a primit titlul de „Cea mai mare biserică dintre
Viena și Constantiopol”.
 Biserica Sfântul Bartolomeu este situată pe strada Lungă din Brașov si datează din
secolul al XIII-lea, chiar de la 1223 după cum susțin unele surse istorice. Biserica este cea mai
veche clădire a orașului.
 Biserica Sfântul Nicolae din Schei, datând ca așezământ încă din anul 1292, este
în prezent socotită catedrala românilor din Țara Bârsei. Începând cu anul 1495, biserica a fost
ridicată din piatră, pe locul vechii biserici din lemn.
 Biserica brâncovenească Sfântul Nicolae este o biserică ortodoxă zidită de Sfăntul
Constantin Brâncoveanu. Declarată monument de arhitectura, biserica brâncovenească din
Făgăraș este o ctitorie a împaratului Constantin Brancoveanu, înălțată între anii 1697-1698.
 În Râșnov se află cea mai vehce biserică ortodoxă din sud-estul Transilvaniei,
Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae.  Monumentul a fost ridicat în mai multe etape. În urma
cercetărilor arheologice s-a ajuns la concluzia că lăcaşul a fost ridicat în sec al XIII-lea. Acestei
faze arhitecturale îi aparţin altarul şi nava mică.
 Mânăstirea Brâncoveanu este situată pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munților
Făgăraș, aceasta fiind renumită ca loc de reculegere, mângâiere și întărire sufletească pentru
credincioșii și vizitatorii ce se roagă ori poposesc în acest locaș sfânt.
 Biserica evanghelică din satul Hălmeag este a două biserică din Transilvania ca
vechime. În curtea bisericii este amplasat un bust care o reprezintă pe Elisabeta, împărăteasa
Austriei, cunoscută ca Sissi, lucrare realizată în semn de mulţumire adus celei care a făcut
donaţii importante în perioada 1848-1849. Se crede că din cele 96 de busturi ale împărătesei
distribuite pe teritoriul Transilvaniei, ar mai exista doar trei, din care unul se află în curtea
bisericii Hălmeag, al doilea s-ar afla într-un sat lângă Cluj, iar al treilea la Viena.
8
  Fortificații dacice
 Tepeiul Ormenișului se află la aprioximativ 9 km de satul Augustin, comuna
Ormeniş pe direcția nord-nord-vest. Fortificația dacică (zona sanctuarelor) de aici, este situată pe
malul stâng al Oltului.

2.2.3 Cadrul socio-economic

În comuna Apața, locuiesc 3,169 de persoane, populația având tendință de creștere.

Componența etnică a comunei este următoarea: români (42.53%), maghiari (34.49%), romi
(17.19%), necunoscută (5.74%), altă etnie (0.03%). Majoritatea populației sunt de religie
penticostală( 45.62%).
Comuna Ormeniș are o populație de 2,024 de persoane dintre care: români (388),
maghiari(790), germani(3), arte naționalități (843).
Comuna Aita Mare are o populație în scădere, de 1,715 locuitori conform
recensământului din anul 2011. Componența etnică a comunei este următoarea: români (8.8%),
maghiari (90.14%), altă etnie (1.04%). Majoritatea populației, mai exact 51,42% sunt reformați.
Comuna Belin, are o populație în creștere, ce numără în prezent 2,859 de persoane.
Conform ultimelor date, 45,68% dintre locuitorii comunei sunt de etnie romă. De asemenea,
46,44% dintre aceștia sunt de religie penticostală.
Comuna Măieruș are o populație în creștere, de 2,920 de locuitori conform
recensământului efectuat în anul 2011. Componența etnică a comunei este următoarea: români
(53.9%), romi (38.97%), germani (2.46%), necunoscută (3.56%), altă etnie (1.09%). Majoritatea
locuitorilor, mai exact 66.95% sunt de religie ortodoxă.
Comuna Hăghig are în prezent o populație de 2,315 locuitori, majoritatea acestora fiind
ortodocși. Componența etnică a comunei este următoarea: români (39.39%), maghiari (27.34%),
romi (30.32%), necunoscută (2.85%), altă etnie (0.08%).
Comuna Feldioara are conform ultimelor date, o populație în scădere. În prezent în
comună locuiesc 6,154 de persoane, 81,42% dintre aceștia fiind ortodocși. De asemenea, 81,65%
dintre locuitori sunt de etnie română.
Comuna Crizbav numără în prezent o populație de 2,518 locuitori, în majoritate români.
Populația ortodoxă reprezintă 46,74% din totalul locuitorilor comunei.

