Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina

Veterinara Bucuresti

Facultatea De Agricultura

Agricultura Durabila l

Proiect Ecosisteme Agricole

2020

Cuprins
Caracterizarea Agrobiotopului

-solul

-condițiile climatice

-climadiagrama

-determinarea rezervei de apă utilă a solului

Caracterizarea Agrocenozei (buruieni problemă, boli, daunători)

Calcularea producției de biomasă totală – (pentru 2 culturi agricole) stabilirea

producției principale și secundare

Realizarea bilanțului energetic la culturile analizate

Concluzii

Bibliografie

Caracterizarea Agrobiotopului
  Solul

Faeoziomul face parte din clasa cernisoluri, alături de Kastanoziom, Cernoziom și Rendzină, și
este tipul de sol care ocupă cea mai pare parte din zona Suceava.

Faeoziomurile sunt caracterizate prin prezenţa orizontului A molic (Am) şi orizont subiacent
(AC, Bv sau Bt) având culori cu crome şi valori mai mici de 3,5 cel puţin în partea superioară şi
cel puţin pe feţele agregatelor structurale şi fără orizont Cca sau concentrări de carbonaţi
secundari în primii 125 cm sau 200 cm în cazul texturii grosiere.

Procesul de bioacumulare favorizează acumularea unei cantităţi însemnate de humus de tip

mull calcic în orizontul Am, iar datorită precipitaţiilor are loc o migrare a coloizilor de humus şi
argilă şi depunerea acestora într-un orizont Bt sub formă de pelicule la suprafaţa agregatelor
structurale şi în fisurile dintre agregate. Prin îndepărtarea parţială a coloizilor organici din
orizontul A, solul se deschide foarte mult prin uscare comparativ cu solul umed. Totodată, în
urma migrării parţiale a humusului din orizontul Am, la baza orizontului se poate forma un
orizont Ame (Faeoziom greic) cu acumulări reziduale de particule grosiere de cuarţ.

Faeoziomurile sunt răspândite în zonele mai înalte din Câmpia Română, Câmpia Banatului,
Câmpia Tecuciului, Moldova (Podişul Sucevei, Podişul Bârladului, depresiunea Neamţ,
depresiunea Cracăului, terasele Siretului) în Transilvania (podişul Transilvaniei, depresiunea
Braşov, Târgu Secuiesc, Ciuc, Sibiu şi în estul Câmpiei Transilvaniei) în Subcarpaţi şi podişul
Getic.

Acestea prezintă o textură lutoasă sau luto-argiloasă, conţinutul în humus este de 3-4,5 %,
gradul de saturaţie în baze 70-90%, pH-ul 5,5-6,5, densitatea aparentă în orizontul Am este mică
de 1,20-1,30 g/cm3 şi foarte mare la nivelul orizontului Bt de 1,6-1,8 g/cm3 .

Utilizarea Faeoziomurilor este foarte variată, aceste soluri având o fertilitate bună sunt utilizate
pentru cereale, cartof, sfeclă de zahăr, plantaţii de pomi şi viţă-de-vie (Pietroasele, Nicoreşti,
Panciu) dar şi pentru păşuni şi pădure.

 Condițiile climatice
În zona Suceava precipitaţiile au valori cuprinse între 500-700 mm, temperaturi de 7-9⁰ C, iar
evapotranspiraţia 600-650 mm.

Localitatea - SUCEAVA

Media 1991-2000

Luna ian feb mart apr mai iun iul aug sept oct noiem dec Media/
suma
ToC -4,8 -3,2 1,4 7,9 13,4 16,9 18,6 17,8 13,6 7,9 2,7 -2,2 7,5
Pp mm 24,2 24,4 24,4 47,5 74,7 92,0 89,9 67,6 44,6 30,3 34,1 25,2 562,9

 Climadiagrama

50 100

40 80

30 60

20 40

10 20

0 0
Ian Feb mart apr mai iun iul aug sept oct noiem dec

-10 -20

T⁰C Pm mm

 Determinarea rezervei de apă utilă a solului

Rezerva max. utilă = Gsol (CC-CO)/ 100= 10000 xh xDa(CC-CO)/100= 100 x h x Da (CC-CO)
Gsol= greutatae stratului de sol analizat
h= grosimea statului de sol = 0,7 m
Da = densitatea aparenta a solului = 1,4
CC= capacitatea pentru apa in camp a solului = 35
CO= coeficientul de ofilire = 1,3

