Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea

Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de

dimensiuni mondiale. A fost un război global declanșat în Europa, care a
durat de la 28 iulie 1914 până pe 11 noiembrie 1918, la care au participat
peste 70 de milioane de militari, inclusiv 60 de milioane de europeni,
mobilizați într-unul dintre cele mai mari războaie din istorie.

1914 a fost un an de cotitură pentru Europa. Era puterea dominantă la nivel

mondial pe plan politic, economic și cultural. Însă Primul Război Mondial, care
a fost și primul război industrializat în masă, a provocat pagube fără
precedent pe câmpul de luptă și în societate în general. Acești patru ani de
război au zguduit Europa din temelii și au târât-o într-un conflict global fără
precedent. Această catastrofă a declanșat cel mai sângeros secol din istoria
europeană, iar efectele sale traumatizante au avut un impact profund asupra
memoriei europene. Ca urmare a Primului Război Mondial, foste imperii s-au
destrămat și noi state au fost create. Pacifismul și ideea de integrare
europeană au dobândit o influență mai mare. Primul război mondial a
însemnat nu doar victoria Antantei asupra Puterilor centrale, ci şi victoria
democraţiei asupra absolutismului (au dispărut vechile imperii absolutiste -
rus, austriac şi otoman - democraţia s-a consolidat acolo unde exista şi s-a
impus în alte ţări europene, inclusiv în cele nou apărute pe harta, dar şi în
România, prin Constituţia din 1923 şi chiar şi în Germania sau Italia);
b)Modele de state democratice, cu o bună funcţionare rămâneau marile puteri
din Occident: S.U.A., Anglia şi Franţa; În aceste state funcţionau deja de ceva
timp principiile democratice, statul democratic respecta şi proteja cetăţeanul şi
drepturile omului: - separarea puterilor în stat; - puterea se exercita
democratic, prin alegeri libere şi corecte; alternanţa paşnică, prin vot, la
guvernare; - respectarea drepturilor şi libertatilor cetăţeneşti; - statul de drept
şi domnia legii; - economia de piaţă (capitalistă) c)Nu aceeaşi era situaţia
“noilor democraţii” din Europa centrală şi de Est: acestea se confruntau cu
mari probleme politice, economice şi sociale, cu instabilitatea politică şi cu
ascensiunea treptată a mişcărilor extremiste, până la urmă în anii ’30
democraţia a eşuat în aceste ţări (Germania, Italia, chiar şi în România).

Democrația parlamentară a înflorit în întreaga Europă, în timp ce Uniunea

Sovietică a devenit prima dictatură comunistă. Cu toate acestea, până în
1939, majoritatea acestor democrații eșuaseră, iar majoritatea europenilor
trăiau în regimuri autoritare sau totalitare, care controlau cu forța viața privată
și viața publică și limitau libertățile individuale. Naziștii au venit la putere în
1933 și au pus bazele unui regim totalitar care proclama superioritatea
biologică a rasei ariene germane, menite să domine Europa. Evreii au fost
învinovățiți pentru problemele Germaniei și acuzați de organizarea unui
complot pentru a prelua conducerea lumii.