Mătase broaștei

Algele constituie un subregn al regnului Plantae prezentîndu-se atât

caorganisme monocelulare isolate în colonii ,cât şi ca organisme
pluricelulare,filamentoase.Sunt considerate plante inferioare-talofite, deoarece
corpul lor nu este diferenţiat în ţesuturi şi organe. Sunt cei mai vechi
reprezentanţiai lumii vegetale, care au apărut cu sute de milioane şi chiar
miliarde de ani în urmă. Datorită condiţiilor de viaţă constante din mediul
acvatic,în care au apărut şi auexistat perioade geologice îndelungate, ele s-au
păstrat până în zilele noastre,suferind puţine schimbări morfologice. În urma
procesului de evoluţie algeleunicelulare au evoluat transformându-se în alge
pluricelulare, având structura maicomplicată decât precedentele. Forma
generală a corpului algelor e foarte variată: ameboidală, cocoidală,filamentoasă,
heterotrihală, lamelară, sifonală, în forme de tufe. Dimensiunilecorpului variază
şi ele de la zeci de micrometri pînă la zeci de metri.Ca și plantele, algele sunt
capabile de a realiza procesul de fotosinteză cuajutorul pigmentului care este
frecvent clorofila sau ficocianina. Astfel din apă, săruriminerale, CO2 , folosind
ca sursă de energie lumina solară și în prezența pigmentuluiverde clorofila,
sintetizează substanțe organice. Majoritatea algelor sunt organismeacvatice, dar
se întîlnesc și pe uscat: pe sol și pietre, pe copaci etc. Corpul algelor(talul) poate
fi unicelular, colonial sau pluricelular. Celula algelor este protejată de unperete
din celuloză și pectină. În citoplasmă se află unul sau cîteva nuclee,mitocondrii,
reticul endoplasmatic, vacuole, dictiozomi, cloroplaste
(cromatofori).Cromatoforii pot avea formă de cupă, panglică, stea, spirală,
numărul oscilând de launul până la câteva sute. Ei conţin o gamă foarte variată
de pigmenţi care le conferădiferite culori: verde, galbenă, brună, roşie etc., de
unde şi provine denumireadiferitor încrengături: alge verzi, alge galbene, alge
aurii, alge roşii, alge brune.Pentru alge sunt caracteristice toate tipurile de
înmulţire: vegetativă, asexuată şisexuată.Înmulţirea vegetativă are loc prin
diviziunea celulelor (la formele unicelulare), prinfragmentarea talului ( la
formele pluricelulare), înmulţirea asexuată are loc prinintermediul celulelor
haploide sau diploide care se formează în rezultatul mitozei şise numesc spori.
Dacă au flageli , se numesc zoospore, dacă flagelii lipsesc atuncise numesc
aplanospori. Sporii germinează, formând indivizi identici cu cel
matern.Înmulţirea sexuată are loc cu ajutorul celulelor sexuale- gameţi
masculini şifeminini, care pot fi diferiţi după formă şi dimensiuni, şi procesele
sexuale senumescŞ izogamie, heterogamie şi oogamie. După contopirea
gameţilor seformează zigotul, din care germinează indivizii noi.Mediul de viaţă
al algelor este cel acvatic: bazinele cu apă dulce (băltoace,canale), apele mărilor
şi oceanelor. Unele plutesc liber în apă, altele se fixează desubstrat. Un număr
mai mic de specii de alge sunt răspândite pe sol, pe pietre, pe
1.5. coaja copacilor. Unele alge se găsesc în apele termale(fierbinţi) cu temperature depeste 70 de grade Celsius,
altele se pot găsi pe straturi de zăpadă.
2.6. 2.1 Algele verziAlgele verzi reprezintă cea mai mare grupă de alge, care prezintă clorofila dreptpigment
fotosintetizator principal. Ele includ circa 13000 specii răspândite mai ales înapele dulci. Unele se întîlnesc în
apele marine, pe sol, pe coaja copacilor, pe pietre,pe pereţii acvariilor.Algele au unele asemănări cu plantele
superioare: prezenţa pigmentului clorofila,prezenţa substanţei de rezervă amidonul,prezenţa în constituţie a
peretelui celularconstituit din celuloză şi pectină.Algele verzi reprezintă forme unicelulare, coloniale,
filamentoase, lamelare,heterotrihale, acelulare (sifonale) . În structura celulei se observă peretele celularrigid,
citoplama, nucleul, plastide, vacuole cu suc celular. Cromatoforii (unul sau maimulţi) au formă de panglică
spiralată, de stea, de cilindru etc.Pentru algele verzi sunt caracteristice toate tipurile de înmulţire:
vegetativă,asexuată, sexuată.Caracteristici:Toate algele verzi prezintă caracteristici comune:• pigmenți
fotosintetizatori similari plantelor: clorofilă a și b, pigmenți xantofili șicarotenici;• pigmenții clorofilieni prezintă
membrană dublă;• perete celular alcătuit din 2 membrane: una din celuloză și cealaltădin pectină, glicozidă, xilan
etc;• reproducere predominant sexuală;• reproducere asexuată prin zoospori;• nutrienții sunt depozitați sub formă
de amidon în plastidă și în stromă;• diversitatea mediilor în care pot fi întâlnite.