R max utila= 100 x 0,7 x 1,4 (35-14) = 2058 m3 sau t/ha = 205,8 mm sau l/m2

Caracterizarea Agrocenozei

Majoritatea buruienilor demonstrează o adaptare mai bună la condițiile de climă și sol,

comparativ cu plantele cultivate. Rădăcinile acestora se dezvoltă într-un ritm mult mai rapid,
pătrund mai adânc și au o capacitate mare de absorbție a substanțelor nutritive - azot, fosfor,
potasiu. Inclusiv apa și elementele nutritive prezente în îngrășăminte sunt folosite în
proporție mult mai mare. În cea mai mare parte sunt prezente principalele grupe de buruieni
anuale mono şi dicotiledonate ca şi buruienile perene.

Pentru combaterea bolilor foliare între care făinarea şi sfâşierea frunzelor, se folosesc
fungicide aplicate în două faze primul tratament la apariția atacului, iar al doilea în faza de
burduf înspicare. Principalele boli ale orzului sunt: fainarea, fuzarioza, rugina, arsura frunzelor
de orz.
Pentru prevenirea și combaterea dăunatorilor partilor aeriene la orz se fac și tratamente pe
vegetatie. Principalii dăunători ale orzului sunt: cărăbușeii cerealelor, păduchele verde al
cerealelor, gândacul ghebos, gândacul bălos, tripsul orzului, viespea paiului.
În general, sfecla de zahăr este cunoscută ca o plantă susceptibilă faţă de un număr
însemnat de boli: căderea şi putrezirea plăntuţelor, cercosporioza, rizomania, mana sfeclei,
putregaiul inimii sfeclei.
Sfecla de zahar este atacată în toate fazele de vegetaţie de numeroase specii de dăunători
specifici sau polifagi: gărgăriţa cenuşie a sfeclei, răţişoara sfeclei, păduchele negru al
sfeclei, viermii sârmă, gândacul ţestos al sfeclei
 Calcularea producției de biomasă totală -stabilirea producției
principale și secundare

 Orz
PBT = Σ pp din perioada veg. + rezerva utilă / coeficient de transpiratie
Σ Pp v = 376,8 (octombrie – iunie)
Ru = 205,8
Ct = 400
PBT = Σ Pp v + Ru/Ct = 376,8+205,8/400 = 577,3/400= 1,443 kg
1,443kg x 10000 =14430 kg/ha
Raport: boabe, paie = 1:1 (50% : 50 %) =7215+ 7215

 Sfecla
PBT = Σ pp din perioada veg. + rezerva utilă / coeficient de transpiratie
Σ Pp v = 440,7 (martie – septembrie)
Ru = 205,8
Ct = 400
PBT = Σ Pp v + Ru/Ct = 440,7 +205,8/400 = 646,5/400= 1,616 kg
1,616 kg x 10000 =16160 kg/ha
Raport: radacini, frunze si colete = 1:1 (50% : 50 %) = 8080+ 8080
 Realizarea bilanțului energetic la culturile analizate

 Orz

Nr. crt. Lucrarea aplicată Materiale utilizate Cantitate Coef. Consum

Energeti energetic
c Kwh/h Kwh/ha
1. Discuit Motorină 8L 11,75 94
2. Tiger Motorină 16L 11,75 188
3. Combinator Motorină 4L 11,75 47
4. Fertilizare N 70 25,8 1806
P 70 5,65 396
Motorină 2L 11,75 23,5
5. Semănat Sămânță 200 kg/ha 4,44 888
Motorină 4L 11,75 47
6. Tratament F+ I (Zamir, Mavric) 1L 30 30
Motorină 2L 11,75 23,5
7. Fertilizare N 50 25,8 1290
Motorină 2L 11,75 23,5
8. Erbicid 2,4 D 660 SL 1L 30 30
Motorină 2L 11,75 23,5
9. Tratament F+I(Evoplus,Topsin) 1L 30 30
Motorină 2L 11,75 23,5
10. Recoltare Combină 7,2t 35 252
11. Transport rec 7,2t 20 144
12. Manoperă 100 ore 0,07 7
13. Energie pasivă 150
Total 5187,5