9
 Conform datelor, în zona selectată, locuiesc 23,674 de persoane, majoritatea acestora
fiind de religie ortodoxă.
Agricultura ocupă un loc important în economia zonei, populația ocupându-se în special
cu creștșterea animalelor și cultivarea terenurilor. Pe terenul arabil se cultivă, de regulă, cereale
și furaje pentru animale. Principalele culturi sunt de grâu, orz, ovăz, porumb, cartofi și lucernă.

2.2.4 Infrastructura

În zona aleasă pentru amenajare există alimentare cu energie electrică si cu apă. De

asemenea, drumul DN 13 se află la circa 50 de metrii de Lacul Măieruș, în zona ce urmează a fi
amenajată ajungându-se prin intermediul unui drum forestier. Rețeaua comercială din această
zonă nu este dezvoltată. În privința sistemului de canalizare, vor fi construite bazine vidanjabile,
pentru a colecta apele menajere.

2.2.5 Echipamentul de cultură și odihnă

Acest echipament este format din:

─ Pensiunea Poiana Râşnoavei cu 34 locuri de cazare;
─ Hotelul Steaua Bogății cu 40 de locuri de cazare.
TOTAL: 74 de locuri de cazare
În privința unităților de alimentație, turiștii au la dispoziție mai multe variante, după
cum urmează: Restaurantul Casa Păstrăvarului, Popasul Siluț sau Restaurantul Steaua Bogății

2.2.6 Legislația în vigoare și protecția zonei

Zona Lacului Măieruș nu este protejață și nici nu contravine legilor privind proprietatea
asupra terenului.

10
 CAPITOLUL III : Determinarea indicelui de atractivitate

Componentele ofertei Pondere Nivel calitativ Indicele de atractivitate

turistice (qi) (ci) (I)
I. Resurse naturale 0,25 0,92
- peisaj 0,06 4 0,24
- climă 0,03 3 0,09
- rețea hidrografică 0,05 3 0,15
- faună 0,04 4 0,16
- floră 0,07 4 0,28
II. Resurse antropice 0,30 0,76
- cetăți 0,07 3 0,21
- biserici fortificate - cetăți 0,06 3 0,18
- clădiri civile urbane 0,05 2 0,10
- ansambluri urbane 0,04 2 0,08
- biserici și ansambluri 0,06 3 0,18
mănăstirești
- fortificații dacice 0,02 1 0,02
III. Poluarea aerului 0,10 3 0,30
IV. Accesul 0,05 0,13
- rutier 0,04 3 0,12
-feroviar 0,01 1 0,01
V. Distanța față de: 0,05 0,15
- capitala județului 0,03 3 0,09
- alte centre emitente 0,02 3 0,06
VI. Forme de turism 0,25 0,58
practicate
- plimbări în pădure 0,05 3 0,15
neamenajată
- camping 0,05 3 0,15
- pescuit 0,07 4 0,28
TOTAL 1 - 2,74

Indicele de atractivitate de 2,74 este cuprins în intervalul [1;4] și depășește jumătatea

intervalului, fapt ce indică posibilitatea amenajării în condiții optime în zona lacului Măieruș.
Resursele naturale, dețin ponderea cea mai mare, dintre cele 6 analizate, deoarece
acestea justifică deplasarea turiștilor către zona amenajată. Resursele naturale sunt foarte
importante în acest caz, întrucât activitatea principală în zonă va fi reprezentată de turismul de
agrement (pescuit sportiv).