Spirogyra este un gen de alge verzi pluricelulare formate din celule care alcătuiesc un filament lung și
subțire, numit în popor mătasea broaștei. Conține peste 500 de specii global, în Europa mult mai
puține.

Spirogyra măsoară aproximativ 10 până la 100μm lățime și poate crește până la câțiva centimetri
lungime. Este foarte frecventă în apa eutrofă relativ clară, dezvoltând mase verzi filamentoase.
Primăvara crește sub apă, dar atunci când există suficientă lumină solară și căldură, produce cantități
mari de oxigen, aderând ca bule între filamentele încurcate. Masele filamentoase ies la suprafață și
devin vizibile ca niște rogojini verzi. Prezintă un perete celular, nucleu, cloroplaste pirenoide și spirale.
În citoplasma lor exista un cloroplast în formă de panglică spiralată. Vara, înmulțirea se face asexuat,
prin diviziune tranversală, datorită căreia filamentul se alungește continuu. Spre toamnă, are loc
înmulțirea sexuată. Astfel, două filamente de sex diferit (unul masculin și unul feminin) se apropie și
emit un canal prin care conținutul unei celule se unește cu conținutul celeilalte. Rezultă o singură
celulă, numită celula ou(zigot), care se desprinde și cade pe fundul apei. Primavara, ea va da naștere
unei alge noi.
Importanța algelor

Circa 70% din biomasa mărilor și oceanelor este alcătuită din alge careformează
așa-numitul fitoplancton, acesta stând la baza nutriției celorlalte organisme-
raci, moluște, pești, păsări și mamifere acvatice.In urma fotosintezei algele
formează cea mai mare parte a oxigenului din apăcu care respiră toate animalele
acvatice. Algele sunt folosite de om ca îngrășăminteorganice, materie primă
pentru obținerea coloranților, a produselor alimentare,cosmetice și
farmaceutice.Algele au fost şi sunt foarte mult folosite în alimentaţia zilnică a
multor popoare,mai ales în Orient, dar si de către unele populaţii nordice.Tonice
generale, având un continut proteic ridicat, se folosesc mai ales în
scopalimentar, intrând în compoziţia supelor, salatelor si mâncărurilor pe bază
de orez.Bogăţia lor în diverse elemente le-a atras supranumele de "concentrate
de apă demare" şi le conferă multiple proprietăţi, nu doar nutritive, tonice şi
vitalizante, ci şicurative. Iata cateva dintre aceste proprietati curative:
stimulante, favorizeazaprocesele metabolice şi schimburile de substanţe in corp;
tonifica şi stimuleazaacivitatea glandelor endocrine (in special tiroida, hipofiza
si pancreasul); regleazametabolismul proteinelor; efect reîntineritor,
remineralizant, anticelulitic;antireumatismale, antiinfecţioase, antiscrofuloase,
antiguşa