Bilanțul energetic
Energie consumată EC= 5187Kwh/ha

Energie produsă EP= E Pp+ Eps= (7215 x 4,44)+(7215 x 4,24) = 32034+ 30519=62625

Energie netă EN= EP-EC= 62625-5187 =57438

Raport energetic RE= EP/EC = 12,07

Raport energetic producție principală RPP = EPp/EC = 32034/5187= 6,17

  Sfeclă
Nr. Lucrarea aplicată Materiale utilizate Cantitat Coef. Consum
crt. e Energetic energetic
Kwh/h Kwh/ha
1. Discuit Motorină 8L 11,75 94
2. Scarificat Motorină 18L 11,75 211,5
3. Arat 25 cm Motorină 24L 11,75 282
3. Fertilizare N 80 25,8 2064
P 80 5,56 444,8
K 80 4,12 329,6
Motorină 2L 11,75 23,5
5. Discuit Motorină 8L 11,75 94
6. Fertilizare N 40 25,8 1032
Motorină 2L 11,75 23,5
7. Combinator Motorină 4L 11,75 47
8. Semanat Sămanță 3kg/ha 1,14 3,42
Motorină 4L 11,75 47
9. Erbicid Dual + Venzar 2L 30 60
Motorină 2L 11,75 23,5
10. Prasila mec. Motorină 2L 11,75 23,5
11. Fertilizare N 50 25,8 1290
Motorină 2L 11,75 23,5
12. Erbicid Betanal Exper+ 2L 30 60
Lontrel
Motorină 2L 11,75 23,5
13. Prasila man.
14. Tratament F+I(Tango Super, 1L 30 30
Talstar 10 EC)
Motorină 2L 11,75 23,5
15. Erbicid Pantera 1L 30 30
Motorină 2L 11,75 23,5
16. Prasila mec. Motorină 2L 11,75 23,5
17. Fertilizare N 40 25,8 1032
Motorină 2L 11,75 23,5
18. Tratament F+I(Tango Super, 1L 30
Talstar 10 EC)
Motorină 2L 11,75 23,5
19. Recoltat mec. Autopropulsata 32t 35 1120
20. Transport rec 32t 20 640
21. Manoperă 150 0,7 105
22. Energie pasiva 150
9424,82
 Bilanțul energetic
Energie consumată EC= 9425Kwh/ha

Energie produsă EP= E Pp+ Eps= (8080 x 1,14)+(8080 x 0,66) =9211+5332 = 14543

Energie netă EN= EP-EC= 14543-9425 =5118

Raport energetic RE= EP/EC = 1,54

Raport energetic producție principală RPP = EPp/EC = 8080/9425= 0,85

Concluzii
Utilizarea Faeoziomurilor este foarte variată, aceste soluri având o fertilitate bună sunt
utilizate pentru cereale, cartof, sfeclă de zahăr, plantaţii de pomi şi viţă-de-vie.

Poziţia nordică a judeţului determină o climă temperat-continentală cu un caracter mai

răcoros şi umed. Clima este influenţată în mare măsură de prezenţa maselor anticiclonilor
atlantic şi continental.

Apariția agenților patogeni (ce produc boli plantelor) și a unui număr mare de dăunatori,
împreună cu buruienile, provoacă pagube în culturile agricole și reduc semnificativ producția.

Cultura orzului are un număr de lucrări aplicate și un consum energetic mult mai redus
față de cultura sfeclei, unde numărul de lucrări și consumul energetic este aproape dublu.
 Bibliografie

 Cursuri Ecosisteme Agricole

 http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2012/ken.pdf
 http://www.horticultura-bucuresti.ro/images/pdf/Pedologia.pdf
 Mihalache M, 2006 – Pedologie – geneza, proprietăţile şi taxonomia
solurilor. Editura Ceres, Bucureşti
 https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/fermier-in-romania/principalele-buruieni-
care-afecteaza-culturile-de-camp.html