11
 CAPITOLUL IV : Determinarea ariei de atracție

Majoritatea turiștilor ce vor veni în zona amenajată, vor proveni din orașele Brașov și
Sfântu Gheorghe, precum și din comunele Apața, Ormeniș, Aita Mare, Belin, Măieruș, Hăghig,
Feldioara și Crizbav.
Întrucât majoritatea turiștilor vor staționa în zonă pentru o perioadă limitată (2-3 ore) se
așteaptă ca o parte dintre aceștia, să provină de la o distanță mult mai mare și să fie doar în
trecere. Turiștii din această categorie vor opri în special pentru a servi masa.

CAPITOLUL V : Determinarea capacității optime de primire și a

necesarului de construit

Forme de turism Suprafața Coeficient de Suprafața normată Capacitatea

practicate zonei (ha) corecție (k) pentru consum optimă de
turistic (N) primire (C0)
Plimbări în pădure 1,5 1,25 1/100 pers./ha 188
neamenajată
Camping 0,5 1 1/100 vizitatori/ha 50
Pescuit 3,0 0,5 10 m liniari/pers. 300
sau 100 m2/pers.
TOTAL 5 - - 538

În concluzie, numărul turiștilor potențiali ce vin în zonă este de 538 de persoane. Un

număr de 74 de turiști se va caza în unitățile de cazare din zonă, în timp ce 414 turiști se vor caza
la prieteni, rude și localnici sau vor fi doar în tranzit. Astfel în zona special amenajată pentru
camping, vor putea campa 50 de turisți.

CAPITOLUL VI : CONCEPȚIA DE AMENAJARE A ZONEI

12
RULOTE SI PARCARE

MAGAZIN MOMELI

GRATAR

NOCTURNE

CAMPARE

APA

WC

CANTAR PENTRU SPORTURI

PODIUM

http://www.comunamaierus.ro/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_M%C4%83ieru%C8%99,_Bra%C8%99ov

http://natura2000.mmediu.ro/site/145/rospa0093.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durea_Bog%C4%83%C8%9Bii

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Timp+liber/Vacante/Numar-
record+de+turisti+la+Castelul+Bran+Peste+60+dintre+turisti

http://www.cetateafagarasului.ro/istorie/istoric/

http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/cetatea-rasnov

http://www.romanialibera.ro/special/reportaje/cetatea-rupea--trei-straturi-de-istorie-130530

http://adevarul.ro/locale/brasov/cetatea-feldioara-cea-mai-veche-fortificatie-judetul-brasov-putea-vizitata-
incepand-anul-viitor-1_53f194e70d133766a85dee77/index.html# http://ro.harmaninfo.com/vizitarea-
cetatii

http://www.e-primarii.ro/primaria-prejmer/obiective.php?id=62

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-fortificata-homorod-68027.html

13
www.sanpetru.ro/2009/03/27/biserica-evanghelica/

http://cesavezi.ro/obiective-turistice/1-cetati-si-castele/920-biserica-fortificat%C4%83-din-viscri

http://istoriebv.ro/?page_id=50

http://www.primascoalaromaneasca.ro/

http://www.aro-palace.ro/hotel-brasov-aro-palace.html

http://www.cetateabistrita.ro/ro/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Neagr%C4%83

http://www.welcometoromania.ro/Brasov/Brasov_Biserica_Bartolomeu_r.htm

http://www.brasov.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1012&lacas=true

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-nicolae-biserica-brancoveneasca-fagaras-
118769.html

http://www.rasnov-turism.ro/tourisme/biserica-veche-sf-nicolae

http://www.worldwideromania.com/2014/08/26/biserica-evanghelica-luterana-halmeag/

http://www.insidebrasov.ro/index.php?page=articol&nrrevista=126-128&nrarticol=7&lang=ro

14